Capitolul 1.

Definirea parametrilor de mediu pentru zona analizată: calitatea

aerului, apei, solului, zgomotul, impactul demografic, impactul socio-
economic.

Localizare:
Municipiul Brașov, reşedinţa județului Brașov este amplasat în partea centrală a
României, de- a lungul paralelei de 45°38` latitudine nordică și pe meridianul de 25°35`
longitudine estică. Orașul se află la o distanța de aproximativ 161 km față de capitala București
și reprezintă unul dintre cele mai mari orașe ale țării, prin amplasarea sa în cadrul Depresiunii
Transilvaniei și în cadrul arcului Carpatic constituindu-se totodată într-un veritabil centru de
interes administrativ, cultural-istoric, economic și turistic al țării.
Municipiul se învecinează în nord și nord-est cu județul Covasna, în est cu județul Buzău,
în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, iar spre vest cu județul Sibiu. Din punct de
vedere administrativ, orașul se învecinează cu comunele Bod, Hălchiu, Sânpetru în nord, cu
comunele Hărman, Prejmer, Tărlungeni, în est, la sud, sud-est cu orașul Săcele, respectiv Timișu
de Jos la sud, iar în vest cu orașele Cristian, Ghimbav, Codlea și Vulcan.
Relief:
Orașul Brașov este situat la o altitudine de 625 metri, în partea sud-estică a centrului țării,
în depresiunea Brașovului, în zona de confluență a Carpaților Meridionali cu cei Orientali.
Orașul Brașov include pe teritoriul său vârful Tâmpa al masivului Postăvaru și stațiunea Poiana
Brașov cu acces către vârful Cristianul Mare al aceluiași masiv. Muntele Postăvaru și Masivul
Piatra Mare care alcătuiesc împreună Munții Bârsei străjuiesc partea de sud a Municipiului
Brașov, alături de dealurile Piscu Vechi, Melcilor, Variste și Stejeris. Munții Piatra Craiului se
înscriu în partea de sud și sud-vest a orașului Brașov, Depresiunea Brașovului ca parte a marii
Depresiuni a Transilvaniei se află în partea de nord, iar Munții Întorsurii în est. În centrul
Brașovului se află situate dealul Morii și dealul Cetățuia.
Municipiul Brasov este străbătut de râurile Șcheiu, numit și râul Graft, Valea Tei, Valea
Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș.
Clima:
Clima Municipiului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin
tranziția între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental, mai umedă și
răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în
depresiune.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,8°C, umiditatea aerului are valori
medii anuale de 75%, iar precipitațiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vântul la sol are
direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/s.
Suprafața:
 Municipiul Brașov ocupă o suprafaţă de aproximativ 267 km² şi reprezintă cel mai mare
oraş din judeţul Brașov. Dintre cartierele în care este împărțit orașul Brașov enumerăm: cartierul
Noua- Dârste, Astra, Valea Cetății, Florilor-Kreiter, Centrul Nou, Tractorul, Centrul Vechi,
Bartolomeu, Bartolomeu 4/29 Nord, Prund-Schei, Triaj-Hărman, Stupini, Poiana Brașov,
Platforma Industrială Est-Zizin.
Populaţia:
Conform adresei Institutului Național de Statistică – Direcția Județeană de Statistică
Brașov nr. 19413/06.03.2018, la 1 iulie 2017 populaţia municipiului Brașov era de 290.167
locuitori.
Aspecte educaţionale, culturale, istorice:
Capitală administrativă a judeţului Brașov, oraşul Brașov reprezintă unul dintre centrele
istorice, economice, sociale, turistice şi culturale importante din zona centrală a României.
Obiectivele semnificative ale oraşului sunt totodată clădiri incluse pe Lista
Monumentelor Istorice ale Brașovului: Biserica Neagră, Biserica Sf. Nicolae și Prima Scoală
Românească, bastioanele și turnurile Cetății Brașovului, Poarta Schei, Casa și Piața Sfatului,
Primăria Brașov, alte biserici și clădiri cu valoare istorică și culturală din Centrul Istoric.
Brașovul ca centru educațional important al zonei central-estice a țării dispune de șase
universități de stat și private, Universitatea Transilvania și Liceul ”Andrei Şaguna” fiind repere
de tradiție ale Brașovului. Alături de aceste instituții educaționale de renume, muzeele și clădirile
monument ale orașului întregesc tabloul cultural, istoric și educațional al Brașovului
transformându-l într-un punct de interes turistic cunoscut și în afara granițelor țării.
Parcurile și zonele turistice din platoul montan se constituie în atracţii turistice şi în locuri
de relaxare atât pentru locuitorii orașului cât și pentru vizitatori. Principalele zone de agrement
sunt Poiana Brașov și zonele cuprinse în cele trei rezervaţii naturale protejate Tâmpa, Stejarul
Mare, Muntele Postăvarul.
Calitatea aerului
În Brașov există 4 stații de măsurare a calității aerului care sunt montate în cele mai
aglomerate puncte din oraș:
 BV1 – Calea București, vis a vis de Casa de Ajutor Reciproc Român, cartierul
ASTRA;
 BV2 – strada Memorandumului, lângă Căminul 4, complexul studențesc
Memorandumului;
 BV3 – Bulevardul Gării, vis a vis de OMV;
 BV5 – Bulevardul Alexandru Vlahuță, lângă Jerry’s Pizza, cartierul Florilor-
Craiter.
 Cea mai apropiata stație de măsurare a calității aerului de strada 13 Decembrie este stația
BV3 și următoarele date prezentate vor fi preluate de la această stație.

Prezentarea agenților poluanți:

1. Dioxidul de Sulf (SO2)
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător
care irită ochii și căile respiratorii. Sursele antropice ce pot genera emisii de dioxid de
sulf sunt:
 Sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan;
 Centralele termoelectrice;
 Procele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric);
 Industria celulozei și hârtiei;
 Motoarele diesel (în măsură mult mai mică decât cele menționate mai sus).
Efecte asupra sănătății populației
În funcție de concentrație și perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte
asupra sănătăţii umane.
Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp,
poate provocă dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu
 astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.
Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca
efect infecții ale tractului respirator.
Dioxidul de sulf poate potența efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra
structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.
Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre,
frasinul alb, lucerna ,murele.

Efecte asupra mediului

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației
și solului.
Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza
formării acizilor.
Oxizii de sulf pot eroda: piatră, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și
componentele electrice.

2. Oxizii de azot NOx (NO/NO2)

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantităţi
variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

- monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor şi inodor;
- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic, înecăcios.
Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat.
În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând oxidanți
fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața terestră cât și
ecosistemul acvatic.
Surse antropice:
oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la
temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale,
producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor
acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane .

Efecte asupra sănătăţii populației

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru
animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al
monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse
afectează țesutul pulmonar.
Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor
respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate
distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor și animalelor

Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea
țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu
emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor
provocând boli precum pneumonia şi gripă.

Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraților la nivelul
solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca
deteriorarea țesăturilor și decolorarea vopelurilor, degradarea metalelor.
 3. Monoxid de carbon CO

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de
origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea
incompletă a combustibililor fosili.

Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Alte surse antropice: producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian şi
feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm
atmosferic din timpul iernii și primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic
la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafața
întinsa, nepunând în pericol sănătatea umană.

Efecte asupra sănătăţii populației

Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100 mg/m3) prin
reducerea capacitații de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului
respirator și a sistemului cardiovascular.
La concentrații relativ scăzute:
- afecteză sistemul nervos central;
- slăbeşte pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism;
- reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică;
- expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută;
- poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
- determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață, amețeală,
confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populație cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii,
vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

Efecte asupra plantelor

La concentrații monitorizate în mod obișnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor,
animalelor sau mediului.
 4. Particule în suspensie PM10

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de

lichid.

Surse antropice:
activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier
contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și
datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă
importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec
prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi
astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți.
Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul
natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar
țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți
respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea
prematură.
Calitatea apei
Calitatea apei potabile este verificată în conformitate cu standardele internaţionale de metodă, iar
caracteristicile de potabilitate corespund legislaţiei naţionale în vigoare, care este în concordanţă
cu cerinţele Directivei Cadru 98 / 83 / EC / 1998 a Consiliului Uniunii Europene privind calitatea
apei potabile; se utilizează aparatura de laborator omologată, performantă.
Calitatea apei furnizate, metodele de analiză, valorile admise pentru parametri şi programele de
monitorizare a apei potabile trebuie să fie în conformitate cu Legea nr.458/2002, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi cu normele sanitare în vigoare.
Laboratorul Apa Potabilă are ca domeniu de activitate monitorizarea de control al calităţii apei
potabile distribuite în reţeaua de distribuţie a Companiei Apa Braşov S.A.

Scopul acestei monitorizări este de a furniza informaţii despre:

 calitatea apei potabile produse şi distribuite prin reţea consumului populaţiei,
 eficienţa tehnologiei de tratare a apei,
 menţinerea calităţii apei potabile în domeniul valorilor parametrilor stabiliţi prin lege.
Locul de unde se prelevează probe de apă în vederea analizelor de laborator este:
 căminul de branşament, pentru apa potabilă;
 căminul de racord, pentru apa uzată menajeră /industrială;
 intrarea în staţia de epurare sau instalaţia de preepurare, pentru apa uzată menajeră
/industrială;
  ieşirea din staţia de epurare sau instalaţia de preepurare, pentru apa uzată menajeră
/industrială.
Compania Apa Braşov S.A. se asigură să monitorizeze foarte strict calitatea apei potabile, care
trebuie să îndeplinească cerinţele sanitare şi de igienă ale normelor în vigoare.

Dintre toate toate punctele de prelevare probe cel mai relevant pentru studiu este punctul 2, cel din
Strada Crișana nr. 1-3, punct de prelevare fiind Sediul Companiei de Apă Brașov.
Calitatea apei se determină prin analizarea anumitor indicatori care trebuie sa corespundă cu
valorile limită impuse în legislația în vigoare.
Explicitarea indicatorilor:
1. Turbiditatea - caracterizează transparența/limpezimea apei și se datorează prezenței în
suspensie a unor particule foarte fine, care nu se sedimentează în timp;
2. PH-ul - definește caracterul netru, alcalin sau acid al apei (0-caracter puternic acid, 7-
caracter neutru, 14-caracter puternic alcalin);
3. Conductivitatea electrică - reprezintă o măsură a concentrației substanțelor ionizabile din
apă;
4. Clorul liber - reprezintă cantitatea de clor rămasă în apă după dezinfecția ei. Prezența
clorului rezidual în limitele admise indică atât faptul că dezinfecția s-a efectuat, cât și faptul
că se asigură integritatea rețelei de distribuție;
5. Aluminiul – poate fi prezent în apă atât în mod natural, dar și ca urmare a procesului de
tratare a apei brute;
6. Amoniul, nitriții și nitrații - sunt derivați ai azotului care pot proveni din compoziție solului
sau dintr-un proces de descompunere a unor substanțe organice care conțin azot;
7. Oxidabilitatea - reprezintă cantitatea de oxigen necesară oxidării unor substanțe organice
care fie au proveniență telurică, fie s-au acumulat accidental, la un moment dat; ea se
măsoară prin indicele de permanganat;
8. Duritatea totală a apei – suma ionilor de calciu și magneziu; aceasta este o caracteristică
naturală a apei;
9. Escherichia coli, bacteriile coliforme și enterococii – sunt microorganisme prezente în
mediul înconjurător a căror prezență în apă poate provoca boli.
10. NTG-ul (numărul total de germeni) - reprezintă numărul total de colonii care se dezvoltă
la temperaturi de 37°C și 22°C. Sunt microorganisme provenite de la surse diverse, cum
sunt solul sau vegetația. Orice creștere bruscă a numărului rezultat poate constitui un prim
avertisment referitor la o poluare seriosă.
Calitatea solului
În Regiunea 7 Centru, singurul judeţ posibil afectat de la centrale mari de ardere este judeţul
Braşov prin SC CET Braşov SA cu profil de activitate producerea combinată de energie electrică
şi termică pe bază de lignit şi gaze naturale. Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de
azot) şi pulberi din arderea combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare
nu doar a aerului, dar şi, indirect, a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conţin, alături de
particule de carbon, metale grele, hidrocarburi, dintre care periculoase sunt hidrocarburile
policiclice aromatice, diferiţi alţi compuşi organici volatili adsorbiţi.
Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor
bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă,
forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi industriale). În
multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar
anularea funcţiilor acestora. Pierderea stratului de sol fertil este o criză tăcută, un proces lent, care
nu este perceput ca atare pe scară largă, putând trece mult timp neobservat. Deşi eroziunea solului
este un proces fizic, ea are numeroase consecinţe economice, afectând productivitatea, creşterea
economică, bunăstarea. Acolo unde eroziunea începe să depăşească ritmul de formare a solului,
stratul de sol fertil se subţiază şi, treptat, dispare cu desăvârşire.

Zgomotul
Municipiul Brașov este un centru economic și industrial semnificativ al României fiind
traversat de principalele drumuri și căi ferate naționale și europene.
Trafic rutier
Drumurile europene , naţionale şi judeţene care traversează orașul sunt:
 DN1 / E60: Bucureşti - Ploieşti - Câmpina - Breaza - Comarnic - Sinaia - Buşteni
- Predeal - Timişu de Sus - Săcele - Braşov
 DN11 / E574: Chichiş – Braşov
 DN1 / E68: Sibiu - Codlea - Braşov;
 DN13 / E60: Târgu Mureş - Sighişoara - Braşov

Din Braşov accesul rutier în Poiana Braşov se face pe DN 1E, aproximativ 13 km.
Drumul continuă până în pasul Râşnov (circa 10 km).
În cadrul oraşului Brașov, transportul public de călători este asigurat de Regia Autonomă
de Transport Brașov, prin reţeaua de autobuze, microbuze și troleibuze care acoperă prin
42 de trasee întreaga suprafaţă teritorial-administrativă a municipiului.
Industrie:
Zona industriala a Municipiului Brașov se concentrează în apropierea cartierelor Noua-
Dârste, Platforma Industrială Est-Zizin, Tractorul, Stupini, Bartolomeu.

Indicatorul Lzsn – zgomot rezidențial zi / seară / noapte:

Tabel expunere locuințe:

Tabel expunere persoane:

Capitolul 2. Prezentarea celor două componente ale proiectului: construcţia
propriu-zisă şi funcţionarea soluţiei propuse.
Situația existentă:
Strada 13 Decembrie, este strada principala din cartierul Tractorul, traversându-l de la un
capăt la altul, făcând totodată legătura cu zona centrala a orașului. Tronsonul dintre intersecția
Făget si pasajul inferior de cale ferata este situat pe domeniul public al Municipiului Brașov,
cartierul Tractorul.

Tronsonul propus pentru lărgire, începe de la intersecția Făget (sens giratoriu str. 13
Decembrie - B-dul Gării - str. Aurel Vlaicu) si se termina la pasajul de cale ferata inclusiv.
Lungimea tronsonului este de circa 300 m.

Lățimea actuala a parții carosabile după terminarea scuarului girației de la Făget este de
14,00 m, cu trotuare pe ambele parți cu lățimea de 2,00 m fiecare.

Pasajul inferior de CF pe grinzi din beton armat cu lungimea totala de 29,72 m, peste amplasat
peste strada 13 Decembrie, in municipiul Brașov. Pasajul este construit drept, in aliniament, si
urmărește la km 170+309,38, declivitatea longitudinala a caii ferate linia 300 București Nord -
Brașov - Sighișoara - Episcopia Bihor, care face parte din Coridorul IV Pan European. Linia CF
300 prezinta următoarele caracteristici: infrastructura feroviara publica, interoperabila, dubla,
electrificata.
Lucrările efectuate asupra arborilor și arbuștilor de pe amplasament sunt următoarele :

 16 arbori și arbuști neafectați ( un molid, 4 frasini, 2 arțari, 5 corcoduși, 1 măr sălbatic, 1

merișor, 1 tei, 1 salcâm - rămân în același amplasament , nu se efectuează intervenții
asupra lor;
 15 arbori și arbuști transplantați ( 2 frasini, 1 corcoduș, 10 exemplare de liliac și 2
exemplare de hibiscus);
 1 măr bolnav care se defrișează;
Gardul viu pe o lungime de 106 m va fi transplantat.

Lucrari de extindere a partii carosabile:

 Se deviaza utilitatile din amplasament.

 Se desface pereul de protectie a umpluturii de pamant din fata culeii dinspre gara Brasov.
 Se traseaza zidul de sprijin proiectat si se executa sapatura pana la cota de fundare a
zidului de sprijin. Zidul de sprijin se executa pe o lungime de 137ml, la fata partii
carosabile in vederea sustinerii trotuarului denivelat.
 Pentru siguranta pietonilor, pe coronamentul zidului se monteaza un parapet pietonal
metalic zincat.
  Elevatia zidului de sprijin va fi alcatuita din casete prefabricate tip R1, umplute cu beton
simplu clasa C8/10. Fundatia zidului de sprijin va fi alcatuita dintr-un bloc de fundatie
din beton simplu clasa C16/20 din care se lasa mustati de armatura BST 500 Ø25mm.
 Se executa sapatura in vederea executiei structurii rutiere pentru largirea partii carosabile.
 Se monteaza gurile de scurgere pe zona de largire a strazii;
 Se executa caseta de largire a strazii pe partea dreapta cu sistemul rutier compus din
urmatoarele straturi:
 teren de fundare;
 geotextil tesut anticontaminant - functii S+F;
 strat de forma din balast - 15 cm;
 fundatie din balast - 30 cm;
 strat din piatra sparta amestec optimal - 20 cm;
 strat de baza din AB31,5 - 8 cm;
 geotextil antifisura;
 stra de legatura BAD22,4 - 6 cm;
 strat de uzura MAS16 - 4cm.
 In jurul pilelor pasajului de cale ferata si a estacadei se executa o insula de separatoare
din borduri prefabricate 20x25, in spatele carora se toarna beton simplu de umplutura si
un strat de uzura din BA8 in grosime de 3cm.
 Pentru a proteja infrastructurile pasajului, in spatele bordurilor, in insula separatoare se
monteaza parapet de siguranta zincat cu nivel de protectie N2.
 Pe zona de ranforsare structura rutiera se executa in urmatoarea solutie:
 frezare structura rutiera existenta;
 preluare de denivelari din BAD 22,4;
 geotextil antifisura;
 strat de legatura BAD 22,4 - 6 cm;
 strat de uzura din MAS16 - 4 cm.
 Se executa trotuarele si pistele de ciclisti stanga dreapta pe toata zona proiectului cu
urmatoarea structura:
 teren de fundare;
 10 cm strat de fundatie din balast;
 10 cm beton simplu C12/15;
 3 cm uzura din beton asfaltic BA8.
Se executa marcajele rutiere si semnalizarea verticala dupa care se ridica toate restrictiile
de circulatie.
 Justificarea necesității proiectului
Strada 13 Decembrie reprezintă o arteră majoră de circulație ce asigură legătura rutieră
către zona de nord a municipiului Brașov
În acord cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, zona Brașov constituie Polul de
creștere Brașov. Aceasta urmărește dezvoltarea mobilității pentru persoane și mărfuri ca element
esențial de suport pentru dezvoltarea economică și socială a zonei în ansamblul său.
Strada 13 Decembrie asigură legătura dintre E60 și E574 (arteră rutieră cu funcție de
centură în zona de nord a municipiului Brașov).
Strada 13 Decembrie, este strada principală din cartierul Tractorul, traversându-l de la un
capăt la altul, făcând totodată legătura cu zona centrală a orașului. Tronsonul dintre intersecția
Făget și pasajul inferior de cale ferată este situat pe domeniul public al Municipiului Brașov,
cartierul Tractorul.
În contextul țesutului urban actual și de perspectivă, strada 13 Decembrie are o funcție
importantă în gestionarea deplasărilor de persoane și mărfuri. Pe această arteră se suprapun două
categorii de trafic:
 Trafic local constituit de locuitorii zonei;
 Trafic pendular care se realizează între municipiul Brașov și localitățile
învecinate.
Zona rutieră propusă spre analiză cuprinde strada 13 Decembrie pe tronsonul cuprins
între Pasaj CF și sensul giratoriu Făget. Această analiza exprimă dorința administrației locale de
a stabili soluția tehnică pentru lărgirea părții carosabile a străzii pe zona menționată mai sus.
 Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect
Lucrările autorizate se execută pe amplasamentul existent, fără a fi necesare exproprieri
și a ocupa alte terenuri care nu se află în administrarea Municipiului Brașov.
 Suprafață ocupată de lucrare: 19576 mp;
 Suprafață carosabil proiectat: 12997 mp;
 Suprafață trotuar proiectat: 2331 mp;
 Suprafață piste de bicicliști proiectat: 795 mp;
 Suprafață spațiu verde proiectat: 3453 mp;
 Copaci plantați: 20 buc.
Lucrări de extindere a părții carosabile
  Se deviază utilitățile din amplasament;
 Se desface pereul de protecție a umpluturii de pământ din fața culeii dinspre gara
Brașov;
 Se trasează zidul de sprijin proiectat și se execută săpătura până la cota de fundare
a zidului de sprijin. Acesta se execută pe o lungime de 137 metri liniari, la fața
părții carosabile în vederea susținerii trotuarului denivelat;
 Se execută săpătura în vederea execuției structurii rutiere pentru lărgirea părții
carosabile;
 Se montează gurile de scurgere pe zona de lărgire a străzii;
 Se execută caseta de lărgire a străzii pe partea dreaptă;
 În jurul pilelor pasajului de cale ferată și a estacadei se execută o insulă de
separatoare din borduri prefabricate 20x25 cm, în spatele cărora se toarnă beton
simplu de umplutura și un strat de uzură din BA8 în grosime de 3 cm;
 Se execută trotuarele și pistele de cicliști stânga - dreapta pe toată zona
proiectului;
 Se execută marcajele rutiere și semnalizarea verticală după care se ridică toate
restricțiile de circulație.

Materii prime, energia și combustibilii utilizați

 Materiile prime, precum betonul și mixturile asfaltice, nu se vor prepara pe
amplasamentul lucrării, ci se vor prepara și va fi transportat cu mijloace de
transport specifice de la stațiile de betoane și asfalt din zona punctelor de lucru;
 Materialele prefabricate vor fi fabricate conform dimensiunilor stabilite și vor
putea fi aduse din locații unde există fabrici specializate;
 Emulsia cationică pentru amorsare straturi bituminoase, vopseaua și diluantul
pentru marcaje vor fi aduse pe amplasamentul lucrării în recipiente etanșe din care
vor fi descărcate în utilajele de lucru specifice aplicării lor;
 Energia electrică necesară desfășurării activităților de construcție va fi furnizată
din sistemul energetic național, prin branșarea la rețeaua locală de energie
electrică sau de grupuri electrogene ale constructorului;
 Alimentarea cu carburanți a utilajelor și mijloacelor de transport va fi efectuată cu
cisterne auto, ori de câte ori va fi necesar;
 Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în șantier în perfectă stare de funcționare,
având făcute reviziile tehnice și schimburile de lubrifianți.

Metode folosite în construcție/demolare

 Metodele ce vor fi folosite la realizarea lucrărilor vor fi în conformitate cu
cerințele tehnice și legale în vigoare, în conformitate cu caietele de sarcini care
stau la baza lucrărilor de execuție;
  Demolarea elementelor se execută manual sau prin utilaje mecanizate, îngrijit,
fără producerea de șocuri sau vibrații care să deterioreze elementele de rezistență
ale structurii existente;
 Pe perioada executării lucrărilor se va asigura îndepărtarea materialelor demontate
în așa fel încât să nu se obstrucționeze procesul tehnologic de execuție;
 În vederea ușurării sortării materialelor ce urmează a fi recuperate pentru utilizare
sau reciclare, demolarea se va face în etape succesive;
 Principalele metode tehnologice folosite pentru decuparea parțială sunt cu: utilaje
cu acțiune prin percuție sau cu discuri, pânze circulare și cablu diamantat.

Cumularea cu alte proiecte

Obiectivul de investiție se va corela cu proiectul de lărgire a străzii 13 Decembrie, zona
pasaj CFR – str. Henri Coandă și cu proiectul de amenajare a benzilor dedicate pentru mijloacele
de transport în comun.
Strada 13 Decembrie va fi prima stradă cu benzi dedicate transportului în comun.
Amenajarea benzilor dedicate se va face prin vopsirea în culoare roșie a primei benzi de
circulație, pe o distanță de cca 100 m înaintea liniei de stop la intrarea în intersecție.
Inscripționarea se va face cu marcajul “BUS”. Pentru accesele în intersecții care generează trafic
important pentru virajul la dreapta se poate amenaja banda a 2-a pentru transportul public. În
interiorul intersecției vor fi aplicate reglementările de prioritate prevăzute de legislația rutieră
pentru toate vehiculele.
 Beneficii așteptate
 Reducerea timpilor de așteptare/traversare a intersecțiilor la orele de vârf de trafic
de către mijloacele de transport în comun cu 2-4 minute / semicursă (10-15% din
timpul de parcurs);
 Posibilitatea realizării unei mai bune corelări între liniile de transport pentru
facilitarea transbordărilor;
 Diminuarea consumului de combustibil și a costului de operare;
 Creșterea atractivității transportului public.

Cele 6 intersecții:

 Intersecția Str. 13 Decembrie cu Str. Henri Coandă:

1. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Rulmentul, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 8, 9),
2. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Centru, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 8, 9).
 Intersecția Str. 13 Decembrie cu Str. Zaharia Stancu
3. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Rulmentul, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 8, 9),
4. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Centru, banda 1 sau 2 de circulație (linii: 2, 7, 8,
9, 15).
 Intersecția Str. 13 Decembrie cu Camil Petrescu:
5. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Rulmentul, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 8, 9),
6. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Centru, banda 1 sau 2 de circulație (linii: 2, 7, 8,
9, 15).
 Intersecția Str. 13 Decembrie cu Str. Independentei
7. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Rulmentul, banda 1 sau 2 de circulație (linii: 2, 7,
8, 9, 15),
8. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Centru, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 8, 29, 36,
53).
 Intersecția Str. 13 decembrie cu Str. Aurel Vlaicu și Bd. Gării (Făget)
9. accesul de pe Str. 13 Decembrie, dinspre Rulmentul, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 8,
29, 36, 53),
10. accesul de pe Str. 13 Decembrie, dinspre Centru, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 36, 51),
11. accesul de pe Str. Aurel Vlaicu, dinspre Bartolomeu, banda 1 de circulație (linii: 23, 23B,
25, 40),
12. accesul de pe Bd. Gării, dinspre Gara Brașov, banda 1 de circulație (linii: 23, 23B, 25, 40).
 Intersecția Str. 13 Decembrie cu Bd. Griviței (Onix)
13. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Rulmentul, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 36),
14. accesul de pe Str. 13 Decembrie dinspre Centru, banda 1 de circulație (linii: 2, 7, 16, 36,
51),
15. accesul de pe Str. Prelungire Griviței, dinspre Centrul Civic, banda 1 de circulație (linii: 3,
6, 7, 51, 52).
Bibliografie
1. http://apmbv.anpm.ro/-/dei-proiect-municipiul-brasov-largire-str-13-decembrie
2. Memoriu de prezentare conform Anexa 5E din Legea 292/2018: Lărgire Str. 13 Decembrie
– Etapa II (tronson pod CF – sens giratoriu Făget)
3. https://www.brasovcity.ro/index.php?ck=48&lang=ro&area=%C8%98tiri%20pe%20larg
&snr=1483
4. http://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/dioxid-sulf-
page/?__locale=ro
5. http://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/oxid-azot-
page/?__locale=ro
6. http://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/monoxid-carbon-
page/?__locale=ro
7. http://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/pulbere-suspensie-
page/?__locale=ro
8. http://www.calitateaer.ro/public/monitoring-page/reports-reports-page/?__locale=ro
9. https://www.apabrasov.ro/puncte_prelevare/p2-brasov-str-crisana/
10. https://www.apabrasov.ro/documente/pdfs/buletine/2019/02_Rezultat%20Analiza%20
Apa%20Potabila_20%20august%202019.pdf
11. https://www.apabrasov.ro/documente/pdfs/buletine/2018/02_Rezultat%20Analiza%20
Apa%20Potabila_13%20august%202018.pdf
12. https://www.apabrasov.ro/documente/pdfs/buletine/2017/02_Rezultat%20Analiza%20
Apa%20Potabila_14%20august%202017.pdf
13. https://www.brasovcity.ro/file-zone/mediu/harti/zgomot/Raport.pdf
14. https://www.brasovcity.ro/file-zone/mediu/harti/zgomot/Anexa%202%20-
%20Harta%20rezidential%20noapte.pdf
15. https://www.brasovcity.ro/file-zone/mediu/harti/zgomot/Anexa%203%20-
%20Tabel%20expunere%20populatie.pdf