DETERGENTI

Istorie

Sapunul,primul detergent, se fabrica in Orientul Mijlociu de peste 5000 de

ani. La inceput a fost folosit in principal pentru spalarea rufelor si pentru curatarea
inflamatiilor si a ranilor. Abia din anii 100 e.n. oamenii au inceput sa foloseasca
sapunul pentru baie.

Detergentii sunt agentii de curatenie, in special sapunurile si detergentul fara

sapun folosit in diverse scopuri de curatare menajera si industriala.Detergentii fara
sapun sunt uneorii numiti detergentii sinteticii sau pur si simplu detergenti.

Sapunul se obtine printr-un proces chimic in care o grasime reactioneaza cu o

substanta alcalina. Probabil ca sapunul s-a obtinut intamplator, cand se frigea
carnea desupra unui foc de lemne si a picurat grasimea pe cenusea
alcalina.Probabil ca acest sapun primitiv a ajuns pe mainile, cuiva , care a observat
cat de usor se amesteca acesta cu apa si se clateste, inlaturand murdaria.

Se pare ca in secolul 15 se producea sapun in Venetia, apoi, in secolul 17 in

Marsilia. In secolul 18 fabricarea sapunului sa raspandit in intreaga Europa si in
America de Nord, in secolul 19, fabricarea sapunului a devenit o una din cele mai
importante industrii. In 1907, sapunul sa transformat in detergent cand o firma
germana a inceput comercializarea detergentului “Persil”. Pe langa sapunul de acid
carboxilic, “Persil” continea perbotat de sodiu (NaBO3) silicat de sodiu
si carbonat de sodiu. De aici perborat + silicat = “PERSIL”

Desi productia sapunului are o indrustrie lunga, primul detergent sintetica a aparut
in anul 1916 .Este vorba de un agent industrial de curatare, descoperit de chimistul
german Frhitz Gunther. Detergentii sintetici pentru menaj, destul de
delicati pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea, au aparut in anul 1933. De
atunci s-au fabricat detergenti sintetici specializati pentru o gama larga de utilizare
in curatare. In prezent fabricarea acestor produse reprezinta o parte importanta a
industriei chimice.

Detergent” înseamnă orice produs din substanţe sau preparat care conţine săpunuri
şi/sau alţi agenţi tensioactivi (agenţi activi de suprafaţă, surfactanţi) destinaţi
proceselor de spălare şi curăţare. Detergenţii pot fi sub forme diferite (lichidă,
pulbere, pastă, bucăţi, blocuri, piesă turnată, piesă fasonată, etc.) şi să se
comercializeze pentru uz casnic, în scopuri instituţionale sau industriale.

Agentii tensio-activi au si alte roluri importante in curatire, ca

dizolvarea,emulsificarea si mentinerea petei pana cand se va clatesti . Agentii
tensio-activi dau si alcalinitate, utila la indeparta petele acide.

Clasificare
 Agentii sunt clasificati dupa proprietatile lor ionice (incarcatura electrica) in
apa. Astfel distingem 4 mari grupe:

Anionici ( incarcatura negativa ) :

Neionici ( fara incarcatura )

Cationici ( incarcatura pozitiva )

Amfolitici ( incarcatura sau negativa sau pozitiva )

Detergentii anionici:

Sunt folositi in detergentii pentru spalatorii si detergentii pentru spalarea vaselor cu

mana. Ei se ionizeaza in solutie, au proprietati de curatire excelente , si sunt foarte
spumanti. Ex: sapunul ,alcoolul etoxisulfat

Detergentii neionici:

Nu creeaza multa spuma, si sunt folositi in spalatorii si in masinile automate de

spalat vase, si ca ajutoare la clatire .Pentru ca nu se oxideaza, sunt rezistenti la
taria apei si curata bine majoritatea petelor. Cei mai folositi sunt hidroxieteri

Detergentii cationici:

Sunt folositi pentru a face fibrele mai moi si mai delicate(gen Cocolino,Silan) .
Alte intrebuintari sunt ca dezinfectanti si alte produse de igienizare si curatare a
casei. Compusii quaternali de amoniu sunt cei mai importanti cationi.

Detergentii amfolitici:

Sunt folositi in igiena personala, si in curatenia casei datorita spumei, blandetei si

stabilitatii.Ei pot fi anionici, cationic sau neionici ,in functie de pH-ul (aciditatea
sau bazicitatea) apei.Ex: sapunuri lichide,sapunuri.

Cei mai multi dintre detergentii prezenti in zilele noastre pe rafturile magazinelor
contin diverse substante chimice care au efect de curatare, parfumare sau efect de
dezinfectare. Dupa spalare, majoritate raman in tesaturi si vin in contact direct cu
pielea noastra, avand efecte secundare imediate sau efecte pe termen lung care
abia incep sa fie descoperite. In timp afecteaza calitatea hainelor si cu siguranta nu
sunt benefice mediului inconjurator. Detergentii se impart in mai multe clase, cei
mai folositi fiind detergentii anionici. Acestia, datorita unei substante active care
interactioneaza cu apa, reduc efectul denumit de catre oamenii de stiinta tensiune
superficiala. Chimicalele care intra in compozitia detergentilor nu raman insa
inofensive si nici nu dispar odata cu tina in masina de spalat. Compusii organici
nocivi din detergent care raman pe haine ating pielea, creand, de multe ori, alergii,
sau sunt deversati prin sistemele de canalizare in panza freatica. Solul se imbiba cu
toate aceste substante toxice care ajung, de nenumarate ori, alaturi de pesticide,
“hrana” pentru culturile agricole. Detergentii sunt incorporati si in pasta de dinti, in
produsele de curatenie sau in solutiile antiseptice, cat si in solutiile utilizate la
curatarea legumelor si a fructelor de substantele chimice cu care au fost stropite
pentru a inlatura daunatorii.

In fine putem spune ca cu cit detergentii faciliteaza viata noastra din mai multe
puncte de vedere,cu atit el o ingreleaza din cauza poluarii mediului.Daca nu se vor
lua masuri de protejare a mediului inconjurator,cuvintele spuse de Stefan Cel Mare
vor rasuna inca putine generatii,si viitorul nu va fi a nepotilor nostril.

Câteva chimicale din detergenţi:

In conţinutul fiecărui detergent de rufe, indiferent de denumire (Dero, Bonux,

Persil, Ariel, Tide, Rex, Omo, Bona sau Hass) întâlnim următoarele ingrediente:
- 15% – 30% Agenţi activi de suprafaţă anionici;
- 5% Agenţi activi de suprafaţă neionici;
- agenţi de înălbire pe baza de oxigen activi, fosfaţi si fosfonaţi;
- enzime, parfumuri.

1. Agenţii activi de suprafaţă - sunt incluşi în componenţa detergenţilor pentru a

spăla mai bine hainele. Agenţii activi de suprafaţă detectaţi în timpul analizelor:

a) quaterinum 15 – eliberează formaldehida (cunoscut cancerigen);

b) dietanolamina – poate provoca iritaţii cutanate, oculare, probleme ale ficatului;

c) extracte petrochimice – asociate cu probleme la nivel pulmonar;

2. Stabilizatori – sunt asociaţi cu probleme de piele, respiratorii şi iritaţii oculare.

3. Înălbitori optici, care ne păcălesc ochiul. Ei pot fi folosiţi şi separat sau incluşi în
detergent. Pot provoca iritaţii oculare şi cutanate.

4. Fosfaţi şi EDTA se folosesc pentru eficienţa detergenţilor în apă dură. Nu sunt

uşor biodegradabile şi s-a determinat ca fiind toxice pentru animale.

Materiile prime din care se fabrică industrial detergenţii sunt de origine

petrochimică: alcani, alchene şi alcooli superiori, arene alchilate, etena si oxid de
etilenă, obţinute, de obicei, în etapa de prelucrare secundară a fracţiunilor
petroliere.

• Detergentul este un produs de sinteză, cu o compoziţie din ce în ce mai

sofisticată. Unele componente ale detergenţilor sunt dovedite ca fiind
dăunătoare pentru oameni, animale, plante şi mediul natural în general (aer,
pământ, ape de suprafaţă şi ape de adâncime).
• Măsuri au fost luate în repetate rânduri, dar aplicarea lor a fost amânată tacit,
fie din motive obiective (nu există alternative satisfăcătoare din punct de
vedere tehnic şi economic), fie din motive care îşi au explicaţia în interesele
corporaţiilor implicate în producţia, distribuţia şi comerţul cu produse de
curăţat. Bunăoară, la nivelul UE s-a propus interzicerea utilizării fosfaţilor în
compoziţia detergenţilor, dar aplicarea măsurii trenează/durează.

Detergenţii - sunt produse de spălare care, dizolvate în apă, au rol de agent

de emulsionare, dispersare şi udare.Acţionează ca un agent activ de
suprafaţă, adică prin prezenţa lor micşorează tensiunea superficială a apei şi
măresc puterea de udare, spumare şi dispersare.Mecanismul de spălare este
influenţat de:

•Agenţii de murdărire care pot fi: substanţe minerale, produse

alimentare,alte substanţe

•Suprafaţa de spălare care poate fi netedă sau rugoasă.

Procesul de murdărire este procesul de depunere lentă a agentului de

murdărire,datorită unor forţe de atracţie, care fac ca acesta să fie reţinut pe
suprafaţa produselor.Dacă agentul de murdărire este chimic, el intră în
reacţie cu suprafaţa pe care se depune.Prin procesul de spălare se urmăreşte
anularea (micşorarea) forţelor de atracţiedintre agentul de murdărire şi
suprafaţa pe care s-a depus.Ca şi molecula de săpun, molecula de detergent
este alcătuită dintr-o parte polară şi una nepolară.

Fazele procesului de spălare sunt:

a) Umezirea celor mai mici spaţii ale suprafeţei murdărite, ceea ce duce
ladivizarea agentului de murdărire. Este faza cea mai importantă.
b) Transpunerea agentului de murdărire în suspensie prin spumare. Această
suspensie (spuma) este instabilă, de aceea spălarea (frecarea) nu trebuie să
depăşească 3-4 minute, deoarece prin dispariţia spumei murdăria se aşează
din nou pe suprafaţa despălare.
 Materii prime folosite pentru obţinerea detergenţilor:

a) Principale → hidrocarburi obţinute din ţiţei

→ alcooli, fenoli

b) Auxiliari → alcooli graş

→ oxid de etilenă

→ agenţi de neutralizare

→ agenţi de condiţionare

Clasificarea detergenţilor

a) După destinaţie:

- pentru înmuiere şi prespălare

- pentru spălare materiale textile → pentru fibre vegetale

→ pentru fibre animale

- pentru spălări grele

- pentru fierbere şi înălbire

- pentru maşini de spălat

- pentru maşini automate

- pentru covoare

- pentru tapiţerie

-pentru geamuri

- pentru obiecte sanitare

-pentru vase

b) După forma de prezentare

 - detergenţi solizi → praf, granule, solzi

-detergenţi lichizi

c) După tipul substanţei active

- detergenţi pe bază de săruri de sodiu ale alcoolilor graşi primari sulfataţi

- detergenţi pe bază de alchil aril sulfonaţi de sodium

- detergenţi pe bază de săruri de sodiu ale alcoolilor graşi primari etoxilaţişi

sulfataţi

- detergenţi pe bază de amestecuri de substanţe active, săpun,

substanţeanorganice, organice etc.

EXAMEN ORGANOLEPTIC – constă în verificarea ambalajului

şideterminarea următoarelor elemente:

a) Aspectul

se determină vizual. Pentru detergenţii sub formă de granule sau praf se apr
eciază uniformitatea mărimii granulelor, prezenţa aglomerărilor şi aimpurităţ
ilor. Pentru detergenţii în stare lichidă se apreciază gradul de
limpezime,omogenitatea, prezenţa depunerilor şi a impurităţilor. Produsele
în stare lichidă trebuiesă se menţină limpezi până la temperatura de 10 grade
C. Sub această temperatură, produsulse tulbură, căpătând aspect lăptos, fără
a se modifica compoziţia chimică şi puterea despălare.

b) Mirosul

se apreciază la produsele ca atare, cunoscând că mirosul parfumattrebuie să

poată fi perceput minim 90 de zile de la data fabricaţiei, după care
detergentulnu trebuie să prezinte miros neplăcut.

c) Culoarea şi uniformitatea culorii - se apreciază vizual, prin comparare

cumostra etalon.

Beneficiile utilizării detergenţilor biodegradabili

Contează deopotrivă pentru noi, dar şi pentru mediul înconjurător ce alegere

facem în ceea ce priveşte detergenţii şi produsele de curăţat. Fie că este
vorba despre curăţarea hainelor, a vaselor sau despre produse destinate
igienei personale, este important să cunoaștem o serie de aspecte.
Ce sunt detergenţii biodegradabili?

Avantajele produselor de curăţat biodegradabile

Detergenţii biodegradabili sunt compuşi din enzime alimentare şi bacterii

nepatogene. Nu există riscuri pentru sănătate în folosirea lor şi nici nu au
impact negativ asupra mediului, de aceea mai sunt numiţi şi detergenţi
ecologici.

Hainele spălate cu detergenţi biodegradabili sunt mai puţin iritante pentru

pielea sensibilă. Acest lucru este extrem de important, pentru că hainele pe
care le îmbrăcăm sunt în contact permanent cu pielea noastră. Dacă folosim
substanţe dure pentru spălarea lor, reziduul va rămâne, de asemenea, în
contact cu pielea pe tot parcursul zilei. Detergentul şi balsamul de rufe
biodegradabili sunt hipoalergenici, un aspect important mai ales pentru
persoanele cu sensibilitate cutanată.

Produsele biodegradabile de curăţat casa sunt hipoalergenice. Pentru o mai

mare eficienţă, produsele de curăţat clasice pot conţine substanţe chimice
care pot avea efecte negative asupra pielii mâinilor, generând, în timp,
sensibilitate suplimentară şi reacţii alergice. Produsele biodegradabile,
indiferent că este vorba despre soluţiile pentru curăţat vase şi sticlă, cele
degresante sau pentru curăţarea suprafeţelor sunt mult mai blânde cu pielea
datorită compoziţiei lor, putând fi utilizate chiar și de către persoanele cu
piele sensibilă.

În plus, detergenţii biodegradabili au nevoie de un consum mai mic de apă

pentru clătire. Ingredientele pe care aceştia se bazează se dizolvă mai uşor în
apă decât mixturile chimice din detergenţii clasici. Hainele proaspăt spălate
nu lasă senzaţia leşioasă, care apare în cazul unor detergenţi obișnuiți, iar
cantitatea de apă necesară pentru clătire este, astfel, mult mai mică.

Detergenţii biodegradabili sunt mai accesibili la preţ. Aceste produse se

vând, de obicei, la vrac, iar prețul pe cantitate este mult mai rentabil.
Formele concentrate sunt chiar şi mai eficiente din punct de vedere al
raportului preţ/cantitate. În plus, ne permitem să diluăm detergentul în
formula dorită, în loc să ne bazăm pe cea concepută de producător. Totodată,
investiţiile producătorului cu ambalarea şi imaginea sunt reduse, ceea ce
diminuează costul final.

Una dintre cele mai importante calităţi ale acestui tip de produse este faptul
că sunt mai puţin poluante. Deversarea apei utilizate după spălare,
amestecată cu detergent, este inevitabilă. Însă ingredientele biodegradabile
ale detergenţilor de acest tip sunt mult mai bine tolerate de mediul
înconjurător, deoarece nu conţin nitriți şi fosfaţi.
 Totuşi, nu trebuie să confundăm detergenţii biodegradabili cu cei bio.
Detergenţii biodegradabili conţin ingrediente active care nu deteriorează
suprafeţele, se dizolvă uşor şi nu sunt toxice pentru mediul înconjurător. Pe
de altă parte, detergentul bio (biologic) conţine enzime de curăţare şi
ingrediente active naturale, extrase din plante. Mai exact, un detergent bio
este şi biodegradabil, însă un detergent biodegradabil nu este neapărat 100%
bio. Acest lucru justifică şi diferenţele mari de preţ dintre cele două categorii
de produse.

De ce sunt nocivi detergenții obișnuiți de rufe?

1. Lasă reziduuri pe haine, care pot intra în piele sau pot fi inhalate de către
copii, lucru care duce la diverse afecțiuni: iritații, tulburări endocrine, astm,
cancer;
2. Sunt fabricați la scară mare, cu produse mai puțin sănătoase, pentru a ajunge
la costuri cât mai mici;
3. Conțin tot felul de „ingrediente-minune”, menite să atragă succesul
comercial, dar care în realitate fac foarte mult rău sănătății, cum ar fi, de
exemplu, chimicalele care „dau strălucire hainelor” sau fosfații care „elimină
urmele albe de detergent de pe haine”;
4. Peste 80% nu sunt testați deloc sau sunt testați direct de producător, nu de
laboratoare independente și avizate, așa cum ar fi normal;
5. Sunt extrem de dăunători pentru mediul înconjurător și, automat, și pentru
sănătatea copiilor noștri.

Pe lângă aceste motive, detergenții conțin și multe substanțe toxice, chiar și

sub formă de parfumuri, coloranți sau înălbitori:

 ftalați, o substanță găsită în parfumurile din detergenți, care poate cauza

cancer, alergii grave sau chiar disfuncționalități ale sistemului reproductiv la
bărbați și băieți;
 benzen, un cancerigen recunoscut care se găsește în iluminatorii optici din
detergenți;
 organoclorine, niște compuși chimici nocivi aflați în clorul din detergenți,
care pot cauza afecțiuni endocronologice sau cancerigene;
 DEET, una dintre cele mai periculoase substanțe, care a fost patentată de
Armata SUA pentru utilizarea în războaie, și care are foarte multe efecte
negative asupra sănătății: de la iritații, insomnii, afecțiuni ale ochilor,
distrugerea sistemului hormonal, pierderi de memorie, oboseală, greață,
dureri musculare și de cap, până la cancer, epilepsie și deces.

De ce să folosești un detergent de rufe bio pentru copilul tău?

1. Conține uleiuri esențiale naturale, nu parfumuri sintetice;

2. Nu conține clor, fosfați, ftalați sau alte substanțe chimice dăunătoare sănătății;
3. Nu conține coloranți;
4. Curăță petele cu ajutorul ingreientelor naturale, din plante;
5. Este biodegradabil.

Pe scurt, un detergent bio îți oferă acea siguranță și acea încredere că copilul tău
este crescut într-un mediu sănătos, că ai grijă de sănătatea familiei tale și că ești cel
mai bun părinte pentru copilul tău.
Avantajele detergentului de rufe bio sunt valabile și în cazul tuturor produselor
bio de curățenie pentru casă, de la detergent de vase până la cel universal, motiv
pentru care te așteptăm în shop-ul nostru să le descoperi pe toate și să le alegi pe
cele mai potrivite pentru tine și familia ta.
Riscurile utilizării detergenţilor
20% dintre copii suferă de diverse forme de astm şi, în aceeaşi proporţie, de
dermatită ori alte afecţiuni ale pielii, utilizarea detergenţilor obişnuiţi afectându-le
grav starea de sănătate.

Top 5 cele mai periculoase substanţe din cosmetice

• Ftalaţii, despre care s-a demonstrat ştiinţific că provoacă tulburări

hormonale, nu mai sunt folosiţi în industria cosmetică din Uniunea
Europeană şi SUA, dar se găsesc încă în cosmeticele provenite din Asia.
• Parabenii, derivaţi din etili (etil, metil, izobutil, propil etc), provoacă de
asemenea dereglări hormonale şi afectează căile respiratorii. Încă se găsesc
sub diverse forme în toate produsele cosmetice şi în detergenţii folosiţi la
curăţenie.
• Lauril-sulfatul, găsit îndeosebi în şampoane şi săpunuri pentru a produce
spumă, poate cauza afecţiuni ale pielii, căderea părului, dermatite şi iritaţii
ale ochilor.
• Triclosanul, aflat în toate săpunurile, în pasta de dinţi şi în cosmeticele
pentru îngrijirea tenului, afectează sistemul hormonal.
• Acidul etilendiamin tetra-acetic (EDTA) este considerat cancerigen şi
provoacă afecţiuni dermatologice şi intestinale. Se găseşte în orice produs
cosmetic sau detergent, care produce spumă.

Statisticile arată că se folosesc peste 80.000 de chimicale in produsele

conventionale de curatenie. Alarmant, nu-i asa?
 BIBLIOGRAFIE

1. Olaru M., Schileru I., ş.a. Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Ed. Eficient,

Bucureşti, 1999.

2. Petrescu V., Pâslaru C. Expertiza merceologică, Ed. Metropol,

Bucureşti,2000.

3. Sârbu R. Expertiză merceologică, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2001.

4. Şerbulescu L - Merceologia mărfurilor alimentare de import-

export, Ed.Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2002.

5. http://www.ergonomice.ro/detergent-de-rufe-bio/

6. Toxicologia si securitatea produselor alimentare Note de curs Partea 1,

Paladi Daniela, Editura Chisinau Tehnica-UTM, 2019.

7. http://www.scribd.com/doc/68005668/Detergent

8. http://www.sanatatesiviata.ro/stil-de-viata-sanatos/7-stilul-de-viata-
sanatos/86-toxic-top-10-primele-10-toxine-evitati-le-sau-inlocuiti-le-din-
casa-mancare-coesmetice-apa-corp-legume-toxic-top-10-top-ten-toxins-to-
avoid-and-replace-at-home-food-coesmetics-water-body-green
MINISTERUL EDUCATIEI SI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

Facultatea Tehnologia Alimentelor

Departamentul Alimentatiei si Nutritiei

lucrare individuala
La disciplina:
Toxicologia si securitatea alimentara
La tema: DETERGENTII

A efectuat: Cretu Aliona

gr.TMAP 151 fr
A verificat: dr. conf.univ. Paladi D.

Chisinau 2019