Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istorie
Desi productia sapunului are o indrustrie lunga, primul detergent sintetica a aparut
in anul 1916 .Este vorba de un agent industrial de curatare, descoperit de chimistul
german Frhitz Gunther. Detergentii sintetici pentru menaj, destul de
delicati pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea, au aparut in anul 1933. De
atunci s-au fabricat detergenti sintetici specializati pentru o gama larga de utilizare
in curatare. In prezent fabricarea acestor produse reprezinta o parte importanta a
industriei chimice.
Detergent” înseamnă orice produs din substanţe sau preparat care conţine săpunuri
şi/sau alţi agenţi tensioactivi (agenţi activi de suprafaţă, surfactanţi) destinaţi
proceselor de spălare şi curăţare. Detergenţii pot fi sub forme diferite (lichidă,
pulbere, pastă, bucăţi, blocuri, piesă turnată, piesă fasonată, etc.) şi să se
comercializeze pentru uz casnic, în scopuri instituţionale sau industriale.
Clasificare
Agentii sunt clasificati dupa proprietatile lor ionice (incarcatura electrica) in
apa. Astfel distingem 4 mari grupe:
Detergentii anionici:
Detergentii neionici:
Detergentii cationici:
Sunt folositi pentru a face fibrele mai moi si mai delicate(gen Cocolino,Silan) .
Alte intrebuintari sunt ca dezinfectanti si alte produse de igienizare si curatare a
casei. Compusii quaternali de amoniu sunt cei mai importanti cationi.
Detergentii amfolitici:
Cei mai multi dintre detergentii prezenti in zilele noastre pe rafturile magazinelor
contin diverse substante chimice care au efect de curatare, parfumare sau efect de
dezinfectare. Dupa spalare, majoritate raman in tesaturi si vin in contact direct cu
pielea noastra, avand efecte secundare imediate sau efecte pe termen lung care
abia incep sa fie descoperite. In timp afecteaza calitatea hainelor si cu siguranta nu
sunt benefice mediului inconjurator. Detergentii se impart in mai multe clase, cei
mai folositi fiind detergentii anionici. Acestia, datorita unei substante active care
interactioneaza cu apa, reduc efectul denumit de catre oamenii de stiinta tensiune
superficiala. Chimicalele care intra in compozitia detergentilor nu raman insa
inofensive si nici nu dispar odata cu tina in masina de spalat. Compusii organici
nocivi din detergent care raman pe haine ating pielea, creand, de multe ori, alergii,
sau sunt deversati prin sistemele de canalizare in panza freatica. Solul se imbiba cu
toate aceste substante toxice care ajung, de nenumarate ori, alaturi de pesticide,
“hrana” pentru culturile agricole. Detergentii sunt incorporati si in pasta de dinti, in
produsele de curatenie sau in solutiile antiseptice, cat si in solutiile utilizate la
curatarea legumelor si a fructelor de substantele chimice cu care au fost stropite
pentru a inlatura daunatorii.
In fine putem spune ca cu cit detergentii faciliteaza viata noastra din mai multe
puncte de vedere,cu atit el o ingreleaza din cauza poluarii mediului.Daca nu se vor
lua masuri de protejare a mediului inconjurator,cuvintele spuse de Stefan Cel Mare
vor rasuna inca putine generatii,si viitorul nu va fi a nepotilor nostril.
3. Înălbitori optici, care ne păcălesc ochiul. Ei pot fi folosiţi şi separat sau incluşi în
detergent. Pot provoca iritaţii oculare şi cutanate.
a) Umezirea celor mai mici spaţii ale suprafeţei murdărite, ceea ce duce
ladivizarea agentului de murdărire. Este faza cea mai importantă.
b) Transpunerea agentului de murdărire în suspensie prin spumare. Această
suspensie (spuma) este instabilă, de aceea spălarea (frecarea) nu trebuie să
depăşească 3-4 minute, deoarece prin dispariţia spumei murdăria se aşează
din nou pe suprafaţa despălare.
Materii prime folosite pentru obţinerea detergenţilor:
→ alcooli, fenoli
→ oxid de etilenă
→ agenţi de neutralizare
→ agenţi de condiţionare
Clasificarea detergenţilor
a) După destinaţie:
- pentru covoare
- pentru tapiţerie
-pentru geamuri
-pentru vase
-detergenţi lichizi
a) Aspectul
se determină vizual. Pentru detergenţii sub formă de granule sau praf se apr
eciază uniformitatea mărimii granulelor, prezenţa aglomerărilor şi aimpurităţ
ilor. Pentru detergenţii în stare lichidă se apreciază gradul de
limpezime,omogenitatea, prezenţa depunerilor şi a impurităţilor. Produsele
în stare lichidă trebuiesă se menţină limpezi până la temperatura de 10 grade
C. Sub această temperatură, produsulse tulbură, căpătând aspect lăptos, fără
a se modifica compoziţia chimică şi puterea despălare.
b) Mirosul
Una dintre cele mai importante calităţi ale acestui tip de produse este faptul
că sunt mai puţin poluante. Deversarea apei utilizate după spălare,
amestecată cu detergent, este inevitabilă. Însă ingredientele biodegradabile
ale detergenţilor de acest tip sunt mult mai bine tolerate de mediul
înconjurător, deoarece nu conţin nitriți şi fosfaţi.
Totuşi, nu trebuie să confundăm detergenţii biodegradabili cu cei bio.
Detergenţii biodegradabili conţin ingrediente active care nu deteriorează
suprafeţele, se dizolvă uşor şi nu sunt toxice pentru mediul înconjurător. Pe
de altă parte, detergentul bio (biologic) conţine enzime de curăţare şi
ingrediente active naturale, extrase din plante. Mai exact, un detergent bio
este şi biodegradabil, însă un detergent biodegradabil nu este neapărat 100%
bio. Acest lucru justifică şi diferenţele mari de preţ dintre cele două categorii
de produse.
1. Lasă reziduuri pe haine, care pot intra în piele sau pot fi inhalate de către
copii, lucru care duce la diverse afecțiuni: iritații, tulburări endocrine, astm,
cancer;
2. Sunt fabricați la scară mare, cu produse mai puțin sănătoase, pentru a ajunge
la costuri cât mai mici;
3. Conțin tot felul de „ingrediente-minune”, menite să atragă succesul
comercial, dar care în realitate fac foarte mult rău sănătății, cum ar fi, de
exemplu, chimicalele care „dau strălucire hainelor” sau fosfații care „elimină
urmele albe de detergent de pe haine”;
4. Peste 80% nu sunt testați deloc sau sunt testați direct de producător, nu de
laboratoare independente și avizate, așa cum ar fi normal;
5. Sunt extrem de dăunători pentru mediul înconjurător și, automat, și pentru
sănătatea copiilor noștri.
Pe scurt, un detergent bio îți oferă acea siguranță și acea încredere că copilul tău
este crescut într-un mediu sănătos, că ai grijă de sănătatea familiei tale și că ești cel
mai bun părinte pentru copilul tău.
Avantajele detergentului de rufe bio sunt valabile și în cazul tuturor produselor
bio de curățenie pentru casă, de la detergent de vase până la cel universal, motiv
pentru care te așteptăm în shop-ul nostru să le descoperi pe toate și să le alegi pe
cele mai potrivite pentru tine și familia ta.
Riscurile utilizării detergenţilor
20% dintre copii suferă de diverse forme de astm şi, în aceeaşi proporţie, de
dermatită ori alte afecţiuni ale pielii, utilizarea detergenţilor obişnuiţi afectându-le
grav starea de sănătate.
1. Olaru M., Schileru I., ş.a. Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Ed. Eficient,
Bucureşti, 1999.
Bucureşti,2000.
5. http://www.ergonomice.ro/detergent-de-rufe-bio/
7. http://www.scribd.com/doc/68005668/Detergent
8. http://www.sanatatesiviata.ro/stil-de-viata-sanatos/7-stilul-de-viata-
sanatos/86-toxic-top-10-primele-10-toxine-evitati-le-sau-inlocuiti-le-din-
casa-mancare-coesmetice-apa-corp-legume-toxic-top-10-top-ten-toxins-to-
avoid-and-replace-at-home-food-coesmetics-water-body-green
MINISTERUL EDUCATIEI SI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA
lucrare individuala
La disciplina:
Toxicologia si securitatea alimentara
La tema: DETERGENTII
Chisinau 2019