Jocul virtuţii

În emoţie învăluit
Un suflet neprihănit
Păşeşte pe teren
Precum un călător în tren.

Vă-ntrebaţi, dragi cititori

Ce destinaţie va prinde-n zori
Un tânăr fotbalist
Al setei de victorie submis?

Dar până va ajunge

Pe-a victoriei culme
Un drum sinous
Va trebui parcurs vertiginos.

Şireturile şi le strânge
Apoi crampoanele vor străpunge
Ale gazonului verzi firişoare.
Va putea lupta până la capăt, oare?

Subconştientul devine avar

Cand jucătorul îşi zăreşte vestitul adversar.
Dar fără el, jocul
Ar fi precum viata fără un ţel.

Arbitrul fluieră viril

Şi meciul începe întru-mod fragil.
Mingea, precum un pendul este pasată
Iar scânteia se-aprinde cand echipa este deposedată.

Antrenorul creionează, iniţiază premise

Cum un poet încearcă a compune versuri nemaiscrise.
Cu atenţie sesizează orice greşeală
Pe care o va corecta fără îndoială.

Când o echip marchează

Dezamăgirea adversarei primează.
În miocard îi este ţesut
Un venin de necrezut.

Trăirile sunt scăldate-n competiţie

Dar undeva, în marginea firii, există o justiţie.
Între echipe trebuie soldată o egalitate
Împletită în mod toxic cu termenul de rivalitate.
Şi oricât de arzătoare este dorinţa victoriei
Oriunde şi oricând, înţelegerea conceptului de fairplay
Este mai mult decât esenţială
Pentru că el ne defineşte educaţia, cea fundamentală.

Să câştigi cinstit, să pierzi în mod demn

Este ceea ce-l face pe jucător valoros în etern.
Înscrierile de goluri sunt doar simple simboluri
Ale unor actori talenaţi ce joacă inexorabile roluri.

Pe scena plină de emoţii a stadionului

Sunt etalate talentele jucătorului.
Dar atitudinea corectă şi gândirea coerentă
Te pot face cu adevărat câştigător, indiferent de concurenţă.