REGULI GENERALE (ale fricţiunii)

- se execută pe o porţiune limitată a suprafeţei

cutanate şi poate fi executată atât în sensul
circulaţiei venoase, cât şi în sens contrar circulaţiei
limfei şi sângelui venos.
- este procedeul principal în majoritatea cazurilor
patologice şi singurul care influenţează pozitiv
mobilitatea, rezistenţa şi elasticitatea aparatului ar-
ticular.
în timpul fricţiunii, forţa de presiune creşte gradat
prin unghiul de înclinare al degetelor faţă de
orizontală şi trecerea lor la verticală.
- forţa de apăsare folosită în timpul fricţiunii este
destul de mare şi poate provoca leziuni şi
traumatisme la nivelul ţesuturilor. Deci, trebuie să
se acorde o atenţie deosebită tehnicii de execuţie.
- fricţiunile energice în locurile dureroase cresc
starea de hiperexcitabilitate a nervilor, ca apoi să o
scadă pe măsura încălzirii ţesuturilor, accelerează
circulaţia locală şi îmbunătăţesc hrănirea
ţesuturilor.
Cu ajutorul fricţiunii, un maseur talentat poate
cunoaşte modificările patologice care au loc în
ţesuturile profunde (în special în regiunea
articulaţiilor).

EFECTELE FRICŢIUNII
- trofice şi circulatorii - calmare nervoasă şi
relaxare musculară;
- de înlăturare a rezervelor de grăsime şi a
reziduurilor infiltrate;
- de sporire a elasticităţii şi supleţei pielii;
Efectele fricţiunii sunt de lungă durată. Fricţiunea,
frământatul şi netezirea pot constitui împreună
singurele manevre de masaj.
- accelerează procesele de cicatrizare;
 - creşte penetrarea cutanată a medicamentelor.
Efectul lipolitic - de topire a grăsimilor. Accelerează
procesele de regenerare şi cicatrizare cu formare de
ţesut conjunctiv la locul respectiv. Creşte
penetrarea cutanată a medicamentelor, acţionând
asupra tegumentului deschizând vasele; absorbţia
medicamentelor în sânge făcându-se într-un proces
rapid.
După ritmul în care se aplică, fricţiunea poate fi:
- stimulentă
- sedativă.
Fricţiunea este strict contraindicată în infecţii ale
pielii, deoarece prin activarea circulaţiei locale, se
pot produce embolii microbiene (împrăştierea
microbilor în alte vase) care transformă o infecţie
localizată într-una generalizată. De asemenea,
fricţiunea este strict interzisă în procese hemoragice
acute.