Direcţii de optimizare a cheltuielilor bugetului de stat în

Republicii Moldova
INTRODUCERE

Actualitatea temei cercetării: Este actual să se analizeze și să se cunoască caile și

domeniile de optimizare a cheltuielilor publice a Republicii Moldova. Pentru a se repartiza
efficient resursele în stat.
Problema cercetării: Este o problemă majoră alocare nechibzuită a resurselor financiare
a statului și ne stabilirea principalelor priorități si domenii în care cheltuielile publice trebuie să
fie optimizate.
Obiectul cercetării: Strategiile sectoriale de cheltuieli pe fiecare domeniu al bugetului
public.
Scopul cercetării: Identificarea priorităților care țin de optimizarea cheltuielilor publice
în fiecare domeniu al bugetului public.
Obiectivele investigaţiei:
1. Cercetarea strategiile sectoriale de cheltuieli pe fiecare domeniu al bugetului public;
2. Evidențierea priorităților de optimizare a cheltuielilor pe fiecare domeniu;
3. Formularea concluziilor.
Termeni-cheie: buget, cheltuieli,eficientizare, optimizare, politica bugetară

1
 Politica bugetară promovată în anii 2014-2015 a fost una prudentă, orientată spre
asigurarea stabilității bugetului public național, asigurarea disciplinei, echității, transparenței,
simplității și onestității în repartizarea finanțelor publice, accentul fiind pus pe indicatorii de
performanță și evaluarea cheltuielilor în raport cu rezultatele atinse.
În domeniul cheltuielilor publice, politica promovată a avut ca principală provocare
asigurarea implementării continue a reformelor structurale majore inițiate în sectoarele educației,
protecției sociale, justiției, organelor afacerilor interne, în condițiile menținerii constrângerilor
bugetare.
În acest context, eforturile au fost focusate asupra asigurării financiare a politicilor și
reformelor promovate în sectoare, în primul rând, prin redimensionarea și reprioritizarea
programelor de cheltuieli curente, oferind astfel mai mult spațiu pentru cheltuielile capital și o
asistență socială bine țintită pentru cele mai vulnerabile grupuri de populație.
De asemenea, în această perioadă eforturile au fost focusate asupra sporirii eficienței și
eficacității programelor de cheltuieli și direcționării mijloacelor bugetare limitate la programe de
importanță majoră, care a permis soluționarea problemelor stringente, fără admiterea de blocaje
financiare în sistemul bugetar. Rezervele identificate în urma eficientizării programelor de
cheltuieli au fost realocate la finanțarea inițiativelor de reforme pentru îmbunătățirea calității
serviciilor prestate.
Pentru a minimiza efectele negative ale cadrului limitat al resurselor publice disponibile
asupra calității serviciilor publice, au fost întreprinse măsuri pentru asigurarea efectuării
cheltuielilor preponderent pentru realizarea politicilor și programelor de cheltuieli, care
constituie angajamente deja asumate.
Principalele măsuri de politică în domeniul cheltuielilor publice în anii 2014-2015 au fost
[Cadru bugetar pe termen mediu 2017-2019]:
1. Raționalizarea cheltuielilor curente prin stabilirea unui control strict asupra
angajărilor și cheltuielilor de personal și reducerea cheltuielilor pentru bunuri și
servicii cu prioritate joasă;
2. Continuarea reformelor structurale în sistemul educațional, prin optimizarea
numărului de școli, claselor și numărului de personal non-didactic;
3. Eficientizarea prestațiilor sociale prin direcționarea programelor de asistență social
spre susținerea persoanelor cu venituri mici;
4. Promovarea politicilor active în vederea sporirii natalității, prin majorarea
indemnizațiilor adresate familiilor cu copii;
2
 5. Îmbunătățirea procesului de achiziții publice în scopul utilizării cît mai eficiente a
mijloacelor financiare publice disponibile și neadmiterii asumării unor angajamente
fără suport financiar.
6. Fortificarea cadrului normativ în domeniul planificării și managementului
proiectelor de investiții capitale în scopul stabilirii unor proceduri transparente de
planificare, aprobare, implimentare și monitorizare a proiectelor de investitii
capitale finantate de la buget.
7. Asumarea responsabilității pentru sporirea calităţii serviciilor publice prestate.
Pe partea de cheltuieli, presiunile sociale și demografice se vor intensifica făcînd presiuni
asupra remunerării muncii și prestațiilor sociale. Îmbătrânirea populației sporește volumul de
resurse necesare pentru plata pensiilor, compensațiilor și indemnizațiilor. Cheltuielile aferente
dobânzilor la împrumuturi pe termen mediu vor crește substanțial, odată ce Guvernul va
recunoaște pierderile suportate în sectorul bancar, acoperite temporar din contul împrumuturilor
acordate BNM, sub garanția Guvernului, precum și scumpirea sumelor interne de acoperire a
deficitului bugetar. În aceste condiții, posibilitatea de ajustarea a cheltuielilor publice în vederea
creării unui spațiu mai mare pentru necesitățile investiționale din contul resurselor interne sint
limitate, miza pentru investiții rămînînd în continuare atragerea resurselor financiare externe.
În contextul continuării reformelor în domeniul bugetar - fiscal, obiectivul de bază
rămâne necesitatea consolidării bugetar-fiscale, pentru a evita riscurile legate de șocurile interne
și externe, precum și dependența de asistența financiară externă.
Obiectivele principale ale politicii în domeniul cheltuielilor publice pe termen mediu
sunt următoarele [Cadru bugetar pe termen mediu 2017-2019]:
1. Asigurarea alocării mai eficiente a resurselor, prin consolidarea planificării
strategice pe termen mediu și implementarea bugetării pe programe și performanță
la toate nivelele administrației publice;
2. Sporirea transparenței și accesului public la informații în domeniul managementului
finanțelor publice, prin promovarea în continuare a reformelor în administrația
publică și în sectorul public, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor informaționale
moderne;
3. Sporirea eficacității și eficienței programelor recurente de cheltuieli prin
gestionarea mai bună a resurselor, continuarea reformelor inițiate în sectoare și
analiza progresului în raport cu obiectivele stabilite;
4. Menținerea controlului strict asupra nivelului angajărilor în sectorul bugetar pentru
a evita angajamente viitoare fără acoperire cu resurse, precum și prin perfecționarea
și eficientizarea sistemului de salarizare;
3
 5. Planificarea mai bună și managementul îmbunătățit al investițiilor capitale sint
necesare pentru identificarea proiectelor de investiții cu impact social – economic
major, precum și diminuarea costurilor aferente planificării și implementării
proiectelor de investiții capitale.
6. În domeniul achizițiilor publice, problemele principale continuă să fie
perfecționarea aprecierea legislației secundare, cu aprecierea mecanismului de
examinare a contestațiilor.
În domeniul remunerării muncii obiectivul primordial pe termen mediu îl constituie
fortificarea cadrului legislativ şi normativ în domeniu în scopul perfecţionării şi eficientizării
sistemului de salarizare a angajaţilor din economia naţională, menite să asigure o creştere
continuă a salariilor tuturor angajaţilor, corelată cu ritmurile de creștere a productivității muncii.
În sectorul bugetar se vor implementa următoarele măsuri de majorare a salariilor [Cadru
bugetar pe termen mediu 2017-2019]:
1. Sporirea protecției sociale a salariaților cu retribuție mică din ramurile sectorului
bugetar prin majorarea graduală a salariilor de bază;
2. Continuitatea implementării sistemului de salarizare a funcţionarilor publici și a
sistemului de salarizare a judecătorilor;
3. Implementarea unui sistem unic de salarizare a militarilor, efectivului de trupă și
corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii
statului şi ordinii publice, bazat pe salarii lunare;
4. Trecerea la indexarea anuală a salariilor angajaților bugetari pe măsura creșterii
indicelui prețurilor de consum în anul precedent anului gestionar.
În scopul protejării de către stat a salariaţilor cu retribuţie mică din unitățile cu autonomie
financiară anual se va reexamina, în dependenţă de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor
de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional, cuantumul minim
garantat al salariului în sectorul real.
Se va extinde aplicarea sistemelor netarifare ca modalități de diferențiere a salariilor
angajaților orientate spre rezultatele finale ale activității de producție și financiare ale unităților.
Concomitent, în perioada de referință se vor elabora și realiza acțiuni în vederea
minimizării practicii de achitare a salariilor “în plic” şi “muncii la negru”, inclusiv în scopul
sporirii cotei înregistrate a salariului se va examina posibilitatea schimbării modalității aplicării
cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real la stabilirea salariului tarifar pentru I
categorie de salarizare a Rețelei tarifare unice, precum și diferențierea lui pe categorii de angajați
în funcție de gradul de complexitate și responsabilitate a activității.

4
 Conform prognozei, salariul mediu lunar în sectorul bugetar pe perioada 2016-2018 va
crește față de anul 2015 cu circa 18,0%.În condițiile constrîgerilor financiare care au un caracter
persistent, pentru susținerea în continuare a reformelor sectoriale și administrative, este necesară
constrîngerea și raționalizarea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar în întregime, astfel
încît o parte a costurilor majorărilor salariale să fie acoperită din contul resurselor economisite în
rezultatul reorganizărilor structurale și optimizării numărului de personal din sectorul bugetar.
Nivelul înalt al cheltuielilor de personal ( peste 20 la sută din cheltuielile totale ale BPN)
și deficiențele sistemului de salarizare în vigoare, impune necesitatea de monitorizare și control
strict permanent, precum și întrepriderea măsurilor de rigoare, în procesul de planificare, întru
sporirea transparenței cheltuielilor de personal în sectorul bugetar.
Astfel, la elaborarea de către autoritățile administrației publice centrale și locale, a
proiectului de buget pe anul 2016 și estimărilor pe anii 2016-2018 urmează să se țină cont de
măsurile de majorări salariale aplicate în anul 2015 care au continuitate conform prevederilor
legislației în vigoare, ajustările structurale deja operate și reformele structurale planificate pentru
anii 2016-2018 pe domeniile respective (care presupun modificarea cheltuielilor de personal față
de anul 2015), precum și de politicile noi acceptate pentru anii 2016-2018 ce implică cheltuieli
de personal.
În domeniul ocrotirii săntății prioritățile principale în optimizarea cheltuielilor sunt
[Strategia. sectorială de cheltuieli în domeniul ocrotirii sănătății, 2016-2018]:
Una din priorităţile principale constă în eficientizarea şi sporirea calităţii serviciilor de
sănătate prestate,prin:
1. Reorganizarea şi fortificarea serviciilor de asistenţă medicală primară, sporire
continuă a autonomiei centrelor de asistenţă medicală primară şi dezvoltarea
instrumentelor contractuale de direcţionare a stimulentelor pentru creşterea
eficienţei serviciilor:
- întroducerea criteriilor de contractare a serviciilor de asistenţă medicală primară
bazate pe performanţă;
- raţionalizarea serviciilor de diagnostic şi laborator
2. Raţionalizarea cheltuielilor de asistenţă medicală spitalicească:
- regionalizarea spitalelor;
-reprofilarea paturilor acute în paturi de reabilitare şi de îngrijiri de lungă
durată/medicosociale,cu optimizarea reţelei de spitale;
- implementarea proiectelor de parteneriat public privat (PPP) în sănătate.

5
 3. Consolidarea capacităţilor instituţiilor medico-sanitare de a monitoriza şi evalua
performanţele sistemului de asistenţă medicală şi creşterea calităţii serviciilor
publice:
- introducerea unor instrumente de ameliorare a colaborării dintre serviciile de
asistenţă medicală primară, spitalicească, urgenţă şi de sănătate publică;
- introducerea sistemelor de control al calităţii şi performanţei la nivel de asistenţă
medicală primară
- asigurarea reformei serviciilor de sănătate publică.
O altă prioritate constă în îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de sănătate prin
micşorarea riscului financiar:
1. Sporirea ponderii populaţiei contributive prin introducerea evaluării veniturilor ca o
precondiţie pentru subvenţionarea în volum deplin a contribuţiilor/ primelor de
asigurare medicală:
- includerea categoriilor speciale (efectivul de trupă şi corpul de comandă din
cadrul organelor afacerilor interne, Ministerul Apărării, Serviciul Protecţie Civilă şi
Situaţii Excepţionale, Trupele de Carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne,
colaboratorii Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei,
Centrului pentru Combaterea Infracţiunilor Economice şi Corupţiei, Serviciului
Protecţie şi Pază de Stat) în lista categoriilor de plătitori ai primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medical în formă de contribuţie procentuală la salariu;
2. Extinderea măsurilor de motivare/cuprindere maximală a populaţiei în sistemul
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală:
- introducerea co-plăţilor pentru o vizită la medic în asistenţa medicală primară
pentru pacienţii neasiguraţi;
- introducerea co-plăţilor pentru o vizită la medic în asistenţa medicală primară,
consultativă şi spitalizare pentru toate categoriile de pacienţi.
În domeniul protecției sociale principalele obiective de politici sunt [Strategia. sectorială de
cheltuieli în domeniul protecției sociale, 2016-2018]:
1. Perfecţionarea sistemului existent de acordare a prestaţiilor sociale şi asigurarea
unei asistenţe sociale eficient direcţionate, începînd cu anul 2013;
2. Asigurarea garanţiilor sociale pentru persoanele asigurate;
3. Promovarea politicilor active în vederea sporirii natalităţii şi susţinerii maternităţii
prin majorarea sistematică a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii;
4. Implementarea mecanismului nou de acordare a prestaţiei în cazul incapacităţii
temporare de muncă, începînd cu anul 2012;
6
 5. Reorganizarea structurii şi a modului de funcţionare a Centrului Republican de
Expertiză Medicală a Vitalităţii, începînd cu anul 2013;
6. Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile de orientare, de formare
și de reabilitare profesională și la alte servicii oferite de Agenția Națională a
Ocupării Forței de Muncă.
7. Prevenirea dezinstituţionalizării şi eficientizarea procesului de dezinstituţionalizare,
dezvoltînd servicii sociale de tip familial;
8. Promovarea respectării egalităţii de gen.
În domeniul învățămîntului public și serviciilor de educație principalele priorități trebuie să
fie [Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul educaţiei, 2016-2018]:
1. Eficientizarea utilizării alocaţiilor financiare, îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale,
asigurarea unui randament educaţional înalt şi oferirea unei remunerări adecvate
angajaţilor din sectorul educaţiei;
2. Adaptarea numărului şi tipurilor de grădiniţe şi şcoli la numărul de copii şi elevi din
fiecare localitate, luînd în considerare şi prognozele demografice existente;
3. Implementarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive şi extinderea
numărului de şcoli prietenoase copilului;
4. Diversificarea şi intensificarea educaţiei extracurriculare;
5. Reformarea sistemului de instituţii rezidenţiale prin promovarea politicilor şi
programelor de dezinstituţionalizare a copiilor;
6. Realizarea implementării la nivel național a finanțării în bază de cost standard per
elev pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general;
7. Realizarea reformelor structurale în instituţiile de învăţămînt preuniversitar,
secundar profesional şi mediu de specialitate;
8. Implementarea unei autonomii universitare reale;
9. Fondarea Agenţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior şi Cercetare.
În domeniul agriculturii și gospodăriei silvice prioritățile sunt [Strategia. sectorială de
cheltuieli în domeniul agriculturii, 2016-2018]:
1. Modernizarea sectorului agricol şi diminuarea dependenţei acestuia de factorii
climaterici adverşi
2. Armonizarea reglementărilor în domeniul alimentar cu cele ale UE în asigurarea
inofensivităţii alimentare
3. Eficientizarea sistemului de subvenţionare a agriculturii şi promovarea programelor
multianuale

7
 4. Repunerea activelor din sectorul agricol în circuitul economic şi asigurarea
accesului investitorilor la aceste active
5. Creşterea calităţii capitalului uman în agricultură prin stimularea instituţiilor de
extensiune agricolă
6. Stoparea degradării resurselor funciare prin modernizarea şi extinderea sistemului
de îmbunătăţiri funciare.
Prioritățile în domeniul dezvoltării transporturilor sunt [Strategia. sectorială de cheltuieli în
domeniul transporturilor, 2016-2018]:
1. Asigurarea continuității finanțării și a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de
drumuri naționale la cele mai înalte standarde internaționale.
2. Crearea unei pieţe libere a serviciilor aeriene.
3. Continuarea proceselor de integrare în rețelele de transport regionale și
internaționale.
4. Creșterea competitivității și eficienței operaționale a întreprinderilor ce activează în
sector.

8
 CONCLUZII
In contextul mai larg al evolutiei cheltuielilor publice, analiza acestora evidențiază
influenta exercitată de către o multitudine de factori cu semnificatii diferite. Tendința generală de
crestere si chiar ritmul mai rapid al cheltuielilor publice față de cel al PIB-ului pot fi explicate
prin acțiunea urmatoarelor grupuri de factori de influenta:
1. Factori demografici;
2. Factori economici;
3. Factori sociali;
4. Urbanizarea;
5. Factori militari;
6. Factori politici.
Deci trebuie să se determine mărimea influenței fiecărui factor asupra cheltuielilor
publice, pentru a se cunoaște direcțiile și prioritățile de optimizare a cheltuielilor publice. Mai
mult, trebuie să se ia exemplu de la guvernele de orientare social-democratică, care pun accentul
pe protecția oferită de stat categoriilor sociale defavorizate,și care privilegiază intervenția prin
cheltuieli publice si realizează, astfel, o redistribuire mai accentuată între membrii societății.

9
 BIBLIOGRAFIE
1. Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul educaţiei, 2016-2018;
2. Strategia. sectorială de cheltuieli în domeniul transporturilor, 2016-2018;
3. Strategia. sectorială de cheltuieli în domeniul protecției sociale, 2016-2018;
4. Strategia. sectorială de cheltuieli în domeniul agriculturii, 2016-2018;
5. Strategia. sectorială de cheltuieli în domeniul ocrotirii sănătății, 2016-2018;
6. Cadru bugetar pe termen mediu 2017-2019;
7. www.mf.gov.md

10