Sunteți pe pagina 1din 3

1. Noţiune de intervenţie chirurgicală, tipurile intervenţiilor chirurgicale.

Intervenţia chirurgicală – este acţiunea mecanică exercitată asupra ţesuturilor şi


organelor bolnavului cu scop de aplicare a tratamentului sau cu scop de diagnostic.
Toate operaţiile se împart în :
1. Sîngerînde – se încalcă integritatea pielii şi mucoaselor în care se face hemostaza şi se
aplică suturi (colecistectomia, apendicectomia ).
2. Nesîngerînde – în care nu se încalcă integritatea tegumentelor (reducerea luxaţiilor,
repunerea manuală a fragmentelor osoase ).
După caracterul intervenţiilor:
1. Curative – sînt cele mai frecvente (rezecţia stomacală, adenomectomia, etc.)
2. De diagnostic – biopsia, laparoscopia, puncţia pleurală abdominală, articulară, etc.
După tipul intervenţiei :
1. Radicale – au scopul de a vindeca prin înlăturarea focarului ori a organului lezat
(apendectomia, splinectomia)
2. Paliative – se alină suferinţele cînd nu e posibilă vindecarea (ex. În cancer avansat -
gastrostomia, colostomia, etc.)
După gradul de urgenţă se împart :
1. Programate – pot fi amânate şi executate în orice timp fără a dăuna sănătatea
bolnavului (herniotomia, operaţii plastice, cosmetice.)
2. Urgente – sunt acelea care nu pot fi amînate pe timp îndelungat din cauza evoluţiei
accelerate ale bolii (se pregăteşte bolnavul pentru operaţie intr-o perioadă minimală de
timp 1-2 zile)
3. Extrem de urgente (Imediate) – care trebuie efectuate fără nici o întîrziere, amînarea
lor cu cîteva ore, ori cu cîteva minute- uneori pune în pericol viaţa bolnavului –
operaţii în hemoragii, asfixie, perforările organelor interne.
2. Funcţiile de serviciu ale asistentului medical de operaţie.
Operaţia chirurgicală solicită condiţii speciale care pot fi create numai într-un bloc
operator bine amenajat (chirurgie, urologie, OMF, ORL, ginecologie ).
Operaţia chirurgicală poate fi efectuată numai de o echipă operatoare din care fac
parte: medicul chirurg, asistentul medicului, a/m de operaţie, infirmiera.
Dacă se aplică narcoza generală se va include şi echipa de anestezişti.
Aşa dar o intervenţia chirurgicală complicată se efectuează de un personal medical
numeros, reuşita ei fiind determinată în mare parte de organizarea şi de buna înţelegere
dintre membrii echipei.
A/m de operaţii îi revin toate sarcinile de pregătire a sălii de operaţie pentru lucru. Ea
supravegheză munca personalului medical şi raportează chirurgului despre despre
încălcarea regulilor de asepsie din partea celor prezenţi la operaţie (studenţi, medici, etc.).
Obligaţia principală a a/m de operaţii este deservirea chirurgului cu instrumente şi
materialul necesar în cursul operaţiei. A/m trebuie să controleze starea instrumentelor.
Instrumentele se oferă în 2 moduri :
- direct în mîina chirurgului ;
- î-l plasează la îndemîna chirurgului să-l ia singur ;
Instrumentele se oferă atent pentru a nu răni mîina chirurgului. In majoritatea cazurilor
chirurgul nu se uită la instrumentele care i se oferă. Deaceia a/m este obligată să
cunoască perfect tehnica operaţiei în întregime.
1
Dacă în cursul operaţiei instrumentul s-a atins de vre-un obiect nesteril el trebuie
îndepărtat, iar medicul trebuie informat.
A/m este obligată să vegheze cursul operaţiei, ca să nu rămînă în rană şerveţele de
tifon, tampoane, instrumente. Pentru aceasta tampoanele mici se servesc numai cu
cornţangul. Meşele mari se numără la începutul operaţiei şi la începutul suturării plăgii.
3. Regulile de comportare în sala de operaţie. Asepsia în timpul operaţiei. Tehnica
securităţii în sala de operaţie.
Pentra a efectua intervenţia chirurgicală este necesară
1. Pregătirea corectă a participanţilor la operaţie ;
2. Izolarea la timp a plăgii ;
3. Materialul de pansament, instrumentele murdare să fie înlăturate la timp ;
4. Schimbarea la timp a mănuşii defectate ;
5. Dacă la chirurg este faţa transpirată atunci infermiera îi şterge cu un tampon
picăturile de transpiraţie ;
6. Dacă chirurgul sau ceilalţi participanţi sau atins de obiecte nesterile, se va înfăşa
acest loc cu un scutec steril sau se schimbă echipamentul.
7. Toţi participanţii la intervenţie şă se afle la distanţa de 1m de la masa sterilă ;
8. La anumite etape ale operaţiei se va efectua prelucrarea mănuşilor cu
sol. antiseptice ex. sol C-4, sol. clorhexidină ;
9. În sală nu se vorbeşte tare şi mult, numai strictul necesar ;
10.Mişcarea personalului prin sala de operaţie nu se permite.
Volumul de lucru la sfîrşitul operaţiei :
1. A/m strînge materialul de sutură rămas nefolosit, infirmiera deschide borcănaşele şi
le pune la păstrare ;
2. Materialul de pansament, lenjeria de operaţie nefolosită se asează din nou în casoletă
şi se trimite la sterilizare ;
3. Instrumentele nefolosite se pun din nou la sterilizare ;
4. Instrumentele folosite se numără, se pregătesc pentru sterilizare;
5. Lenjeria de operaţii se controlează să nu rămînă instrumente pe ele, se aleg după felul
lor (scutece la scutece, ciarşafuri la cearşafuri, etc.) se pun în saci şi se trimit la
spălare. Lenjeria de operaţie se spală deosebit de alte materiale ale spitalului ;
6. Materialul de pansament folosit se strânge în saci de hîrtie şi se arde ;
7. Se face curăţenia definitivă la sfîrşitul zilei de lucru şi se întroduce lampa de cuarţ.
4. Poziţiile bolnavului pe masa de operaţie.
1. POZIŢIE ORIZONTALĂ : (decubit dorsal) – este folosită cea mai frecvent pentru
operaţiile în cavitatea abdominală, cutia toracică, membre, gît, faţă. Bolnavul se
fixează de masă cu ajutorul centurilor speciale. Deasupra capului se fixează un arc
metalic acoperit cu un cearşaf steril pentru delimitarea cîmpului operator de căile
respiratorii.
2. POZIŢIE ÎN DECUBIT LATERAL : se fac operaţiile la rinichi, unele operaţii la cutia
toracică, la membre, la coloana vertebrală. Sub regiunea lombară se întroduce un sul,
piciorul de deasupra se îndoaie în articulaţii, cel de desubt se întinde.
3. POZIŢIA PE ABDOMEN : (decubit ventral) în operaţii la coloana vertebrală, pe fese,
cutia craniană posterioară.
4. POZIŢIA PERINEALĂ – (ginecologică) în operaţia în regiunea anusului şi vaginului.
2
5. Instrumentarul chirurgical. Clasificarea.
Instrumentele chirurgicale folosite pentru operaţie se împart în 2 grupe mari :
1. Instrumentele generale – necesare pentru toate tipurile de operaţii.
2. Instrumentele speciale – folosite numai pentru anumite operaţii ex.abdominale;
oftalmologice; ginecologice;
Toate insrumentele chirurgicale se împart în :
1. Instrumente pentru deschidera ţesuturilor moi :
bisturiu; foarfece; cuţit pentru amputaţie; linguriţă de chiuretaj; ace
chirurgicale.
2. Instrumente pentru deschiderea ţesuturilor tari :
Linguriţă osoasă; spatula Buialschii; daltă plată şi scobită; osteom;
ciupitoare de oase.
3. Instrumente pentru fixare şi hemostază :
Diferite pense hemostatice – Coher; Bilirot; Moschito, pense
chirurgicale şi anatomice: pense tari; ecrazoare; pense de fixat
Farabef; Feodorov; raci; cornţang; pensă pentru limbă.
4. Instrumente pentru îndepărtarea marginilor plăgii :
Depărtătorul de plagă Farabef depărtătoare cu 1 şi mai mulţi dinţi;
oglinzi hepatice şi abdominale; specul rectal.
5. Instrumente pentru protejarea de diferite leziuni :
Spatula Reverden; sonda canelată; sonda Coher.
6. Instrumentele de unire a ţesuturilor :
Se folosesc pentru aplicarea suturilor.
Aici se referă portacul cu diferite ace: ace traumatice.

S-ar putea să vă placă și