ŞCOALA GIMNAZIALĂ CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE

.......................................... INCLUZIVĂ BRĂILA

AVIZAT, AVIZAT,

DIRECTOR, DIRECTOR,

Prof. ....................................... Prof. ......................................

CURRICULUM ADAPTAT PENTRU

ELEVII CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE

ANUL ŞCOLAR ..........................

CLASA I

ELEV: .........................................
ARIA CURRICULARĂ:

 LIMBĂ ŞI COMUNICARE

 MATEMATICĂ ŞI ŞTIINTE ALE NATURII

Întocmit,

Profesor itinerant: .............................................

Profesor învăţământ primar: ......................................

 CURRICULUM ADAPTAT

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitătii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1. să înţeleagă - jocuri de executare a unor comenzi orale formulate de învăţător sau elevi;
semnificaţia globală a - exerciţii pentru demonstrarea înţelegerii mesajului audiat, prin apelare la alte
mesajului oral modalităţi de redare a acestuia (mimă, desen );
- exerciţii de mimă, de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele non-
verbale;
- exerciţii de recunoaştere a unor momente din textul audiat, pe baza unor imagini
prezentate;
2. să distingă - exerciţii de stabilire a poziţiei unui cuvânt într-o propoziţie;
cuvintele dintr-o - jocuri de ordonare logică a cuvintelor în propoziţie;
propoziţie dată, - jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvânt;
- exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să înceapă, să conţină sau să se termine
silabele dintr-un
cu o silabă dată;
cuvânt şi sunetele - exerciţii de distingere a sunetului iniţial, final sau din interiorul unei silabe sau al
dintr-o silabă unui cuvânt;
3. să sesizeze sensul - jocuri de punere în corespondenţă a unui cuvânt auzit cu imaginea
cuvintelor într-un corespunzătoare;
enunţ dat - exerciţii de eliminare a unui cuvânt care nu se potriveşte ca înţeles cu celelalte
dintr-o listă audiată;

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1. să formuleze - exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după imagini, folosind cuvinte date,
enunţuri verbale legate de o situaţie creată;
potrivite unor situaţii - exerciţii de prezentare a unor obiecte, activităţi familiare copiilor;
date

2. să integreze - jocuri pentru alcătuirea de propoziţii conţinând cuvinte noi.

cuvintele noi în - exerciţii de modificare a sensului unei propoziţii prin eliminarea, înlocuirea sau
enunţuri adăugarea unui cuvânt;

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1. să identifice litere, - exerciţii de asociere a sunetului cu litera;

grupuri de litere, - exerciţii pentru lărgirea câmpului vizual prin identificarea silabelor în structura
silabe, cuvinte şi cuvintelor şi a cuvintelor în structura propoziţiei, recunoaşterea unor cuvinte care
se repetă într-un text, recunoaşterea unor modele repetitive;
enunţuri în textul
- exerciţii de punere în corespondenţă a cuvintelor cu imaginile corespunzătoare;
tipărit şi în textul
scris de mână
2. să sesizeze - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri pe marginea textului şi a
legătura dintre imaginilor care-l însoţesc;
enunţuri şi imaginile - exerciţii de realizare a unor desene pornind de la enunţurile citite (şi invers);
- exerciţii de punere în corespondenţă a cuvântului scris de mână sau de tipar cu
care le însoţesc
imaginea;
3. să citească în ritm - exercitii de citire a literelor, silabelor si cuvintelor;
propriu, litere, silabe,
cuvinte

4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1. să scrie corect - exerciţii de trasare a elementelor grafice;

litere, silabe, cuvinte - exerciţii de adoptare a poziţiei corecte şi comode pentru scris;
- exerciţii de scriere a unor elemente grafice pregătitoare, care să faciliteze scrierea
literelor şi scriere în duct continuu;
- exerciţii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor;

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de citire/lectură
 Cartea – volum, coperte, foaie, pagină, numerotarea paginii, direcţii de orientare în pagină. Literele mici
şi mari ale alfabetului.

 Citirea cuvintelor.
 Citirea propoziţiilor.

2. Formarea capacităţii de comunicare

 Comunicarea orală
Comunicarea – schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre familie, despre
mediul înconjurător; participarea copiilor la activităţi de grup, inclusiv la cele de joc, în calitate de
vorbitor şi de ascultător).
 Comunicarea scrisă
Procesul scrierii. Organizarea scrierii. Elementele grafice utilizate în procesul scrierii, care
facilitează însuşirea literelor şi scrierea în duct continuu (linii, puncte, bastonate, zale, bucle,
semiovale, ovale, noduleţe). Literele mari şi mici ale alfabetului. Scrierea cuvintelor. Copierea
literelor, a cuvintelor, a propoziţiilor. Scrierea după dictare.
3. Elemente de construcţie a comunicării

 Propoziţia. Cuvântul. Silaba. Sunetele limbii române.

 CURRICULUM ADAPTAT

MATEMATICĂ

A. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/ investigare şi rezolvare de probleme

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

B. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi

Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
capabil:

1.1. să scrie, să citească, să
compare şi să ordoneze
numerele naturale de la 0 la
10;
- exercitii de scriere a elementelor grafice utilizate în procesul scrierii care
facilitează însusirea cifrelor si a operatiilor matematice;
- exercitii de reprezentare prin obiecte sau desene a numerelor; trecerea de
la o formă de reprezentare la alta (din sistem numeric la reprezentare
obiectuală a numerelor sau desene si invers);

- exercitii de scriere si citire a numerelor de la 0 la 10;

- exercitii de numărare cu pas dat, înainte si înapoi, cu si fără sprijin în

obiecte sau desene;

1.2. să efectueze operaţii de - exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 10 fără

adunare şi de scădere în trecere peste ordin;
concentrul 0 la 10;
- exerciţii de operare cu numere prin calcul mintal, folosind sprijin cu
obiecte sau desene;

- exerciţii de scriere a acestor operaţii.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

2.1. să stabilească poziţii
relative ale obiectelor în
spaţiu
- exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor în spaţiu (stânga, dreapta, sus,
jos, deasupra, sub, interior, exterior);
- exerciţii de recunoaştere şi numire a poziţiei pe care o ocupă
diverse obiecte în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub,
interior, exterior);

2.2. să recunoască forme - exerciţii de observare şi descriere verbală a figurilor geometrice

plane, să sorteze şi să cunoscute;
clasifice obiecte date sau
 desene, după criterii diverse
2.3. să sesizeze asocierea dintre
elementele adouă grupe de
obiecte, desene sau numere
mai mici ca 10, pe baza
unor criterii date;
2.4. să continue modele repetitive
reprezentate prin obiecte,
desene sau numere mai mici
decât 5/10
2.5. să exploreze modalităţi
de a descompune numere
mai mici ca 10 în sumă sau
diferenţă folosind obiecte,
desene sau numere
2.6. să rezolve probleme care
presupun o singură operaţie
dintre cele învăţate
2.7. să stabilească mărimea,
lungimea, masa unor obiecte
date folosind unităti de
măsură nonstandard
2.8. să recunoască orele fixe pe
ceas.
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
3.1. să verbalizeze modalităţile
de calcul folosite în
rezolvarea unor probleme
practice şi de calcul
- identificarea formelor plane în modele simulate şi în natură;
- jocuri de construcţii;
- selectarea unor figuri geometrice desenate după criterii date şi
decuparea lor;
- exerciţii de identificare a elementelor unei mulţimi, când se ştie
regula de corespondenţă şi elementele celei de-a doua mulţimi;
- exerciţii de identificare a regulii de corespondenţă dintre grupuri de
obiecte, desene sau numere ordonate;
- exerciţii de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers;
- exerciţii de continuare a unor modele repetitive reprezentate prin
obiecte, desene sau numere ;
- exerciţii de compunere şi de descompunere a numerelor folosind
obiecte, desene şi numere;
- exerciţii de descompunere a numerelor în forme echivalente şi
utilizareaacestora pentruefectuarea operaţiilor;
- exerciţii de identificare şi aplicare de scheme pentru efectuarea
adunărilor şi scăderilor;
- rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene şi verificarea
rezultatului prin numărare;
- exerciţii-joc de măsurare a dimensiunilor, capacităţii sau masei unor
obiecte folosind unităţi de măsură nestandard (creion, gumă, palmă,
vase de capacităţi diferite, balanţe improvizate);
- alegerea etalonului potrivit pentru o anumită măsurătoare;
- exerciţii de ordonare a unor obiecte după dimensiune, sau după masă
prin comparări succesive şi exprimarea rezultatelor ("mai lung",
"mai înalt", "mai uşor", "mai greu", "cel mai lung" etc.);
- exerciţii de citire a orelor fixe pe ceas;
- exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea
unor sarcini care solicită operarea cu obiecte, desene sau numere;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

4.1. să manifeste o atitudine - exerciţii-joc de utilizare a numerelor în diverse situaţii concrete;

pozitivă şi disponibilitate
faţă de utilizarea numerelor - utilizarea numerelor în activităţi din viaţa cotidiană;

- jocuri cu numere;

B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII

Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice:

 orientare spaţială şi localizări în spaţiu;

 grupare de obiecte şi formare de mulţimi după criterii date sau identificate;
 sortarea şi clasificarea obiectelor sau a mulţimilor după criterii variate;
 aprecierea globală, compararea numărului de elemente a două mulţimi prin
procedee variate, inclusiv punere în corespondenţă.

Numere naturale: de la 0 la 10: citire, scriere, comparare, ordonare. Adunarea şi scăderea

numerelor naturale în concentrul 0-10.

Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10, fără trecere peste

ordin. Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie matematică învătată.

Figuri geometrice: triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc.

Măsurări cu unităţi nestandard (palmă, creion, bile, cuburi) pentru lungime, capacitate,
masă. Măsurarea timpului; recunoaşterea orelor fixe pe ceas.
ŞCOALA GIMNAZIALĂ CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ

.............................................. BRĂILA

AVIZAT, AVIZAT,

DIRECTOR, DIRECTOR,

Prof................................ Prof. ......................................

CURRICULUM ADAPTAT PENTRU

ELEVII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE

ANUL ŞCOLAR ..........................

CLASA a IV-a

ELEV: ................................................................
ARIA CURRICULARĂ:

 LIMBĂ ŞI COMUNICARE

 MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

Întocmit,

Profesor itinerant: .......................................................................

Profesor învăţământ primar: ...........................................................

 CURRICULUM ADAPTAT LIMBA ROMÂNĂ

CLASA a IV-a

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

A.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei aIV-a elevul va fi
capabil:
1.1. să sesizeze sensul global al unui mesaj,
identificând aspectele principale şi de
detaliu la care se referă un mesaj oral
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea
sensului global al mesajului;
- exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele
de detaliu dintr-un mesaj ascultat;

1.2. să deducă sensul unui cuvânt necunoscut
prin raportare la mesajul audiat
1.3. să sesizeze intuitiv structurile corecte
sau incorecte dintr-un enunţ oral
1.4. să semnaleze prin replici adecvate
înţelegerea mesajului interlocutorului
- exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime,
antonime;
- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut
prin raportare la conţinut;
- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte în
contexte date;
- exerciţii de identificare a greşelilor de exprimare;
- exerciţii de realizare a acordului dintre subiect şi
predicat, dintre substantiv şi adjectiv;
- conversaţii în grup pe teme cunoscute;
- exerciţii de completare a unor mesaje orale scurte,
pentru obţinerea mai multor informaţii în cadrul
grupurilor;
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă
2.1. să construiască texte orale scurte pe baza
unui suport vizual dat şi / sau a unui plan
simplu de idei dat
2.2 să redea prin cuvinte proprii conţinutul
unui fragment dintr-un text citit
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Obiective de referinţă
3.1 să identifice elemente de bază ale
organizării textului literar/nonliterar în
pagină
3.2. să desprindă ideile principale dintr-un text
citit
3.3 să citească în mod conştient, corect, fluent
şi expresiv un text cunoscut
3.4 să citească în mod corect un text
necunoscut
3.5 să recunoască în texte diferite elemente de
construcţie a comunicării studiate
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de construire a unor texte orale narative pe baza
unor imagini (benzi desenate);
- exerciţii de construire a unor texte orale pe baza unui şir
de întrebări sau a unui plan de idei;
- exerciţii de povestire orală a unor fapte, întâmplări reale
(din experienţa personală) sau fictive;
- exerciţii de realizare corectă a acordului predicatului cu
subiectul;
- exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului,
prin schimbarea numărului substantivului pe care îl
determină;
- formularea de răspunsuri la întrebările ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind din
textul citit;
- povestirea independentă a unui fragment citit;
- exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări,
personaje dintr-un text citit sau mesaj ascultat;
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului, alineatelor;
- exerciţii de citire selectivă în funcţie de diferite repere:
versul, strofa;
- exerciţii de sesizare a raportului dintre text şi ilustraţie
în reclamele scrise etc.;
- exerciţii de citire explicativă şi de citire selectivă pentru
desprinderea ideilor principale;
- exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente
logice;
- exerciţii de identificare a întâmplărilor petrecute într-o
succesiune logică dintr-un text citit;
- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor
principale din textele citite;
- exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă
de semnele de punctuaţie;
- exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe
roluri);
- exerciţii de citire a unor texte, literare sau nonliterare
“la prima vedere” în ritm propriu etc.;
- exerciţii de identificare a părţilor de vorbire învăţate:
substantivul, adjectivul, pronumele, verbul;
- exerciţii de identificare a părţilor principale de propoziţie
învăţate (subiect, predicat) şi a părţilor secundare de
propoziţie;
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă
4.1 să respecte regulile de despărţire în silabe,
ortografia şi punctuaţia într-un text
propriu
4.2. să redacteze texte scurte pe baza unui
suport vizual şi a unui şir de întrebări
4.3 să redacteze texte de mică întindere,
ţinând seama de părţile unei compuneri
4.4. să scrie corect, lizibil şi îngrijit texte
4.5 să aşeze corect în pagină textele scrise,
respectând scrierea cu alineate şi spaţiul
liber între cuvinte, scrierea caligrafică /
lizibilă
B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de lectură/citire
 Cartea (actualizare: cuprinsul unei cărţi). Aşezarea textului în pagină. Textul. Titlul. Autorul.
Textul literar. Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală si în scris a unui text
narativ. Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicarea orală
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în
dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri
proprii;
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care încep cu
litera “e” (pronume, formele verbului “a fi”);
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin
vocale în hiat: “ii”, “ee”;
- exerciţii de folosire corectă a majusculei;
- exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu
cratimă;
- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie;
- exerciţii de analizare corectă a imaginilor;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate;
- formulări de răspunsuri şi de întrebări;
- exerciţii de redactare a unor texte de mică întindere
pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări;
- exerciţii de povestire în scris a unor fapte şi întâmplări
personale;
- antrenament de structurare a compunerii în introducere,
cuprins şi încheiere;
- exerciţii de redactare a unor texte narative pe baza unui
suport vizual;
- exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfârşit
dat;
- alcătuirea planului simplu de idei;
- exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente din
text;
- exerciţii de redactare a unor compuneri după un plan de
idei;
- exerciţii de scriere, copiere, transcriere a textelor,
- exerciţii de încadrare pe spaţiu şi în pagină;
- exerciţii de scriere caligrafică; exerciţii de apreciere
corectă a spaţiului dintre cuvinte;
- exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
- exerciţii de plasare corectă a alineatelor şi a titlului;
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;
- exerciţii de caligrafie;
 Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile
interlocutorului.
Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.
Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
 Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Organizarea textului scris. Scrierea caligrafică
(actualizare). Aşezarea corectă în pagină: plasarea titlului, folosirea aliniatelor (actualizare).
Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care: conţin
consoana m înainte de p sau b (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii
oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie), a celor care conţin â şi î (actualizare). Scrierea corectă a
cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un (actualizare), printr-o, printr-un.
Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-am/neam.
Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două
puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare) .
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul. Cuvântul. Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător. Cuvintele cu sens opus .
 Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care
încep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care cuprind diftongi.
Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii, (fără terminologia dată) şi a
cuvintelor care conţin x. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe (probleme de scriere).
 Morfologia. Cuvântul - parte de vorbire. Substantivul. Substantive comune şi substantive
proprii. Numărul.
Adjectivul. Acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină.

Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de politeţe -

recunoaştere şi utilizare în comunicare.
Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor a fi şi a lua.
 Sintaxa. Partea de propoziţie. Funcţia sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv şi
subiectul exprimat prin pronume personal. Funcţia sintactică de predicat. Acordul predicatului cu
subiectul. Părţi principale de propoziţie. Părţi secundare de propoziţie. Propoziţia simplă.
Propoziţia dezvoltată.
 CURRICULUM ADAPTAT MATEMATICĂ

CLASA a IV-a

I. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare şi rezolvare de probleme

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

A.Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei aIV-a elevul va fi
capabil:
1.1. să înţeleagă şi să utilizeze sistemul
poziţional de formare a numerelor
naturale
1.2. să scrie, să citească, să compare, să
estimeze şi să ordoneze numere
naturale
1.3. să efectueze operaţii de adunare şi de
scădere:
- cu numere naturale de la 0 la 1000
fără şi cu trecere peste ordin
- cu numere naturale de la 0 la 1 000
000 fără şi cu trecere peste ordin
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
activităţi:
 reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul
poziţional de scriere a cifrelor. Trecerea de la o formă de
reprezentare la alta;
 numărarea cu start şi pasi daţi, crescător şi descrescător, cu
şi fără sprijin în obiecte sau desene.
 scrierea unui număr ca o sumă de produse în care unul din
factori este 10, 100,
 jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10,
100, 1 000 se înlocuiesc cu un alt obiect;
 scrierea unor numere cu cifre romane;
 reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor
studiate;
 ordonarea numerelor utilizând modele semnificative (axa
numerelor);
 estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor,
zecilor;
 scrierea numerelor utilizând scrierea cu cifre romane;
 exerciţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0
la 1000 fără şi cu trecere peste ordin; verificarea rezultatelor
utilizând obiecte sau desene;
 exerciţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0
la 1000 000 fără şi cu trecere peste ordin;
 exerciţii de observare a legăturii dintre adunare şi scădere.

1.4. să efectueze operaţii de înmulţire şi - exerciţii de înmulţire şi de împărţire cu numere naturale

împărţire cu numere naturale mai mici
decât 100
de la 0 la 100;
- exerciţii de înmulţire a unui număr de două cifre cu un
număr de o cifră;
- exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind
respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea corectă a
parantezelor;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale;
efectuarea probei;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare şi rezolvare de probleme
Obiective de referinţă
2.1. să recunoască şi să descrie forme plane
şi spaţiale, să clasifice obiecte şi desene
după criterii variate
2.2. să descopere, să recunoască şi să
utilizeze corespondenţe simple şi
succesiuni de obiecte sau numere
asociate după reguli date
2.3. să utilizeze unităţi de măsură pentru
timp şi unităţi monetare
2.4. să exploreze modalităţi variate de
compunere şi descompunere a  exerciţii de aflare a termenului necunoscut;
numerelor
2.5. să utilizeze instrumente şi unităţile de
măsură standard şi nonstandard pentru
lungime, capacitate, masă, timp şi
unităţile monetare în situaţii variate
2.6. să folosească simboluri pentru a pune în
evidenţă numere necunoscute în
rezolvarea de probleme
2.7. să rezolve probleme care presupun două
operaţii dintre cele învăţate
Exemple de activităţi de învăţare
- decuparea unor figuri desenate;
- identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe
modele fizice şi în mediul înconjurător;
- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă;
- descrierea unor figuri plane şi a unor corpuri cu observarea
vârfurilor, laturilor, feţelor;
- sortarea obiectelor după forma lor;
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
- completarea unor şiruri de simboluri sau de numere
ordonate după o anumită regulă;
- crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
- exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr;
- găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind date
elementele primei mulţimi şi regula de corespondenţă;
 plasarea în timp a unor evenimente în funcţie de un reper;
 exerciţii de ordonare cronologică a unor imagini;
 compararea duratelor unor activităţi;
 citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a
diverselor ore;
 identificarea monedelor necesare pentru cumpărarea unui
obiect;
 compararea sumelor de bani.
 construirea unor situaţii reale sau imaginate în care copiii sa
poată decide dacă pot cumpăra unul sau mai multe obiecte cu
o sumă de bani (prin joc);
 exerciţii de descompunere a numerelor în sumă de numere;
 exerciţii de descompunere a numerelor pentru efectuarea
unui calcul;
- compararea măsurilor unor mărimi;
- ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea,
grosimea, întinderea sau forma lor;
- utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite
(standard şi nonstandard) pentru efectuarea unor măsurători;
- ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea derulării
lor în timp;
- citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;
- înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp;
- scrierea datei (zi, lună);
-recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
-efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi
bancnote; compararea sumelor de bani;
-rezolvarea de exerciţii variate care solicită aflarea unui
număr necunoscut notat în diverse moduri (litere, simboluri)
 rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple:
puncte, cerculeţe, linii;
 rezolvarea de probleme cu date numerice;
 recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer
efectuarea unor adunări sau scăderi (“au fost şi au mai venit”,
“s-au pierdut”);
 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să exprime oral, în cuvinte proprii, etape ale  citirea enunţului unei probleme; redarea liberă, cu voce tare, a
rezolvării unor probleme enunţului;
 utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii
de rezolvare ai unei probleme;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matemeticii în contexte variate

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1. să manifeste o atitudine pozitivă pentru  exerciţii de estimare a soluţiilor unor probleme;
aflarea rezultatelor unor exerciţii şi  propunerea de exerciţii şi probleme care au rezultate
probleme; surprinzătoare.
să manifeste disponibilitate în utilizarea  jocuri de rol pentru rotunjirea unui număr sau a rezultatului
numerelor si a calculelor în viaţa unui calcul.
cotidiană
4.2. să conştientizeze utilitatea matematicii  exerciţii de numărare a frecvenţei cu care apar numerele sau
în viaţa cotidiană alte concepte matematice într-un text, emisiune de televiziune
etc.
 sa sesizeze situaţiile în care memorarea sau utilizarea unui
număr este utilă (numărul unui apartament, un număr de
telefon, numărul unui mijloc de transport în comun)

B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire.
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000. Terminologia specifică: termen,
sumă, “cu atât mai mult”, “cu atât mai puţin”.
Probleme care se rezolvă prin două operaţii.
Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b sau a±?=b , unde a şi b sunt
numere în concentrul 0-1000.
Înmulţirea şi împărţirea numerelor mai mici decât 100. Înmulţirea numerelor naturale folosind
adunarea repetată de termeni egali.
Înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră.
Terminologia specifică: factor, produs, “de atâtea ori mai mult”.
Ordinea efectuării operaţiilor.
Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea. Împărţirea cu rest.
Împărţirea unui număr natural mai mic ca 1 000 la un număr de o cifră, cu utilizarea terminologiei
specifice;
Elemente intuitive de geometrie:
forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc; poligon, punct, segment, linie dreaptă, linie frântă,
linie curbă
- interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
- forme spaţiale: cub, sferă, cilindru, con, cuboid.
Măsurări folosind etaloane neconvenţionale.
Unităţi de măsură:
- unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii;
- unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii;
- unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii;
- unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;
- monede şi bancnote;
Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântar, balanţa.