62

No. 1980. 11. Procesul-verbal No. 7.§edinta din 7 Octombre 1857.

Proc.-verb. 7.
1857 Astä0I, in a seaptea sedintä a Adunäril ad-hoc, la apelul nominal
7 Octom.
cetit de d-luI Vornie. Dimitrie Rallet, unul din secrétarI, s'ati gäsit
fatä opt-c,lecI si treI membri, iar absentI do!, si anume d-lor Postel-
nicul Vasilie Alecsandri, carele este inch' bolnav in Franta, si Vor-
nicul Iorgu Varnav Liteanu, absent.
Procesul-verbal al sedinteI din 4 Octomvrie s'a cetit de d-luI
V-ornicul Constantin Rolla, unul din secretar!, s'a aprgbat de Adu-
nare si s'a subscris de presidentul s'i de secretan! eI.
D-luI Vorn. Petru Mavrogheni, unul din secretar!, a cetit pe
urmä incunostiintärile primite -de la comitetele speciale despre con-
stituirea si alegerile presidentilor Ion, cart sunt: Prea Sfintia Sa Epis-
copul Filaret Scriban la comitetul clerulul,.d-luI Vorn. Vasilie Sturdza
la acel al proprietarilor marl', d-lul Spat. Dimitrie Cracte la acel al
proprietarilor micI, d-lul: Simion Stanciu la acel al locuitorilor sätenY,
si d-lul Post. Dimitrie Grigoriu la acel al oräsenilor.
D-luI Vornicul Constantin Harniuzacki, cerêncl cuvintul, a cetit Adu-
närfl urmätorul proiect de incheiare, subscris de d-luI si de d-lor
Constantin Negre, Mihail Kogälniceanu, Constantin Rolla, Dimitrie
Rallet si Mihail Jora:
«Astky, LunI, in seapte Octomvrie, una mie opt sute cincl-c,.lecI si
seapte, Adunarea ad-hoc a Moldovel, instituatä prin Tratatul de Paris
pentru a rosti dorintele Ora' asupra viitoareI organisatiI a Principa-
telor romane;
«Cunosc6nd cg, inainte de a rosti aceste dorintI, ea are mal in-
CAM o sfântä datorie de implinit;
«Recunosckoare pentru dreptatea si generositatea puternicilor su-
veranY, carI subscriind Tratatul de Paris, n'ati trecut cu vederea si
suferintele si drepturile seculare a cincI milioane de RomânI si de
crestinl; ci dimprotivä, adev6ratI representantl al divinel dreptatl
pe pamint, ne-ati recunoscut si ne-ati consfintit dreptul de a ne rosti
liber dorintele pentru viitoarea organisatie a patrieI noastre,
«Unindu-se prin simtirile inimil cu unanimitatea popululul Mol-
dovel;
«Adunarea generalä chiamä bine-cuvintärile Cerulut asupra strä-
lucitilor monarhI, läc6toriI de bine al neamuluI nostru.
«Dumnec,le6 atot puternicul s'e'-.1 pästreze plinI de anY, de sänä-
tate, de glorie si de multumire sufleteascä pentru fericirea supusi-
lor lor !
«Dumne4eul pärintilor nostri sä intäreascA si sä tie katurile si

www.dacoromanica.ro
 63

populil lor in capul natiilor celor marl, pentru ea asa sa, fie sprijinul No. 1980.
civilisatiel, apëratoril dreptata si pästratoril paca lumil ! Proc.-verb. 7.
1857
«Acest act, mic semn al recunostinte eterne a Rosmânilor Mol- 7 Octom.
dovel, Presidentul Adunara Il va impartäsi Escelentiilor Sale mem-
brilor comisie internationale din BucurestI, cu rugaminte de a-1 aduce
4a--eunnstinta generosilor suverara, carI prin subscrierea Tratatulta
- de Paris el pus sub puternica lor garantie viitorul Principatelor
Române».
Dup. aceea d-lul Logof'dtul Alecu Balq s'a aclresat °aire inalt Prea
Sfintia Sa Pärintele Mitropolit, c,licênd ca are deosebita socotintä.
Presidentul, poftindu-1 s'a vie la biurat pentru a o depune, d-lta Logo-
fatul declara ca ea priveste chestia Uniril. La aceasta i s'a rëspuns
ca actul cetit de d-lul Hurmuz'achi cuprinde rostirea recunostinte
catre Puterile garante. AtuncI d-lui Logofatul s'a retras la locul s'ah
Dupa acest incident, Adunarea intreagà a primit in unanimitate
propunerea actuluI de recunostinta cu cele mal vil si de tre orl repe-
tite aclamata: «Sa traiasca Puterile garante».
D-luI Yornicul Mihail Kogellniceanu maga pe presidentul Adunaril
sa i se incuviinteze cetirea une propunerI subscrisä de d-lor,
Gheorghie Sturdza, Dimitrie Rallet, Petru Mavrogheni, Constantin Hur-
muzachi, Anastasio Panu, Vasilie Mälinescu, Constantin Rolla, Dimi-
trie Cozaclini, Vasilie Sturdza, Dimitrie Cracte, Episcopul Ghenadie
endre Tripoleos, Arhimandritul Neofit Scriban, Arhimandritul Mel-
hisedec, Iconomul Dimitrie Mateas, Manolachi Costachi-Epureanu,
Grigorie A. Värnav, Alecu Botez-Foräscu i Simion Stanciu.
Presidentul da invoirea si d-lui .Mihail Kogigniceanu ceteste pro-
punerea urmatoare:
«Asta-c,1I, Luna, in seapte Octomvrie, anul una mie opt sute eincl-
c,lecI si seapte, in a seaptea sedintä publica, Adunarea ad-hoc a Mol-
dove, instituata prin Tratatul de Paris pentru a rosti dorintele Ora
asupra viitoarel organisata a Priticipatelor Române ;
«Simtind ccea intaie dorinta a fie-carta popul este dorinta de
a fi
«Luand in privire ca un popol, pentru a fi, trebue sa-s1 asigure
flinta sa in marea familie a natiilor;
«CA acesta a fost tälul tuturor staruintelor, luptelor i suferin-
telor nPamuluI nostru inteun timp de me mult de cine secolI;
«Ca finta politicä i nationala, ca dritul de staturI suverane, Prin-
cipatele pururea si asigurat prin tratatele ce vechil nostri DotnnI
aú incheiat cu regil de Polonia, de Ungaria, i altI domnitorI, si in
care suveranitatea Principatelor este scrisä cu Iitere marI;

www.dacoromanica.ro
 64

No. 1980. «Ca numaT pentru apastra aceasta suveranitate si a gäsi o puternica
Proc.-verb. 6, garantie in contra a orl-ce eventualitatI, str mosiT nostri aù In-
1857
7 Octom.
cheiat cu gloriosiT PadisahT otoman1 Tratatele Capi-
tulatiile din aniT 1393, 1460, 1511 si 1634; .

«Luand in privire, ca aceste tratate, dupa dritul gintelor, sters

Principatele din rindul statelor suverane, pentru cà ele sT-ati reservat
toate drepturile suveranitatiT., si in special dreptul de guvernamint
neatirnat, dreptul de legislatie, adica o Intreagá i dep 1 in a a u to-
n o mi e, si ca, prin urmare, nu s'a supus niel uneT puterf legislative
straine,
«Ca cbiar dupa incheiarea capitulatiilor cu *Malta Poarta, Princi-
patele ail urmat a fi privite de catre Puterile europene ca StaturT
suverane, precum de dovada stail mal multe tratate incheiate Cu
Domnil MoldavieT i aT ValahieT si in urma capitulatiilor;
«Luand in privire cá aceste capitulatiT, paladiul nationalitatil romane,
nu s'ati desfiintat prin deosebite tratate si stipulatiT ale marilor PuterT
anume:
Prin Tratatul de Andrianopoli, articulul V.;
La Conferintele de Viena, prin plenipotentil Franciel i aT
Angliel, carT chiar in seanta întâie, inutä in 15 Martie 1855, ail de-
clarat «cá scopul guvernelor lor nu era de a aduce vatamare Prin-
«cipatelor, ci dimprotiva de a imbunatati soarta lor, combinand noile
«intocmirT co sunt a se face pentru ele inteun chip de a da o deplina
«si intreaga indestulare drepturilor inalteT Portí, drepturilor Prin-
«cipatelor i intereselor generale ale EuropeT» ;
La aceleast conferinte, prin protocolul al treilea din 19 Martie
1855, in care dupa proiectul BaronuluT de Prokesch, cap t ul a tii 1 e
s'ai1 recunoseut ca basa drepturilor Principatelor (articolul I.);
Prin cercularea EscelentieT Sale MinistruluI trebilor din gait'
al MaiestatiT Sale Imperiale imp6ratu1uT Nap o 1 e on II I., cu data din
23 Maiil 1855, statornicind «relatiile dintre inalta Poarta. i Prin-
«cipatele sunt resultatul unel alcAtuirT liber incheiate, cu sute de anT
«mar inainte, intre 'Malta Poartä i Térile de la Dunäre»;
De catre insasT Poarta Otomana prin maT multe HaturT ale
gloriosilor PadisahT, si in capul carora se intrebuintail urmatoarele
cuvinte:
«in tot chipul, cu toata libertatea obiceiurilor lor sa fie aceste
«t6r1, i sa se stäpaneasca numaT singure de sine deosebite i despärtite
«de stapAnirea imp6rätieT otomane»;
Tot de catre Poarta prin protocolul Conferintelor din Con-
stantinopole, cu data din 11 Februarie 1856, si in care se declara

www.dacoromanica.ro
 65

((ea intäreste din nod privilegiile i imunitätile de care disele Prin- No. 1980.
«cipate s'ati bucurat de la Cap itifla tine ce li s'ati dat de catre Proo,verb.7.
«Sultanil Baiazed I. si Mohamed II»;. 1857
7 Odom
«Luand in privire ca aceste Capitulatil recunosc i intäresc Prin-
cipatelor nu numaT egiT i imunitätT, ci toate drepturile
suveranitätiT, i intre altele o ocármuire neatirnatä i nationala, o
deplinä libertate de legislatie, precum mal cu deosebire o dovedesc
articolui I al Capitulatiel incheiate la 1511 intre Sultanul Baiazed I.
Domnul Bogdan, si incite in secolul al XVII-lea, intre Sultanul
Murad si Domnul Vasilie Lupu, si care dice anume: «Poarta cunoaste
,«Moldova de pämint «slobod i nesupus», i Articolul al IV-lea al
,oaceleiasT Capitulatif, care rosteste ca.: «Moldova va fi stäpanita i ocár-
omuitä dupä, legile si asedAminte/e sale,larä,' sä se amestece Poarta
«cat de putin»;
«Luand in privire ca Tratatul de Paris nu numaT ca n'a rostit
nimio in contra vechilor noastre CapitulatiL ci dimprotiva a recu-
noscut si a intArit Principatelor o administratie neatirnatä i natio-
nalä, libertate de legislatie, o putere nationalä inarmatä si un sistem
clefensiv spre päzirea hotarelor i respingerea a orT-ce navtdirT sträine,
si in sfirsit o viitoare orga.nisatie conforma cu drepturile i cu do-
rintele natieT, puindu-se Principatele sub garantia colectivä a Puterilor
subscriitoare TratatuluT de Paris ;
«Luand in privire ca atat in puterea vechilor Capitulatil, cat si
clupa stipulatiile TratatuluI de Paris, intinderea viitoareT organisatiT,
ceruta de trebuintele noastre nationale, materiale si morale, nu poate
avea altA marginire, de cat nejignirea drepturilor inaltel Portf
anume precisate in acele Capitulatil si pe care RomâniT
respectat si le vor respecta in toga intregimea lor;
«Luánd in privire cä, pentru a pune un eap'ét suferintelor, abu-
surilor i discordiilor din läuntru, care ail paralisat toatä desvoltarea
In tearA; i pentru a precurma inriuririle din afarä, care ail jignit au-
tonomia Principatelor, si a introduce un regim de stabilitate, de bunä
rinduiala, de pace si de prosperitate in Principatele Románe, este nea-
Orat de a da o deplina i intreaga inclestulare trebuintelor i dorin-
telor natieT ;
«Luand in privire ca dorinta cea maT mare, cea mai generalä,
acea hränita de toate generatiile trecute, acea care este sufletul ge-
neratieT actuale, acea care implinitä, va face fericirea generatiilor vii-
toare,'este Unirea Principatelor inteun singur stat, ounire
care este fireascä, legiuitä i neap6ratä, pentru cä. in Moldova si in
Valahia suntem acelasT popul, ornogen, identic ca niel un altul, pentru
(Acte t Documente. VI. 1.) 6

www.dacoromanica.ro
 66

No. 1980. cä avem acela§I inceput, acela§I nume, aceia§I limba, aceia§1 religie,
Proc.-verb. 7. aceia§t istorie, aceia§t civilisatie, acelea§1 institutil, acelea0 legT i obi-
1857
ceiurY, ace1ea.11 temen t §i acelea§I sperante, acelea0 trebuinte de in-
7 Octom.
destulat, acelea0 hotare de päzit, acelea§t duren t -in trecut, acela0
viitor de asigurat §i, in stir§it, aceea§I misie de implinit;
«Land in privire cà aceastä unire o dorim, nu pentru ca
lovim drepturile §i sä amerintäm pacea altora, ci numat pentru ca sä
asiguräm drepturile §i pacea noasträ, §i cá dimprotivä aceastii unire
la care aú contribuit toate generatiile trecute, luctind de a ne da
acelea§1 institutit §i legtimplinind o vie dorintä a natiet noastre,
§i fäcêndu-se pentru not un isvor de bunä' rinduiald, de iconomie,
de legalitate, de dignitate i de regeneratie generaläprin insa§t aceasta
ar da Mahe'. Port1 i ,staturilor vecino o inchiz4luire de pace §i de
stabilitate la hotarele lor ;
«Luând in privire cä Unirea Principatelor este inscrisä in chiar
institutiile actuale, recunoscute de inalta Poartä, §i anume prin Ar -
ticolul 425 Cap. IX. din Regulamentul Organic, care roste§te textual
cä. «inceputul, religia, obiceiurile §i asemënarea limbel locuitorilor
«acestor douë Principate, precum §i trebuintele ambelor pärtI cu-
«prind din insa§1 descälecarea lor elementele nedesp ärtit et unir I,
«care s'a impedecat i s'a intärziat numal de intimplätoarele impre-
«jurdrY. Mântuitoarele folosurt ale rodulut ce s'ar na§te din intrunirea
«acestor douë popoare sunt netägäduite»;
«Luând in privire cä, dupä protocolul VI. al Congresulut de Paris,
consultarea dorintelor tèrit a fost motivatä mat cu deosebire de pro-
punerea facutä de contele Walewski, atingëtoare de Unirea Princi-
Patelor ;
«LuAnd insä in privire ert, pentru ca Unirea Principatelor sä pro-
ducA tot binele ce se a§teaptà §i in Iduntru §i in afard, este trebuintä
de a se institua un guvern tare, stabil, respectae in läuntru de toti,
§i sprijinit in afarà de marea tamilie a caselor domnitoare ; cä un
asemenea guvern nu ni-1 poate da regimul vitios al Domnilor elec-
tivl §i schimbätort, cart, istoria este marturà, produs de cat anarhie
prin rivalitätile §i ambitiile de§ilor §i multilor aspirantT, släbiciune §i
coruptie prin abusurile qi nepotismul lor, §i mat ales nävälirt §i res-
bele prin despärtirea Vérilor §i prin supunerea Domnilor la toate in-
riuririle sträine ;
«LuAnd in privire cä Principatele sunt insetate de legalitate, de
stabilitate §i de dignitate nationalà, voind a träi cu ins41 viata lor,
§i cä aceste nu se pot dobandi de at reintorcêndu-se la vechiul
princip al eredität it tronulu T, care in intâile timpurI ale fun-

www.dacoromanica.ro
 67

datiel Principatelor, i chiar in urma Capitulatiilor, aú esistat in fa- No. 1980.

miliile lul Radu Negru si a lul Bogdan Drago, i puindu-se in capul Proc.-verb. 7.
1857
Principatelor-Unite un print strain, ales dintre dinastiile 7 Octom.
domnitoare ale Europef, afara de acele ale staturilor
v e c in e, spre a nu motiva straine inriurirl;
«Luand in privire ca, spre a dobandi un asemenea princip, menit
de a pune un cap& relelor trecutulul si de a pregäti patrief o era
noua, Romani' renunta' la dreptul ce ail prin CapitulatiI, de all' alege
singurf pe seful Statulul, incredintând numirea printulul strain in-
susl gloriosilor monarhY, cad aü luat in manile lor soarta Princi-
patelor ;
«Luand in privire ea, spre a intemeia cea grabnica si maf
intima legatura intre noua Dinastie i natia romana, este trebuinta
ca mostenitoril DomnitoruluI sä fie crescutl in dogmele
sfinteI noastre biseriel a Résäritulul;
«Luand in privire ea pentru ea printul strain sä poatá implini
tot ce ar astepta de la dinsul i eara si Europa, este trebuinta ca
el sa fie incungiurat de toate garantiile de pace si de putere, i sA
fie asigurat in contra pericolelor din gará si in contra tulburarilor
din läuntru ;
«Ca periculele din afarä se pot inlatura numaI prin nelftr alitate a
pämintuldf Principatelor, neutralitate recunoscutä in princip prin
Art. 26 si 27 ale TratatuluI de Paris ;
«CA tulburarile din launtru se pot departa numaIintru cat Dom-
nitorul va cauta puterea sa in insasf teara, si va carmui dupa
legI Monte de catre ins*. teara
«Luand in privire ca, dupa,' vechiul obiceiú, pururea si sub toate
guvernele, puterea legiuitoare in Principate a fost incredintata u n eI
A d un ar obstest I, care, ma! mult sag maI putin, a representat teara;
«Ca aceastä, Adunare,, pentru ca sä. fie bine primitä, pentru ca
legile votate de ea sä aiba toata puterea morala, ea trebue sA fie ast-
fe,1 compusa in cat sa cuprindä in sinul ei toate marile interese
ale natief ;
-«Luand in privire, in sfirsit, cA drepturile Principatelor anume
cuprinse in capitulatif, i unirea Orilor sub un print strain si ere-
ditar, asigurat prin neutralitatea pamintuluI românesc, si sprijinit
prin o putere legislativa, care sä. cuprindá toate elementele vitale ale
societätil, atuncI vor fi stabile, atuncI vor contribui cu toata efica-
citatea la desvoltarea nationalä, moralä si materiala a patriel noastre,
&and ele se vor pune sub garantia a.tot-puternica i salu-
tara a marilor PuterI ale Euro p el;

www.dacoromanica.ro
 68

No. 1980. «Adunarea ad-hoc a MoldoveI, p'äsind pe calea ce i s'a prescris

Proc.-verb. 7. de catre Tratatul de Paris, adeca incepend a ros ti d o r in tele
1857
Or i I, in Data- luI Dumnedetí si a oamenilor, in toata curätenia cu-
7 Octorn.
getuldf, neavend In privire de cat drepturile si folosul natiel române,
declarä ca cele intaI, cele mal mail, mal generale si mal nationale
dorintl ale Vera sunt:
Respectarea drepturilor Principatelor si .In deosebT a auto-
nomiel lor, in cuprinderea vechilor lor CapitulatiI Incheiate cu malta
Poarta In aniY 1393, 1460, 1511 si 1634.
Unirea Principatelor Intr'un singur Stat sub numele de Ro-
mania.
Print strain cu mostenirea tronulul, "ales dintr'o dinastie dom-
nitoare de ale EuropeY, si aY °Arta mostenitorI sä fie crescutY In
religia teril.
Neutralitatea pamIntulul Principatelor.
Puterea legiuitoare incredintata unei obstesti Adunärl, in care
sä fie representate toate interesele natiel.
«Toate aceste sub garantia colectiva a Puterilor care ati subscris
Tratatul de Paris».
Dupg cetirea aceste propunerI si depunerea el pe biuroul pre-
sidentuldf, d-luI Constantin Hurmuzachi se sue pe tribuna si o spri-
jineste.

Cuvintul d-luI C. Hurmuzachi.

«in sfirsit, duph atatea lupte si suferintl, dupa atatea temen l si
sperante, am ajuns in fata momentuldi rostirif dorintelor terit
«Momentul este mare, este critic; cad de la el atirna soarta si
viitorul Principatelor, inaintirea sail inapoirea lor in privinta politica,
morala si materiala, fericirea sail nefericirea lor, inältarea sag decä-
derea neamulul romanesc, viata sail moartea luY, stima sail dispretul
lumil, bine-cuvintarea saù' blestemul semintiilor viitoare.
«inteacest moment, atat de mare, unic in cartea vietii neamurilor
tot Romanul bine-cugetator se intreaba: ce trebue sä, dorim?
«Respunsul atIrna de la patriotismul nostru, iar mesura dorin-
telor noastre trebue sä o cautam in cercul drepturilor noastre si In
respectul cuvenit legaturilor seculare ce esista intre Principatele-Ro-
mane si itnperiul otoman.
«Ca sa stim ce se cuvine sa cerem, trebue maI intaitt sa stim,
ce avem si ce nu avem, pentru ca numal acele dorintT, ce nu tree
peste domeniul drepturilor noastre, pot astepta implinire. Mesura do-

www.dacoromanica.ro
 69

rintelor ce suntem chematI a rosti trebue sä o cautarn si in cunostinta No. 1980.

trecutuluI nostru, in cunostinta suferintelor, nevoilor si trebuintelor Proc.-verb. 7.
noastte; cad numal de la deplina cunostinta a relelor de care voim 1857
7 Ootom.
sä scäpam atirna aflarea mijloacelor de vindecare. SA' cercetam
duà inainte de toate drepturile noastre.
«Avem drepturI mari si frumoase! Drepturile aceste, fiinta politica
si nationala a Principatelor Moldovel si Valahid, se intemeiaza pe
tratate incheiate intre ele si inalta Poarta Otomana. Tratatele aceste
se numesc capitulatit, cad asa se numesc toate tratatele incheiate
pana in secolul trecut intre imperiul otoman si Puterile crestine ale
EuropeI.
«Tratatele noastre nu numai nu s'ail desfiintat vre-odata, ci inca
din timp in timp s'ari recunoscut si s'ati intärit cu solemnitate de catre
Malta Poartä, dupa cum dovedesc acturile publico, enumerate in pro-
punerea ce am onoare de a sprijini. Ca sà cunoastem marimea si
intinderea drepturilor noastre, trebue sä nu scapam din vedere, cam'
si sub ce incungiurarI s'ail incheiat capitulatiile noastre.
«Istoria ne spune ca. Bogdan, suveranul Mo'dove, fiiul lul Stefan-
cel-Mare, a incheiat cea inthia capitulatie cu Sultanul Baiazed II., in
anul 1511.
«Dupa unanima marturie a tuturor istoricilor, Moldava se bucura
atuncea de cea maI mare pace si liniste si de o putere foarte insem-
natoare, intäritä prin alianta ofensiva si defensiva ce, cu un an mal
inainte, Bogdan incheiase cu Polonia si Ungaria; iar Sultanul Baiazid II.,
obosit de bëtränete, pe atuncI era ocupat en combaterea rësboiu-
lul civil ce se iscase intre uniI din fia sé1 si cu combaterea ee'sculäril
unuia din eI in contra la
«Aceasta nu lasa nicI umbra de indoialä, ca un tratat, incheiat de
bunä voe, sub incungiurarI a-tat de favorabile pentru Moldova, a
trebuit sa cuprinda si cele maI favorabile conditil pentru ea.
«inteadev6r ! Capitulatia aceasta, inoita si intäritä de mal multe
off, si anume in domnia luI Vasilie Lupu Voivod, precum si capitula-
tiile Valahiel, ail asigurat Principatelor-Române toate drepturile care,
dupä principiile dreptuluI public al EuropeI, recunoscut de toate na-
tiile civilisate, constituesc deplina suv er anit ate a staturilor. Do-
vada chiar intaiul articol al CapitulatieI din 1511, carele qice: «Poarta
cunoast e pe Moldova de parnint slobod si nesupus». Do-
vada Art. 4. al aceleiasI capitulatiI, carele a stipulat foarte lamurit
ca «Moldo va va fi sta.panita si ocarmuita dupa legile si
asedamintele sale, fara, sä se amestice Poarta cat de pu-
in)). Dovadä Regulamentul Organic Art. 61 Cap. I., Art. 299 Cap. VIII.

www.dacoromanica.ro
 70

No. 1980. si Art. 432. Cap. IX., care anume ail recunoscut si ail consfintit s u-
Proc.-verb. 7. v er ani t at ea Principatelor.
1857 «Suveranitatea este interné. sail esterna.
7 Odom. «Cum ca Principatele Române ail esercitat to t- d ea un a, chiar
si in cele mal nefericite dile ale istorieI lor si pana astédl deplina
suv era ni ta te din läuntr u, dovedese toate legiuirile si aseza-
mintele lor, din care cele mat multe si astädl Inca ati putere legalä,
fttra sä se fi supus vre-odata incuviintariT sail confirmäril inalteI
PortI. Din nenum'érabilul numò'r al actelor, care dovedesc deplina
suver ani tate din läu n tr u, \min cita numal legiuirea pentru des-
robirea vecinilor, votata de o adunare mare in sf. monastire a Trel-
Ierarchilor, in 6 Aprilie 1749.
«Cum cA Principatele Române ,aq' esercitat si de plin a suv er a-
nit a te din af ar a, in curgere de me multe sute de anT, dupä
incheiarea capitulatiilor cu Malta Poartä, märturisesc o multime de
rè'sboaie ce ail avut Prineipatele atát intro sine, cat si cu staturile
vecine; märturisesc o multime de tratate de alianta, de pace, de
comer t s. a., ce ele ail incheiat atat intre sine, cat si cu alte statuR
suverane (Polonia, Ungaria, Transilvania, Anglia si Rusia). Stye
maT mare dovadä voiil cita aicl numaT Tratatul de comert incheiat
intre Domnul Petru Schiopul, suveranul Moldove si Elisabeta, Regina
AnglíeÏ. in anul 1588, asa dar seapte-decT si seapte de anI dup a in-
cheiarea CapitulatieT luI Bogdan cu Baiazal II. Cum ca capitulatiile
Principatelor Romäne nu numal n'aù oprit, ci nicT ail märginit suve-
ranitatea lor din a fara, dovedesc si nenum6rabi1ele soli! ce suveraniT
Moldovel si al Valahiet ail trimis altor staturl suverane, sail ail primit
de la ele in curgere de maI multe sute de anl dupa incheiarea ea-
pitulatiilor cu Malta Poartä. Pravila luI Vasilie Voda, publicata in
anul 1646, cuprinde chiar un capitul special despre pedepsele cri-
menilor in contra solilor ce veniail la Domnie sag se trimiteail din
partea el. Si astädT inca Principatele-Române eserciteaza unite
din drepturile cuvenite suveranitatil esterne, precum de esemplu:
dreptul de a trimite si de a intretine la Poarta Otomana soll (Ca-
puchehaiale), drept ce dateaza Inca din anul 1511, fiind stipulat prin
Art. al seaptelea al Capitulatiel lifi Bogdan si anume intärit prin Tra-
tatul de la Cuciuc-Cainargi, care recunoaste pe DomniI Principatelor
Române de su v er an I, iar pe representantil lor la Poartá de oamenI
pusi sub scutul drituluI gintelor.
«Am avut dar cuvint a dice, cà avem marl si frumoase drep-
turT; cacl pe cand cele maT multe din staturile suverane n'aveati inca

www.dacoromanica.ro
 71

niel o relatie cu malta Poarta, Moldova avea la ea soh i residenta No. 1980.
de soli (Bogdan-SeraT) si o biserica pentru solil el% Proc.-verb. 7.
1857
astacIl Inca Principatele aü dreptul de a incheia conventiI,
7 Octom.
din care aid voitl cita mimal conventia intre Moldova si Valahia
pentru unirea värnilor.
«Aceste facte istorice sunt cele mal necontestabile dovezl i la-
murirI ale drepturilor noastre. Atka spre rëspuns acelora, earl' se
incearca a aduce in indoialä saü esistenta sati cuprinderea i intin-
derea capitulatiilor noastre.
«Mal sunt unil voind a ne micsura drepturile, ne intimpina
ca la clasificarea staturilor, publicistiI ail pus Principatele Române in
clasa staturilor semi-suverane. Acestora le rspundern, ca
chiar i cef mar inv'étatI, avut cea mat mica cunostinta despre
capitulatiile noastre, care abia in secolul nostru s'atí publicat,
intemeiat opinia lor numai pe cunostinta tratatelor ruso-tur-
cestI, care, dupä principul recunoscut si de dreptul gintelor, ca niste
alcatuirI intre doI nu pot folosi niel pägubi pe un al treilea.
«Aceste sunt drepturile Principatelor Romkie, pe care Tratatul
de Paris din 30 Martie 1856 le-a pus sub generosul scut al Pute-
rilor care ail subscris acel act mare. Aceste sunt drepturile Princi-
patelor, pe care inalta Poarta le-a recunoscut i le-a intaTit cu solem-
nitate in fata lumil prin Art. 23 al citatuliff tratat, prin care ea s'a
indatorit anume a c onser v a Principatelor intre altele un guvern neatir-
nat í national, precurn i deplina libertate de legislatie (autonomia) e. I.
«Principatele Române fiind staturl guverane, de la sine se inte-
lege, ea ele ail necontestabilul drept de a-0 legiui reorganisarea lor,
de a-vi consolida si intari esistenta lar nationalä, moralä, politica
çi materialä, in cht aceasta nu jigneste drepturile cuvenite inaltel PortY
dupa capitulatil drepturY pe care RornaniI to t- de auna
r esp ectat i v o esc a I e r e sp ec t a. intinderea reorganisäril noastre
nu are dar alta märginire de cat respectarea legaturi/or noastre cu
imperiul otoman. Este un princip, recunoscut si de dritul public, ea
acel ce face intrebuintare de un drept al gri, nu vatamä pe nimenea.
«Mal sus am argtat, cä Principatele-Ronakie, ca staturl suverane,
avut i aü dreptul de a incheia tratate atht cu alte staturI, cat
si intro sine. De la sine dar urmeaza ea ele ail i dreptul de a in-
cheia intre sine tratat pentru Unir ea lor inteu n sin gu r stat
sub un singur guvern.
«Cerem Unirea Principatelor. Cererea noasträ este dreaptä, pentru
cà no! voim Unirea cu respectarea drepturilor inalteI PortI. No! ce-
rern Unirea Principatelor pentru ea ea este un mijloc de intarire na-

www.dacoromanica.ro
 72

No. 1980. tionalä, politica, moralä si material, prin urmare folositoare chiar si
Proc.-verb. 7. inaltel PortI. Aceasta spre räspuns acelora, care pretind ca. cererea
1867
7 Octom.
Uniril este o rZiscoala in contra Turcid.
«Unirea nu este o dorintä nouä. Ea este prev&,luta. chiar prin
Regulamentul Organic, si in unele privintI chiar si aplicata (Art.
425-430). Unirea este inscrisä in inimile tuturor Romanilor. Ea s'a
discutat in curgere de maI multi aril de toatä teara, de toata presa
Europa Dorinta UniriI a re'sunat de la o margine a lumiT "Ana la
ceia-laltä. Ea s'a primit cu aclatnatie de care alegkoriT nostri, de
catre intreaga teara. NoI dorim Unirea, pentru ea: Unirea da taria,
taria da siguranta, siguranta da incredere, increderea da suflet si
sbor comertuluI si civilisatieL Dorim Unirea pentru ca nu maI voim
sä fim pomul discordieI intre puterlrivale, nu voim sa vedem legioane.
de candidatI de Domnie, nu voim ca DomniI sa fie posesorI earl se
grabesc a se folosi de scurtul termin al posesid, 'Anà ce nu-1 rès-
toarna alt amator de Domnie.
«AdversariI nostri ne numesc revolutionarl, pentru ca.* nu voim
sa conservärn starea de fata, si ce sä. conservarn? Ce sä vednicim?
Demoralisatia, coruptia, nepotismul, impunitatea, nerusinarea vitiilor?
«Unirea Principatelor este dorinta tuturor claselor. Cine dintre
noI n'a avut prilejul de a vedea bucuria si multamirea obsteasca de
cate orI se canta Hora ,Unirill *i cine nu stie ca numaI catIva
amatorI de Domnie, si micul num'er al clientilor lor, maI combat astaql
dorinta nationala' Unirea Principatelor ?
«Perit-a separatismul ca fumul minat de vifor.
«Dorim U nire a, dar tot asa de fierbinte dorim si un print
strain, d,intr'una din famil.iile suverane de-ale EuropeI, cu
inlaturarea staturilor vecine, pentru ca. numaY un asemine print poate
insufla in läuntru si in afara respectul, fara de care cele mal bune
lee re'mán litere moarte; mimal un print strain poate sä ne asigureze
drepturile, poate impune partidelor, poate sä ne scuteasca de nepo-
tism ; numal un print strain poate pune capè't ambitiilor nenumä-
ratilor aspirantI la Domnie si intrigilor acestora si ale partisanilor lor,
care paraliseaza chiar si cele mai bune plecarI; pentru el numal un
print strain se pate lupta cu succes in contra influintelor sträine,
carora Tratatul de Paris a voit sä faca sfirsit.
«Maidorimsi cerem mostenirea in familia printulul strain,
pentru ea desele schimbarI ale Domnilor ail Impedecat propasirea moralä
si materialä, ba chiar si neatirnarea guvernelor Principatelor ; si pentru
ea numal mostenirea d'a stabilitate. Dritul mostenirif nu este un drit
flat in istoria Principatelor. El a avut fiinta multa vreme dupa in-

www.dacoromanica.ro
 73

cheiarea Capitulatiilor noastre. Dupä Bogdan a venit la tron fiiul ski No. 1980.
Stefan-Tinerul; dupa acesta Petru Rares, fiiti natural al lui Stefan-cel- Proc.-verb. 7.
1857
Mare. Asa de tare se observa dreptul mosteniriI, dice analistul Ureche,
7 Octom.
¡neat teara a preferit a incredinta tronul unuI fiiü n e leg i ui t al luÌ
Stefan-eel-Mare, de cat sa aleagti Domn din altä faiiilie. Petru Rares
a avut succesor pe fiiul seil, iar acesta murind fara copit pe fratele seg.
«fatä ca nu cerem un drit not', ci numal recunoasterea unuI
drept ce l'am avut, unul drept vechiti ca i istoria noastra.
«Dupä capitulatiI i chiar dupa. Regulamentul Organic am avut
si avert/ dreptul de a ne alege noI singurl pe Domn. Dreptul mos..
teniril era combinat cu dreptul alegeril. in puterea acestuI drept
putem dar chiar noI singurI alege un print strain. Daca cu toate
aceste astädl renuntäm la acest drept, Incredintam generoaselor
PuterI care ail garantat soarta noastra, o facem numaI pentru ca din
bine-facetoarele lor mánI sá primim un print strain ereditar, si
prin aceasta o noua garantie de stabilitate, pe care o dorim din tot
sufietul, un scut in contra rivalitätilor i influintelor sträine.
«Mat dorim un guvern r epr es en tativ. acesta n u este
un drit noú. De la intemeiarea Domniilor de &Aire Radu Negru
Drago s pana astadt Principatele aft avut tot-deauna representare na-
tionala, concentrata inteo singura Adunare legislativa, compusa de
toate clasele. Niel ()data suveraniI Principatelor n'ag fost autocratt
Din contra puterea legislativa tot-deauna s'a esercitat numaT de ca-
tre obsteasca Adunare, totdeauna a fost despartita de puterea esecutiva.
«Mai dorim i cerem respectarea drepturilor Princi-
pat o r, in cuprinderea Capitulatiilor. Dorinta aceasta este foarte
legitimä i fireasca pentru oil cine cunoaste istoria trecutuluT si n'a
uitat aceia a presentulul nostru.
«MaI dorim i cerem N eut ralit at ea teritoriuluI nouluI
stat Romani a, pentru cá neutralitatea este cel maT bun preser-
vativ in contra inoiril complicatiilor care ati adus in urma lor resbelul
oriental, si pentru cá numaI ea ne va scuti de nemesurate cheltuell
pentru trebuintI militare.
«Scris este : «ceretl i vi se va da». Am cerut i suntem bine
incredintatt ca dreptatea Puterilor garante ne va implini dorintele,
pentru cä ele sunt legitime si intemeiate pe drepturl necontestabile
neprescriptibile, pe drepturI recunoscute si consfintite prin garan-
tia a Europel.
«inainte de a ye da voturile, nu uitatI, Domnilor, cá toata. Europa,
ce clic? toata lumea civilisata priveste la noI cu cea mal mare luare
aminte, ca sä afie de suntem vrednicI de a fi o natie, vrednicI de

www.dacoromanica.ro
 74

No. 1980. bine-facerea marinimoaselor PuterI garante, vrednid de increderea

Proc.-verb. 7. riT care ne-a ales si ne-a trimis aid, ca sä cerem
1857
Respectarea drepturilor Principatelor si in deoseht a autono-
7 Octom.
mid lor, in cuprinderea vechilor lor Capitulatil, incheiate cu malta
PoartA in aniT 1393, 1460, 1511 si 1634.
Unirca Principatelor inteun singur Stat sub nume de Români.a.
Print strain cu mostenirea tronuluT, ales dintr'o dinastie dom-
nitoare de ale Europd, si al carul mostenitorT s'a fie crescutT in
religia -OriT.
Neutralitatea pämintuluT Principatelor.
Puterea legiuitoare incredintata unel. obstestI AdunärT, in care
stl, fie representate toate interesele natiel.
«Toate aceste sub garantia colectivA a Puterilor care ad subscris
Tratatul de Paris.
«Nu credem ca in momentul acest suprem, de la care atirra
viitorul si fericirea a cincT milioane de fratI, sa se afle intro noT mdcar
unul, carele n'ar don i implinirea cererilor rostite de teara intreagä
prin alesiI s'd. Cine este in stare de a le combate, acela nu este Ro-
mân, ci dusman al fratilor se, dusman al Ora, unealtd a intereselor
stralne. Unul ca acela aibá curajul rätäciteI sale opinii, vie pe tribuná.
NoT if vom rèspunde».
D-luT LogofeitulAlecu Balf se inainteaza spre Mural si depune o
hartie subscrisa de d-lul si de Prea Sfintia Sa locotenentul de Epi-
scop de Roman Nectarie Hermeziil, Episcop Sotiriopoleos, care in
puterea §. 60 din Regulamentul AdunariT, neputéndu-se primi ca pro-
punere, se ceteste numaI sub titlul de intimpinare la propunerea
despre rostirea dorintelor VériT, si in deosebI ca intimpinare in contra
dorinteT Uniril Principatelor.

intimpinarea d-lui A. Bals.

«Sub isdilitul mare Logofat si cavaleria Alecu Bals, unul din

deputatil tinutulul PutneT, proprietar de 80 miT Wei in Moldova,
iubita sa patrie, declara, ca in locul eépaosulul atAt de dorit, dupa
o lungA agonie si calamitatI provenite din felurite strämutarl si pre-
faceri ce s'aq urmat in tear* in care mosiI si stramosiT s6I si fiiI fiilor
lor s'ail näscut, nu poate don i a da in schimb Moldova cu privilegiu-
rile el, ce sunt mal avantagioase de cat ale invecinatuluT Principat,
pentru un viitor eventual si necunoscut, care privilegil sunt recu-
noscute de catre prea puternicii Sultanl aI curtil suzerane, consfin-

www.dacoromanica.ro
 75

tite si prin Tratatul de Paris a anexelor Articol. 23, si niel poate No. 1980.
a se uni cu incorporarea patriel sale in aceia a Principatultif Vala- Proc.-verb. 7.
1867
hiel. Asemine fusie nu ar produce de cat elemente de discordiI, lupte, 7 Octom.
vra.jrnäsiI si neprevadute amerintatoare interventa de-a pururea väta-
mätoare. Care aceste apol mat este de luat aminte cä intrunirea
until Divan ad-hoc chiar, dupa textul Art. 24 al acelor anecse, fiind
compus de a esprima dorintile locuitorilor tariI numaI in privirea
reorganisariI PrincipatuluI; asemenea si firmanul imprAtesc pentru
convocarea lul nu cuprinde vre-o altä chestie de cat numal ins,*
aceea a reorganisäril -Oaf cu revisia statutelor et Prin urmare si
dorinta sub-iscAlituluI se märgineste in pastrarea MoldoveT, autonomia
sa cu toate privilegiile si imunitätile el' ab antico. Acesta este singurul
mijloc pe care se razima linistea si fericirea poporului moldovan.
«Aceasta socotintä a iscalituluI, biuroul va bine-voi a o clasifica
si a o afisa spre a fi cunoscutä Aduna'riI, si sail primita, in delibe-
ratie sail nu, sa se aseze in acturile arhiveI Adunaril, iar inalt Prea
Sfintitul Mitropolit, ca president al AdunäriI, este rugat a o impartäsi
si comisid europene din Bucuresti».
Mal' multI deputatT ail intimpinat, ea' Prea Sfintia Sa locote-
nentul de Roman s'a subscris in anul trecut, luna luI Iulie, in capul
until act, carele cerea Unirea Principatelor si print strain,
aratand tot-odatd mirarea lor despre schimbarea opinieI sale.
La aceste Prea Sf. Sa locotenentul re'spunde «Ca in adevar a
subscris acel act din anul trecut, insä, in tr e pa tr u o eh!, si ea prin
urmare n u se poate tine in seama».
D-luT Kog eilniceanu, cerand cuvintul, se sue pe tribuna. §i rosteste
o intimpinare la disele d-sale Log. Alecu Bals.

Cuvintul d-luI M. Kogälniceanu.

«Multämesc Adunaril, sati maI bine dic'ènd, sa se feliciteze Adu-

narea de dovada de nepärtinire ce a dat astädI, invoind onorabi-
lulul deputat de Putna si Prea Sfintitulul locotenent de Roman de
a-vi esprima opiniile liber si neimpedecat, cu toate ca pentru propu-
nerI si amandamente Art. 60 din Regulatnent cere, ca spre a fi ele
primite la cetire, trebue sa fie sprijinite cel putin de cinc! membri.
Propunerea onorabilulul deputat de Putna insä, in toatä Adunarea,
n'a gäsit de cat un singur sprijinitor, si Adunarea totusl a invoit
cetirea acesteI propunerI si inscrierea el' in protocolul dile!. Mula-
meso si felicitez Adunarea. Not astadï am dat dovadä, ca suntem

www.dacoromanica.ro
 76

No. 1980. demnl de libertatea ce Europa ne-a recunoscut, de a ne rosti do-

Proc.-verb. 7. rintelei trebuintele. In toatä aceastä Adunare, insufletitä de o sin-
1857
gura simtire, de o singura dorintä, asigurarea nationalitätil noastre,
7 Odom.
douë singure glasurT s'ati gäsit, care voesc a merge in contra vointel
natieT, in contra vointeI luT Dumnedea, cerênd pästrarea statuluI quo,
prin urmare a namolulul de nenorocirl si de abusurI, care-T for-
meazä trista istorie, i cu toate aceste Adunarea, puind de o parte
restrictiile RegulamentuluT sè'a, a invoit ca astädl toatä opinia, fie
cat de antinationalä, cat de singuratia, sä se esprime liber i neim-
pedecatä in fata Vail', care o va discuviinta, in fata EuropeI, care o
va judeca. Libertate pentru opiniT, respect pentru persoane. Aceasta
este unja de- purtare care ne insufla astadT, care trebue sä ne insufle
tot-deauna.
«Dupà ce insä am ascultat opinia d-lor locotenentulul de Roman
si a deputatuluI de Putna, sa-mT fie iertat acum de a intimpina.
dintaia incep cu Pärintele de Roman. Prea Sfintia Sa a rostit
curioasä teorie, adecA cal este invoit de a avea intre patru ochT o
opinie, si in public o alta opinie. intealte cuvinte, alt om sunt, alte
lucrez in patru ochl, i alt om sunt, i altele lucrez in public; cg in
patru ()chi am o iscAliturä, si in public am o alta iscaliturä. Teorie
curioasà, discuviintatä de moralä in gura fie-canal' om, discuviintatá
de religie mg ales in gura until preot. Socot cä Pärintele de Roman
singur va recunoaste usurtitatea espresieT, sub care voeste a ascunde
apostasia sa
«Vin acum la d-luI marele Logofat i cavaleria Alecu Bals. D-lul
in loe sä vie a ne vorbi ca deputat al tgriT, singurul titlu care ne
da drit de a vorbi aice, ne-a rostit opinia sa ca proprietar de 80.000
15.10 pämint. Mare avere, frumoasà avere; nimene din noI nu o are.
Insa este cineva care o are iiidecit mal mare de cA,t "deputatul
de Putna. Acesta este un oare cine, care se numeste teal* acea
tearä care o representeaza" aceastä Adunare. D-luI deputatul ne dice,
ca are 80 000 WA Ef bine, no! Adunarea avem mal mult de cat
chiar 800 000 de tale, cad infätosäm teara.
«D-luT deputatul ne dice, cA teara de abia a esit din agonia relelor
trecutuluY, i apoT ca singurä tämaduire cere urmarea lor, adeca
trarea statuluT quo, numal pästrarea privilegiilor i imunitätilor si a
tuturor consecuentilor, care aduce dura sine privilegiul nesprijinit
de putere; dumnealul insä § tie singur cum se päzesc in tearä pri-
vilegiile obstestl i privilegiile particulare; avem dinaintea noasträ
soarta privilegiatilor.
«Un rat perde jumétate din puterea sa cand Ii cunoastem ori-

www.dacoromanica.ro
 77

ginea. Rëul Ora noastre ni-1 spune istoria, ni-1 spun suferintele No. 1980.
poporulut Fie-care pagina din analele noastre sa o stoareem si va Proc.-verb. 7,
curge sang's, i lacring. Re'ul rii noastre ni-1 spune glasul poporuluI
7 018et5o7m.
prin un proverb: «Schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor!» Ono-
rabilul deputat de Putna singur in aceasta Adunare, singur in tear*
care salta de entusiasm, a caruia mima bate ca a unui unic om pentru
drepturl, pentru nationalitate, pentru unire, care numar ea ne poate
asigura i drepturile i nationalitatea, singur vine si ne dice ea nu
voeste sa fim alta de cat acoja ce am fost; adeca calcatI,in picioare
de toate neamurile, ingenunchiatI in slabiciune, atacatI de cangrena
coruptiel, inglodati in gunoiul abusurilor.
«Insa aceasta nu va fi. Timpul a sosit, ca veehia prorocie a irou-
luI patriel noastre sa se implineasca.
«Sunt acum trecutl 350 anl de eand Stefan-cel-Mare, pe patul
mortil i vèdênd norii ce amerintag esistinta tèril noastre, cherna
pe Mitropolitul, pe Consilierif se si pe fiiul sat Bogdan, si-f indemna
singur el, carele 40 anl tinuse sabia in man& tare si neinvinsä,
indemna singur ca sa incheie o Capitulatie cu inalta Poarta, Capi-
tulatie onorabila i inchizasluitoare fiinter noastre ea natie, ea stat.
«Jar dacä dusmanul vostru v'ar prescrie condittl rusinatoare, sfirsi
«el, atunci mal bine muriti prin sabia lui, de cat sä, 1141 privitorI im-
«pilaril i ticalosiel Ora voastre. Dumnedeul parintilor vostri insa
ose va indura de lacrintile slugilor sale, si va scula dintre voI pre
«c in ev a, carele va aseda iarasi: pe urmasil vostri in libertatea si
«puterea de mal inainte».
«Prorocia acum se implineste. Uitati-v8, acel ce nu voitl a crede
la spiritul national, care astadI Insufla einci milioane de Romani, si
spuneti dacä acest mare cine va, daca teara intreaga nu este sculata
si nu este vrednica de a fi iar o natie. Drepturile noastre erati calcate,
nationalitatea era ca i ingropata; cand din mijlocul furtunilor resbelelor
se radica curcubeul poll', and noului Lazar, popululuf romanesc,
adormit de trei seculi inteun sornn tot atat de adanc ca i moartea,
noul mantuitor, Tratatul de Paris, vine si-I dice «scoala-te si vino
dui:A mine», si Lazar, i populul romanesc se seoala, îi aruneä giulgiu-
rile de pe dinsul si se arata, téril tînèr, plin de viata i plin de
viitor.
«Si tocmal in acest minut, oamenf al treoutulur, veniti sa ne facetI
lauda trecutului, veniti i vè" incercatl sa punetI o slaba stavila
une natil; V6 refusati de a crede in predictia iroulul i sfantuluI
nostru! ProtestatI in contra UniriI. O cred. Unirea este pentru tearg,
D-voastra nu voitl niei tearä niel natie.

www.dacoromanica.ro
 78

No. 1980. «Fratilor, onorabilul meti amic Hurmuzachi v'a desvoltat toate
Proc.-verb. 7. consideratiile care ne tac o lege ca sà cerem si respeetarea drepturilor
1857
seculare ale Principatelor, si Unirea, i printul strAin i toate cele-lalte
7 Octom.
dorintI, cuprinse in propunerea mea. Trebue sA le -repet i eti acele
clise si rec,lise ? Nu le simte toatA inima, nu le judecä toga mintea ?
Nu ne-o spune indestul legea fie-cAruT popul ce voeste a fi? Insä nu
rnè pot opri de a v6 arta i simtirile popululuT, acel ce nu stie niel
a ceti, nieT a serie, acela care, ea oamenl al naturil, nu stie a spune
de cat ceia-ce simteste. SA fim stäpanT in teara noastrA, clicea un
onorabil deputat pontas, sA unim Moldova cu Munteneasca, sà tragem
ca imprejurul unuI loe sterp un gard mare si sdrav6n; locul numaI
sA fie inchis, si in curênd, fArA a fi chiar arat, färä chiar a fi s'éna6nat,
vor veni vinturile, vor veni pasrile ceruluT, i vor aduce s'émintA
si de flori si de copad; in curind id colea va r6sAri cate o floare,
colea ate un copacel; copaciT vor creste, si la umbra sub copad vor
mirosi florile, i vom avea o livadA mare si frumoasA; in copad vor
canta pagrile, si la umbrä se vor veseli oameniT, bine-cuvintand pre
Dumnec,leti si pe imp'ératT. IatA, domnilor de Roman si de Putna,
cum sAtenil, cum noI, cum populul, cum tot ce simte i voeste un
viitor pentru copia sèi, pentru natia sa, intelege Unirea. mima po-
pululul nu insealä. niel °data. SA ascultAm, fratilor, mima popululut
nostru; sA aseultAm glasul i interesul natid noastre, care ne strigA
neincetat: Unire i Unire.
«SA gandim ca astAll este iliva cea maY mare din veacul nostru,
el astA4I nu numaI cA scriem, dar facem istoria tëriï noastre.
«Cat pentru propunerea d-nulul deputat de Putna, sA-I implinim
panä la sfirsit cererile sale: sA se puie la actA».
DupA aceasta Adunarea, intrebatä de presidentul sè'Ci, de este
destul de ramurità, rèspunde afirmativ, i pAseste cAtre votarea pro-
puneriT prin apel nominal si adeverirea votuluI prin subscrierea in
trel esemplare ale actuluT, dintre care dou'e' pe pergament, menite
spre a se depune unul la Sfanta Mitropolie i altul in arhiva Statulul,
iar al treilea pe I-Artie, pentru a se alAtura la acta AdunArif.
-Votarea s'a fAcut in chipul urmAtor : Fie-care deputat pAsind
cAtre biur)ii a rostit in glas mare votul sèù i l'a adeverit tot-odatA
si prin subscrierea numelui sèü in act. Conform Art. 23. din Regu-
lamentul AdunAriT, secretariT, vice-presidentul i presidentul sl-aa dat
ceT de pe urmA votul lor. Malt Prea Sfintia Sa subscriind in capul
actulul p en tru, a rostit urmAtoarele cuvinte: «uncle-I turma, acolo-I
pAstorul». MultT din deputatT aU insotit voturile lor cu espresil de
vie bucurie. D-luT Gheorghie Sturdza a zis «cA multAmeste lui Dum-

www.dacoromanica.ro
 79

«nezet1 cA i-a lungit ca sä vadà cea maf frumoasä li a nea- No. 1980.
muluI românesc». Protoiereul Dimitrie Matcas a dechiarat «c6 aleg6. Proc.-verb. 7.
«toril se, tot clerul de Roman, Fad rugat cu lacrimile in ochf, ca 1857
7 Octom.
«s5, voteze p en tru dorintele rostite in programul national : Unirea
«Principatelor, print strain s. c. I.» Unul dintre deputatif sätenilor,
d-luI loan *Roatä. a 4is: «Nof nu stim a ura, dar Dumnec,leti stie a
«se 'ndura».
Resultatul votäriI a fost acesta : 81 p e ntr u si 2 c o n.tr a, si
anume:
1. P en tr u: inalt Prea Sfintitul Parintele Mitropolit Sofronie
Miclescu. Prea Sfintitul Pärintele Ghenadie ändre Tripoleos, loco-
tenentul de Episcop de Husf. Prea Sfintia Sa Par. Filaret Stavropoleos
Scriban, Egumenul Monast. Socola. Prea Sfintia Sa Parintele Calinic
Miclescu Hariopoleos, Egumenul monastirif Slatina. Prea Cuy. Sa
Parin. Arhiman. Neofit Scriban. Prea Cuviosia Sa Arhimandritul
Melhisedee. Sfintia Sa Iconomul Dimitrie Matcas. D-luf Vornicul
Costachi Rolla. D. Vornicul Dimitrie Miclescu. D. Clue. C. Bä-
(Mail. D. Dänila Balan. D. Vorn. Anastasie Panu. D. Doctorul
Aga A. Fätul. D. Spatarul D. Kozadin. D. Maiorul Mälinescu.
D. Vornicul Mihail Koganiceanu. D. Aga Iancu Docan. D. Pit.
Gheorghi Masian. D. Dumitru Savin. D. Doctorul Post. Costachi
Varnav. D. Vornicul Dimitrie Rallet. D. Spat. Neculal Cananäl D.
Clucerul Stefan Galia. D. Simion al Stanchi. D. Vorn. Sevastian Ca-
nann. D. Doetorul Aga Alecu Jiean. D. Vornicul Alecu Botez
(Foräscu). D. Costachi Mortun. D. Toader sin Pavel. D. Post. Di-
mitrie Grigoriu. D. Vor. Gr. Bals. D. Post. Mihäità Jora. D. Conaisui
Vasilie Zaharia. D. Costachi sin Vasilie Ostahi. D. Aga Dimitrie
Gheorghiadi. D. Log. Gheorghies Sturdza. D. Log. Costächel Sturdza.
D. Vorn. Costachi Hurmuzachi. D. loan Levärdä. D. Aga Grigorie
Varnav. D. Aga Costachi Roseti. D. Spatarul Dim. Cracte. D. loan
al Babel. D. Com. Petrachi BrAescu. D. Vornicul Iordachi Pruncu.
D. Pitar. Chirilä. Ciocârlie. D. loan Roatà. D. Gheorghie lije. D. Vor-
nicul Vasilie Sturdza. D. Post. Alecu Teriachiu. D. Sard. Ionitä Hri-
santi. D. Vasilie Balais. D. Spatarul Constantin Iacovachi. D. Vor-
nicul Lascar Catargiu. D. Postelnicul Iancu Fotea. Postelnicelul
Gheorghie Varian. D. Räducanu Savq. D. Vorn. Costachi Negrea. D.
Maiorul Alecu Cuza. D. Vornicul Grigorie Sutu. D. Vorn. Manolachi
Costachi. D. Medelnicerul Vasilie Nicolau. D. Vasilie Stan. D. Doc-
torul Aga Manolachi Costin. D. Spatarul Neculal Carp. D. Spat.
Sandu Miclescu. D. Nobilul Costachi Sturdza. D. IonitA Olariul. D.
Dimitrie Ghidionescu. D. Vorn.- Petrachi Mavrogheni. D. Vorn. Nicu

www.dacoromanica.ro
 80

No. 1980. Catargiu. D. Slug. Neculat Bosie. D. Pandelachi Croitoriu. D. Colo-

Proc.-verb. 7. nelul Neculat Emandi. D. Dimitrie Vasiliev Romov. D. Lazar Ga-
1867
liardi. Vorn. Iancu Cantacuzin. D. Aga Grigorie Costachi. D. Cos-
7 Octom. tachi *tiun. D. loan Rosca. D. Timofti Sacalof.
2. Contra: Proa Sfintitul Pärintele Nectarie Sotirioipoleos Her-
meziti, locotenent de Episcop de Roman, D-lut Logofätul Alecu Bals.
inalt Proa Sfintia Sa Mitropolitul, in puterea Art. 79 din Re-
gulamentul Adunärit, sculându-se in pieioare a declarat ca A d u-
narea a incuviintat. Aceastä declaratie s'a primit cu unanime
urärt si nesfirsite aclamatit de: Vi v at Unire a!
Dupg aceasta inalt Prea Sfintia Sa a ràdicat sedinta, consultând
mal întâiü Adunarea si anuntând viitoarea sedintä pe Jot in 10 Oc-
tomvrie.

Presidentul Adunärii, So fr oni e Mi tr op o lit al M o Id o vet.

SecretariT AdunäriT, P et r u Ma vrogheni, Di mitrie
Rallet, Constantin Rolla,
Anastasie Panu, Constantin
Hurmuzachi.

13. Procesul-verbal No. edinta din 10 Octombre 1857.

No. 1980. Astäqt in a opta sedinth a Adunärel ad-hoc, d-luT Petru Mavro-
Proc.-verb. 8. gheni, unul din secretan, ceteste apelul nominal, la care s'ati gäsit
1867 fatd opt-4ect membri, iar absentt cincl, i anume: dot in congeditt,
10 Octom. dot bolnavt, i unul n'a venit. D-lut Logofätul Alecu Bals.
D-lut Constantin Hurmuzachi ceteste procesul-verbal al sedintet
din 7 Octomvrie, care se aprobeazä de Adunare si se subscrie de pre-
sidentul de secretarit et.
D-lut vice-presidentul Constanlin Negre comunicg Adunärit o de-
pesä telegraficä de la Paris de la d-luT postelnicul Vasilie Alecsandri, care
aratä, cä, starea sänätätit iartä a lua parte la lucrArile Adunärit;
in urrnarea acestia presidentul, in puterea Art. 120 din Regulament
face guvernulut ineunostiintarea cuvenitä pentru a se päsi in tinutul
BacAulul la alegerea de un deputat in locul demisionarulut.
D-lut Constantin Rolla impärtäseste AdunäriT un raport al comitetulut
proprietarilor miei, atinggtor de d-lut Dimitrie Vasiliev Romov. Acest
raport aratä :
1. Ca la alegerea de president al comitetulut proprietarilor
s'a intätosat i d-lut Romov spre a lua parte la aceastä lucrare ;

www.dacoromanica.ro