PODURI METALICE 1

GRILA DE EXAMEN

CURSUL 1 - Istoric

1. Identificați care este avantajul podurilor metalice:

2. Identificați care este dezavantajul podurilor metalice:

3. Cu ce se deosebește podul din imagine:

4. Ce pod este reprezentat în imagine:

5. Ce pod peste este reprezentat în plan secund imagine:

6. Cum se notează oțelurile pentru construcții:

7. Ce înseamnă clasa de calitate la oțeluri:

8. În graficul de mai sus, punctul A înseamnă:

9. În graficul de mai sus, punctul B înseamnă:

10. În graficul de mai sus, punctul C înseamnă:

11. În graficul de mai sus, εp înseamnă:

12. Care este notația corectă conform EUROCOD pentru marca de oțel de construcții:

13. Care era marca de oțel cea mai des folosită în construcția podurilor conform stasurilor
românești (STAS 500):

14. Care sunt oțelurile care se folosesc la armarea betonului conform stasurilor românești
(STAS 438/1-89):

15. Care dintre variantele de mai jos este o caracteristică a materialului oțel:

16. Din ce este format un nit:

17. În imaginea de mai sus este reprezentat un nit:

18. Într-o îmbinare nituită oțelurile din care sunt realizate elementele, conform EUROCED 3
sunt:

19. Pentru nitul din imaginea de mai sus, diametrul găurii din piese trebuie să fie:

20. Tehnologia de execuție a îmbinărilor nituite trebuie să urmeze cu strictețe următoarele

etape:
21. Defectele îmbinării nituite se face: poziție, ovalizare, conicitate, neperpendicularitate
max3%, necoaxialitate sunt datorate:

22. Controlul calității strângerii pieselor la îmbinările nituite se face:

23. Controlul calității strângerii pieselor la îmbinările nituite poate face cu ciocanul și :

24. În imaginea de mai sus, la îmbinările nituite gaura se finisează cu :

25. La realizarea îmbinării nituite se folosesc:

26. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, nitul trebuie încălzit până:

27. La realizarea îmbinării nituite din figură, distanța e5 reprezintă:

28. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în figura de mai sus, nitul este solicitat
de τ la:
29. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în figura de mai sus, nitul este solicitat
de σ la:

30. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus se calculează:

31. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în relația de mai sus nf reprezintă:

32. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus se calculează:

33. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în relația de mai sus (Σt min) reprezintă

34. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, capacitatea portantă a unui nit N cap
este:

35. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus se calculează:

36. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, în relația de mai sus σat reprezintă
37. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus conform SR EN
1993-1-8:2006 se calculează:

38. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus conform SR EN
1993-1-8:2006 se calculează:

39. La realizarea îmbinării nituite la podurile metalice, cu relația de mai sus conform SR EN
1993-1-8:2006 se calculează:

40. Îmbinarea cu șuruburi se folosește atunci când:

41. Șuruburile obișnuite sunt solicitate, funcție de tipul îmbinării în care sunt montate, la:

42. Șuruburile obișnuite sunt solicitate în cazul unor îmbinări complexe, funcție de tipul
îmbinării în care sunt montate, la:

43. Șuruburile obișnuite sunt solicitate în cazul unor îmbinări complexe, funcție de tipul
îmbinării în care sunt montate, la:
44. Lungimea tijei (lt) șuruburilor se determină cu relația (lungimea rezultată se rotunjește la
5 mm):

45. Montarea șuruburilor într-o îmbinare trebuie se face:

46. Lungimea porțiunii nefiletate a tijei șurubului trebuie :

47. Diametrul minim al șuruburilor folosite la elementele principale ale podurilor metalice
este:

48. Diametrul minim al șuruburilor folosite la elementele secundare ale podurilor metalice
este:

49. Notarea șuruburilor utilizate în mod curent în domeniul podurilor metalice sunt:

50. La realizarea îmbinării cu șuruburi la podurile metalice, în relația de mai sus Anet
reprezintă:
Capitolul 2 - ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL BARELOR SOLICITATE LA ÎNTINDERE

2.1. ALCĂTUIREA SECŢIUNII BARELOR SOLICITATE LA ÎNTINDERE

51. Elementele solicitate la întindere pentru poduri pot fi realizate sub formă de cabluri
(elemente nerigide) și se folosesc în general la suprastructurile podurilor:

52. Figura reprezintă:

53. Figura reprezintă un cablu compus din 6 sau 8 cabluri simple așezate în jurul unei inimi
din material:

54. Figura reprezintă un cablu special, care se alcătuiesc din mai multe straturi de sârme având
profil diferit astfel încât să asigure o etanșare a cablurilor, care să împiedice pătrunderea
factorilor corozivi în interiorul lor, folosite la
55. Barele cu secțiunea din figură sunt:

56. Barele cu secțiunea din figură sunt:

57. Barele cu secțiunea din figură sunt:

58. Barele cu secțiunea din figură sunt:

59. Spațiul dintre profilele puțin depărtate se umplu cu:

60. Care este principalul motiv pentru care spațiul dintre profile se umple cu furură?

61. Furura dintre elementele unei bare se prinde

 62. În figura de mai sus cornierele sunt prinse

63. În figura de mai sus bara are profilele laminate

64. În figura de mai sus bara este formată din profilele laminate prinse prin nituri sau sudură
cu

65. În figura de mai sus bara este formată din profilele laminate prinse prin nituri sau sudură
cu

2.2. DIMENSIONAREA BARELOR SOLICITATE LA ÎNTINDERE

2.2.1. Bare solicitate la întindere centrică
66. Pentru dimensionarea secțiunii unei bare solicitată la întindere centrică trebuie să se
cunoască:

67. Din relația de mai sus, unde Ks- coeficient ce tine seama de mărimea slăbirilor de pe
secțiunea transversală produse de elementele de prindere, Nt – forța axială de întindere,
σa – efortul unitar admisibil, se determina

2.2.1.2. Verificarea secţiunii predimensionate

 68. Pentru verificarea de rezistență la întindere a secțiunii predimensionare, relația de mai sus
trebuie să fie:

69. Pentru prinderea din figură, solicitată la întindere, A net min:

70. Din relația de mai sus care se aplică la barele întinse, λ max, este

71. Din relația de mai sus care se aplică la barele întinse, i, este

72. Verificarea condițiilor constructive care se aplică la barele întinse trebuie să îndeplinească
următoarele:

2.2.2. Bare solicitate la întindere excentrică

73. În relația de mai sus, pentru o bară solicitată la întindere excentrică, la numărător se
completează cu:

ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL BARELOR SOLICITATE LA COMPRESIUNE

3.1. ALCĂTUIREA SECŢIUNII BARELOR COMPRESIUNE SOLICITATE

74. Pentru alcătuirea elementelor solicitate la compresiune nu vor fi acceptate cele care au
momentul de inerție al secțiunii:

3.2. DIMENSIONAREA BARELOR SOLICITATE LA COMPRESIUNE

3.2.1. Bare solicitate la compresiune centrică

3.2.1.1. Predimensionarea secţiunii barelor

75. Lungimea de flambaj pentru o bara articulată la capete este

76. Lungimea de flambaj pentru o bara incastrată la un capăt

77. Lungimea de flambaj pentru o bara incastrată la ambele capete este

78. Din relația de mai sus, unde Ks- coeficient ce tine seama de mărimea slăbirilor de pe
secțiunea transversală produse de elementele de prindere, Nc – forța axială de
compresiune, σa – efortul unitar admisibil, se determina

79. Din relația de mai sus, ținând cont de condiția ca bara să nu-şi piardă stabilitatea generală
și unde, Nc – forța axială de compresiune, σa – efortul unitar admisibil, se determina

80. În relația de mai sus, ținând cont de condiția ca bara să nu-şi piardă stabilitatea generală și
unde, Nc – forța axială de compresiune, σa – efortul unitar admisibil, φ min reprezintă

81. În cazul barelor metalice care au zveltețe mare, (Nc – forța axială de compresiune), relația
cu care se face dimensionarea secțiunii este:

82. Metoda care impune o valoare pentru λ se numește:

83. Metoda care impune o valoare pentru coeficientul de zveltețe λ impune determinarea din
tabele pentru :

84. Metoda care impune o valoare pentru λ se numește:

85. Precizați ce verificare se face la barele solicitate la compresiune:

86. Precizați ce verificare se face la barele solicitate la compresiune:

87. Precizați ce verificare se face la barele solicitate la compresiune:

88. Precizați ce verificare se face la barele solicitate la compresiune:

 89. În relația de mai sus, pentru o bară solicitată la compresiune excentrică, la numărător se
completează cu:

4.2. ALCATUIREA SI CALCULUL GRINZILOR INCOVOIATE

4.2.1. Predimensionare sectiunii crinzilor incovoiate

90. Pentru operația de predimensionare a unei grinzi solicitate la încovoiere trebuie să se

cunoască:

91. Pentru operația de predimensionare a unei grinzi solicitate la încovoiere, înălțimea se

determină ținând cont de:

92. Pentru operația de predimensionare a unei grinzi solicitate la încovoiere, înălțimea se

determină ținând cont și de consumul optim de oțel cu relația din imagine. Ce reprezintă
Wnec?

93. Pentru operația de predimensionare a unei grinzi cu inimă plină solicitată la încovoiere,
aria de oțel dispusă în tălpi trebuie să fie cuprinsă în intervalul:

4.2.2. Verificarea secțiunii grinzilor încovoiate

4.2.2.1. Verificarea eforturilor unitare normale maxime din încovoiere

94. În figura de mai sus este reprezentată diagrama de:

 95. În figura și relația de mai sus, σx reprezintă:

96. Relația din imagine se aplică în cazul:

4.2.2.2. Verificarea eforturilor unitare tangenţiale

97. În figura de mai sus este reprezentată diagrama de:

98. În figura și relația de mai sus (Ty – forța tăietoare), τxy reprezintă:

99. În relația de mai sus (Ty – forța tăietoare), Sz brut este:

100. În relația de mai sus, τxy are valoare maximă dacă: