Sunteți pe pagina 1din 24

ISTORIC CEC BANK S.A.

Tin foarte mult sa imi incep prezentarea proiectului de practica prin


punctarea in urmatoarele doua pagini,a trecutului-evolutia, institutiei financiar
bancare in cadrul careia am avut onoarea sa fac practica,CEC Bank S.A.Este
foarte importanta,din punctul meu de vedere,aceasta punctare a momentelor
din trecut,pentru a se putea observa statornicia si sentimentul de incredere pe
care CEC Bank il inspira oamenilor.Pe parcursul perioadei de practica am
putut observa ca desi trecem printr-o perioada de criza economica,oamenii si-
au pastrat deschiderea si increderea catre CEC Bank,acest lucru fiind sustinut
si de trecutul impecabil al acestei institutii dar bineinteles si de
seriozitatea,munca si orientarea oamenilor care lucreaza in aceasta institutie
catre binele financiar al clientilor.

Originile CEC Bank se regasesc in eforturile elitelor politice si economice din


timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine in finantele publice ale
tanarului stat roman, rezultat in urma Unirii din 1859.
In 24 noiembrie1864,are loc Inalta aprobare a domnitorului Alexandru Ioan
Cuza a Legii privind infiintarea Casei de Depozite si Consemnatiuni iar intre 1/13
decembrie are loc Publicarea legii de infiintare a Casei de Depuneri si
Consemnatiuni in Monitorul Oficial nr.268,incepandu-si efectiv activitatea de la 1
ianuarie 1965 sub conducerea lui Enric Winterhalder, fost director si secretar
general al Ministerului Finantelor. Comisia de Priveghere, organul de control si
conducere, este formata din: Ion Ghica, presedinte, Constantin Steriadi, Vasile
Paapa, Scarlat Cretulescu si George Platon – membrii.
Avand in vedere ca in 1877 in tara lipsea o banca de emisiune(Banca
Nationala se infiinteaza abia in 1880) se incredinteaza Casei de Depuneri si
Consemnatiuni sarcina tiparirii biletelor ipotecare si a controlului legate de
emisinea acestora.
La data de 1 ianuarie 1881 se stabileste o delimitare a sferei de actiuni a
Casei de Depuneri si Consemnatiuni prin infiintarea Casei de Economii,scopul
acesteia fiind de a pastra,a face producatoare,si a strange economiile claselor
muncitoare,economii incepand de la 1 leu pana la 300 de lei ,in vreme ce Casa de
Depuneri si Consemnatiuni ramane sa se ocupe de pastrarea depunerilor cu
caracter obligatoriu,precum si atragerea depunerilor voluntare de capitaluri mai
mari.
La inceputul anului 1900 are loc inaugurarea Casei de Depuneri si
Consemnatiuni si Economie,un simbol de o extraordinara maretie
ahitectonica,putand sa ne bucuram de acesta si astazi,rezistand cu succes
opresiunile trecutului,inspirandu-ne un aer de stabilitate si statornicie.
Reorganizarea Casei de Depuneri,Consemnatiuni si Economie are loc in 1930
prin scindarea sa in doua institutii specializate:Casa de Depuneri si
Consemnatiuni,care a primit sarcina de a exercita mai departe, monopolul,asupra
atragerii depunerilor cu caracter obligatoriu si Casa de Economii transformata in
‘’institutie publica autonoma’’cu o structura organizatorica apropiata bancilor
comerciale.Doi ani mai tarziu are loc completarea Legii privind organizarea
caselor de economii cu noi prevederi:introducerea operatiilor de conturi
curente,viramente si cecuri postale,totodata are loc si schimbarea denumirii in
Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale,prescurtat CEC.
In 1945 se introduc carnetele de cecuri iar un an mai tarziu se introduc si
carnetele de cecuri la purtator,care puteau fi folosite de titular pentru orice plata.
Doi ani mai tarziu,1947, este infaptuita reforma monetara. Depunerile la CEC
au fost recalculate la raportul 1:20.000 lei, sumele obtinute fiind initial blocate,
fara dobanda.In 1948 are loc publicarea in Monitorul Oficial, partea I, nr.202, a
Decretului nr.224 pentru infiintarea si organizarea Casei de Economii, Cecuri si
Consemnatiuni, prescurtat C.E.C.
Patrimoniul noii institutii s-a format prin contopirea patrimoniilor Cassei de
Depuneri si Consemnatiuni si Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale.
Institutiei i se incredinteaza primirea si pastrarea economiilor banesti ale
populatiei din intreaga tara,aceasta putea efectua urmatoarele operatiuni:
-primirea,fructificarea si restituirea depunerilor de librete de economii
-incasari si plati in conturi curente
-primirea spre comsemnare,pastrare si administrare a valorilor,efectelor si
numerarului de stat si particulari
-executarea pe seama statului a oricaror operatiuni privind
emisiunea,administrarea si rascumpararea imprumuturilor pe piata interna pe
baza dispozitiilor Ministerului Finantelor.
-plata salariilor si a pensiilor la domiciliu
-alte operatiuni incredintate de Ministerul Finantelor.
In data de 9 februarie 1949 prin decizia nr 26 a Bancii de Stat,toate conturile
curente deschise la CEC apartinand institutiilor de
stat,intreprinderilor,organizatiilor si asociatiilor au fost inchise,iar soldurile lor au
fost transferate,impreuna cu soldurile conturilor de imprumuturi,la Banca de
Stat.In schimb CEC a preluat toate depunerile populatiei atat de la Banca de Stat
cat si de la bancile in lichidare.
Intre anii 1950-1970 are loc dezvoltarea serviciilor si produselor bancare
oferite populatiei (libretul de economii cu castiguri – 1953, obligatiunile CEC cu
castiguri – 1954, operatiile de acreditiv – 1954, libretul de economii cu dobanda si
castiguri – 1961, libretul de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme –
1962, extinderea conturilor curente personale din 1961, operatiuni de comision si
mandat, etc.) si extinderea la nivel national a unitatilor operative.
Dupa 1990 CEC isi extinde activitatea, intervenind pe piata financiar-bancara,
atat prin acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung societatilor bancare,
cat si prin efectuarea de operatiuni cu titluri de stat .
In anul 1996 incepe procesul de reformare si modernizare a CEC, din punct
de vedere juridic, institutional si al serviciilor si produselor bancare. Apare Legea
nr.66 privind reorganizarea CEC in societate bancara pe actiuni, cu actionar unic
statul roman, reprezentat de Ministerul Finantelor.Doi ani mai tarziu prin
republicarea Legii nr.66/1996,in temeiul art.2 din legea nr 50 se preved pe langa
operatiunile anterioare si alte operatiuni:acordarea de credite persoanelor
fizice,agentilor economici mici si mijlocii,etc.
La data de 1 iunie 2005 in Monitorul Oficial nr. 463 / 1 iunie 2005 este
publicata Ordonanta de Urgenta nr. 42 / 26 mai 2005 privind instituirea unor
masuri de reorganizare a Casei de Economii si Consemnatiuni CEC - SA, in
vederea privatizarii.Pe parcursul urmatorilor trei ani s-au luat toate masurile in
vederea realizarii procesului de privatizare,astfel incat in data de 6 mai 2008 are
loc publicarea in Monitorul Oficial nr. 347 / 6 mai 2008,a Ordinului nr. 1312 / 25
aprilie 2008 emis de Ministerul Economiei si Finantelor, privind modificarea
Ordinului nr. 425 / 14 februarie 2008. Ordinul statueaza schimbarea imaginii si
a denumirii in CEC Bank S.A.
PRODUSE SI SERVICII
BANCARE CEC Bank S.A.
In cadrul primelor ore de practica am observat faptul ca Ofiterului relatii
clienti, tine cont de un principiul fundamental al activitatii de vanzare,respectiv
‘’orientarea catre clint’’.In acest sens acesta trebuie sa se canalizeze pe raportul
dintre beneficiile asteptate pe de o parte de client(solutii promte,personalizate
si utile)si pe de alta parte de Banca.
Ofiterul relatii clienti ,identifica necesitatile concrete ale clientului,in
functie de profilul activitatii desfasurate si de sectorul economic in care acesta
deruleaza afaceri.Acesta poate sugera folosirea unor produse de
finantare/economisire/colectare/distributie/in functie de necesitatile fiecarui
client.
In cazul in care clientul nu cunoaste in detaliu oferta bancii,Ofiterul
relatii clienti se preocupa de prezentarea si de evidenterea avantajelor ofertei
Bancii si de prezentarea unor materiale promotionale care sa ajute clientul in
intelegerea caracteristicilor principale ale produselor bancii.
La inceputul perioadei de practica am observat cum se deschide un cont
curent,depozit la vedere si la termen,si actele necesare la dosar.
Totodata am vazut cum se efectueaza:lichidari,depuneri in numerar,
retrageri in numerar, incasari prin virament in sistem intrabancar si interbancar,
plati prin virament in sistem intrabancar si interbancar,operatiuni cu
cecuri,ordine de plata,bilete la ordin, cambii.
In urmatoarele randuri voi prezenta cateva produse bancare CEC
Bank,pe care am avut ocazia sa le cunosc:

1.CONTUL CURENT IN LEI SI


VALUTA
Caracteristici:
Se deschide in regim nominal pentru persoane fizice majore si pentru minori,
in LEI, EUR si USD la oricare unitate CEC Bank 
Se poate introduce clauza de imputernicire
Se pot efectua depuneri: 
- in numerar
- prin transfer
- prin virament
Se pot efectua plati periodice prin virament
Dobanda se inregistreaza in cont lunar
Avantaje:
Depunerile in numerar se pot efectua la oricare unitate CEC Bank Retragerile
in numerar se pot efectua si prin alte unitati CEC Bank decat unitatea unde
este deschis contul, in functie de optiunea titularului
Titularul beneficiaza de dobanda la vedere si de dreptul de a imputernici o
alta persoana care poate dispune asupra sumelor depuse in cont

Acte necesare:
Act de identitate in original
Cererea de cont

OPERATIUNI CONT
Operatiuni in numerar:
- depuneri in numerar
- retrageri in numerar
Operatiuni prin virament:
- incasari prin virament in sistem intrabancar si interbancar
- plati prin virament in sistem intrabancar si interbancar
Operatiuni de schimb valutar
Operatiuni cu cecuri, bilete la ordin, cambii

Pentru deschiderea unui cont curent Ofiterul cont ii solicita clientului


actul de identitate dupa care se face o copie pentru a se atasa la dosar.
Acesta ii face clientului o verificare Embargo dupa care se
completeaza o cerere de deschidere de cont si apoi se introduce clientul in
baza de date, totodata i se intocmeste acestuia-fisa client, fisa specimen de
semnatura si declaratia de beneficiar real.

2.PRODUSE DE ECONOMISIRE
2.1.LIBRET DE ECONOMII CU
DEPOZITE LA TERMEN
Caracteristici :
-se emit in regim nominal pentru persoanele fizice majore si pentru minori,la
toate unitatile CEC Bank
-se poate conditiona restituirea
-se poate introduce clauza de imputernicire
-valoarea depunerii minime este de 100 lei
-termenul de constituire al termenului este de 12 luni
-dobanda este fixa pe perioada de constituire
-depozitul se poate reinnoi automat pe perioade egale cu cea initiala,in
conditii de dobanda din ziua prelungirii
-la implinirea fiecarui termenscadent,dobanda se capitalizeaza
Avantaje:
-rata anuala a dobanzii este fixa pe perioada de constituire a depozitului
-de sumele depuse pe libretele de economii se poate dispune oricand si
oriunde in reteaua CEC Bank din toata tara
-posibilitatea constituirii mai multor depozite pe acelasi libret
-nu se percep comisioan de retragere numerar in ziua scadenta

Documente necesare:
-act de identitate in original

2.2Depozitul la termen cu rata fixa a


dobanzii in lei si valuta
Avantaje:

-rata anuala a dobanzii este fixa pe perioada de constituire a depozitului


-la scadenta, depozitul se poate prelungi automat pe o perioada egala cu cea
prevazuta in contract pana la lichidarea acestuia, in conditiile de dobanda din
ziua prelungirii
-de sumele depuse in depozitele la termen cu rata fixa a dobanzii se poate
dispune oricand la oricare unitate CEC Bank
-posibilitatea efectuarii operatiunilor (constituire si lichidare) prin intermediul
serviciului de INTERNET BANKING, 7 zile din 7, 24 ore din 24
-nu se percepe comision de retragere numerar in ziua de scadenta

Caracteristici:

-se emite in regim nominal pentru persoanele fizice majore


-se poate introduce clauza de imputernicire
-valoarea depozitului este de minim 300 LEI/200 EUR/200 USD. Pentru termen
de constituire de 7 zile, valoarea depozitului este de minim 3.000 LEI/1.000
EUR/1.000 USD 
-termen de constituire: 7  zile, 1 luna, 3 luni, 6 luni, 9 luni, 12 luni pentru LEI,
EUR si USD 
-dobanda este fixa pe perioada de constituire a depozitului
-la scadenta, dobanda cuvenita la suma constituita in depozit se
capitalizeaza sau se vireaza in contul curent, conform optiunii clientului

Pentru lichidarea depozitului sau a dobanzii capitalizate ,clientul


trebuie sa se prezinte la banca cu actul de identitate in original.
3.Creditarea persoanelor juridice
In cadrul orelor de practica am putut sa observ,sa citesc si sa analizez
concret documentele necesare pentru contractarea unui credit persoane juridice.
In studierea unui dosar de credit persoane juridice,am intalnit urmatoarele
documente:
-Primul Act Constitutiv cu incheierea judecator delegat de autorizare a
constituirea si functionarea societatii.
-Act Constitutiv actualizat impreuna cu Incheierea judecator delegat si
Mentiunea la Registrul Comertului aferenta.
-Certificat de Inregistrare la Registrul comertului si Certificat Constatator
complet,la zi,de la Registrul Comertului.
-Hotararea Adunarii generale de contractare a facilitatii si constituire a activelor
in garantie
Toate aceste documente erau depuse in copie la dosarul de credit si vizate
‘’conform cu originalul’’’.
-Certificat de atestare fiscala
-Cererea de credit
-Propunere facilitate de credit
-Hotararea Adunarii generale a Actionarilor sau a Consiliului de
Administratieprin care reprezentatii fusesera imputerniciti sa contracteze
creditul bancar in numele societatii.
-Certificat Constatator de grup eliberat de Registrul Comertului la zi.
-Acordul pentru accesarea Centralei Riscurilor Bancare,mentionez ca in cazul
unei societati care face parte dintr-un grup de firme ,este prezentat acordul
pentru toate firmele din grup.
-Situatiile financiar contabile
-Documente care atesta activitatea firmei pana in prezent,performanta
afacerii,contracte,care sa ateste calitatea serviciilor,produselor
firmei,stabilitatea firmei si multumirea clientilor.
-Documente care sa ateste nivelul de calificare al echipei manageriale.
-Ultima declaratie privind impozitul pe profit
-Situatia prognozata a fluxului de lichiditati
-Acte doveditoare privind dreptul de proprietate asupra garantiilor,incheiere de
intabulare si extras de carte funciara
-Autorizatii,avize si acorduri necesare pentru desfasurarea activitatii clientului si
realizarii proiectului
-Declaratia pe proprie raspundere ,daca face sau nu parte dintr-un grup de firme
-Evaluarea bonitatii financiare-factori calitativi si cantitativi
-Planul de afaceri
-Studiul de fezabilitate
-Grafic de rambursare
-Opis
Mentionez ca pentru fiecare dosar de credit,documentele necesare sunt
adaptate in functie tipul de client si de caracteristicile fiecarui produs.

In urmatoarele randuri voi prezenta fluxul privind analiza si aprobarea


creditelor.
1.Initierea relatiei cu clientul
Ofiterul relatii clienti explica clientului caracteristicile produsului de
creditare ales(destinatii eligibile,maturitate,perioada de gratie,perioada de
tragere,costuri standard,posibilitati de garantare,etc)
Inmaneaza lista documentelor necesare deschiderii
contului,documentelor necesare intocmirii dosarului de credit si Cererea de
Credit.
Primeste de la client dosarul de credit si verifica daca sunt prezentate
documentele necesare precum si daca solicitantul se incadreaza in
categoriile de clienti eligibili,conform descrierii din procedurile specifice de
produs. Repartizeaza documentatia unui analist de credite.
Acesta verifica daca solicitantul se incadreaza in categoriile de clienti
eligibili,conform descrierii din procedurile specifice de produs.
Consulta CRB pe baza acordului de consultare a CRB semnat de
client si CIP.Daca sunt conditii favorabile pentru acordarea creditului se trece
la etapele urmatoare.
Stabileste clasa de risc general de creditare pe baza informatiilor
primite de la solicitantul de credit,prin analiza ultimei balante contabile de
verificare a clientului(nu mai veche de 60 de zile fata de data prezentarii la
Banca).Apoi se stabileste calitatea clientului in conformitate cu
reglementarile BNR privind expunerile mari ale institutiilor de credit,precum
si cu reglementarile interne in domeniu.
Sef servicii credite/director decid in baza analizei preliminare daca se
continua analiza solicitantului si comunica rezolutia ofiterului cont/ofiterului
servicii clienti sau resping solicitarea in cazul in care solicitantul nu
indeplineste cel putin una din conditiile de eligibilitate,exceptand creditele
personalizate.
2.Vizita la client.
Analistul de credite programeaza vizita la client,unde merge
impreuna cu evaluatorul in vederea vizionarii bunurilor propuse a fi aduse in
garantie.
Vizita nu este obligatorie daca creditul este garantat cu cash
colateral.
3.Analiza creditului.
Analistul de credite veriica existenta tuturor
documentelor/informatiilor necesare ,pentru realizarea analizei economico-
financiare.
Verifica fluxul de lichiditati,pe baza informatiilor puse la dispozitie de
client si a premiselor de desfasurare a activitatii pe durata de valabilitate a
creditului.
Efectueaza analiza economico-financiara si interpreteaza valorile
indicatorilor financiari,evalueaza performanta financiara si incadreaza
clientul intr-una din clasele de risc general de creditare.

Evaluatorul/Serviciul Evaluare Intocmeste Raportul de evaluare a


garantiilor cu anexele aferente,si il prezinta analistului credite,semnat si
stampilat.
Consilierul juridic alocat,interogheaza pagina de internet a
Ministerului Justitiei si buletinul insolventei on-line.Apoi acesta solicita pe
cheltuiala clientului ,un extras de Carte Funciara Informativ cu privire la
garantiile reale imobiliare ale creditului pentru a se verifica eventuale notari
ale litigiilor respective in Cartea Funciara.Totodata acesta intocmeste avizul
de legalitate/opinie juridica avand in vedere lista documentelor necesare
pentru emiterea acestuia.
Analistul de credite intocmeste si semneaza Propunerea facilitate
de credit,pe baza analizelor si verificarilor efectuate.
Seful Serviciu credite verifica ,avizeaza si inainteaza,PFC-ul
Comitetului de Credit din unitatea teritoriala,pentru aprobare /respingere sau
avizare.
4.Decizia de credit
Comitetul de Credite din unitatea teritoriala
aproba/respinge/avizeaza propunerea facilitate de credit daca se afla in
competenta sa.Pentru creditele aflate in competenta de aprobare a unitatii
teritoriale se urmaresc etapele descrise la pct 5-acordarea creditului.
Pentru creditele aflate in competenta de aprobare a Centralei,in cazul
unui aviz favorabil din partea sucursalei/unitatii pilot, dispune transmiterea
concomitenta a documentatiei aferente spre analiza Directiei Clienti Mari /
IMM / si Directiei Administrarea Riscurilor.
Directia Juridica comunica directiilor de specialitate respectiv
DCM,DIMM si DAR informatiile despre eventualele litigii care i-au parvenit
prin intermediul avizului de legalitate intocmit de cosilierul juridic alocat
sucursalei.
Directia Clienti Mari/Directia IMM/Directia Administrarea Riscurilor
efectueaza propria analiza si verificare, in baza documentelor
solicitate.Reconciliaza punctele de vedere pentru formularea unei propuneri
unitare Comitetului de Credite din Centrala.Avizeaza PFC.
Directia Clienti Mari/Directia IMM solicita informatii suplimentare de la
unitatea care a inaintat PFC-ul in cazul in care informatiile prezentate in PFC
sunt insuficiente pentru luarea unei decizii,precum si modificarea
caracteristicilor facilitatii de credit,in conditiile obtinerii unor informatii
negative cu privire la tranzactia in sine sau despre bunurile propuse in
garantie.
Directia Clienti Mari/Directia IMM/Directia Juridica avizeaza
modificarea unor clauze din contractele de credit standard dupa caz ,la
solicitarea sucursalei.
PFC-ul este semnat de catre Directorul Directiei sau consiliul juridic
din cadrul serviciului care a emis/supra-avizat opinia juridica respectiva in
original si de catre seful serviciului sau consilierul juridic din cadrul
serviciului care a emis/supra-avizat opinia juridica respectiva in
original.Supra-avizarea PFC-ului urmand a fi asigurata de directorul
adj./directorul DJ dupa caz.

Directia Clienti Mari/Directia IMM inainteaza PFC-ul Secritariatului


Comitetului de Credite din Centrala.Comitetul de Credite din Centrala
aproba /respinge creditul solicitat sau avizeaza PFC-ul si il inainteaza spre
aprobarea CD/CA dupa caz.
Secretariatul CC informeaza agentia/sucursala/unitatea pilot si
directiile de specialitate din Centrala asupra hotararii Comitetului de credite
si transmite extrasul.
5.Acordarea creditului
Ofiterul relatii clienti informeaza clientul despre decizia de aprobare
sau respingere a creditului.
Analistul de credite intocmeste contractul de credite,cu respectarea
,dupa caz a punctului 4. si a concordantei cu conditiile de aprobare din
Propunerea facilitate de credit aprobata precum si contractele de garantii si
se asigura desemnarea acestora de catre reprezentantii Bancii.
Asigura inregistrarea contractelor in registrele de evidenta.Transmite
contractul de credit/garantii ofiterului relatii client.
Ofiter relatii clienti prezinta clientului contractele pentru semnare si ii
inmaneaza cate un exemplar original.
Analistul de credite transmite administratorului credite si toata
documentatia de creditare aprobata.
Administratorul de credite aplica prevederile Procedurii nr.30/2010
privind utilizarea si monitorizarea creditelor acordate de Banca.
6.Modificari ale termenilor contractului de credit(suplimentari in cadrul
aceluiasi termen,diminuari,rescadentare,reesalonare,modificare
perioada de tragere,de gratie)
Administratorul de credite inregistreaza cererea clientului.
Analistul de credite analizeaza cauzele care au condus la efectuarea
solicitarii de modificare a termenilor contractului de credit.Efectueaza analiza
economico- financiara,cu respectare etapelor descrise la pct. 3-analiza
creditului,cu mentiunea ca in aceste cazuri propunerea se
concretizeaza prin completarea Propunerii de modificare a facilitatii de
credit(PMFC).
Incheie actul aditional la contractul de credit ,in cazul in care s-a
aprobat o modificare a termenilor contractului de credit.
7.Incetarea contractului de credit
Administratorul de credite urmareste stingerea obligatiilor in evidenta
contabila.Intocmeste formularul de radiere a garantiei care se semneaza de
persoanele care angajeaza legal sucursala.

De-a lungul orelor de practica am inteles faptul ca analiza de credit


trebuie sa se concentreze in mod prioritar pe capacitatea de rambursare a
imprumutului ,evaluata pe baza situatiilor financiare si a fluxului de
numerar,cat si de lichiditatea pachetului de garantii.
Analiza aspectelor economico-financiare are ca obiectiv stabilirea unui
diagnostic al situatiei economico-financiara,indispensabil pentru
fundamentarea corecta a deciziei de creditare.

Analistul de credite efectueaza analiza economico-financiara a activitatii


clientului dupa cum urmeaza:
1.Analiza bilantului contabil si a balantei de verificare presupune:
-analiza situatiilor financiare anuale si/sau periodice,pe trei perioade de timp
anterioare,respectiv pe ultimii doi ani consecutivi incheiati(doua situatii financiare anuale
si ultima balanta de verificare)Bilantul contabil poate releva semnale timpurii de
avertizare pentru calitatea creditului,daca activele se degradeaza sau structura bilantiera
se modifica.Capitalizarea si lichiditatea necesita o analiza atenta deoarece ele determina
capacitatea clientului de a face fata recesiunii sau unor evenimente negative neprevazute.
-analiza imobilizarilor corporale si necorporale si a surselor de acoperire a acestora.
-analiza imobilizarilor financiare si sursele de acoperire
-analiza creantelor,datoriilor si obligatiilor fata de terti
-analiza celorlalte posturi din situatiile financiare in vederea dimensionarii corecte a
volumului de credite
2.Analiza contului de profit si pierdere presupune:
-analiza veniturilor,a structurii acestora si a sustenabilitatii viitoare,analiza costurilor,a
marjelor de profit,analiza repartizarii profitului net,precum si analiza pierderilor
inregistrate si recuperarea lor.Aceasta analiza trebuie sa fie suficient de detaliata incat sa
identitifice tendintele si anomalii care ar putea afecta performanta creditului.
3.Determinarea indicatorilor de analiza a bonitatii financiare a clientului si
evaluarea bonitatii financiare a acestuia reprezinta reflectarea potentialului economic
si soliditatii financiare a clientului,obtinuta in urma analizarii unui ansamblu de factori
cantitativi si calitativi.
4.Analiza fluxului de lichiditati pe perioada urmatoare
-cash-flow-ul este documentul sintetic de evidentiere a evolutiei incasarilor si platilor
care au ca rezultat variatia soldului de lichiditati de la o perioada la alta.
-analiza fluxului de lichiditati se va realiza pe urmatoarele coordonate principale:
-identificarea principalelor surselor generatoare de numerar.
-identificarea factorilor de influenta a capacitatii activitatii clientului de a genera
lichiditati.
-evaluarea capacitatii de rambursare a creditului,plata a dobanzilor si a
comisioanelor aferente
5.Analiza planului de afaceri si/sau a studiului de fezabilitate
-se analizeaza prevederile din studiul de fezabilitate prezentat de client,acordandu-se o
atentie deosebita datelor si criteriilor care au stat la baza fundamentarii prognozelor
cuprinse in studiul de fezabilitate.
-se urmareste existenta corelatiilor intre cresterea veniturilor extimate si a cheltuielilor
aferente,precum si efectuarea unor comparatii intre datele prezentate si paramentri
inregistrati de alti clienti care desfasoara activitati similare.
-se verifica modul in care s-au stabilit proiectiile fluxurilor si a ipotezelor de lucru
cuprinse in studiul de fezabilitate/planul de afaceri.
6.Verificarea existentei unor litigii in care este implicat
imprumutatul,administratorii/garantii si aflata pe rolul instantelor de judecata din
Romania

-consilierul juridic alocat si cadrul Directiei Juridice sau cei din cadrul Directiei
Contencios,dupa caz,interogheaza pagina de internet a Ministerului Justitiei,pentru a
verifica eventualele litigii in care poate fi implicat un potential client,inclusiv garantiile
acestora.
-consilierul juridic consulta si buletinul insolventei online,pentru a verifica daca
impotriva clientului si/sau garantiilor s-au deschis procedurile insolventei prevazute de
lege.
-in functie de rezultatul interogarii si exclusiv in cazul analizarii unei garantii reale
imobiliare (ipoteci),consilierul juridic cere,pe cheltuiala clientului ,un extras de Carte
Funciara informativ cu privire la garantiile reale imobiliare pentru a verifica eventualele
notari ale litigiilor respectivein CF.
7.Analiza liniilor de credit/Analiza creditului de investitii/Analiza creditelor pentru
(pre)finantarea exporturilor.
-studiu de fezabilitate si/sau planul de afaceri ,respectiv devizul de executie ,deviz de
utilaje ,graficul de executie ,si alte documente ce stau la baza documentatiei tehnice
,elaborata de o societate specializata .
-existenta autorizatiilor ,avizlor ,acordurile pentru ocuparea terenurilor sau fondul
forestier ,asigurarea cu combustibil,energie electrica si termica ,protectia apelor
,padurilor si mediului inconjurator ,urbanism si sistematizare ,studiilor geodezice
,topometrice etc.prin care beneficiarul atesta ca realizarea obiectivului de invenstitie se
va face conform prevederilor in rigoare .
-asigurarea cu materii prime din tara si import pentru noile capacitati prevazute in
proiectul de executie si existenta conditiilor de vanzare a productiei la intern sau export .
-sa fie asigurate conditiile necesare pentru incadrarea executiei lucrarilor si realizarea
investitiei in cadrul duratelor aprobate documentatiei .
-in cazul in care terenul pe care urmeaza a fi amplasat obiectivul de investitii este
concesionat se va verifica daca contractul de concesionare prevede o durata de folosinta
cel putin egala cu perioada de rambursare a creditului .
-sa fie respectate eventualele conditii impuse prin autorizatii de construire si/sau
celelante avize sau acorduri ce stau la baza proiectului de investitii .

4.Creditarea persoanelor fizice


Conditii generale de acordare a creditelor

Creditele se acorda la cererea clientilor, daca indeplinesc cel putin


urmatoarele conditii:
1. sa aiba cont curent deschis la CEC Bank 
2. credite se pot acorda si persoanelor fizice majore, cu cetatenie romana, cu
domiciliul intr-una din tarile Uniunii Europene, in conditiile in care persoana
fizica face dovada resedintei in Romania 
3. in functie de nivelul veniturilor nete certe cu caracter de permanenta, de
garantiile constituite, de durata de creditare si de valuta creditului, gradul de
indatorare variaza si poate ajunge pana la maxim 68% 
4. sa faca dovada constituirii aportului propriu, daca la tipul de credit solicitat
este necesar aport propriu 

5. sa faca dovada ca pot sustine rambursarea creditului si plata dobanzilor


din veniturile nete realizate 
6. sa prezinte garantiile corespunzatoare tipului de credit solicitat,
comunicate de Banca 
7. clientul, familia clientului si girantii acestuia sa nu inregistreze, la data
solicitarii creditului, obligatii neachitate la scadenta fata de CEC Bank si/sau
fata de alte banci si nici datorii restante sau debite restante catre terti 
8. sa se incadreze in prevederile reglementarilor interne ale CEC Bank privind
admiterea la creditare a persoanelor care figureaza cu informatii negative in
baza de date a Sistemului Informatic al Biroului de Credit si in alte baze de
date existente la dispozitia CEC Bank 
9. varsta maxima a clientilor la data stabilita prin contractul de credit pentru
rambursarea integrala a creditului, precum si a membrilor de familie care
participa cu veniturile realizate la evaluarea bonitatii clientului, va fi de
maxim 75 ani, in functie de garantiile constituite, pentru toate categoriile de
credit, cu exceptia creditului "Prima noastra casa", unde varsta maxima va fi
de 80 ani 
10. raspunderea privind componenta familiei apartine exclusiv clientului (prin
familia clientului se intelege: sotul/sotia si rudele si afinii acestuia, care
locuiesc si gospodaresc impreuna cu clientul) 
11. membrii familiei declarati de client au acelasi domiciliu; in cazul in care
din actele de identitate rezulta ca unii dintre membrii familiei declarati nu au
acelasi domiciliu cu clientul, la evaluarea bonitatii acestuia se pot lua in
calcul veniturile persoanelor respective numai in conditiile in care clientul si
membrii de familie respectivi vor declara pe proprie raspundere ca locuiesc
si gospodaresc impreuna 
12. efectuarea analizei de bonitate a clientului se poate realiza si prin luarea
in considerare doar a veniturilor acestuia si a unora dintre membrii familiei
declarati de client, dar numai in conditiile in care clientul va include in
declaratia pe proprie raspundere si angajamentele de plata ale celorlalti
membrii ai familiei declarati, ale caror venituri nu sunt luate in calcul

Documentatie de credit

Principalele documente ce trebuie prezentate de client pentru obtinerea unui


credit, sunt:
- cererea de credit
- documente care atesta capacitatea clientului, familiei clientului si girantilor
de a dispune de venituri certe, cu caracter de permanenta, realizate din
salarii, pensii, activitati agricole, activitati independente, cedarea folosintei
bunurilor, dividende, activitati prestate in baza unor conventii civile,
contracte de colaborare etc.
- actele de identitate ale clientului, familiei clientului si girantilor
- actele de proprietate asupra bunurilor propuse a fi aduse in garantia
creditului
- acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare si la
Biroul de Credit

- documente din care sa rezulte destinatia creditului solicitat 


- documente din care rezulta aportul propriu
- declaratiile  pe proprie raspundere date de client, familia clientului si giranti
privind valoarea angajamentelor de plata ale acestora la data solicitarii
creditului si, in mod distinct, a obligatiilor devenite exigibile si neonorate la
Scadenta la aceeasi data, precum si litigiile cu tertii existente la data
solicitarii creditului, cu precizarea, dupa caz, a motivelor care au condus la
situatiile respective
- documentatia tehnico-economica necesara in cazul creditelor pentru
investitii imobiliare
- alte documente, dupa caz .

In cadrul orelor de practica am putut sa observ,sa citesc si sa analizez


concret documentele necesare pentru contractarea unui credit persoane fizice cu
venituri realizate din salarii:
-incheiere judecatorie
-Oficiul de Cadastru si publicitate imobiliara
-factura utilitati
-declaratie codebitor
-angajament de plata
-adeverinta medicala
-acord de consultare a bazei de date a centralei riscurilor bancare
-acord de consultare a Biroului de credit
-informatii de la Centrala riscurilor bancare
-informatii de la Biroul de credit
-comunicare privind oferta de creditare
-cerere de credit
-extras conditii de asigurare privind asigurarea de viata
-verificare daca are fraude cu cardul
-verificare la Ministerul de Finante
-copie dupa cartea de munca
-adeverinta salariat,castigul pe ultimile 3 luni
-formular tip-scoring
-referat de propunere de acordare a creditului
-copie dupa actul de identitate
-extras de cont
-grafic de rambursare
-contractul de credit
Toate documentele depuse in copie la dosarul de credit sunt vizate
‘’conform cu originalul’’’.
Contractul de credit se intocmeste in 3 exemplare,a caror destinatie este:

-exemplarul 1,se pastreaza intr-un loc stabilit de conducerea sucursalei,constituind


portofoliul de contracte de credite al sucursalei respective
-exemplarul 2,constituie partea componenta a dosarului de credit al clientului
respectiv
-exemplarul 3,se preda clientului care va semna de primire pe exemplarul 2.Toate
cele trei exemplare ale contractului de credit sunt exemplare in original,fiecare in
parte avand aceeasi putere juridica.
Orice modificare ulterioara a unui contract de credit incheiat se poate face
numai prin acordul ambelor parti,pe baza unui act aditional.
Dupa incheierea contractuluide credit si a contractelor de garantie ,intregul
dosar de credit,cuprinzand contractele respective in original,va fi numerotat si
predat pe baza de proces verbal de predare-primire administratorului credite.

5.Structura organizatorica a sistemului bancar


pe orizontala si verticala

In cadrul perioadei de practica am acordat o atentie deosebita si


studierii structurii organizatorice a sistemului bancar.In urmatoarele pagini
urmeaza sa prezint pe scurt aceasta strucura:

Structura organizatorică a unei bănci comerciale e evidenţiată pe 2


niveluri:

1.structură pe orizontală;
2.structură pe verticală.
Structura pe orizontală este legată de cele 4 funcţii principale pe care
le îndeplineşte şi care se concretizează în compartimente distincte (direcţii).
Cele 4 funcţii sunt :
-funcţia de conducere generală – care asigură managementul bancar şi
orientarea de ansamblu a activităţii acesteia;
-funcţia comercială – care asigură cadrul relaţiilor cu clienţii;
-funcţia de execuţie – asigură finalizarea operaţiunilor specifice activităţii
bancare generate de funcţia comercială;
-funcţia administrativă – asigură buna realizare a tuturor celorlalte funcţii.
Corespunzător celor 4 funcţii la nivelul centralelor băncilor comerciale
există mai multe direcţii, iar în cadrul acestora mai multe servicii care duc la
îndeplinirea politicile băncilor respective (ex. direcţia comercială, de credite
şi operaţiunile de piaţă, de resurse umane, de credit şi control intern etc.).
Structura pe verticală a unei bănci comerciale e asigurată de reţeaua
teritorială a acestora şi are în componenţa centrală bancară sucursalele,
agenţiile şi punctele de lucru.
Relaţiile ce au loc între unităţile ce aparţin aceleiaşi societăţi bancare
privind operaţiunile cu clientela se numesc decontări intrabancare, iar cele
ce se stabilesc între unităţile bancare ce aparţin societăţilor bancare diferite
se numesc decontări interbancare.

Decontările interbancare se evidenţiază cu ajutorul a 3 conturi :


111 = “cont curent la Banca Naţională” 121 = “cont de corespondent la
bănci” =”NOSTRO”
122 = “cont de corespondent ale băncilor” =”LORO”.
Din punct de vedere organizatoric, banca poate fi tratată într-o triplă
perspectivă:
perspectiva iererhică, subcoordonativă, prin care banca este structurată pe
nivele iererhice, organizarea vizând atât conducerea băncii, cât şi activităţile
operaţionale, executive, care asigură realizarea produselor şi seviciilor
băncii;
perspectiva funcţională, prin care banca este organizată conform funcţiunilor
băncii, atributele conducerii fiind ataşate diferenţiat fiecărei funcţiuni
(productivă, financiară, comercială, etc.);
perspectiva configuraţională, prin care banca este organizată pe centre
operaţionale (centrala, sucursala, filiala, agenţia, oficiu), în cadrul fiecărui
centru realizându-se selectiv funcţiunile băncii şi atributele conducerii,
organizarea în această perspectivă generând reţeaua bancară.
Cele trei perspective organizatorice considerate în interdependenţa
lor constituie arhitectura băncii, evidenţiată prin organigrama acesteia, în
cadrul cărei sunt relevate nivelele organizatorice, centrele operaţionale,
compartimentele funcţionale, relaţiile dintre acestea (de autoritate, de
coordonare, de colaborare, de informare, etc.), precum şi paramentrii
definitorii ai fiecărui element organizatoric (atribuţii, competenţe,
responsabilitaţi).
În funcţie de perspectiva organizatorică considerată, organigrama
băncii poate evidenţia prioritar o anumită categorie de relaţii:
1.Relaţiile ierarhice, de subordonare, organizarea centrându-se pe
activitatea de conducere caracterizată prin decizie, coordonare şi control.
Conducerea, administrarea şi controlul băncii sunt realizate printr-o ierarhie
subordonativă a organismelor de conducere, cărora le sunt ataşaţi parametri
specifici de conducere (atribuţii, competenţe, responsabilităţi), caracteristică
fiind autoritatea de decizie.
Elementele organizatorice ale organigramei ierarhice sunt
următoarele:

a)Adunarea generală a acţionarilor;


b)Consiliul de Administraţie;
c)Comitetul de direcţie sau de conducere;
d)Preşedintele şi vicepreşedintele.

La nivelul conducerii băncii sunt constituite organisme specializate


care asigură realizarea integrării şi armonizării unor activităţi, orientate pe
obiective specificare (Comitetul de risc, Comitetul de credit, Comisia de
cenzori, Controlul intern, etc.).
Conducerea curentă a băncii este exercitată de preşedinte, vicepreşedinte,
dar şi de şefii diviziilor, departamentelor şi direcţiilor funcţionale.
Daca preşedintele răspunde de desfăşurarea, în condiţii optime şi profitabile,

a întregii activităţi a băncii, vicepreşedintele îndeplineşte atribuţii însoţite de


competenţe şi responsabilităţi corespunzătoare, referitoare la coordonarea
unor departamente funcţionale sau centre (unităţi) operaţionale – sucursale,
filiale, agenţii.
2.Relaţiile funcţionale, organizarea centrându-se pe activităţi specifice
băncii, generatoare de produse şi servicii, şi în acest sens constituindu-se
compartimente (birouri, servicii, direcţii divizii, departamente) care realizează
operaţiuni bancare caracterizate prin omogenitate, interdependenţă şi
finalitate.
În funcţie de dimensiunile băncii şi specialitatea acesteia, activităţile
şi operaţiunile pot fi realizate fie în cadrul unor direcţii sau divizii, fie, în cazul
băncilor mari, detaliate pe departamente, servicii sau birouri.
Organigrama funcţională este flexibilă şi diferă de la bancă la bancă,
chiar pentru aceeaşi bancă ea putându-se modifica în funcţie de strategia
băncii, de natura şi volumul activităţilor desfăşurate.
Principalele compartimente funcţionale din cadrul băncii sunt: de
coordonare, de trezorerie, de casierie, de control, de operaţiuni comerciale,
de creditare, de contabilitate, de informatică, de relaţii externe, de organizare,
de resurse umane, de dezvoltare, juridic.
Compartimentele funcţionale la nivelul centralei băncii au atribuţii în
domenii precum:
-elaborarea şi avizarea normelor metodologice;
-îndrumarea şi controlul centrelor (unităţilor) operaţionale;
-realizarea de studii, analize, evaluări, etc.
3.Relaţiile configuraţionale, organizarea concretizându-se în reţeaua
teritorială a băncii, evidenţiind o structură în reţea a băncii, în cadrul căreia
subordonarea este însoţită  de autonomie, autoritate de responsabilitate.
Structura reţelei de unităţi a băncii în profil teritorial (naţional şi
transnaţional) este:
-centrala
-sucursala
-filiala (subordonată fie sucursalei, fie centralei)
-agenţia (subordonată fie filialei, fie sucursalei)
Centrele operaţionale (sucursala, filiala, agenţia) sunt unităţi cu
sarcini operative, cu competenţe şi responsabilităţi relative limitate, neavând
personalitate juridică. Acestea au relaţii directe cu clienţii din raza de
activitate (atât persoane juridice, cât şi persoane fizice).
Configuraţia în reţea a organizării băncii evidenţiază atât autonomia
centrelor operaţionale, cât şi convergenţa activităţilor acestora în cadrul
băncii ca întreg.
În acest sens, comparativ cu organigrama ierarhică, unde decizia este
acordată prin delegare, cu organigrama funcţională, unde derivă din
specificul activităţilor (competenţa profesională), în cadrul organigramei
configuraţionale competenţele decizionale sunt distributive, vizând fie un
anumit volum de activitate, fie o anumită dimensiune a responsabilităţii.
În perspectiva configuraţională, Centrala are aproape exclusiv
atribuţii de coordonare; treptat, prin deplasarea spre agenţii şi oficiu, ca

centre oparţionale exclusiv de execuţie, atribuţiile de coordonare se


diminuează.
Perspectiva configuraţională evidenţiază rolul major al sucursalei,
atât în calitatea sa de coordonator al activităţilor celorlalte unităţi
operaţionale, cât şi în cea de operator, în sfera creditării, decontării, etc.,
sucursala dispunând, de regula, de o largă autonomie operativă şi de
gestiune, în cadrul acesteia activitatea bancară desfăşurându-se într-o
structură funcţională adecvată dimensiunii teritoriale.
Dacă filialele sunt unităţi teritoriale  operative ale băncii cu o relativă
autonomie de gestiune, agenţiile şi oficiile sunt puncte de lucru ale
sucursalelor sau filialelor, direct sobordonate acestora, constituindu-se în
scopul apropierii de clienţi.
Una dintre activităţile esenţiale ale băncii, care reclamă o organizare
adecvată şi eficientă, este activitatea de creditare (de fapt, o funcţie distinctă
a băncii).
Conform strategiei şi principiilor manageriale, banca stabileşte
competenţele ierarhice, funcţionale şi configuraţionale în domeniul
apropierii, avizării şi acordării creditelor.
În funcţie de dimensiunile băncii, de reţeaua acesteia, ofiţerii de
credite realizează diferenţiat setul de operaţiuni implicate în acordarea
creditului.
Totodată, în perspectiva configuraţională, sunt constituite
compartimente sau organisme distincte implicate în diferitele etape ale
procesului de creditare, precum: serviciul de credite, comitetul de credit,
departamentul de credit, comitet de risc.
Sarcinile şi competenţele acestor elemente organizatorice vizează
activităţi de analiză, revizuire, rescadenţare, îndrumare, urmărire şi control,
informare, etc.
În cadrul organigramei, cele trei perspective organizaţionale sunt
reprezentate prin trei blocuri:
A – Relaţiile ierarhice
B – Relaţiile funcţionale
C – Relaţiile configuraţionale
Predominanţa unui anumit tip de relaţii în fiecare bloc al
organigramei nu înseamnă eliminarea celorlalte, ansamblul de relaţii din
fiecare bloc căpătând caracteristicile celor predominante.
Blocul C, al relaţiilor configuraţionale, evidenţiază structura în reţea a
centrelor operaţionale în profil teritorial, în cadrul fiecărui centru existând
relaţii ierarhice, de conducere, şi funcţionale, prin compartimentele structurii
organizatorice ale fiecărui centru (sucursale, filiale, agenţii).
De asemenea, între blocul C şi blocul A sunt manifestate relaţii iererhice de
autoritate, caracterizate în actele de decizie şi coordonare exercitate de
elementele organizatorice ale blocului A (de la Adunarea generală până la
vicepreşedinte), precum şi de elementele organizaţionale de stat major
(Comitetul de risc, Comitetul de credit, etc.).
Pe de altă parte între blocul C şi blocul B sunt manifestate relaţii funcţionale,
prin care compartimentele funcţionale, de specialitate, ale Centralei Băncii
îndrumă, coordonează metodologic, analizează centrele operaţionale,

teritoriale, care cuprind şi acestea, în structura lor organizatorică,


compartimente funcţionale similare Centralei Băncii, însă mult simplificate, în
funcţie de dimensiunile unităţii teritoriale.

6.Riscurile pe care le implica distribuirea


creditelor
Activitatea de administrare a riscurilor se desfasoara in cadrul Bancii
sub coordonarea Comitetului de Administrare a Riscurilor, constituit la nivelul
Centralei Bancii. Acesta este un comitet permanent, ale carui functionare si
atributii sunt reglementate de Regulamentul de Organizare si Functionare al
Bancii. Regulamentul Comitetului de Administrare a Riscurilor si componenta
acestuia sunt aprobate de catre Consiliului de Administratie al Bancii.
Banca administreaza riscurile aferente activitatilor ce pot fi desfasurate
in conformitate cu Statutul CEC BANK - S.A. si legislatia specifica
institutiilor de credit,
conform autorizatiei Bancii Nationale a Romaniei, pe masura desfasurarii
activitatilor respective.

Riscurile semnificative care se au in vedere sunt urmatoarele: riscul de


credit si riscul de credit al contrapartidei, riscul rezidual, riscul de concentrare,
riscul din securitizare, riscul de piata, riscul de rata a dobanzii ce apare din
activitatile care sunt in afara portofoliului de tranzactionare, riscul de
lichiditate, riscul operational si riscul reputational.
7.Strategia privind administrarea riscului
de credit
Avand in vedere ca activitatea de creditare detine o pondere importanta in
activitatea
desfasurata de Banca, un sistem eficient de administrare a riscului de credit
genereaza
efecte pozitive atat pentru Banca, cat si pentru clientela sa.
Strategia privind riscul de credit stabileste:
· cerintele generale de elaborare a politicilor si procedurilor privind activitatea
de
creditare prin prisma abordarii riscului de credit, avand in vedere raportul
considerat
acceptabil intre risc si profit, in conditiile asigurarii continuitatii activitatii pe
baze
sanatoase si prudente;
· liniile de urmat in vederea implementarii profilului de risc ales prin
intermediul politicilor si procedurilor de creditare si administrare a riscului de
credit.
Politicile si procedurile privind activitatea de creditare care sunt subiectul unor
revizuiri
au in vedere urmatoarele:
· Proceduri riguroase privind analizarea cererilor de credit si acceptarea
clientilor;

· Stabilirea unui sistem adecvat de semnaturi pentru punerea la dispozitie si


utilizarea
creditelor;
· Sistem adecvat de protectie a expunerilor;
· Sistem de urmarire a creditelor acordate;
· Sistem de stabilire a competentelor de aprobare a creditelor in functie de
calitatea
portofoliului de credite si performantele obtinute in activitatea de creditare;
· Sistem de gestionare a limitelor privind nivelul de concentrare a riscului de
credit, atat
la nivel de client, cat si la nivel de portofoliu de credite.
In procesul de desfasurare a activitatilor permise prin Statutul Bancii si
legislatia
specifica institutiilor de credit, avand drept contrapartide entitati din sectorul
institutiilor de credit si din afara acestuia, activitati care genereaza risc de
credit si risc de credit al contrapartidei, in scopul incadrarii in profilul de risc
asumat, Banca are in vedere
urmatoarele:
· administrarea riscului de credit la nivel individual, pentru clientii persoane
fizice si
persoane juridice;
· administrarea riscului de credit la nivelul Bancii, prin prisma calitatii
portofoliului de
credite si instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate.

In incheierea perioadei de practica am acordat o atentie deosebita


subiectului-restructurarea creditelor,unde in urmatoarele pagini voi puncta pe
scurt aceasta metoda de ajutorare a clientilor aflati in dificultate de a-si plati
ratele,in aceasta perioada de criza.

8.Restructurare credite
CEC Bank a implementat masuri specifice de restructurare a creditelor
pentru sprijinirea clientilor persoane fizice, care in aceasta perioada se
confrunta cu dificultati la rambursarea creditelor.
Prin facilitatea de restructurare a creditelor CEC Bank ofera
posibilitatea modificarii caracteristicilor creditului/creditelor: durata,
scadente, perioade de gratie, in scopul revenirii in parametrii normali de
rambursare.
Pentru aplicarea solutiilor de restructurare, imprumutatii trebuie sa
faca dovada reducerii veniturilor fata de momentul contractarii creditelor, si
ca acest fapt le creeaza dificultati in rambursarea lor.
In cadrul procesului de restructurare se vor avea in vedere urmatoarele
criterii principale:
- evaluarea comportamentului si a activitatii derulate de catre client cu banca
pana la  momentul cand solicita restructurarea creditului, precum si
respectarea conditiilor asumate prin contractele de credit in derulare;
- capacitatea de plata a clientului (analiza contractelor in derulare si ajustarea
fluxului de numerar in concordanta cu evolutia pietei si a domeniului de
activitate);
- incadrarea clientului in criteriile de eligibiliate ale Bancii, in baza
rezultatului analizei economico-financiara efectuata in noile conditii:

- capacitatea clientului de a achita restantele inregistrate si de a isi mentine


veniturile la un nivel corespunzator respectarii noului grafic de rambursare.

Solutii :

1. Modificarea scadentei/sumei de plata a ratelor de credit fara a se depasi


durata initiala de acordare a creditului
Conditii de aplicare:
- persoanelor fizice care inregistreaza sume restante de principal/dobanzi
pentru creditele aflate in derulare la CEC Bank;
- se incadreaza in gradul maxim de indatorare prevazut de reglementarile
interne privind creditarea persoanelor fizice.
Avantaje:
- se poate acorda o perioada de gratie de pana la 12 luni, in care clientul
poate plati numai dobanzile;
- sumele restante inregistrate pot fi incluse in soldul creditului.

2. Modificarea scadentei/sumei de plata a ratelor de credit in sold cu


depasirea duratei initiale de acordare a creditului
Conditii de aplicare:
- persoanelor fizice care inregistreaza sume restante de principal/dobanzi
pentru creditele aflate in derulare la CEC Bank;
- se incadreaza in gradul maxim de indatorare prevazut de reglementarile
interne privind creditarea persoanelor fizice;
- nu depasesc, la finele duratei de creditare, varsta maxima prevazuta de
reglementarile  privind creditarea persoanelor fizice;
- nu se poate depasi durata maxima de creditare corespunzatoare produsului
pentru care se solicita restructurare.
Avantaje:
- ca urmare a aplicarii acestei metode, se poate modifica incadrarea
creditului din punct de vedere al duratei de creditare (ex: termen mediu,
termen lung);
- se poate acorda o perioada de gratie de pana la 12 luni, in care clientul
poate plati numai dobanzile;
- sumele restante inregistrate pot fi incluse in soldul creditului

In incheierea prezentului caiet de pratica tin sa


mentionez ca realizarea acestuia a fost posibila datorita
Doamnei Director OPREA si colectivului de lucru al
bancii CEC BANK SA , sucursala Tecuci.
Tin sa aduc multumiri Doamnei Director pentru ca
avut placerea de a-mi acorda sansa si timpul necesar
efecutarii orelor de practica,si totodata pentru toate
indrumarile,informatiile si materialele teoretice,absolut
necesare pentru a putea intelege,observa si invata o
parte din activitatile intreprinse in cadrul bancii.
Totodata doresc sa multumesc si colectivului de
lucru al bancii CEC Bank S.A.pentru bunavointa
arata,de a-mi impartasi o parte din volumul imens de
cunostiinte.pentru timpul acordat,pentru intelegerea si
rabdarea care mi-a fost aratata,si pentru posibilitatea de
a putea observa efectiv,in lucru,persoane foarte bine
calificate cu o vasta experienta profesionala.
As dori sa mai mentionez ca am avut o deosebita
placere sa petrec alaturi de dumneavoastra timpul
acordat perioadei de practica si sper ca pe viitor sa am
onoarea sa lucrez intro institutie cu persoane la inaltimea
dumneavoastra.