POLIEDRE

GENERALITĂŢI
Poliedrele sunt corpuri geometrice mărginite de feţe poligonale plane. Intersecţia a două
feţe determină o muchie a poliedrului, iar intersecţia a cel puţin trei feţe determină un vârf al
poliedrului.
Poliedrele pot fi regulate sau neregulate în funcţie de poligoanele de care sunt mărginite.
Poliedrele regulate au toate feţele poligoane regulate egale şi unghiurile diedre egale între
ele. Acestea sunt:
• tetraedrul (a);
• hexaedrul sau cubul (b);
• octaedrul (c);
• dodecaedrul (d);
• icosaedrul (e).

Tetraedrul - poliedrul mărginit de patru feţe, triunghiuri echilaterale;

Hexaedrul sau Cubul - poliedrul mărginit de şase feţe pătrate;
Octaedrul - poliedrul mărginit de opt feţe triunghiuri echilaterale;
Icosaedrul - poliedrul mărginit de douăzeci de feţe triunghiuri echilaterale;
Dodecaedrul - poliedrul mărginit de douăsprezece feţe pentagoane regulate.
Poliedrele neregulate frecvent întâlnite sunt prisma şi piramida .
Prisma este poliedrul ale cărui muchii sunt paralele şi bazele sunt egale între ele şi
paralele. Dacă muchiile sunt perpendiculare pe planul bazei, prisma este dreaptă iar dacă sunt
înclinate faţă de planul bazei, prisma este oblică.
Feţele laterale ale prismei sunt patrulatere (paralelograme sau dreptunghiuri).

Prisma dreaptă Prisma oblică

 Piramida este poliedrul ale cărui muchii laterale sunt concurente într-un punct numit vârf,
iar baza este un poligon.
Feţele laterale ale piramidei sunt triunghiuri. Dacă vârful piramidei se proiectează în
centru bazei, piramida este dreaptă; în caz contrar, este oblică.

Piramidă dreaptă Piramidă oblică

Un poliedru poate fi convex, dacă este situat de aceiaşi parte a planului oricăreia din feţe
sau concav, dacă este intersectat de planele feţelor sale.
Poliedrele se reprezintă în epură prin proiecţiile vârfurilor şi muchiilor.
Deoarece poliedrele sunt considerate corpuri opace muchiile vizibile se reprezintă cu linie
groasă continuă iar cele acoperite se reprezintă cu linie întreruptă.
Tetraedrul este un poliedru alcătuit din patru fețe triunghiulare, oricare trei dintre ele
intersectându-se într-unul din cele patru vârfuri. Tetraedrul este cel mai simplu tip de piramidă,
la care baza este triunghi, de aceea mai este denumit și piramidă triunghiulară.
DEFINIŢIE Fie punctele , , , patru puncte necoplanare din spaţiu. Mulţimea
∪ ∪ ∪ se numeşte tetraedru.

Tetraedrul ABCD

• Punctele , , , se numesc vârfurile tetraedrului ABCD;

• Segmentele închise , , , , , definesc muchiile tetraedrului;
• Suprafeţele triunghiulare , , , se numesc feţele tetraedrului;
Un caz particular îl constituie tetraedrul regulat, la care toate fețele sunt triunghiuri
echilaterale și este unul din cele cinci tipuri de poliedre regulate.
Formule pentru tetraedrul regulat
√
Aria bazei
Aria totală 4 √3

Înălţimea
 ℎ
√
Volumul
√2!
√
Unghiul dintre o faţă şi muchie

Unghiul dintre două feţe 2√2!

"
Unghiul dintre segmentele care unesc centrul cu două vârfuri
Unghiul solid sub care este văzută o faţă din vârful opus 3 −$
Inegalităţi într-un tetraedru
Fie % un tetraedru de volum , unde , &, sunt lungimile muchiilor feţei , iar
', (, ) ale muchiilor % , % , % şi * raza sferei circumscrise.
Atunci:
1) + & + + ' + ( + ) ≤ 16* ;
2) / + & + 0 ∙ /' + ( + ) 0 ≤ 64* ;
3) /− ' + &( + )0 ∙ / ' − &( − )0 ∙ / ' + &( − )0 ≥ 72 ;
4) ∙ & ∙ ∙ ' ∙ ( ∙ ) ≥ 72 .
Demonstraţie
1) Fie 4 centru sferei. Dacă se presupune * 1 atunci vectorii 4%55555⃗, 4
55555⃗, 4 55555⃗ sunt
55555⃗ , 4
vectori unitari:
7 +& + +' +( +) 55555⃗ − 4
8 4% 55555⃗! + 8 4
55555⃗ − 4
55555⃗ !

12 − 24 55555⃗ 455555⃗ + 4 55555⃗ ! − 2 4%

55555⃗ + 4% 55555⃗ ∙ 4
55555⃗ + 4 55555⃗ + 4
55555⃗ ∙ 4 55555⃗ ∙ 4%
55555⃗ !
Presupunând că punctele , , sunt fixate şi variabil cu 94 55555⃗ 9 1, 7 este maximă
când −4 55555⃗ + 4
55555⃗ 4 55555⃗ ! este maxim ceea ce se obţine în cazul: 4
55555⃗ + 4% 55555⃗ − 4% 55555⃗ + 4
55555⃗ +
55555⃗ !, > 0.
4
Atunci
1 55555⃗ 9
94 ∙ <3 + 2 4% 55555⃗ ∙ 455555⃗ + 4 55555⃗ ∙ 4 55555⃗ ∙ 4
55555⃗ + 4% 55555⃗ !=
1 1
−4 55555⃗ + 4
55555⃗ >4 55555⃗ + 455555⃗ 55555⃗ ∙ 4
4 55555⃗ ?
1
55555⃗ ∙ 4
2 4% 55555⃗ + 4
55555⃗ ∙ 4 55555⃗ ∙ 4
55555⃗ + 4% 55555⃗ ! −3

12 2 1 2 −1
de unde rezultă:
7 + − +3 15 + .
Dar B C7 se atinge pentru 1, deci 7 ≤ 16.
• Analogie între triunghi şi tetraedru: tetaedrul este poliedrul cu cel mai mic număr de feţe aşa
cum triunghiul este poligonul cu cel mai mic număr de laturi.
DEFINIŢIE Numim înalţime a unui tetraedru perpendiculara dusă dintr-un vârf al tetraedrului pe
faţa opusă.
Dacă în cazul triunghiului înălţimile sunt întotdeauna concurente, în cazul unui tetraedru ele nu
sunt întotdeauna concurente.
În general cele patru înălţimi ale unui tetraedru sunt două câte două necoplanare.
DEFINIŢIA Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeşte tetraedru regulat.
1. Tetraedrul regulat are toate feţele triunghiuri echilaterale congruente.
2. Înalţimea tetraedrului regulat cade în centrul feţei opuse, care este la intersecţia înălţimilor
feţei.
3. Tetraedrul regulat are 4 înălţimi congruente.
4. Într-un tetraedru regulat unind centrele feţelor se obţine un nou tetraedru regulat.
Volumul tetraedrului regulat este
D √2
12

Tetraedre echifaciale
Tetraedrul cu cele patru feţe tringhiuri cu aceeaşi arie se numeşte isoscel sau echifacial
Un tetraedru care are perechile de muchii opuse ortogonale se numeşte tetraedru ortocentric.

TETRAEDRUL REGULAT PROBLEME

REZOLVATE
1. Fie un tetraedru regulat și E un punct în interiorul lui astfel încât distanțele de la E la
punctele , , , să fie egale cu 3√2 cm, iar E √6 cm. Se cere:
a) Volumul tetraedrului ;
b) sinusul unghiului format de muchia laterală cu planul bazei;
c) distanţa de la centrul bazei la o faţă laterală;
d) sinusul unghiului dintre două fete ale tetraedrului.

a) Dacă E E E ⇒ E se află pe direcţia centrului cercului circumscris G ⇒ E se află

pe înălţimea % a tetraedrului.
Notăm cu H muchia tetraedrului şi scriem laturile G % în funcţie de I
2 2 H √3 H √3 H 3H 6H H √6
% ∙ I ∙ ; H; % − % − ⇒ %
3 3 2 3 1 9 9 3
∆ %E, ∠% 90° ⇒ % + %E E ⇒ + − √6 18 ⇒ + − 4H + 6
OP O√Q OP QOP
S S
În
18 ⇒ H − 4H − 12 0 ⇒ H + 2H − 6H − 12 0 ⇒ H/H + 20 − 6/H + 20 0 ⇒ /H + 20/H −
60 0 ⇒ H −2; H 6⇒H 6 B⇒
6√ 3 6√ 6 %
6 B; % 2√3 B; % 2√6 B; %I √3 B
3 3 2
9 √3 B .
OP√ Q√
Aria bazei
În ∆ %I, B∠% 90° ⇒ I % + %I ⇒ I 24 + 3 27 ⇒ I √27 ⇒ I
3√3 B
V & W(V ∙ î ăDțVB( 9√3 ∙ 2√6
DUBUD 18√2 B .
3 3
b) % ⊥ / 0proiectia lui pe / 0 este % ⇒ ∠/ ; / 00 ∠/ ; %0 ∠/ %0
In ∆ % , ∠% 90° ⇒ V /∠ %0 ⇒ V /∠ %0
\] √Q √Q
\^ Q
 %I ⊥
I⊥ ` ⊥ / %I0; Construiesc %a ⊥ I. Deoarece %a ⊂ / %I0 ⇒ ⊥
%I, I ⊂ / %I 0
c)

%a ⇒ %a ⊥ .
%a ⊥ I
%a ⊥ ` ⇒ %a ⊥ / 0 ⇒ '/%; / 0 %a
I, ⊂ / %I 0
Din

În ∆ %I, ∠I 90° ⇒ %a ⇒ %a B.
]\∙]b √Q∙√ √Q
\b √
d) Calculăm sinusul unghiului dintre feţele
/ 0∩/ 0
şi

I⊥ ; I⊂/ 0d ⇒ ∠//VBC0; /ABC00 ∠/VE; AE0 ∠/VEA0

I⊥ ; I⊂/ 0
În ∆ %I dr. in % ⇒ V ∠/ I%0 ⇒ V ∠/ I 0
\] √Q √ j ∙ √ √ √
\b √ ∙ ∙

2. Un tetraedru regulat 7 are volumul 144√2 B . Se cere:

a) Aria laterală şi aria totală a tetraedrului.
b) Distanţa de la centrul bazei la o muchie laterală
c) Cosinusul unghiului dintre înălţimea tetraedrului şi o faţă laterală.
d) Poziţia unui punct a pe muchia 7 astfel încât aria triunghiului a să fie minimă.
REZOLVARE

a) Scriem volumul tetraedrului în funcţie de muchia lui, muchie care o notăm cu

V & W(V ∙ î ăDţVB(
DUBUD
3
Deoarece baza este ∆ echilateral ⇒ Aria bazei
lP√

Înălţimea tetraedrului se calculează din ∆7% , după ce exprimăm laturile lui in funcție de
SD este înălţimea unui ∆ echilateral de latura ⇒7
l√

;% ∙ ⇒% ∙ ⇒%
l√ l√ l√
Q
Înălţimea bazei

În ∆7% dr. in O ⇒ 7% 7 −% ⇒ 7% − −
l√ l√ lP lP ml P "l P
Q Q Q

⇒ 7% ⇒ 7% ⇒ 7%
lP lP l √Q l √Q
Q Q Q

∙ ∙ ⇒ 144√2 ⇒
lP √ l √Q ln √ j ln∙ √ ln √ ln √
Q Q
Volumul tetraedrului
⇒ √2 12 ∙ 144√2 ⇒ 12 ∙ 12 ∙ 12 ⇒ 12 ⇒ 12 B
Înălţimea tetraedrului 7% 4√6 B; Apotema tetraedrului 7 6√3 B; Apotema bazei
% 2√3 B.
Aria bazei & 36√3 B ; Perimetrul bazei E& 36 B; Înălţimea bazei 6√3 B
V D ( D ( (' UDUV 3 ∙ V U UV VU oℎV ( ℎVD ( D 3 ∙ V & W(V
108√3 B
V D 4 ∙ V U UV VU oℎV ( ℎVD ( D 4 ∙ V & W(V 144√3 B .
b) '/%; 7 0 ⇒ se formeză ∆%7 în care se construiesc %q ⊥ 7 ⇒ '/%; 7 0 %q
În ∆%7 dr. in %, cu %q înălţime din % ⇒ %q 4√2 B ⇒
r]∙]^ √Q∙ √ Q∙ √
r^
' /%; 7 0 %q 4√2 B.
c)∠/7% ; /7 00
Proiecţia segmentului 7% pe planul /7 0 se află pe 7 ⇒ ∠ 7% ; /7 0! ∠/7%;7 0
∠/%7 0
În ∆7% dr. in % ⇒ ∠/%7 0 ⇒ V ∠ 7%; /7 0!
r] √Q √ √
rs Q√
d) Triunghiul a este isoscel cu a ≡ a (deoarece feţele laterale ale tetraedrului sunt
congruente)
În această situaţie înălţimea aI construită din a este şi mediană ⇒ I este la mijlocul muchiei
AB
Aria ∆ a
^u∙vb
;
fiind muchie a tetraedrului are valoare constantă
aI are valore variabilă deoarece punctul a se deplasează pe muchia 7
Aria ∆ a este minimă când aI are valoare minimă, adică, când aI ⊥ 7
Deoarece aI ⊂ / a0 ⇒ aI ⊥ 7 când / a0 ⊥ 7
Construiesc a ⊥ 7 şi a ⊥ 7 ; deoarece a şi a sunt 2 drepte concurente din planul
/ a0 ⇒ / a0 ⊥ 7
Deoarece feţele laterale ale tetraedrului sunt ∆ echilaterale, înălţimile lor sunt şi mediane ⇒ a
şi a sunt mediane ⇒ a este la mijlocul muchiei 7
În concluzie: aria ∆ a este minimă când a este la mijlocul muchiei 7 .
3. Volumul unui tetraedru regulat cu suma muchiilor 60 cm este............
REZOLVARE
10 B
wxyl yxz{||}~• Q
Q Q
Muchia tetraedrului
ln √
Se scrie volumul tetraedrului în funcţie de muchia lui⇒
10 √2 1000√2 250√2
DUBUD B .
12 12 3
4. Aria totală a unui tetraedru regulat cu volumul 16√6 B este............
REZOLVARE
Din formula volumului, exprimată în funcţie de muchie, determinăm muchia tetraedrului.
√2
16√6 ⇒ √2 12 ∙ 16√6 ⇒ 12 ∙ 16√3 ⇒ 4 ∙ 4 ∙ 4 ∙ 3√3 ⇒
12
4 ∙ √3! ⇒ 4√3
√3
V Dă 4∙ √3 4√3! ∙ √3 48√3 B ⇒ V Dă 48√3 B .
4