Sunteți pe pagina 1din 5

Nr Cunoasterea academica Cunoasterea de tip scolar Cunoasterea predata

crt
1. Principiul includerii si al excluderii
Teorema Proprietatile operatiei de Principiul includerii si al excluderii:
Daca multimile 𝐴1 , 𝐴2 , … , 𝐴𝑛 sunt finite, unde 𝑛 ∊ ℕ, 𝑛 ≥ 2 𝑠𝑖 |𝐴𝑘 | intersectie si reuniune card(A ∪ B) = card A + card B − card(A
reprezinta numarul de elemente din multimea 𝐴𝑘 (𝑘 ∊ 1, 𝑛), Principiul includerii si al excluderii: ∩ B)
atunci: Daca A si B sunt doua multimi Avand în vedere ca reuniunea a
𝑛 𝑛
finite, atunci doua multimi înseamna " sa scriem
|⋃ 𝐴𝑖 | = ∑|𝐴𝑖 | − ∑ |𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 | + ∑ |𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 ∩ 𝐴𝑘 | card(A ∪ B) = cardA + cardB − card(A împreuna elementele celor
𝑖=1 𝑖=1 1≤𝑖<𝑗≤𝑛 1≤𝑖<𝑗<𝑘≤𝑛 ∩ B) doua multimi, având grija ca
𝑛
Dem. elementele comune sa nu se
+ ⋯ + (−1)𝑛−1 ∙ |⋂ 𝐴𝑖 | 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴𝑈𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑((𝐴 − 𝐵)𝑈𝐵). repete." Adunând cardinalele celor
𝑖=1 Cum multimile A-B si B sunt doua multimi este evident
Demonstratie:
disjuncte , avem ca numarul elementelor comune (din
Vom demonstra formula anterioara prin inductie matematica.
𝑐𝑎𝑟𝑑((𝐴 − 𝐵)𝑈𝐵) A ∩ B) au fost adunate de doua ori,
Pentru 𝑛 = 2, avem de demonstrat ca :|𝐴1 ∪ 𝐴2 | = |𝐴1 | + |𝐴2 | −
= 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 − 𝐵)𝑈 𝑐𝑎𝑟𝑑 𝐵 deci va trebui sa le scadem.
|𝐴1 ∩ 𝐴2 |. Intr-adevar, numarul elementelor multimii |𝐴1 ∪ 𝐴2 |
Asadar, Problema
este egal cu suma numarului elementelor lui 𝐴1 si 𝐴2 , din care au
𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴𝑈𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴 − 𝐵) Într-o clasa, 18 elevi vorbesc limba
fost numerate de doua ori. Presupunem ca formula de
+ 𝑐𝑎𝑟𝑑 𝐵 germana , 15 elevi vorbesc limba
demonstrate este adevarata pentru 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ si o demonstram
Deci vom obtine franceza , iar 7 elevi vorbesc si limba
pentru 𝑛 + 1. Fie multimile finite 𝐴1 , 𝐴2 , … , 𝐴𝑛 , 𝐴𝑛+1 . Cu notatia
𝑐𝑎𝑟𝑑 (𝐴𝑈𝐵) = 𝑐𝑎𝑟𝑑 𝐴 germana si limba franceza . Câti elevi
𝐵 = 𝐴1 ∪ 𝐴2 ∪ … ,∪ 𝐴𝑛 , avem:
− 𝑐𝑎𝑟𝑑 (𝐴 ∩ 𝐵) sunt în clasa ? Solutie: Vom nota cu A
|𝐴1 ∪ 𝐴2 ∪ … ,∪ 𝐴𝑛+1 | = |𝐵 ∪ 𝐴𝑛+1 |
+ 𝑐𝑎𝑟𝑑 𝐵. multimea elevilor care vorbesc limba
= |𝐵| + |𝐴𝑛+1 | − |𝐵 ∩ 𝐴𝑛+1 | (1)
germana , iar cu B multimea elevilor
Deoarece operatia de intersectie este comutativa, asociativa si
care vorbesc limba franceza . Atunci
distributive fata de reuniune, avem:|𝐵 ∩ 𝐴𝑛+1 | = (𝐴1 ∩ 𝐴𝑛+1 ) ∪
(𝐴2 ∩ 𝐴𝑛+1 ) ∪ … ∪ (𝐴𝑛 ∩ 𝐴𝑛+1 ) multimea elevilor care vorbesc
𝑛 ambele limbi va fi A ∩ B, iar multimea
= ∑|𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑛+1 | − ∑ |𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 ∩ 𝐴𝑛+1 | + ⋯ elevilor din clasa este
𝑖=1 1≤𝑖<𝑗≤𝑛
reprezentata de
+ (−1)𝑛−1 ∙ |𝐴1 ∩ 𝐴2 ∩ … ,∩ 𝐴𝑛−1 | A ∪ B.
.Utilizand relatia (1), ipoteza inductiei pentru multimile card(A ∪ B) = cardA + cardB −card(A
𝐴1 , 𝐴2 , … , 𝐴𝑛 si relatia anterioara, vom obtine: ∩ B)
card(A ∪ B) = 18 + 15 − 7 = 26 În
concluzie, în clas sunt 26 de elevi.
|𝐴1 ∪ 𝐴2 ∪ … ,∪ 𝐴𝑛+1 |
𝑛

= ∑|𝐴𝑖 | − ∑ |𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 |
𝑖=1 1≤𝑖<𝑗≤𝑛

+ ∑ |𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 ∩ 𝐴𝑘 |
1≤𝑖<𝑗<𝑘≤𝑛
− ⋯ (−1)𝑛−1 |𝐴1 ∩ 𝐴2 ∩ … ,∩ 𝐴𝑛 | + |𝐴𝑛+1 |
𝑛

− (∑|𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑛+1 |) − ∑ |𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 ∩ 𝐴𝑛+1 |


𝑖=1 1≤𝑖<𝑗≤𝑛
+ ⋯ + (−1)𝑛−1 ∙ |𝐴1 ∩ 𝐴2 ∩ … ,∩ 𝐴𝑛−1 |
𝑛+1

= ∑|𝐴𝑖 | − ∑ |𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 |
𝑖=1 1≤𝑖<𝑗≤𝑛+1

+ ∑ |𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 ∩ 𝐴𝑘+1 | − ⋯ + (−1)𝑛


1≤𝑖<𝑗<𝑘≤𝑛+1
∙ |𝐴1 ∩ 𝐴2 ∩ … ,∩ 𝐴𝑛 |

ceea ce trebuia demonstrat.

2. Media geometrica
Media aritmetica si media geometrica a n numere, 𝒏 ≥ 𝟑 Pentru orice doua numere reale Def. Fie doua numere reale pozitive;
Daca 𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , … , 𝑎𝑛 sunt 𝑛 numere reale pozitive, media lor positive a si b, se poate considera radacina patrata a produsului lor se
aritmetica este numarul 𝑏 numeste media geometrica sau
raportul 𝑎 = 𝑘, relatie care se poate
𝑎1 + +𝑎3 + ⋯ + 𝑎𝑛 proportional.
𝑚= scrie si in forma 𝑏 = 𝑎 ∙ 𝑘.
𝑛 𝑚𝑔 (𝑎; 𝑏) = √𝑎 ∙ 𝑏, 𝑎, 𝑏 > 0.
Iar media lor geometrica este numarul Exemplu 1:
Segmentul AB are lungimea de 4 cm, Obs.
𝑔 = 𝑛√𝑎1 ∙ 𝑎2 ∙ 𝑎3 ∙ … ∙ 𝑎𝑛 1. Daca 0 < 𝑎 < 𝑏, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑎 ≤
iar segmentul BC are lungimea de 6
Teorema 𝐵𝐶 6 6 √𝑎 ∙ 𝑏 ≤ 𝑏.
Oricare ar fi numerele reale pozitive𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , … , 𝑎𝑛 este adevarata cm. Sciem 𝐴𝐵 = 4 sau 𝐵𝐶 = 4 ∙ 2. Inegalitatea mediilor
inegalitatea 𝐴𝐵 sau 𝐵𝐶 = 1,5 ∙ 𝐴𝐵
Daca 𝑥, 𝑦 ∈ ℝ, 𝑥, 𝑦 >
𝑎 1 + 𝑎 2 + 𝑎 3 + ⋯ + 𝑎𝑛 A B C
𝑛
√𝑎1 ∙ 𝑎2 ∙ 𝑎3 ∙ … ∙ 𝑎𝑛 ≤ . 0, 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑚𝑔 (𝑥; 𝑦) ≤
𝑛
Demonstratie. 𝑚𝑎 (𝑥; 𝑦)
Se verifica usor pentru 𝑛 = 2,3,4. a=4 cm b=6cm Dem:
Vom utiliza metoda inductiei matematice:presupunand ca b=1,5∙a 𝑎+𝑏
√𝑎 ∙ 𝑏 ≤ =>
inegalitatea este adevarata pentru 𝑘 numere alese arbitrar, vom Exemplu 2: 2
deduce ca ea este adevarata pentru 𝑘 + 1 numere. In acest fel, Fie A,B,C, D puncte coliniare in 2√𝑎 ∙ 𝑏 ≤ 𝑎 + 𝑏 =>
oricum ar fi date 𝑛 numere reale 𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , … , 𝑎𝑛 , facand in mod aceasta ordine, astfel incat AB=a, 𝑎 − 2√𝑎 ∙ 𝑏 + 𝑏 ≥ 0 =>
repetat de 𝑛 − 1 ori rationamentul din demonstratie se va obtine BC=b si CD=c. Se stie ca BC=k∙AB si 2
(√𝑎 + √𝑏) ≥ 0,
inegalitatea pentru cele 𝑛 numere. CD=k∙BC.
Adevarat.
Fie deci numerele pozitive 𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , … , 𝑎𝑘+1 . Putem presupune ca a) Formati o proportie folosind
0 < 𝑎1 ≤ 𝑎2 ≤ ⋯ ≤ 𝑎𝑘+1 si ca 𝑎1 < 𝑎𝑘+1 . Notam cu 𝑚 media numerele positive a, b, c.
aritmetica si cu 𝑔 media geometrica a numerelor b) Exprimati numarul pozitiv b
𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , … , 𝑎𝑘+1 . in functie de numerele
Din inegalitatile(𝑘 + 1)𝑎1 < 𝑎1 + 𝑎2 + 𝑎3 + ⋯ + 𝑎𝑘+1 < (𝑘 + positive a si c.
1)𝑎𝑘+1 rezulta a b c
𝑎1 + 𝑎2 + 𝑎3 + ⋯ + 𝑎𝑘+1
𝑎1 < < 𝑎𝑘+1 .
𝑘+1 A B C D
Asadar (𝑎1 − 𝑚)(𝑚 − 𝑎𝑘+1 ) > 0. Aceasta inegalitate se scrie sub
forma 𝐵𝐶 𝑏
𝑎1 𝑎𝑘+1 = =𝑘
𝑎1 + 𝑎𝑘+1 − 𝑚 > . 𝐴𝐵 𝑎
𝑚 𝐶𝐷 𝑐
Consideram multimea de 𝑘 numere 𝑎2 , 𝑎3 , … , 𝑎𝑘, 𝑎1 + 𝑎𝑘+1 − 𝑚. = =𝑘
𝐵𝐶 𝑏
Media lor aritmetica este: Din cele doua relatii obtinem
𝑎2 + 𝑎3 + ⋯ + 𝑎𝑘 + (𝑎1 + 𝑎𝑘+1 ) − 𝑚 (𝑘 + 1)𝑚 − 𝑚 𝑏 𝑐
𝑀= = = <=> 𝑏 = √𝑎 ∙ 𝑐
𝑘 𝑘 𝑎 𝑏
𝑘𝑚 Vom spune ca b este media
= =𝑚
𝑘 geometrica a numerelor a si c.
𝑘
Media lor geometrica este 𝐺 = √𝑎2 𝑎3 … 𝑎𝑘 (𝑎1 + 𝑎𝑘+1 − 𝑚); Definitie:
𝑘 𝑎1 𝑎𝑘+1 𝑘𝑔 𝑘+1 Media geometrica a doua numere
rezulta 𝐺 > √𝑎2 𝑎3 … 𝑎𝑘 ∙ = √ . Deoarece 𝑀 > 𝐺,
𝑚 𝑚 reale positive 𝑥 si 𝑦 este numarul
𝑔𝑘+1 pozitiv √𝑥 ∙ 𝑦. Pornind de la
rezulta 𝑀𝑘 > 𝐺 𝑘 , adica 𝑚𝑘 > . Deducem ca 𝑚𝑘+1 > 𝑔𝑘+1 , de
𝑚 𝑚𝑔 𝑦
unde rezulta ca 𝑚 > 𝑔 echivalenta 𝑥
= 𝑚 𝑚𝑔 = √𝑥 ∙ 𝑦,
𝑔
media geometrica a numerelor x si y
se mai numeste si media
proportional a numerelor x si y.
datorita multiplelor aplicatii in
geometrie, denumirea de medie
geometrice este mai des intalnita.
Proprietatile mediei geometrice a
doua numere pozitive x si yȘ
1. Media geometrica a doua
numere pozitive este mai
mica sau egala decat media
aritmetica a acelorasi
numere.
Oricare ar fi 𝑥 > 0, 𝑦 >
𝑥+𝑦
0, √𝑥 ∙ 𝑦 ≤ 2 ;
2. Daca 𝑥 𝑠𝑖 𝑦 sunt doua
numere pozitive egale,
atunci
𝑥+𝑦
√𝑥 ∙ 𝑦 = 2 ;

3. Descompunerea numerelor natural in profus de puteri de numere prime


Teorema fundamental a aritmeticii Descompunerea numerelor natural Teorema fundamental a aritmeticii
Orice numar natural 𝑛 > 1 se reprezinta in mod unic ca un produs in profus de puteri de numere Orice numar natural compus se poate
de numere prime. prime scrie ca produs de puteri de numere
In consecinta, orice numar natural 𝑛 > 1 se descompune in mod Orice numar natural compus se prime.
𝑎1 𝑎2 𝑎𝑘
unic sub forma 𝑛 = 𝑝1 𝑝2 ∙ … ∙ 𝑝𝑘 , unde 𝑝1 , 𝑝2 , … , 𝑝𝑘 sunt poate scrie ca produs de puteri de Ex: Descompuneti in produs de puteri
numere prime, 𝑝1 < 𝑝2 < ⋯ , < 𝑝𝑘 cu 𝑎1 , 𝑎2 , … , 𝑎𝑘 ∊ ℕ∗ . numere prime. Scrierea este unica, de factori primi numarul 12
abstractie facand de ordinea Pasul 1: identificam cel mai mic
factorilor divisor prim al lui 12, in acest caz este
Exemplu 2.
264 2 Pasul 2: impartim 12:2 si obtinem
132 2 catul 6.
66 2 Pasul 3: identificam un divizor prim al
33 3 lui 6, in cazul acesta 2
11 11 Pasul 4: impartim 6:2 si obtinem catul
1 3.
264=2 ∙ 2 ∙ 2 ∙ 3 ∙ 11 = 23 ∙ 3 ∙ 11 Pasul 5:identificam un divizor prim al
lui 3, in cazul acesta 3
Pasul 6: impartim 3:3 si obtinem catul
1.
Pasul 7: 12=22 ∙ 3.
4. Notiunea de semiplan
Axioma de separare a planului Descriere Def.Multimea tuturor punctelor unui
Fie o dreapta 𝑙 intr-un plan 𝛼, multimea punctelor planului α ce nu Semiplanul este multimea tuturor plan situate de aceiasi parte a unei
apartin dreptei 𝑙 este reuniunea a doua multimi Ƥ1 , Ƥ2 disjuncte, punctelor unui plan aflate de aceeasi drepte inclusa in acel plan se
astefel incat parte a unei drepte situate in acel numeste semiplan.
 fiecare dintre ele este convexa si plan Obs. Orice dreapta inclusa intr-un
 daca 𝐴 ∊ Ƥ1 𝑠𝑖 𝐵 ∊ Ƥ2 , atunci [𝐴𝐵] ∩ 𝑙 ≠ ∅. Reprezentare plan separa punctele din acel plan in
In figura alaturata, dreapta d, doua semiplane disticte; dreapta ce
Fiecare din cele doua multimi Ƥ1 , Ƥ2poarta numele de semiplan numita frontier, a delimitat planul α le separa se numeste frontiera.
marginit de dreapta 𝑙. Dreapta 𝑙 se numeste frontiera a doua semiplane distincte. Def. Semiplanul care isi contine
semiplanelor respective. Notatie frontier se numeste semiplan inchis.
Semiplanul colorat este notat cu β,
iar cel necolorat cu π

Semiplanul inchis [d,A


Def. Semiplanul care nu isi contine
frontier se numeste semiplan deschis.