Fişă de lucru la limba şi literatura română

Numele, prenumele: _______________________________

Data___________________ Clas_____________________

1. Alcătuieşte propoziții în baza imaginii colorate de mai sus?

___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

2. Alcătuieşte cuvinte cu literele propuse(în baza imaginii de mai sus):

V I
N E
I A
R N
A L
Z O
Sursele istorice pot fi definite ca urme și produse ale activității umane realizate de
autorii lor pentru a comunica informații despre faptele sau condițiile istorice sau
despre nautra lor.Ele reprezintă principalul instrument de lucru pentru istorici și ar
trebui să aibă aceeași importanță pentru profesorii de istorie și pentru elevii
lor.Accesul elevilor la surse este considerat drept cale principală de dezvoltare a
competențelor din domeniul istoriei.Dar sursele reprezintă doar o parte din trecutul
obiectiv pe care dorim să-l cunoaștem.Cunoașterea conținutului lor nu asigură o
cunoaștere istorică suficient de cuprinzătoare.Cunoașterea obținută prin cercetarea
surselor este una subiectivă, deoarece interpretarea realizată de diferiți cercetători
este diferită.Sursele folosite de istorici pentru scrierea istoriei sunt deosebit de
numeroase și diverse.Ele sunt clasificate în surse primare și secundare.

Sursa istorică primară este material originar,care nu a fost interpretat de altă

persoană(ex:pietre funerare, obiecte de artă, doc.oficiale, scrisori, memorii..)

Sursa istorică secundară este alcătuită din informații colectate din surse primare,
interpretate de colector.Oferă informații mai analitice și mai cuprinzătoare decât
cele existente într-o sursă primară.(ex: o istorie a Constituției,articole de reviste de
specialitate, analize critice...).

Marea diversitate a surselor istorice, a metodelor și instrumentelor utilizate în

analiza acestora determină dificultăți în utilizarea lor în clasă. Aceste dificultăți
vizează selectatea tipului de sursă, alegerea celor mai potrivite seturi de întrebări și
a celor mai adecvate metode pentru a valorifica întregul potențial didactic pe care îl
dă sursa.

Când selectăm sursele istorice pe care le vom supune analizei efectuate de elevi
trebuie să luăm în considerare elemente precum:

- Categoria formală de sursă;

- Utilizarea sursei în atingerea obiectivelor de predare.Din acest punct de vedere

putem să folosim sursele fie în seturi ilustrative, fie pentru ai pune pe elevi în
situația de a le analiza, pentru a dezvolta înțelegerea, gândirea critică,
interpretativă și conștiință istorică.

- Accesibilitatea sursei. Fragmentele de documente existente în manualele de

istorie pentru gimnaziu sunt de obicei foarte scurte, iar valoarea lor este
limitată la a oferi informații punctuale despre anumite evenimente sau procese
studiate.

- Corespondența între conținutul sursei și conținuturile abordate la lecție.De

obicei profesorul selectează dintr-un document mai mare acele paragrafe/părți
care au legătură directă cu problemele, noțiunile pe care le dorește să le supună
 în atenția elevilor.Dar selecția trebuie să fie făcută cu mare grijă astfel încât
sensul original al sursei să se păstreze, iar fragmentul rezultat să nu simplifice
prea mult mesajul sursei.

- Timpul de care dispunem.Analiza completă a unei surse presupune luarea în

considerare a unor aspecte precum: identificarea informațiilor relevante,
identificarea prejudecăților, estimarea valorii, evaluarea
argmentelor,compararea mai multor surse.Aceasta presupune că atunci când
selectăm sursa/sursele spre analiza elevilor să evaluăm corect timpul pe care îl
vom aloca analizei.

- Caracterul contradictoriu al surselor selectate. Prezentarea diferitelor

perspective și poziții asupra aceluiași eveniment, asigură o abordare
echilibrată.Trebuie să ținem cont de riscul de a induce elevii în eroare când le
prezentăm surse diferite referitoare la același eveniment.

Analiza surselor primare este diferențiată în funcție de tipul de sursă.Când

proiectăm activitățile didactice care vor sta la baza analizei efectuate de elevi
asupra surselor trebuie să aplicăm metodologia cea mai potrivită, în funcție de tipul
de sursă utilizat.Întrebările formulate trebuie să fie adaptate tipului de sursă
analizat.

Exemplu:

Obiect:În ce scop s-a folosit?De cine a fost realizat?..

Fotografii: Sunt fotografiile ușor de falsificat?Ce putem deduce din fotografie?...

Scrisori: În ce scop au fost scrise?..

Caricatri/postere: Ce orientare politică exprimă?..

Documente oficiale: Sunt documentele cenzurate?Are publicul acces la ele?..

Ziare: Este ziarul cenzurat? Oferă opinii și dovezi?...

Indiferent de metodele didactice pe care le vom folosi, trebuie să ne asigurăm că

elevii vor reface drumul care asigură percurgerea tuturor etapelor necesare unei
analize complete a sursei.

Ordinea etapelor:

 Analiza contexutală

 Analiza internă

 Analiza externă a sursei istorice

Studiind curriculumul la istorie am constatat că se acordă o atenție deosebită
formării competențelor și subcompetențelor la utilizare a surselor istorice.

cl.5
- selectarea informaţiilor din sursele istorice;
- descrierea unui eveniment din istoria antică în baza algoritmului;

cl.6
- utilizarea documentelor istorice în expunerea evenimentelor din epoca medievală;

cl,7
- comentarea informaţiilor survenite din diferite surse istorice;

cl.8 --
- compararea surselor istorice cu referire la istoria contemporană;
- descrierea unui eveniment din istoria modernă în baza mai multor surse;

c- l.9
- utilizarea surselor istorice în argumentarea opiniei proprii cu referire la
evenimentele contemporane ;
- analiza critică a diferitor opinii pe marginea unui subiect istoric din secolul al
XX-lea;

Aceste subcompetențe arată cum se organizează de-a lungul unui ciclu de

școlaritate achizițiile fundamentale de predare și învățare a istoriei.Pornind de la
competențe legate de identificarea și descrierea surselor la folosirea acestora,se
ajunge la comparația dintre surse și selecția acestora, ca apoi să se treacă prin
clasificarea și utilizarea informațiilor provenite din surse; în sfârșit, la nivelul
clasei a IX elevii să fie capabili să folosească tehnici speciale de analiză a surselor
istorice, să raporteze sursele la o investigație istorică și poate mai important, să
folosească termenii învățați în alte contexte.Acestă competență este aceea care are
semnificația cea mai specială.

Asistând la un șir de lecții de istorie, prof.Iavorschii Natalia, am constatat că

Dumneaei în timpul orelor adesea se axează pe sursele istorice.

De ex, Am asistat la în cl.V la lecția ,,Egiptul Antic”, unde prof.a folosit ca surse
istorice imaginile ,prezentând piramidele ,ocupațiile populației în Egiptul
Antic.Aici sursele au fost folosite cu sop ilustrativ.De asemenea s-au practicat
exerciţii pentru recunoaşterea şi explicarea termenilor istorici în diverse surse.S-au
alcătuit enunţuri cu cuvintele noi. Ar fi fost poate mai corect să se facă o scurtă
prezentăre pe baza informaţiilor din sursele istorice în baza unui algoritm.Așa o
cere subcompetența.
- În cl.6 am asistat la mai multe lecții:,,Formarea Țării Românești”, ,,Rolul lui
Ștefan cel Mare în istoria românilor » etc.Profesoara , de asemenea, a folosit
surse istorice diferite: imagini,documente, scrisori…Elevii chiar au avut de
analizat un document istoric.Elevii s-a isprăvit,dar s- a trecut prea superficial
asupra importanței informației din sursă.Doar sursa trebuie sa-i pună pe elevi în
situația de a le analiza, pentru a le dezvolta înțelegerea, gândirea critică,
interpretativă și conștiință istorică.Pprof. mai are de lucru cu elevii în analiza
unui text istoric.

Și la cl.IX am asistat la ora de istorie ,,URSS și sistemul communist”.S-au utilizat

de asemenea sursele istorice – fotografii, documente oficiale.Elevii au avut de
identificat 3 acuzații aduse de Hrușciov lui Stalin în discursul său la Congresul al
XX- lea al PCUS.Timp- 5 min.Cred că timpul nu este suficient pentru studierea și
argumentarea opiniei.Dar s-au isprăvit.Un răspuns amplu a formulat Popescu
Silviu.Profesoara a intervenit cu constatări.Dar, ce au făcut ceilalți elevi?Doar se
cunoaște că testul la istorie la examenul de absolvire este alcătuit din 3 părți.Eseu
în baza surselor date.Deci, trebuie să studiem sursa,să identificăm ideile principale,
să ne expunem părerea și s-o argumentăm.E prea puțin pentru cl.IX să găsească 3
acuzații.
La ceastă oră ar fi fost benefic a i se acorda o atenţie deosebită subcompetenţei –
analiza critică a diferitor opinii pe marginea unui subiect istoric din sec.XX.Ar fi
fost bine de a le propune elevilor să compare documente, informaţii oficiale ale
Guvernului sovietic şi ale memoriilor desidenţilor politici(Saharov).În felul acesta
s-ar fi contribuit la formarea comportamentelor democratice şi a valorilor general –
umane.
Aş propune profesoarei ca în timpul cît a mai rămas să se acorde o atenție
deosebită analizei surselor istorice conform algoritmlui.

Deci , în cadrul demersului didactic la oră profesoara promovează o comunicare

activă cu elevii, încercând să creeze un climat adecvat și sigur pentru elevi.
Profesoara tinde să asigure la lecție un mediu adecvat pentru dezvoltarea unor
relații de colaborare deschise și oneste între elevi.

Gestionarea procesului educațional la clasă a profesoarei necesită îmbunătățire.

Profesoara depune eforturi pentru respectarea normelor literare ale limbii române
în predarea conținuturilor. Limbajul utilizat este adecvat și accesibil pentru elevi.
Formularea sarcinilor de învățare la lecție nu conțin elementele de cantitate și de
timp. Acestea necesită explicarea suplimentară asupra modalităților de lucru.
Gestionarea timpului la lecție este parțial defectuos, deseori tema pentru acasă
fiind explicată elevilor după sunet. Includerea elementului de timp în formularea
de sarcini la lecție poate fi valorificat ca un reper în o mai efectivă gestionare a
timpului la oră.. Profesoara aplică strategii de motivare a elevilor pentru atingerea
de performanțe, însă nu toți elevii sunt afectați de acestea. Diversificarea și crearea
cadrului pentru continuitatea acestora pot contribui la îmbunătățirea acestui aspect

Recomandări:
- să gestioneze efectiv timpul alocat etapelor lecției și sarcinilor, atât în
proiectarea de zi, cât și efectiv la lecție;
- să formuleze sarcini de învățare pentru elevi care să conțină elementele de
calitate, cantitate și de timp (Ce? Cât? Cum? În cât timp?);
- să elaboreze sarcini care să valorifice informațiile suplimentare (video,
audio) cu suport TIC în concordanță cu subiectul lecției;
- să promoveze activități educaționale care să stimuleze participarea activă și
democratică a elevilor în exprimarea de opinii.
- Să analizeze sursele istorice conform cerinţelor curriculare.