FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M.

CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

PROIECT LUNG

Predare: 3.12.2019

ANSAMBLU REZIDENȚIAL - LOCUINȚE COLECTIVE

Introducere

Locuirea este condiția esențială și originară a oricărei așezări

omenești, de la acest act primar pornind însăși necesitatea de a
construi. Sensul locuirii a evoluat istoric de la ocuparea individuală a
unui spațiu la utilizarea socială a acestuia, situație care caracterizează
fenomenul urban contemporan.
Aglomerările urbane redefinesc constant conceptul de locuire
care, de cele mai multe ori, presupune „suprapunere pe verticală”.
Această suprapunere nu trebuie să conducă la o diminuarea a calității
locuirii, dimpotrivă obiectivul principal reprezintă obținerea unui
echilibru între confortul unei locuințe unifamiliale și economia de
spațiu specifică locuirii colective1.
Ansamblurile rezidențiale oferă posibilitatea integrării locuirii

1
În „orașele grădină” concepute de Le Corbusier fiecare locuință beneficia de lumină favorabilă, priveliște, comunicare
spațială, diversitate volumetrică, dar și unitate conceptuală și integrare socială.

1 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

cu alte funcțiuni conexe, fiind încurajate astfel oportunitățile de creștere/dezvoltare urbană.

Rezultatul reprezintă o conlucrare spațială, culturală, funcțională, socială a spațiului
privat cu spațiile semi-publice și publice, scopul fiind păstrarea calității vieții în oraș. Integrarea
unitară a zonelor rezidențiale noi în țesutul urban existent poate avea efecte benefice asupra
comunității (diminuarea mobilității, rezolvarea parcajelor din zonă, încurajarea transportului
public) prin concentarea în același teritoriu a diverselor funcțiuni (locuire, servicii, loisir, etc.).

TEMĂ PROIECTARE

Se propune realizarea unui ansamblu rezidențial alcătuit din mai multe unități de
locuire (individuale sau cuplate, cu una sau mai multe scări).
Programul ales pentru studiu are implicații la scară extinsă a comunității urbane,
punând în discuție problematica locuirii raportată la întregul oraș. Arhitectura locuințelor
colective a generat în timp, la nivel urban, schimbări esenţiale în structura oraşelor şi a
societăţii, aspect ce justifică aprofundarea noțiunilor specifice acestui program.
Studiul pe care îl propunem dorește să fie cât mai apropiat de practica reală în ceea ce
privește un astfel de proiect complex, trecând prin toate etapele: identificarea aspectelor
pozitive și negative ale sitului ales, identificarea unui concept viabil din punct de vedere socio-
cultural și corelarea lui cu rezolvarea funcțională în conformitate cu cerințele programului.

Obiective și cerințe

Obiectivele pricipale ale studiului sunt asimilarea particularităţilor programului

2 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

locuinţei colective și proiectarea unui ansamblu arhitectural-urbanistic şi a unităţilor din care

este compus acesta.
Din punct de vedere urbanistic, se va urmări o amplasare judicioasă în sit (orientarea
corectă față de punctele cardinale), fără afectarea negativă a funcționării zonelor din imediata
vecinătate. Se va urmări crearea unui habitat bazat pe calitate, flexibilitate și considerație față
de mediul natural. Proiectul va trebui să răspundă coerent cerinţelor de bază spaţial-
funcţionale (atât la nivel de ansamblu, cât şi la nivel de obiect), structural-constructive,
comercial-economice şi de eficienţă energetică.
Dezvoltarea programul de locuire va trebui gândită in relaţie cu alte funcţiuni (comerţ,
alimentaţie publică, servicii, mici birouri etc.), majoritatea situate la parterul si mezaninul
unităților de locuit. Dimensionarea și organizarea unităților de locuit vor respecta normele și
legislația în vigoare.
Se va pune accent deosebit pe imaginea volumetrică, materialele și culorile ce
compun elementele de fațadă, rezolvarea corectă a planului de situație, ce implică
amenajarea spațiilor verzi, a zonelor destinate relaxării, jocului și altor activitati ce susțin
interacțiunea socială.
Scopul final al acestui exercițiu este de a creea o imagine urbană unitară, urmărindu-se
dezvoltarea armonioasă a relației noului ansamblu cu vecinatățile.
Se dau 5 amplasamente situate într-un context urban bine definit, cu funcțiunea
predominantă de locuire.
În etapa de amenajare urbană a proiectului se va acorda o atenție deosebită realizării
circulațiilor auto și pietonale. Se vor prevedea spații comune de odihnă amenajate și spații de
joacă pentru copii. De asemenea, vor fi propuse spații cu funcțiuni publice și semipublice.

Proiectul se va desfășura în 2 etape (plan urbanistic și arhitectură de obiect).

Etapa 1 - realizarea unui ansamblu rezidențial compus din mai multe unități de locuire
Etapa 2 – detalierea unităților de locuire

Morfologia locuințelor
În funcție de modul de cuplare și organizare a unităților de locuire, se disting
următoarele criterii care definesc morfologia unității de locuit propuse.
1. Modul de orientare
- orientare simplă
- orientare dublă - monoaxială și de colț
- orientare triplă
2. Modul de distribuție a încăperilor pe nivele
- pe un singur nivel
- pe mai multe nivele, duplex (minim 4-5 camere), cu avantajele creșterii calității

3 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

compoziției spațiale și obținerii unui front mai îngust (apartament ce poate fi prezent la
ultimele niveluri);
3. Modul de grupare a unităților locative în funcție de nodul de circulație
- 3 apartamente pe nivel - oferă un echilibru între calitatea locuirii și eficiența
economică, permițând o gamă variată de soluții planimetrice cu orientări diverse
- 4 sau mai multe apartamente pe nivel oferă o densitate mare de locuire

Tipologia locuințelor
Vor fi proiectate apartamente (minim 3 apartamente pe nivelul curent) cu suprafețe
mai mari față de limita minimă impusă de legislația în vigoare (+10 - 15%); spațiile interioare
ale apartamentelor trebuie gândite într-o relație privilegiată cu spații exterioare private și cu
spațiile comune.
Unitatea de locuire va conţine apartamente cu 2, 3, 4 sau 5 camere.
Ponderea acestora în cadrul ansamblului va fi :
- apartamente cu 2 camere - (cca.30%);
- apartamente cu 3 camere - (cca.45%);
- apartamente cu 4 camere - (cca.20%);
- apartamente cu 5 camere - (cca.5%);
Sistemele constructive şi structurale folosite vor fi stabilite individual de fiecare echipă.
Se va pune accent pe flexibilitatea apartamentelor, modul de organizare putând fi
diferit în funcție de scenariu. Așadar, fiecare apartament va fi mobilat și studiat în diferite
scenarii de utilizare, astfel încât să permită transformări în funcție de utilizatori.
Pe lângă detalierea unităților de locuit, se specifică amenjarea spațiilor intermediare de
trecere dinspre public spre privat, spații care oferă, în mare măsură, calitate locuirii colective.
Proiectul va propune tipologii de apartamente diverse, pornind de la o modulare clară a
volumelor.

Regimul de înălțime
- locuință medie: maxim D+P+4/5 etaje;
- locuință înaltă: maxim D+P+10/15 etaje;

Exigențe minimale pentru locuințe:

- acces liber individual la spațiul locuibil;
- spații pentru odihnă;
- spații pentru prepararea hranei (clar definite - locul de luat masa poate fi înglobat în
bucătarie sau în camera de zi);
- grupuri sanitare;
- spații de depozitare;
- alte funcțiuni conexe

4 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

Funcțiuni comune
În subsol (demisol) se vor rezolva parcaje auto şi boxe de depozitare. Se va prevedea
pentru fiecare apartament cel putin câte un loc de parcare (1 loc pentru 75mp).
Pentru evacuarea resturilor menajere vor fi folosite containere specializate
(europubele) pentru diferitele tipuri de deşeuri, amplasate pe o platforma cu acces carosabil.
La fiecare scara de bloc se vor prevedea spatii pentru parcarea bicicletelor, spatiu petru
spalator/uscator, un spatiu administrativ, spatiu tehnic, dotari si spatii de loisir pentru locatari.

Desfășurarea proiectului

A. Studiu documentar
Durată: O săptămână de la lansarea temei
Mod de lucru: în echipă (2 studenti)
Se vor analiza 3 exemple de ansambluri cu locuințe colective realizate în țară sau
străinătate și care au caracteristici apropiate celor precizate în temă.
Analiza va cuprinde informații grafice – plan ansamblu, planuri niveluri curente,
secțiuni, fațade, imagini perspective, precizarea locațiilor, autorilor, anului de realizare precum
si comentarii privind principiile de organizare a ansamblului, a clădirilor și a principalelor tipuri
de apartamente.
Aceste materiale vor fi discutate cu îndrumătorii.

B. Sustinere soluție ansamblu rezidențial

Elemente grafice obligatorii:
 Plan de situație, scheme care să ilustreze conceptul arhitectural-urbanistic al
intervenţiei sc. 1:500
 Desfășurare sc. 1:500
 Perspectivă
 Macheta ansamblu
Prezența este obligatorie.

C. Studiu și discuții cu îndrumătorii

Reguli generale:
Studiul și discuțiile cu îndrumătorul se vor desfășura în sala 1.4A, în cadrul orelor de
proiectare prevăzute în orar.
Prezența este obligatorie, iar evidența se face de către îndrumător în timpul orelor de
proiectare. La peste trei absențe, inclusiv, proiectul se consideră nepromovat, fiind necesară
refacerea acestuia.

5 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

D. Predare finală
Predarea se va face în format electronic și pe hârtie format A3. Data susținerii
proiectului va fi stabilită la începutul sesiunii de iarnă.

Bibliografie
Cărți
- Frampton, Kenneth -“Modern architecture: a critical history”, Thames and Hudson,
Londra, 1992
- Gausa, Manuel -“Housing: new alternatives -new systems”, Actar, Barcelona, 1998
- Mornment Adam, Biles Annabel -“Infill. New Houses for Urban Sites”, Laurence King
Publishing, Londra, 2009
- “Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006
- „Housing Density”, Vienna University of Technology Institute of Architecture and
Design Department for Building Construction and Design – HB2, Springer Verlag, Viena,
2012
- Broto, Carles: New Housing Concepts, Gingko Press, Corte Madera 2002
- Carduff, Christian; Küster, Jean-Pierre (eds.): Wegweisend wohnen. Gemeinnütziger
Woh-nungsbau im Kanton Zürich an der Schwelle zum 21. Jahrhundert, Scheidegger &
Spiess, Zurich/ Frankfurt 2000
- Crosble, Michael J. (ed.): Multi-Family Housing: The Art of Sharing, Images Publishing
Group, Victoria 2003
- Dirlmeier, Ulf (ed.): Geschichte des Wohnens Band 2. 500-1800 Hausen, Wohnen,
Residieren, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart 1998
- ETH Wohnforum Zürich, Stadtplanungsamt Bern (ed.): Stand der Dinge. Wohnen in
Bern, exhibi¬tion catalogue, a supplement to Hochparterre 10/2003
- Faller, Peter: Der Wohngrundriss, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/Munich 2002
- Flagge, Ingeborg (ed.): Geschichte des Wohnens Band 5. 1945 - heute Aufbau, Neubau,
Umbau, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart 1999
- French, Hilary (ed.): Accomodating in Change: Innovation in Housing, Architecture
Foundation, London 2002
- Gausa, Manuel: Housing. New Alternatives, New Systems, Birkhäuser Verlag,
Basel/Boston/ Berlin 1998
- Hochbaudepartment der Stadt Zürich, ETH Zürich, Wüest & Partner (ed.): Stand der
Dinge. Neuestes Wohnen in Zürich, exhibition cata¬logue, Zurich 2002
- Hoepfner, Wolfram (ed.): Geschichte des Wohnens Band 1. 5000 v. Chr.-500 n. Chr.
Vorgeschichte, Frühgeschichte, Antike, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart 1999
- Isphordlng, Stephan: Bauen und Wohnen in der Stadt. Stadthäuser, Aufstockungen,

6 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

Nachver-dichtungen, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/ München 2003

- Kahler, Gert (ed.): Geschichte des Wohnens Band 4. 1918-1945 Reform, Reaktion,
Zerstörung, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart 1996
- Kloos, Maarten; Wendt, Dave (ed.): Formats for Living. Contemporary floor plans In
Amsterdam, Arcam, Amsterdam 2000
- Landesinstitut für Bauwesen des Landes Nordrhein-Westfalen (ed.): Stadtsiedlungen für
die Zukunft. Wohnungen auf Entwicklungs¬standorten, Aachen 2000
- Lindner, Gerhard; Schmitz-Riol, Erik: Systembauweise im Wohnungsbau, Verlag
Bau+Technik, Düsseldorf 2001
- Mehlhorn, Dieter-Jürgen: Grundrissatlas Wohnungsbau, Bauwerk Verlag, Berlin 2000
- Mostaedi, Arian: Apartment Architecture Now, Gingko Press, Corte Madera 2003
- Oberste Bayerische Baubehörde (ed.): Wohn-modelle Bayern - Band 3. Kostengünstiger
Wohnungsbau, Callwey Verlag, Munich 1999
- Oberste Bayerische Baubehörde (ed.): Wohnmodelle Bayern. Qualität für die Zukunft,
Callwey Verlag, Munich 2004
- Reulecke, Jürgen (ed.): Geschichte des Woh¬nens Band 3. 1800-1918 Das bürgerliche
Zeit¬alter, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart 1997
- Stamm-Teske, Walter (ed.): Preiswerter Wohnungsbau in Österreich, Verlag
Bau+Technik, Düsseldorf 2001
- Stamm-Teske, Walter (ed.): Preiswerter Wohnungsbau in den Niederlanden,Verlag
Bau+Technik, Düsseldorf 1998
- Schader-Stiftung (ed.): wohn:wandel, Szenarien, Prognosen, Optionen zur Zukunft des
Wohnens, Darmstadt 2001
- Schneider, Friederike (ed.): Grundrissatlas Wohnungsbau / Floor Plan Manual: Housing,
Birkhäuser Verlag, Basel/Boston/Berlin, 3rd revised and expanded edition, 2004
- Tichelmann, Karsten; Pfau, Jochen: Entwick-lungswandel Wohnungsbau. Neue
Gebäude-konzepte in Trocken- und Leichtbauweise, Vieweg Verlag,
Braunschweig/Wiesbaden 2000
- Waechter-Böhm, Liesbeth (Hrsg.): Carlo Baumschlager & Dietmar Eberle. Über
Wohnbau / Houselng, Springer-Verlag, Vienna/New York 2000
- Wicky, Gaston; Seiden, Brigitte: Neues Wohnen in der Schweiz. Architekten und Bauten
Im Porträt, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/ Munich 2003
- Wüstenrot Stiftung (ed.): Wohnbauen in Deutsch-land, Karl Krämer Verlag,
Stuttgart/Zurich 2002
- monografii: Duiliu Marcu, Horia Creangă
- monografii şi numere tematice „El Croquis”: Steven Holl, OMA, David Chipperfield
Reviste
- colecţia revistei „Zeppelin”, 2005 – 2012 – dosarele „Locuire” şi „Din vecini”
- werk, bauen + wohnen, 6/2001 Wohnen, wohnen / Habitats / Housing

7 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

- werk, bauen + wohnen,10/2002 Stadtvillen, Stadthäuser, Parkhäuser

Îndrumatori an

Şl. Dr. Arh. Alin Rubnicu

Șl. Dr. Arh. Aura Dumitrașcu

8 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

Anexă

Suprafețe minimale2

Notă
- Înălţimea liberă minimă a camerelor de locuit va fi de 2,60 m, cu excepţia mansardelor
şi supantelor, la care se va asigura un volum minim de 15 mc/persoană. Se va asigura
luminarea şi ventilarea directă şi naturală a tuturor încăperilor de locuit. Dormitoarele
nu se vor cupla cu spaţiile comune de circulaţie sau cu pereţii cu instalaţii de la
apartamentele învecinate.
- Suprafața construită a unei locuințe este suma suprafețelor utile ale încăperilor,
logiilor, balcoanelor, precum și a cotei-părți din suprafețele comune ale clădirilor
(spălătorii, uscătoare, casa scării, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea și
evacuarea deșeurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adaugă suprafața aferentă
pereților interiori și exteriori ai locuinței; nu sunt cuprinse suprafațele aferente boxelor
de la subsol și ale garajelor, care pot fi prevăzute separat;
- Lățimea minimă de circulație a coridoarelor și a vestibulului din interiorul locuinței va fi
de 110 cm;
- Trebuie prevăzute instalații de prevenire și stingere a incendiilor, precum și ascensor
conform normelor în vigoare;
2
In cazul locuințelor cu un grad ridicat de confort suprafețele minime vor putea crește cu 10 - 15%.

9 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ “G.M. CANTACUZINO “ – IASI
Anul IV, Semestrul I 2019 -2020

- Trebuie prevăzute rampe pentru persoanele cu handicap, spații pentru biciclete,

cărucioare și un spațiu special destinat fiecărui tronson pentru spălarea și uscarea
rufelor;
- În amenajarea ansamblului trebuie avute în vedere și spațiile destinate colectării,
depozitării și evacuării deșeurilor menajere.

10 PROIECTARE COMPLEXĂ DE ARHITECTURĂ