ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Marketing

STUDIU DE CAZ 5

Prof. Coordonator:
Carmen Bălan

Studenți Cotorceanu Bianca

Cotorceanu Eduard

București
2019
Cuprins
Analiza SWOT ...................................................................... 3
Dilema .................................................................................... 3
Intrebări de discție ............................................................... 4
Cazuri similare...................................................................... 5
Recomandări ......................................................................... 6
Recomandări pentru piața
românească……………………………………….....………7
Bibliografie……………………………………………………………………………7
 1. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- multe idei noi și inovative
- axarea companiei pe responsabilitatea
socială
-nu cheltuie multe resurse financiare pe
publicitatea media
-marketing la nivel înalt
- vânzare și pe plan internațional
- utilizarea diverselor canale prin care să își
distribuie produsele
-posibilitatea de a oferi francize
Oportunități
-creșterea interesului clienților pentru CSR
-extinderea datorită sistemului franciză și a
licenței internaționale
-gamă redusă de sortimente
-control mic asupra distribuitorilor din
cauza numărului mare al acestora.
- retragerea colaboratorilor din cauza
condițiilor stricte și multe care li se impun
Amenințări
- distribuitorii pot fi afectați de modificări
pe plan internațional
-concurență mare din partea Dreyer’s

2. Dilema

a) De ce nu își dezvoltă și puncte de desfacere proprii, având în vedere că este un produs

high-quality, cunoscut și apreciat de consumatori.

b) Cum au ajuns la strategia de a folosi la maximum potențialul CSR? Au folosit înainte

și altă strategie și nu a dat roadele dorite, deși investeau multe resurse financiare?

c) Cum au ajuns să fie atât de buni pe partea de marketing, astfel încât să înlocuiască
cheltuilelile financiare pentru promovare?

d) Ce avantaje ar aduce firmei deschiderea unei fabrici în Europa?

3. Întrebări de discuție

a) Credeți că strategia de a se alia cu angrosiști, francizați și folosirea de licențe

internaționale este viabilă pe termen lung, dat fiind că BEN și JERRY’S are multe
cerințe de la partenerii lui, nu doar câștigul de profit?
Având în vedere faptul că pot interveni multe schimbări din mediul extern, dar și din
cauza unui canal așa de extins, există riscul de a nu-i putea controla pe angrosițti pentru a
verifica dacă aceștia respectă obiectivele de CSR ale companiei. În ceea ce privește
francizații, aici nu există niciun pericol, deoarece contractele și clauzele pe care le prevăd
sunt foarte stricte.
b) Având în vedere aranjamentele multicanale prin care BEN și JERRY’S obișnuiesc să
își distribuie produsele, vedeți apariția de conflicte potențiale între canale în ciuda
intențiilor nobile ale BEN și JERRY’S?
Nu considerăm că pot apărea conflicte între canale, deoarece canalele sunt foarte
diversificate. Dacă e să luăm ca exemplu angrosiștii și francizații, ei au politici diferite prin
care au intrat în colaborare cu BEN și JERRY’S. De asemenea, fiecare politică și contract
încheiat sunt confidențiale, astfel încât aceste două canale luate drept exemplu nu pot intra
în conflict pe baza avantajelor pe care BEN și JERRY’S le oferă uneia dintre ele. Dar, cu
toate acestea, mereu pot apărea conflicte între membrii canalului, dat fiind că fiecare are
interesele sale personale. Încă un aspect negativ ar putea fi reprexentat de mărimea
canalului de marketing, cu cât este mai mare, cu atât este mai greu de controlat dacă respect
sau nu politicile coontractuale.

c) Considerați că structura canalului existent este o structură ideală, având în vedere

tipurile de obiective sociale pe care compania le urmărește? Explicați.

Dat fiind faptul că printre condițiile pe care BEN și JERRY’S le impune

colaboratorilor săi se numără și întreprinderea de acțiuni care să vizeze preocupări
sociale, considerăm că structura canalului existent este o structură ideală. În al doilea
rând, această strategie reprezintă o încurajare și pentru alte firme de pe aceeași piață
sau de pe alte piețe pentru a se implica în societate și de a fi responsabile cu mediul în
care activează. Dacă este să privim din punctul de vedere al neînțelegerilor care pot
apărea la diferite niveluri ale canalului, vom observa că structura canalului nu este una
ideală.

4. Cazuri similare

a) SIVECO România

“SIVECO România este liderul caselor româneşti de software şi unul dintre

liderii regionali de succes în domeniul eLearning, eHealth, eAgriculture, eCustoms,
eGovernment și eBusiness din Europa Centrală şi de Est. Compania dezvoltă şi exportă
soluţii IT şi proiecte de consultanţă cu valoare adăugată ridicată către ţări din
Comunitatea Europeană, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi spaţiul Comunităţii
Statelor Independente.

Asemenea BEN și JERRY’S, SIVECO România nu se promovează prin

publicitatea plătită, dar întreprinde o serie de activități ce țin de responsabilitatea
socială. Printre câteva exemple de CSR pe care SIVECO România le-a inițiat și
continuă să le inițieze se numără:
  SIVECO – partener într-un proiect pentru îmbunătățirea calității vieții
persoanelor vârstnice: Compania Siveco este partener în cadrul proiectului
MEDiATE, o inițiativă a Comisiei Europene, ce are ca obiectiv asistarea
persoanelor în vârstă și includerea tehnologiei în viața de zi cu zi a acestora.
 Sprijin pentru Hospice Casa Speranței București: SIVECO România susține
construirea primului centru de îngrijiri paliative din România, pe un teren situat
în sectorul 2, pe malul Lacului Plumbuita.” (CSR Media)

b) E-on România

“E.ON a intrat în România în anul 2005, când a preluat fostele societăţi de

stat din domeniul gazelor naturale şi energiei electrice. Companiile din structura
grupului E.ON operează, în prezent, o reţea de distribuţie a gazelor naturale în
lungime de peste 21.650 km, respectiv o reţea de distribuţie a energiei electrice
de peste 81.500 de kilometri şi desfăşoară activităţi în 20 de judeţe situate în
jumătatea de Nord a ţării, având circa 3,1 milioane de clienţi.
Asemenea BEN și JERRY’S, E-on România nu se promovează prin publicitatea
plătită, dar întreprinde o serie de activități ce țin de responsabilitatea socială. Printre
câteva exemple de CSR pe care E-on România le-a inițiat și continuă să le inițieze se
numără:
 Daruieste lumina: E.ON Energie Romania a donat 100.000 de kWh unor spitale, scoli
si centre de copii si batrani, prin intermediul campaniei “Daruieste lumina”. Derulat in
luna aprilie prin intermediul platformei online www.daruiestelumina.ro, proiectul a
urmarit mobilizarea romanilor pentru sustinerea a 12 institutii, acestia fiind chemati sa
decida, in urma votului exprimat pe platforma online, dar si pe pagina de Facebook a
campaniei, destinatarii celor 100.000 kWh. Beneficiarii au fost grupati in patru
categorii, iar kilowatii au mers catre acestia cu fiecare click primit din partea
vizitatorilor. Cei 100000 de kWh au fost distribuiti astfel: Spitale – 24.754
kWh; Scoli – 31.885 kWh; Centre copii – 34.519 kWh si Case de batrani – 9.045
kWh.

 Parteneriat cu IGSU – IMPREUNA PENTRU SIGURANTA: Initiat in toamna

anului 2012, acesta este primul parteneriat incheiat intre Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta si o companie privata din domeniul energetic. Scopul parteneriatului
vizeaza derularea in comun a unor campanii de informare, prevenire si constientizare a
cetatenilor asupra pericolelor la care sunt expusi in cazul utilizarii necorespunzatoare a
diferitelor surse de energie. Obiectivul programului este acela de reducere a numarului
de incidente ca urmare a folosirii necorespunzatoare a surselor de energie.” (E-on
România)

5. Recomandări

Firma are dezvoltată o strategie de distribuție foarte bună, care acoperă o multitudine de
canale de distribuție. Ea nu așteaptă consumatorul sau clientul să vină să afle despre produsele
sale, ci compania se duce la ei (prin diverse evenimente pe care le sponsorizează, oferă
înghețată grupurilor legitime care cer asta, etc). De asemenea, considerăm că este o companie
de încredere în ceea ce privește respectarea (și chiar depășirea) cerințelor pe care o companie
trebuie să le respecte atunci când vine vorba de mediul încnjurător în care activează. Acest fapt
se reflectă sigur și în alegerea angajaților, cărora li se insuflă ideea de responsabilitate socială,
dar și în încheierea de parteneriate pe plan local, în urma cărora rezultă noi locuri de muncă.

Având în vedere aceste aspecte ce ajută compania să nu se identifice cu o companie rigidă care
se axează doar pe profit, noi recomandăm să păstreze acest mod de conducere: ne referim aici
la valorile companiei în ceea ce privește angajarea noilor lucrători, relația cu aceștia,
parteneriatele cu alte companii. De asemenea, din această atitudine pe care firma o abordează
putem extrage, printre altele, una dintre filosofiile companiei: compania are responsabilitatea
să dea ceva înapoi comunității. Ceea ce mai recomandîm se referă la condițiile pe care cei de
la BEN și JERRY’S le pun angrosiștilor și francizaților. Le recomandăm să fie flexibili cu
potențialii angosiști și francizați, iar dacă vine un moment în care ei nu se mai pot ridica la
standardele companiei, aceasta să îi ajute și să îi motiveze să le pună la punct.

6. Recomandări privind aplicarea concluziilor pe piața românească

Un aspect pe care îl recomandăm este să facă cunoscută politica lor de conducere și valorile
pe care le promovează folosindu-se de ambalaje și în scop de influencer CSR pe piața de
înghețată din România. De exemplu, o companie care comercializează înghețată high-quality
în țara noastră este Cremeria Emilia. Până la un punct, cele două companii se aseamănă, însă
când vine vorba de ceea ce compania oferă înapoi mediului în care își desfășoară activitatea,
putem identifica un mare minus în această direcție.

O altă recomandare este ca firmele din România să își identifice și să își înțeleagă foarte
bine valorile pe care le promovează și să le respecte întru-totul. Aceste aspecte trebuie să se
indentifice în ceea ce reprezintă filosofia companiei, filosofie pe care trebuie să o înțeleagă toți
angajații, clienții și consumatorii produselor companiei.
De asemenea, puterea marketingului pe piața românească este o putere care încă nu este
îndeajuns de exploatată, majoritatea companiilor folosindu-se în mod clișeic de aceleași medii
de promovare: rețele sociale, TV și presă scrisă. Pentru companiile din România, promovarea
prin sponsorizări și evenimente asemănătoare este excepție.
 BIBLIOGRAFIE

1. CSR Media, SIVECO Romania [online] Disponibil la

<https://www.csrmedia.ro/csr-brand-siveco-romania/> [Accesat la 10 noiembrie
2019]
2. CSR Media, Stiri Zilnice despre Responsabilitate Sociala Corporativa [online]
Disponibil la <https://www.csrmedia.ro/csr-brand-eon-romania/> [Accesat 10
noiembrie 2019]
3. E-on Romania, Despre noi [online] Disponibil la <https://www.eon-
romania.ro/ro/despre-noi.html> [Accesat la 10 noiembrie 2019]
4. SIVECO Romania, Istoric [online] Disponibil la < http://www.siveco.ro/ro/despre-
siveco-romania/istoric> [Accesat la 10 noiembrie 2019]