Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
La Disciplina: Cooperarea Judiciară Internațională
RECUNOAȘTEREA HOTĂRÎRILOR
JUDECĂTOREȘTI STRĂINE.
DURATA ȘI OBIECTUL PROCEDURII
Masterand,
Sprincean
Nicolae
Coordonator ştiinţific,
Lect.univ.dr. Oana Elena Gălățeanu
CHIȘINĂU
2019
RECUNOAȘTEREA HOTĂRÎRILOR
JUDECĂTOREȘTI STRĂINE.
DURATA ȘI OBIECTUL PROCEDURII
§1. INTRODUCERE
1
Boroi, Alexandru, Rusu Ion - Cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Bucuresti:
Ed C.H. Beck, 2008, p 16.
2
Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
3
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în
MONITORUL OFICIAL PARTEA I nr. 411 din 27 mai 2019.
materie şi se asigură şi o reglementare unitară a diferitelor forme de cooperare judiciară
internaţională în materie penală. Datorită formelor noi ale criminalităţii transnaţionale,
acquis-ul în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală se află într-o
continuă evoluţie.
La nivelul Uniunii Europene s-au creat structuri specializate, atât pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii transfrontaliere cât şi pentru identificarea ,prinderea şi tragerea la
raspundere penala a autorilor unor infracţiuni care se sustrageau. Simplificarea procedurilor
de extrădare, prin introducerea mandatului european de arestare, reprezintă un exemplu
elocvent din acest punct de vedere. Crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie,
deziderat declarat şi asumat de Uniunea Europeană, nu se poate realiza decât în contextul
perfecţionării cooperării judiciare în materie penala între statele membre. Astfel, Uniunea
Europeană a adoptat o serie de instrumente legislative4 în conformitate cu principiul recunoaşterii
reciproce: mandatul european de arestare, mandatul european de obținere a probelor,
inghețarea activelor și a probelor, hotărârile de confiscare, schimbul de informaţii privind
condamnarile, decizii privind supravegherea neprivativă de libertate a masurilor
premergatoare judecarii, recunoaşterea reciprocă şi executarea condamnărilor, cu și fără
privare de libertate. Scopul final al activităţii de cooperare judiciară între statele lumii trebuie
să fie acela de a realiza o reducere a criminalităţii şi implicit a creării unei siguranţe sporite
propriilor cetăţeni.
Cadrul juridic naţional în ceea ce priveşte asistenţa judiciară este oferit de Legea nr.
302/2004 modificată și republicată5, precum şi de Codul de Procedură Penală, în conformitate
cu Articolul 7 al Legii nr. 302/2004 modificate, solicitările trimise autorităţilor române sunt
4
Eurojust şi Reţeaua Judiciară Europeană în materie penală.
5
Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 236/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004
privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 993 din 14 decembrie 2017, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară internațională în materie penală a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
377 din 31 mai 2011, iar ulterior modificată și completată prin: – Legea nr. 300/2013 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea juridică internațională în materie penală, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 11 decembrie 2013; – Legea nr. 318/2015 pentru înființarea,
organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru
modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din
24 decembrie 2015.
îndeplinite conform regulilor de drept penal procedural, în condiţiile în care Legea nr.
302/2004 modificată nu prevede altfel. Prevederile naţionale sunt subsidiare acordurilor
internaţionale şi izvor principal de drept pentru statele non-UE, care nu au încheiat un acord
bilateral cu România (Articolele 4.1 şi 5 din Legea nr. 302/2004 modificată). Legea nr.
302/2004 modificată nu se aplică modalităţilor concrete de cooperare poliţienească
internaţională, când, conform legii, aceasta nu se află sub controlul judiciar (Articolul 1.2 din
Legea nr. 302/2004 modificată). Cooperarea poliţienească internaţională este reglementată
prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 103/2006 privind anumite măsuri de facilitare a
cooperării poliţieneşti internaţionale.
extrădarea;
predarea în baza unui mandat european de arestare;
transferul de proceduri în materie penală;
recunoaşterea şi executarea hotărârilor;
transferarea persoanelor condamnate;
asistenţa judiciarăîn materie penală;
Noţiunile de bază din Legea nr. 302/2004 le regăsim în articolul 158 din lege unde se
defineşte asistenţa judiciară internaţională în materie penală ca fiind reprezentată de
următoarele activităţi:
6
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, art. 1
§3. CONDIȚIILE, DURATA ȘI OBIECTUL PROCEDURII
7
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, art. 142 alin. (1)
Hotărârea judecătorească străină nu va fi recunoscută și pusă în executare atunci
când:8
8
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, art. 142 alin. (2)
§3.2 DURATA ȘI OBIECTUL PROCEDURII
Președintele instanței sau judecătorul delegat de acesta fixează termenul de judecată, care
nu poate fi mai mare de 10 zile de la data înregistrării cauzei la instanță. Durata procedurii
judiciare de recunoaștere a hotărârii judecătorești străine este de 60 de zile de la data
înregistrării cauzei la instanță. Instanța judecă în complet format dintr-un singur judecător, în
camera de consiliu, fără citarea persoanei condamnate iar participarea procurorului este
obligatorie. Obiectul procedurii de recunoaștere a hotărârii judecătorești străine îl constituie
verificarea condițiilor prevăzute la art. 142 alin. (1), (2), 9 iar în cazul în care acestea sunt
îndeplinite, atribuirea hotărârii judecătorești străine de efecte juridice pe teritoriul României și
transferarea într-un penitenciar sau unitate medicală din România a persoanei condamnate.
9
Analizate mai sus în compartimentul §3.1 CONDIȚIILE PROCEDURII
în cazul în care natura sau durata pedepsei aplicate de instanța străină nu corespunde
cu natura sau durata pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracțiuni
similare:
adaptează, prin sentință, pedeapsa privativă de libertate aplicată de instanța străină,
Atunci când adaptarea nu este posibilă, stabilește și aplică, prin sentință, pedeapsa
pentru infracțiunea săvârșită:
În cazul prevăzut mai sus, cînd adaptarea este posibilă, instanța de judecată
adaptează pedeapsa aplicată de instanța străină, atunci când:
10
Statul informează că transferarea nu mai poate avea loc, instanța dispune anularea mandatului de executare a
pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață. Anularea se dispune prin sentință definitivă, pronunțată în camera
de consiliu, fără citarea persoanei condamnate, cu participarea procurorului. În acest caz, sentința de
recunoaștere a hotărârii penale străine urmează să producă efecte juridice numai sub aspectul stării de recidivă,
în afară de cazul în care transferarea nu mai este posibilă pe motiv de acordare a amnistiei ori ca urmare a
faptului că s-a stabilit ulterior că persoana nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii ori ca urmare a decesului
persoanei condamnate în statul emitent;
BIBLIOGRAFIE:
5. http://old.just.ro/
6. https://scribd.com/
7. https://www.wikipedia.org/
8. https://legeaz.net/
9. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/53158