Sunteți pe pagina 1din 216

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

PreotProfesorDUMITRU STANILOAE

UNIATISMULDINTRANSILVANIA

INCERCAREDEDEZBINAREAPOPORULUIROMAN

BUCURE{TI

1973

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

CUPRINSUL

A

Prefaþa

UniatismuldinTransilvania,operauneiîntreitesilnicii

1. Cauzele unia]iei 2. ~nceputul unia]iei[i falsurilede documente careînsoþescnaºtereaei

3.LuptaromânilordinTransilvaniapentruarãmâneînBisericastrãmoºeascãºi

persecuþiileneîntreruptesuportatedincauzaaceasta

B

I.—InocenþiuMicuClain,deschizãtorullupteipoliticenaþionalearomânilor dinTransilvania,luptãtorpentruindependenþaBisericiistrãmoºeºtiºivictimãa alianþeihabsburgo-catolice 1. Luptalui InocenþiuMicuClain în perioada funcþionãriisaleca episcop 2. LuptaluiInocenþiuMicuClaindincaptivitateadelaRoma

II.—FruntaºiiªcoliiArdelene,continuatoriailiniilordirectoarealeacþiuniilui InocenþiuMicuClain,luptãtoriîmpotrivacatolicizãriiBisericiiuniteºivictime aleierarhieiacesteia

1.SamuilMicuClain

2.Gheorgheªincai

3.PetruMaior

III. — Lupta fruntaºilor greco-catolici din secolul al XIX-lea pentru independenþaBisericiiuniteºipentrupãstrareacaracteruluieistrãmoºesc

C

Acþiunea de extindere ºide catolicizare continuãauniatiei

D

I.—ªcolile greco-catolice ºi opera educativã a BisericiiOrtodoxe Române II.—~ncetareadefinitivãauneidivizãrireligioaseformaleapoporuluiromân III.—Problema uniatismului `nperspectiva ecumenicã

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

PREFAÞA

CeledouãmariBisericideastãzi,BisericaOrtodoxãºiBisericaRomano-

Catolicã,aufostBisericaceaUnaînHristospân\`n1054.SeparaþiaîntreApus

ºiRãsãritºi-aavutcauzeleei`npretenþiiledejurisdicþieuniversalãalepapilor asupra întregii creºtinãtãþi. Aceste pretenþii, afirmate tot mai accentuat din

secolulalIX-lea,audusladespãrþireaoficialãaBisericiiApusuluideceaa Rãsãritului, prin nefericitul act de la 1054. Anatema aruncatã de cardinalul

Humbertla16iulie1054,`nnumelepapeiLeonalIX-lea(1040—1054),pe

altarul catedralei Sfintei Sofii din Constantinopol, prin care se afurisea

patriarhulMihailCerularie(1043—1058)ºiîntreagaBisericãOrtodoxã,afost

întemeiatãimplicitpeideeanecreºtinãºif\rãtemeiînrevelaþiaSfinteiScripturi cã Biserica Ortodoxã, nerecunoscând primatul papal de jurisdicþie asupra BisericiiuniversaleaDomnuluiHristos,seaflãîntr-oeroareatâtdemare,`ncât eanumaipoatedobîndiºiasiguramântuireacredincioºilorei. TrãgîndtoateconsecinþeledinideeaeronatãcãBisericaRomano-Catolicã

estesinguraBisericãuniversalã,papalitateaadepus,dela1054`ncontinuare,

neîncetateeforturispreaimpuneBisericiiOrtodoxeadmitereaprimatuluipapal de jurisdicþie. Neînvãþând nimic din faptul cã încercarea de impunere a primatuluipapalafostcauzadespãrþiriiºiînlocsãcauterefacereaunitãþiiprin înlãturarea acelei cauze a dezbinãrii, Biserica Romano-Catolicã a crezut cã poaterefaceunitateaprinmijloculprincareasfâ[iat-o,încercândsãimpunãºi ortodocºilorprimatulpapalcusila.Eaapornit,astfel,înîncercareaderefacere aunitãþiipeocalegreºitã,careaadâncitºimaimultdezbinarea. DelasfârºitulsecoluluialXI-leapânãlacãdereaConstantinopoluluisub turci, la 29 mai 1453, papalitatea a încercat sã atragã Biserica Ortodoxã a RãsãrituluilaunirecuBisericaRomeiprinrepetateîncercãrideunire,carevor constituipreludiulîncercãrilordeuniaþie.~ncursulacestorpatrusecole,Roma papalã a fãcut din problema reunirii Bisericilor un obiect de tîrguialã confesionalã,promiþîndcreºtinilordinImperiulbizantinajutorînfaþaasaltului

otoman,înschimbulrecunoaºteriiprimatuluipapal.DacãBisericaRomano-

Catolicãn-arfipornitºin-arfisusþinutsecolede-arândalaceastãacþiunede atragereapopoarelordinRãsãritsubautoritateascaunuluipapal,anatemadin

1054arfirãmasunactf\rãurmãriserioaseînadâncireadezbinãriiºirãcirii

dragosteidintreceledouãBiserici. ~ncercãriledeuniredinsecoleleXI—XVºicruciadeledinsecoleleXI— XIII, în loc sã ajute la refacerea unirii Bisericilor, au agravat ºi mai mult neînþelegeriledintreapuseniºir\s\riteni,adâncinddezbinareadintreBiserica

ApusuluiºiBisericaRãsãritului.Anul1204,cândcavaleriiCruciadeiaIV-aau

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

cucerit ºi devastat Constantinopolul în ziua de 12—13 aprilie, în Vinerea Patimilor,înlocuindapoipepatriarhulecumeniccuunpatriarhlatinºialungând mulþimitropoliþiºiepiscopiortodocºidinscaunelelor,atâtînImperiullatinde Constantinopol,câtºiînprincipatelelatinecreatepeteritoriulGrecieiînacest timp,marcheazã,dupãopiniabizantinologuluifrancezPaulLemerle,adevãrata datã a schismeidintreBisericaOrtodoxãºiBisericaRomei 1 .Umilinþeleºi suferinþeleîndurateatuncidegreciiortodocºi,trataþicudispreþºicucruzimede cruciaþi,aucontribuitlacreºtereaadversitãþiiºineîncrederiifa]ãdelatiniºilao ºimaimareadâncireaprãpastieidintreceledouãBiserici.

OrecunoaºteînsuºipapaInocenþiualIII-lea(1198—1218),cândmustrã

pe cavalerii Cruciadei a IV-a, care au cãutat sã impunã Bisericii de

ConstantinopolunireaprinforþãcuBisericaRomei,scriindu-lela10iulie1205:

«CãcicumsãseîntoarcãBisericaGreacã(Ortodoxã),oricâtarfideîntristatãde supãrãriºipersecuþii,launitateaScaunuluiapostolic,cândsevãdlalatininumai exempledepierzareºilucrurialeîntunericului,`ncâtpedreptîiurãºtepeaceºtia maimultdecâtpecîini»(utjammeritoillosabhoreatplusquamcanes) 2 .

DupãpierdereaImperiuluilatindeConstantinopolîn1261,papalitatea,

folosindu-se de presiunea exercitatã asupra împãratului Mihail al VIII-lea Paleologul (1261— 1282), a cãutat sã impunã Bisericii Rãsãritului unirea, speculândsituaþiagreaîncaresegãseaImperiulbizantin.Spreaevitaonouã invazieacruciaþiloroccidentaliasupraConstantinopolului,MihailalVIII-lea Paleologulafostsilitsãimpunãdelegaþilorbizantini,trimiºilaConciliuldela

Lyondin1274,acceptareauniriicuRoma.DarclerulºicredincioºiiBisericii

OrtodoxenuauacceptatcuniciunpreþunireasemnatãdeLyondedelegaþia împãratului.vãzândcãîmpãratulMihailalVIII-leaPaleologulnupoateimpune

laConstantinopolunireacuRoma,papaMartinalIV-lea(1281—1285),prin

Buladin18octombrie1281,l-aanatematizat,deºiacestaaexercitatcelemai

drastice mãsuri asupra ortodocºilor pentru acceptarea unirii, `nfruntând resentimenteleºidârzarezistenþãapoporului,acleruluiºimonahilor. «Declarãm, spune textul excomunicãrii, cã Mihail Paleologul, care se numeºte împãrat al grecilor, protectorul acelor greci de mult schismatici împietriþiînschismãºideaceeaeretici,precumºiprotectorulerezieilorºia vechiilorschisme,ecãzutsubgreaexcomunicare» 3 . Neînvãþândnimicdinacesteºec,conducereaBisericiiRomano-Catolicea încercat pentru a doua oarã sã impunã Bisericii Ortodoxe supunerea sub

autoritateaScaunuluipapal,întimpulpapeiEugeniualIV-lea(1431—1448),`n

ConciliulunionistdelaFerrara-Florenþa(14381439).Deastãdatãs-afolosit

deîmpãratulIoanalVIII-IeaPaleologul(1425—1448),cãruiai-apromis,`n

1 Paul Lemerle,L’Orthodoxie byzantine et l'oecuménismemédieval;Lesoriginesduschisme des Eglises,

în «Bulletin de l'AssociationGuillaume Budé», juin1965,p. 241—244;J.Décarreux,L'Uniondes

Eglises au Concile de Ferrare-Florence, Chevetôgne,1965,p.7.

2 PapaInocen]iuIII,EpistolaCXXXVI,din10iulie1205,P.L.,CCXV,701 A. 3 Gh. Pachymeres,De MichaelePaleologo,VI,30,P.G.,CXLTH,368B.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

schimbulacceptãriiunirii,ajutorulmilitarºifinanciaralunorstatecatolicedin Apus, pentru apãrarea Constantinopolalui de atacul iminent al otomanilor-

UnireadelaFerrara-Florenþa,proclamatãoficialla6iulie1439,încatedrala

Santa Maria del Fiore din Florenþa, prin decretul Laetuntur caeli, a fost acceptatãºideastadatãdeconducãtoriiImperiuluibizantinºideopartedintre ierarhiiortodocºi,maimultcaonecesitatepoliticãdecâlcaounirereligioasã

adevãratã. De aceea, ea era, de asemenea, sortitã eºecului 4 . Atmosfera de silnicieºiîncãrcatãdesuspiciuni`ncares-audesfãºuratdezbaterilesinodului, agravatãdemîndrialatinilor,care,victimealecomplexuluidesuperioritate, abiaîºiputeaureþinedispreþulfaþãdegreci 5 ,ajunºiatuncilamarestrâmtorare, aadâncitdimpotrivãºimaimultputinþadeapropiereacelordouãBiserici.

UnireadelaFlorenþanuamulþumitnicichiarpeîmpãratulIoanalVIII-

leaPaleologul,careaactivat"`nfavoareaei,socotind-oonecesitatepolitic\

pentruapãrareaBizanþuluiortodox,declarând,imediatdupãproclamareaeila

Florenþa:«Speramsãcorectãmerorilelatinilor.Vadacumcãei,dupãceau inovatºipãcãtuitînnumeroasepuncte,suntaceiacarevors\neîndreptepenoi, care n-am schimbat niciodatã nimic» 6 . Aproape totalitatea clericilor ºi credincioºilor ortodocºi au refuzat sã recunoascã aceastã unire. Teologul

bizantinGheorgheScholarios,viitorulprimpatriarhecumenicsubturci(1454—

1456;1460—1465),subnumeledeGhenadie,participantlasinoduldinFerara-

Florenþa,scriaîn1445,la6anidupãîntoarcerealaConslantinopol,despreuni-

reaflorentinãurmãtoarele:«Deaceea,ierarhii,vãzândmaiînurmãînºelãciunea auretractattoatesemnãturileºiacordurileºis-auîntorslacredinþademai înainte Nicionenorociren-afostmaimarepentrunoidecâtaceastãunire.Ea estemaireadecâtfoametea,focul,chinurileºidecâtmiidemorþi» 7 . Defapt,numeroºiierarhiºiclericiortodocºipreferauînlocullatinilor,pe

turci,cumadeclaratla12decembrie1452laConstantinopolmareleduceLucas

Nottaras, al doilea personaj politic dupã împãrat, vãzând cã turcii, deºi musulmani,respectaserãpân\atuncicredinþaortodoxã`nregiunileocupatedin Imperiulbizantin,întimpcelatiniivoiausãimpunãcatolicizareaîntregului Orientcreºtin. ~ncã înainte de cãderea Constantinopolului sub turci, la 1453, Roma

4 VezitextuldecretuluideunireLaetuntur caeli,dupãactuloriginalcaresep\streazãla Florenþa,cucele117

semnãturilatineºinumai33desemnãturigreceºti,înlimbilelatinãºigreacã,cutraducerefrancezãlaCh.J.

Hefele,DomH.Leclerq,HistoiredeConcilesd'apreslesdocuments originaux, t.VII,2,Paris,1916,p.1037—

1044 ºi C. Mirbt, Quellen zur Geschichte des Papsttums und des romischen Katolozismus, 4-e Auflage,

Tubingen,1924,p.233—234.Veziºistudiile:Pr.Prof.I.Rãmureanu,GhenadieII Scolarios,primulpatriarh

ecumenicsubturci,`nOrtodoxia,VIII(1956),nr.1,p.72–109,`ndeosebip.78–80;JosephGill,LeConcile

deFlorence,traduitdel’anglaisparM.Jossua,1964,p.366–369;textullatin:Laetunturcaeli.

5 J.Decarreux,op.cit.,p.4.

6 Les«Mémoires»duGrandEcclesiarquedel'EglisedeConstantinopole,SylvestreSiropulossurleConcilede

Florence,X,11.ed.V.Laurent,Paris,1971.

7 GhenadieScolarios,PrimultratatdesprepurcedereaSfântuluiDuh,ed.MgrL.Petit.X.A.Siderides,Martin Jugie,Oeuvrescomplètesde GennadeScholarios.t.II,Paris,1929,p.260;Pr.Prof.I.Rãmureanu,op.cit.,p.

80—81.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

papalãaexercitatpresiunipentrurecunoaºtereajurisdicþieiei,nunumaiasupra

grecilor,ciºiasupraaltorpopoaredinRãsãrit,învedereaatingeriiacestuiscop,

ea s-a folosit de conducerea unor state catolice cu orânduire feudalã ºi subordonate autoritãþii feudale a Bisericii Romano-Catolice, sub a cãror stãpinireseaflaunumeroºicredincioºiortodocºi.Astfel,papaGrigoriealIX-lea (1227—1241) scria la 14 noiembrie 1234, din Perugia, lui Bela, fiul ºi coregentul regelui maghiar Andrei al II-lea (1205—1235),sãiamãsuriîm- potrivavalahilor(Walati)dinEpiscopiacumanilor,care,«deºidupãnumesunt

creºtini

primesctoatetainelenudelavenerabilulnostrufrate

episcopul

cumanilor

cidelaniºtepseudo-episcopi,careþinderitulgrecilor»

8 .

Darchiarºicreºtinareaînritlatin,acumanilor,popormigratorcarese stabilise la sfârºitul secolului al XI-lea ºi începutul secolului al XII-lea în teritoriuldedincoacedeCarpaþi,înMuntenia,avândcacentrupoliticMilcovul, s-a fãcut tot prin forþa armatã ºi anume a regatului feudal maghiar.

Arhiepiscopul Robert de Strigonium sau Esztergom a trecut Carpaþii `n Muntenia,însoþitdeoîntreagãarmatãungureascã,înfrunteacãreiasegãsea Bela,fiulregeluimaghiar.«Cumanii,subameninþareasãbiei,sebotezarãcu grãmada,ºiuncãlugãrpredicator,undominican,fostpriorînUngaria,afost numitepiscopîndiecezamunteanã(latinã),caresenumeaacumanilor»,acum înfiinþatã 9 .

Dar,încãînaintedeaceasta,papaInocenþiualIII-lea(1198—1216),în

ConciliulalIV-leadelaLateran,din11,20ºi30noiembrie1215,socotital

XII-leaConciliugenerallaromano-catolici,princanonul53,aimpusfeudalilor

catolici,caredãdeaupãrþidinterenullorsprecultivareunorpopulaþiiderit necatolic,sãleobligesãplãteascãdijmãBisericiiRomano-Catolice 10 .Istoricul

AdoliArmbrusterpuneînlegãturãcucanonul53alConciliuluialIV-leadela

LateranînsãºideposedarearomânilordinTransilvaniadep\mânturilelorîn secolulalXIV-lea,înfavoareafeudalilormaghiarisauromanicatolicizaþi[i deznaþionalizaþi.Deposedareaaceastaaavutlocsubregiidindinastiaangevinã,

începândcuCarolIdeAnjou(1301—1342),cunoscutsubnumeledeCarol

RobertºiLudovicdeAnjou(1342—1382).Dareas-adesãvârºit`nsecolele

urmãtoare.

OrdinulcategoricdatdeLudoviccelMare(1342—1382)princarese

stabilea cã numai nobilul ºi cneazul de lege latinã puteau avea proprietate imobilã,afostcomletatºiagravatprinsancþiunidrasticederegeleSigismundde

Luxemburg`n1428;nimeninupoateposeda,þineºistãpîninicioproprietate,

8 ScrisoareapapeiGrigorieIXdin14noiembrie1234,DocumenteprivindistoriaRomâniei.Veac XI,XII[i XIII,C.Transilvania, vol.I(1075—1250),Bucureºti,1951,nr.230,p.2751.trad.româneascãºi403textlatin

Acta Gregorii IX, în Pontificia Commissio ad redigendum codicem iuris canonici, orientalis, Fontes, ed.

AloysiusT\utu. seriesIII,vol.III,Vatican,1950,p.284—286.

9 N.Iorga,IstoriaBisericiiRomâne[ti,vol.I,ed.II,Bucure[ti,1929,p.26.

10 ActaInnocentiPapaeIII(1198–1216),`ncol.Cit.,Fontesed.Th.Haluscynskyj,seriesIII,vol.II,Vatican,

1944,p.485.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

niciundreptdenobil,niciundreptdecneaz,decâtnumaidacãva`iadevãrat catolic ºi va urma acea credinþã pe care o crede ºi o mãrturiseºte Biserica romanã ;sedespoaiedeaveretoþinobiliiºicnezii,careþinpemoºiilelor preoþiortodocºi,ceducpoporulînrãtãcire.Preo]ilorromânisãliseconfiºte proprietateaºisãseexpulzezedinþarã.Cãsãtoriaintreortodocºiºiceidelegea latinãesteopritãsãseîncheie,pân\ceortodoxulnuseboteazãdepreotul apusean.Nobilii,cnejiiºiþãraniiîºivorpierdemoºiilecândnu-ºivorboteza copiiiînlegeaapuseanã.Preoþilorortodocºicarevorbotezavreuncopiiînlegea

ortodoxãiseconfiscãproprietatea

oamenicusufletulstricat,carefuseserãrenãscuþiîncredinþacatolicãprinbotez,

lep\dândfricaluiDumnezeuºinesocotindchinurileiadului,autrecutlalegea

schismaticilorºitrãiesccuei.Peuniicaaceºtianunumaicãnutrebuiesã-i

þinemdecreºtini

întrebuinþãm mijloace potrivite de îndreptare pentru teribila lor stricãciune,

poruncimprinputereaacesteiscrisorianoastrã,caperpetuiinoºtricastelanide Sebeºsã-idespoaiedetoatãaverealormiºcãtoarepetoþiaceiacareartrecela schismaticidupãbotezullorºitrãiesccuaceia,iardacãsuntgãsiþinobilisau cnejiînastfelderãutatestricãcioas\sicondamnabilã,moºiileunoracaaceºtia, castelaniisãlesechestrezepentrumaiestateanoastrã» 11 ". Pentruascãpadepersecuþiilereligioasealelatinilorºialestatuluifeudal maghiarºipentrua-ºipãstradomeniile,fruntaºiinobilimiiromânetransilvãnene au fost constrân[i sã treacã la legea latinã a statului maghiar ºi sã se maghiarizeze.DacãînþinuturileSebeºului,MehadieiºiHaþegului,lacarese referãdocumentulamintit,româniiortodocºiaveauosituaþieprivilegiatã,în celelalteþinuturiromâneºtitransilvãneneundetoateacesteprivilegiilipseau, persecuþiilereligioaseºisocialefeudaleaufostmultmaiaspreºinecruþãtoare. «Româniitransilvani,afirmãpebunãdreptateistoriculA.Armbruster,au

cãzutînsituaþialorinferioarã

pedeopartedincauzareligieilorortodoxe

Dindovezisuficienteamînþelescãunii

cideereticidesãvârºiþi,bamairãudecâtaceºtia;voindsã

«schismatice», de care românii au þinut în evul mediu, cu o tenacitate rar

"`ntâlnitã,`ncâteaseidentificã"`ngândireavremii,înmaremãsurãcuînsãºi

fiinþalornaþionalã,iarpedealta,datoritãregalitãþiiangevine,caresi-adat

seamadepericolulpoliticpecareîlreprezentauromâniitransilvanimenþinuþiîn

Acest pericol se nãscuse în urma

apariþieiÞ\riiRomâneºtiºiaMoldovei» 12 . Astfel,BisericaRomano-Catolicãestecauzaprimãaaruncãriipoporului romândinTransilvaniaînstareadeiobãgie"`ncarearãmaspânãînsecolulal XlX-lea.Acþiuneaceamaisistematicãdeaducereapopoarelorortodoxesub autoritatea Scaunului Romei, a îndreptat-o Roma dupã cãderea Constanti- nopolului,asuprapopulaþiilorortodoxe,ajunsesubstãpânireaunorstatecatolice

continuare `n situaþia lor privilegiatã

11 {tefanMete[,IstoriaBisericiiRomâne[tidinTransilvania,vol.I,Sibiu,1935,p.42–43.

12 Adolf Armbruster, Românii`ncronicaluiOttokardeStyria, `n Studii. Revist\deistorie,XXV(1972),

Bucure[ti,nr.3,p.482,n.77.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

strãine. EaaîncercatsãimpunãacestoraunireaînsensulformulatînConciliulde la Ferrara-Florenþa. Acþiunea de atragere a acestor populaþii ortodoxe sub jurisdicþiaRomeiaprimitunnouimpulsprinspiritul«contra-reformei»din secolul af XVI-lea. Roma cautã acum sã se despãgubeascã de numãrul creºtinilorpierduþiprinReformaprotestantãdinEuropaapuseanãºinordicã, printr-unnumãrdesufletecâºtigateînRãsãritîndaunaBisericiiOrtodoxeºia vechilorBisericiOrientale.CãciBisericaRomano-Catolicã,ne`nv\]ândnimic dinfaptulcãprimatulpapalafostcauzauneinoidezbinãriacreºtinãtãþii,prin apariþiaReformei,apornitacþiuneadecontrareformãsauderefacereaunitãþii creºtine,peaceeaºicalegreºitãaîncercãriideaimpuneprimatulpapalcusila nunumaiprotestanþilor,ciºiortodocºilor.

Folosindu-sede«hot\râreadeunire»stabilitãlaFlorenþala6iulie1439,

propagandaromano-catolicãpromiteaortodocºilorºicreºtinilororientalicã,`n cazuluniriicuRoma,levalãsanealteratritullor,cerându-lenumaiacceptarea celorpatrupuncteflorentine:primatulpapal,Filioque,purgatoriulºiazima. MulþumireaRomeicucelepatrupuncteera`nsãnumaioamãgiretacticãiniþialã aacestorpopulaþiiortodoxe.Ulteriors-aprocedatlaocatolicizaretreptatã,care aveacascopasimilareatotalãacredincioºilorortodocºiºiavechilororientaliîn catolicism.Maimultchiar,propagandaromano-catolicãseprefãcealaînceput cãrenunþãchiarlaultimeletreipuncteflorentine,cerândînaparenþã,înactul semnatdeortodocºi,numaiacceptareaprimaluluipapal.Dar,`ndatãdupãaceea, intercala,fãrãºtireaacestora,ºicelelaltepuncteflorentine,cums-a`ntâmplatcu

actuluniriiromânilordinTransilvaniacuRoma,din7octombrie1698.

Instrumentul cel mai eficient folosit de papalitate pentru atragerea ortodocºilordinRãsãritulEuropeiafost,cums-aspus,forþastatelorcatolice subcareseaflauacestepopoare.EunfaptdemndesubliniatcãRomas-a folosit,întoatelocurileundeopopulaþieortodoxãajungeasubstãpinireaunui statcatolicstrãin,demijloacelederepresiunesaudecoruperealerespectivului stat,pentruaforþaaceapopulaþiesãadmitãjurisdicþiaei.Statulrespectivajuta Romasã-ºimãreascãnumãruldesufletesupuse,iarRomaajutaacelstatsã slãbeascã acea populaþie prin dezmembrare religioasã ºi deznaþionalizare. Populaþia ortodoxã era în toate cazurile victima acestei alianþe politico- bisericeºti.Prinmijlocireaacestorstatesepromiteaortodocºilordeascoatepe preoþii lor din starea de iobãgie, fãcându-i pãrtaºi la starea privilegiatã a clericilorBisericiiRomano-Catolice,înschimbuluniriicuRomapapalã.Iar cândacestepromisiuninudãdeaurezultat,sefoloseaforþarepresivãaacestor state.

Operaaceastanecreºtinãºineecumenicã 13 afostîncredinþatãdeRoma, "`n special Ordinului iezuit, întemeiat `n 1540, care a devenit în Biserica

13 A fost o vreme `n care teologii ortodoc[i credeau `ntr-o posibil\ `n]elegere interconfesional\ pe baze ecumenice.(n.n.)

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

Romano-Catolicã al doilea instrument al contrareformei în Apus ºi al uniatismuluiînRãsãrit,învedereaatrageriilacatolicismacreºtinilorortodocºi ºi orientali din Rãsãrit, Roma papalã a înfiinþat în secolele XVI—XVII numeroasecolegiiiezuite.Astfelaufost:«CollegiumRomanum»,înfiinþatla

1551depapaIuliualIII-lea(1550—1555),«CollegiumGraecorum»,înfiinþat

în1575depapaGrigoriealXIII-lea(1572—1585).La1622,papaGrigorieal

XV-Iea(1621—1623)aînfiinþatlaRomauninstitutcatolicdecoordonarea

întregii propagande de convertire a credincioºilor ortodocºi ºi orientali, sub numelede«SacraCongregaþiedepropagandafide»,înalcãruiactdeîntemeiere seafirmac\ortodocºii,îndobitociþinumaisuntcapabilisãsemântuiascãdecât prinBisericaRomano-Catolicã».Acesteicongregaþii,papaUrbanalVIII-lea (1623—1644) i-a adãugat în 1627 un seminar misionar numit «Collegium Urbanum»,pentrupregãtireapropagandeicatoliceprintreortodocºi,înaceste colegiieraufanatizaþipentrucatolicismnumeroºitineridintrecreºtiniiorientali, ademeniþicabursieri,careerauiniþiaþiînoperadecâºtigareaortodocºilor,de cãtreiezuiþiidestinaþiacesteiopere,printotfeluldemetodeinavuabile:laude, falsuri,ascundereascopuriloradevãratealeacþiuniilor,silnicii,ºcoli,denigrarea ºjbatjocorireaBisericilorºipopoarelorortodoxe,chiarsuprimareacuforþaa celorcelestãteauîncaleetc. Primapopulaþieortodoxãtrecutãlauniatismprinastfeldemetodeºimai alesprinforþastatuluicatolicpolonezmedievalafostpopulaþiaucraineanãºi

cearuteanãortodoxãprinsinoduldelaBrest-Litovsk(1595—-1596).

Nedreptãþile,persecuþiile,violenþeledelimbajºiumilinþelesuferiteatunci deruteniiºiucraineniiortodocºipeteritoriulPolonieinucunoscurãmargini. Legiuiriletimpuluiîntocmitedecatolici,numeauînderâdereBisericile «schismaticilor»,adicãaleortodocºilor,«sinagogi» 14 .Propagandaiezuiþilordin Polonia, sprijinitã de regele Sigismund al III-lea Vasa (1587—1632) ºi de cancelarul sãuZmoyski,cuoviolenþãdelimbajnemaipomenitã,batjocorea BisericaOrtodoxãaRãsãritului,afirmândcãîneanuexistãdecâtîntuneric, ruinãºidecadenþã,cãereziilecareaubîntuit-o,dinepocasinoadelorecumenice, nusuntdecâtopedeapsãaluiDumnezeuasupraOrientuluicreºtin,iarcredinþa ortodoxãnuebunãdecâtpentruproºtiºirobi 15 ,înacestetimpuriderestriºte,de cruntesuferinþepentruortodocºi,cetenestãpânitedestudenþicatolicifanatizaþi, plecau din oraºul Cracovia ºi se nãpusteau orbeºte asupra bisericilor «schismatice»(ortodoxe)ºi«eretice»(protestante)ºiledãdeaufoc.Acþiunea necreºtinã a catolicilor din Polonia nu se limita numai la sechestre, jafuri, pângãriridealtareortodoxeºilaexilãridepreoþi[idecredincioºiortodocºi,ci mergeaupân\acolo`ncâtimpuneaortodocºilorcusabia`nmânãsã-ºifacã crucecaromano-catoliciiºisãciteascãSimbolulniceo-constantinopolitancu

14 Chodynicki, Kosciol Pravoslavny a Rezeszpospolita Polska. Zarys historyczny, 1370—1632, Warszawa,

1934,p.76—77;Pr.Teodor Bodogae, DinistoriaBisericiiOrtodoxe deacum300deani.Consideraþiuni istoriceîn legãturãcusinoduldelaIaºi,Sibiu,1943,p.64,n.1.

15 Pr.T.Bodogae,op.cit.p.84.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

adaosul«Filioque» 16 . Mãsuri asemãnãtoare s-au aplicat ºi în Transilvania contra românilor

ortodocºiîntre1698ºi1701,dinparteaiezuiþilorcatolicidinAustria,careau

continuatîntotsecolulalXVIII-lea.Aceastas-aîntâmplatdupãceTransilvania,

ocupat\deaustriecila1687,afostdefinitivîncorporatãînImperiulhabsburgo-

austriacprinpaceaîncheiatãla26ianuarie1699laKarlovitz,intreaustrieciºi

turci.

Unul dintre «misionarii» romano-catolici care a primit o iniþiere «complexã»înmanevreledeculise,metodeleºipromisiunileamãgitoarede atragere la uniaþie a românilor ortodocºi din Transilvania a fost cardinalul LeopoldCollonicideEszlergom(Strigonium),fostcavalerdeMalta,militar activ,feudalºiasupritorf\rãscrupulealiobagilordepeimenselesalemoºii, deprins cu tot felul de manevre de culise. Alþii, ca episcopii din pãrþile SãtmaruluisauIosifKunlevici,episcopdePolotskdinBielorusia,renegându-ºi credinþa,aufolositfalsulîndocumente,vicleniaºiviolenþa`na[amãsurã,încât ausfârºitînmodtragic`ntoiulunorrevoltepopulare 17 .Prinastfeldemanevre, prinpromisiuniademenitoaredaramãgitoare,cardinalulCollonici,areuºitsã

atragãlaunireacuRomapapalã,prindouãsinoadeþinutelaMuncaciîn1690ºi

1691,maiîntâipopulaþiaortodoxãruteanãdinUcrainasubcarpatica.

Dupãunireaîncheiatãcuucraineniiºiruteniiavenitrândulromânilor ortodocºi din Transilvania. Metodele prin care s-a realizat aceastã unire, scopurile urmãrite prin ea, rezistenþa poporului român,suferinþeleluidepe urmaacesteiuniri,sedescriuîncarteadefa]ã. InImperiulotoman(înSiriaºiînEgipt),catolicismulafolositcaatracþie pentrucâ[tigareaunorortodocºisaumembriaiBisericilorOrientale,însecolul al XVIII-lea, promisiunea cã ii se va uºura soarta în acel imperiu prin intervenþia statelor occidentale. Dezbinarea pe care au produs-o în acele populaþiiaprovocatoadâncãnemulþumirenunumai`ntremembriilor,rãmaºi ortodocºi,ciºi`ntreceiceauacceptatunirea.Acesteinemulþumirii-audat expresie,`nultimiiani,oseriedeconducãtoriaiacestoruniþidinSiriaºiEgipt, într-ocartedemarerezonanþã:«Lavoixdel'Eglised'Orient.Choisdetertes»,

(FreiburgimBreisgau,1962).Eiseplângdeacþiuneadecatolicizarecontinuãa

ortodocºilorcareauacceptatunirea,faptcaresapãprãpastiatotmaimareîntre ei ºi conaþionalii lor ortodocºi. Urmãrile nefaste ale acestei acþiuni de

catolicizarecontinuãîntreruteni,le-acondamnatîncãdela1930`nbroºura

«L'uniatisme»,Korolevski,ridiculizindchipulhibridromano-catolicalpreoþilor

ruteniuniþiºialcultuluiuniþilorruteni.IerarhiiuniþidinSiriaºiEgiptconsiderã

cãuniatismulafostocalegreºitãpentrudepãºireadezbinãriidintreceledouã

BisericiºiceamaiefectivãcontribuþiepecareRomaarputeaaducelarefacerea

16 MitropolitulFilaret,GeschichtederRusseland,Bd.II,p.61–62,cit.apudPr.T.Bodogae,op.cit.,p.74,n.1. 17 16. Istoria Bisericii Universale, manualulpentruInstituteleteologice,vol.II, Ed.InstitutuluiBiblic[ide

MisiuneOrtodoxã,Bucureºti,1956,p.310.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

unitãþiiîntreceledouãBisericiarfirenunþarealauniatism. Pretutindeni, prin atragerea unor pãrþi din populaþiile ortodoxe la uniatism,s-ainauguratoperioadãdevrajbãînsânulacelorpopoare.Tineriidin populaþiileuniteaufostcrescuþiînºcolileiezuiteîntr-undispreþiatãdetradiþiile spiritualeortodoxepecareacelepopulaþiile-aumoºtenitdintr-unîndelungat trecutºiîntr-oadmiraþiepentrucatolicism,pecare,întorºiînþãrilelor,cãutau sã-lextindãºisã-lintroducãînviaþaBisericilorunite,într-oformãdince`nce maiaccentuata.Prinaceastaîntreþineauocontinuãvrajbãînsinulconaþionalilor lor,carevedeaucuîngrijorarecumsesapãtotmaiadâncãprãpastiareligioasã întrefraþiºiseameninþãtradiþiilelorspiritualecomune. ~nTransilvaniaaceastãdezbinareconveneademinunestãpâniriistrãine

feudaleºicapitaliste.Pânãîn1918habsburgiiurmãreauoruperereligioasã

totalãaromânilordinTransilvaniaderomâniidinsudulºiestulCarpaþilor, pentruaîmpiedicapentrutotdeaunaunificarealor`ntr-unstatnaþional,iardupã 1918, papalitatea, fãcând jocul unor forþe interesate strãine, se strãduia sã împiedice,prinadâncireadezbinãriireligioase,deplinaunificaresufleteascãa poporuluiromânînstatulnaþionalunitarpecarereuºisesãºi-lformeze.De aceea, `n 1929, Vaticanul înfiinþeazã, la Roma «colegiul român», pentru adâncireaacþiuniidedezmembrarereligioasãînpoporulromân.

Poporulromânºi-arefãcutîn1948unitateasareligioasãînsânulBisericii

strãmoºeºti. Din pãcate câteva elemente uniate crescute în ºcolile Romei ºi plecatepestehotarecontinuãsãagitechestiuneauniatismului,ºiareînvierii dezmembrãriireligioaseacredincioºilorortodocºidinTransilvania,înventând totfeluldeneadevãruri,care,uneori,gãsescascultareîncercurileconducãtoare aleBisericiiRomano-Catolice.Iaracestecercuriamplificãîntr-opropagandape planlocalacesteneadevãruri. Astfel, deºi Vaticanul a ridicat anatema aruncatã de cãtre cardinalul

Humbertla1054asupraBisericiiOrtodoxe,considerând-ocaogreºealã,el

continuãtotuºisãsusþinãconsecinþelecele-atrasdineaºisãlucrezeînspiritul ei, încercând sã reînvieze ºi sã extindã uniatismul între membrii Bisericii Ortodoxe,cutoatedeclaraþiilecelefacacumdespreBisericaOrtodoxã,ca Bisericã sorã ºi despre capacitatea ei de a mântui pe proprii ei fii, cu tot «dialoguliubirii»,pecarepretindecã-lpracticãfaþãdeaceastãBisericã.Mai mult,chiar,Vaticanulîncearcãsã-ºiextindãacþiuneaprozelitist\,dupãmodelul uniatist,asupraîntregiiBisericiOrtodoxe. Eaaschimbatuneledinmetodeledintrecut,adaptîndu-letimpuluide astãzi, dar scopul a rãmas acelaºi. Sub masca ecumenismului oferã burse numeroase tinerilor ortodocºi ºi tot felul de ajutoare si alte avantaje unor fruntaºi ortodocºi, mai ales din unele Biserici mai strâmtorate financiar, deprinzîndu-i, în schimb, cu un vocabular ecumenist relativist, pentru a-i dezarma în faþa forþelor de intercomuniune, în faþa teoriei cã, cu toate diferenþeleexistente,celedouãBisericiaudevenit,delaridicareaanatemelor,

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

una, dar una sub primatul papei, la care conducerea Bisericii Catolice nu renunþãcuniciunpreþ. Burseleînºcoliledeteologiecatolicãseofereauºiodinioarãcuefectele pãgubitoare, pe care le cunoaºtem, pentru Ortodoxie, dar argumentul cã diferenþele între ortodocºi ºi catolici sunt fãrã însemnãtate era folosit de propagandacatolicãcamijlocdeadormireaconºtiinþelorortodoxeºiînepoca de creare a uniatismului. ~n privinþa aceasta, catolicismul nu a schimbat în esenþãnimic,darniciînfolosireaacestormetodecamomelipentruacceptarea primatuluipapaldecãtreortodocºi.Ceeaceenouenumaimetodadeacamufla mai abil aceste metode sub masca generoasã ºi nobilã a ecumenismului. Vaticanul,continuândînsãsãurmãreascãacelaºiscop,rãmâneîncontinuare adeptulaceleiaºitendinþedeextindereauneidominaþii"`nspiritlumescasupra tuturorcreºtinilor. Dar urmãrirea acestuiscopprinmetodecamuflate,submascanouãa

ecumenismului,nuvaaveaaltrezultatdecâtsãcompromitãecumenismulpe careRomapretindecãîlservele,producândnoifrãmântãriînsânulpopoarelor ortodoxeºinoitensiuniîntreOrtodoxieºiCatolicism,sausãprelungeascão lungãperioadãdefrãmântãripecareRomaaîntreþinut-ospremareapagubãa unitãþiicreºtine,fãrãsãfi`nv\]atnimicdinaceastãgreºitãmetodãaei,dea înþelegeunitateaîntreBiserici. Istoria uniatismului de pretutindeni aratã cã el este incompatibil cu ecumenismul zilelor noastre. Conciliul II Vatican a vrut sã însemne o deschidereaBisericiiRomano-Catolicefaþãdeaspiraþiilelumiicontemporane spre pace, neagresiune ºi spre înþelegerea cu celelalte confesiuni ºi Biserici creºtine,maialesspreBisericaOrtodoxã,alcãruitezaurdoctrinar,spiritualºi liturgic,declarãcã-lpreþuieºte.Ecumenismulcatolic,promovatºiformulatde ConciliulIIVaticannuinspirã`nsãîncredere`nrândulortodocºilor,atâtatimp cât uniatismul e recomandat de Vatican ca mijloc de apropiere ºi chiar de refacere a unitãþii creºtine între Bisericile Rãsãritului, Ortodoxe ºi Vechi Orientale,pedeoparte,ºiBisericaRomano-Catolicã,pedealtãparte.Cãci aceastaestedefaptformaesenþialãaexpansiuniibisericeºtiºipoliticepapale`n teritoriile Bisericii Ortodoxe, o formã care ameninþã nu numai unitatea ºi independenþaei,ciºipeaceleaalepopoarelorortodoxe.Ecumenismulcatolic fatãdeBisericilerãsãritene,conceperefacereaunitãþiiîntreeaºiaceleBiserici caununiatismgeneralizat,adicãcaodesfiinþareaOrtodoxiei.Cãciuniatismul estenumaiofazãiniþialãaabsorbiriitotaleaortodocºilorîncatolicism.De aceeauniaþiinusebucurãdinparteaRomeipapaledeopreþuire[idedrepturi egalecucatolicii. De fapt, Biserica Romano-Catolicã promoveazã ºi sprijinã uniatismul printrerãsãriteni,dartrateazãînmodinegalºidiscriminatoriupecatoliciºi

uniþi,aceºtiadinurmãfiindþinuþimailaopartedeinimaBisericiiRomano-

Catolice,ceeacemãrturiseacumultãamãrãciuneMaximosIV,patriarhulunit

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

al Antiohiei ºi al întregului Orient, decedat de curând: «Foarte adesea, Occidentul catolic ne-a ignorat, în zilele noastre încã Orientul cunoaºte OccidentulmaimultdecâtcunoaºteOccidentulOrientul.Suntemorevelaþie pretutindenipeundetrecem.Pentrucreºtinulcatolicapuseanderândsuntem «creºtinicarefacsemnulcruciiinvers».RiturilenoastresuntpentruOccidentun obiectdecuriozitatesaudeinteresºtiinþific,ºinimicmaimult.Chiarsavanþii orientaliºti nu cunosc despre Orient decât trecutul sãu. Prea adesea, încã, OrientulnuprezintãpentruOccidentdecâtomumie,unobiectdemuzeu» 18 . PatriarhulMaximosaintuitfoartebinesituaþiaBisericiiOrientaleuniteîn sânulcatolicismuluiprincuvintecareauindispusºichiarauindignatcercurile Vaticanului,caacestea:«`ngenere,pentrumulþicatolicioccidentali,adevãrata raþiune de a fi a Bisericilor Orientale Unite, pentru care se tolereazã în catolicism«excrescenþe»jenante,estecãele,pedeoparte,suntuninstrument deconvertireadizidenþilor(ortodocºi),unfeldemomealãprincareasemãnarea rituluiºiaorganizaþieiexterioaresuntexploatatecuîndemînare,iarpedealta cãdispariþialorarpãgubigravprestigiulBisericiiCatolice» 19 .Amvreasã sperãmcãarhiepiscopulunitmelchitEliasZogbyaredreptatecândspunecãîn timpulnostru«BisericaRomano-Catolicãºi-adatseamacãacomisogreºealã (creânduniatismul)ºicãaceastaafostunactantiecumenic» 20 .Dardeocamdatã Romapapalãoficialãnudãsemnerealecãaajunslaoastfeldeconvingere.ªi, atâtavremecâtBisericaRomano-Catolicãnuvarenunþalauniatism,ortodocºii vorprivicuneîncredereecumenismuleiºisevorîndoidesinceritateaºidorinþa eiderefacereaunitãþiivãzuteaBisericiiluiHristos. Socotimcãintereseadevãratealeecumenismului,careanimãconºtiinþa creºtinilordeazi,impunBisericiiRomano-Catolicesã-ºireconsidereînmod radicalmoduldeaînþelegerealizareaunitãþiicreºtineºiraportuleifaþãde

întreagaBisericãOrtodoxã.Dacãvrea,cutoatãsinceritatea,sãinstaurezerelaþii cu adevãrat frãþeºti între creºtinismul catolic ºi cel ortodox sau chiar sã

restabileascãunitateacuBisericaOrtodoxã,pãstratãpân\la1054,conducerea

BisericiiRomano-Catolicetrebuiesãrenunþelaoricetendinþãdeprozelitism printre credincioºii Bisericii Ortodoxe, sã renun]e definitiv ta uniatism, ca mijloc de ademenire a credincioºilor ei ºi sã conceapã unitatea Bisericii Ortodoxe ºi Rornano-Catolice ca o unitate sinodalã între Biserici naþionale

autocefale,capabilesãasigure,deopotrivã,înmodplenarmântuireacredin-

cioºilorlor.ConciliulIIVaticanrecunoaºtecã`nBisericileOrtodoxeexistã elemente de adevãr ºi de sfinþire a credincioºilor, dar reafirmând cu noi argumentedogmaprimatuluipapa;ºiainfailibilitãþiipapaleºiproclamândmai departeuniatismulcamijlocderefacereaunitãþiiBisericiicreºtine,refuzãsã recunoascãOrtodoxieicalitateadeBisericãcapabilãsãasigurecredincioºilor,în

18 MaximosIV,Patriarched'Antiocheetdetoutl'Orient.Voixdel'Lglised'Orient.Choixdetextes,Freiburgim Breisgau,1962.p, 21.

19 Ibidem, p. 23.

20 IlRegno,din15martie1968,p.99-100.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

modplenar,mântuirea. BisericaOrtodoxãapãstratcufidelitateºiînmodnealteratadevãrulde credinþã. Sfintele Taine ºi spiritualitatea Bisericii neîmpãrþite, rãmânând statornicã pe temelia Tradiþia apostolice ºi a hotãrârilor celor ºapte sinoade ecumenice, f\rã sã altereze prin învãþãturi doctrinare conþinutul Revelaþiei dumnezeieºti,darpecarel-ainterpretat,de-alungultimpului,casãrãspundã problemelorºipreocupãrilorpecareviaþaºisocietateaile-auridicat.Deaceea, atitudineaBisericiiRomano-Catolicedeminimalizareºinegareacaracterulul plenar-eclezial al Bisericii Ortodoxe este cutotulneîntemeiatãºipotrivnicã bunelorrelaþiicetrebuiesãexisteîntreceledouãBisericii. Unitateaîntrecreºtiniiortodocºiºicatolicinupoatefidecâtounitateîn egalitateºi-nlibertate,într-oegalitateînfrãþiasobornicitãþiiºiaadevãrului nealteratalluiHristos,mãrturisitdeBisericanedivizatãdelaînceputºipãzitde întreagaBisericãînDuhulSfînt.Drumulsprerestabilireaunitãþiinupoateduce printr-onouaperioadãdeamestecînsânulunorBisericiOrtodoxe,provocatãde pretenþiiledejurisdicþieinfailibilãpapalãasupratuturor.Acestdrumnupoate duce prin prelungirea tensiunii între o Ortodoxie care vrea sã se apere de prozelitismul catolic sub formã uniatistã sau integral catolicã, ºi Biserica Romano-Catolicãcemanifestãintenþiadea-lpracticaîncontinuare. Carteadefaþã.caredescriedezmembrareapecareaadus-ouniatismulîn viaþapoporuluiromanºiapoibinefacerilereîntregiriiluireligioase(octombrie 1948), vrea sã fie totodatã [i o contribuþie la promovarea ecumenismului contemporan,lapromovareaunorrelaþiicreºtinefrãþeºtiîntreBiserici.Eavrea sãfieopledoariepentruunitateaînsobornicitateaBisericii,pentruunitateaîn egalitateaBisericilor,unaîncredinþaintegralãaluiHristos,darînstrânsã legãturã cu popoarele cãrora le slujesc ºi pe care le vreau înfrãþite dar independente.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

UNIATISMULDINTRANSILVANIA

OPESAUNEIÎNTREITESILNICII

1.Cauzeleuniaþiei

Spre deosebire de toate religiile ºi de toate confesiunile creºtine, uniatismulnus-anãscutdintr-oaderareaunormasedeoamenilaoconcepþie religioasãdeosebitãdeceapecareauavut-oînainte,caresãrãspundãunornoi trebuinþesufleteºtiºisãaducãoschimbareînviaþalorspiritualã. Elafostrezultatuluneiîndelungateacþiunideviolentareaconºtiinþei religioaseapoporului,încazuldefaþãapoporuluiromândinTransilvania. Supusunorcrunteºiprelungitepresiunipentruaaderalacatolicism,opartedin

poporulromândinTransilvaniaaacceptatpentruînºelareaºipotolireacelorce exercitau asupra lui aceastã silnicie, o dependenþã administrativã de Roma papalã,darºi-apãstratînrealitatetotconþinutulcredinþeiºicultulsãuortodox. Astfels-anãscutasa-zisuluniatismromâncauncompromisartificialºi hibridîntrepresiunileexercitateasuprapoporuluiromândinTransilvaniaºi între forþa lui de rezistenþã 21 . ~n însãºi fiinþa lui inconsistentã, de aparenþã amãgitoare,uniatismulapurtat,câtadãinuit,peceteasilnicieireligioase,lacare fuseseºicontinuasãfiesupusacestpopor,fiindprinînsãºiexistenþaluioacuzã gravãlaadresaunorconcepþiiºimetodepoliticeºireligioase,pecareconºtiinþa umanãînaintatãatimpuluinostrulecondamnãºileconsiderãdefinitivapuse. NicolaeIorgaaspus:«Bisericaunitãeraocreaþieartificialã,nupornisedintr-o convingere» 22 . De fapt o silnicie întreitã a prezidat la crearea uniatismului din Transilvaniaºilamenþinerealui 23 ,pân\cânddeplinaîncetareaaceleisilniciia avutcaefectºidispariþialui:

a) Silniciauneiasupririsocialeºieconomice;

b) Silniciaadministrativ-militarãexercitatãdeunstatcuconcepþiiabsolutisteºi

c) Silniciauneiconfesiunicreºtinecarestimulasilniciastatuluiºisesprijinea

peea.

a) Silnicia unei asupriri sociale ºi economice. — Poporul român din Transilvania se afla în jurul anului 1700, când s-a nãscut uniatismul, sub

regimullegiidinApprobataeConstitutiones,adoptatela1653(parteaI,titlulI,

art.3ºiparteaIII,titlulIII,art.2),caredispunea:«Româniisãfieþinuþiînrobie

deplinãºiperpetuã(«meraetperpetuaservitute»),eifiind`nþarãnumaitoleraþi,

21 Adolf Armbruster, Românii`nCronicaluiOttokardeStyria, `n Studii. Revist\ de istorie XXV(1972),

Bucure[ti,nr.3,p.482,n.77.

22 IstoriaromânilordinArdeal[iUngaria,Bucure[ti,1915,vol.I,p.347.

23 Ibidem.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

pân\ când va plãcea principelui ºi proprietarilor de p\mânt («usque ad beneplacitum principis et regnicolarum»), având sã plãteascã acestora toate dãrileºiprestându-lerobotã». Iardesprepreoþi,iezuitulsilezianAndreiFreyberger,careadescrisactul

uniriicuRomapapalãdela1701,spune:«Preoþiisauparohiisesocoteau

printre iobagi, care nume indicã servajul; în ce priveºte contribuþiile, transporturile,încasareadãrilor,precumºiaaltorsarcini,angaraleºiservituti, nusefãceaniciodeosebireîntreeiºilaici,fiindsupuºiºieirobiei» 24 . Precumþãraniiºipreoþiiromânierauconsideraþiºitrataþicaiobagiºi toleraþi, nu ca o naþiune recunoscutã asemenea celor «trei naþiuni» (unguri, secui,saºi),aºacredinþalorortodoxãeraconsideratãºieacatoleratã,nefiind socotitãcacelepatrureligiirecepte(catolicã,calvinã,luteranã,unitarianã). Dupã ocuparea Transilvaniei de austrieci, la 1687, aceasta trebui sã contribuie la cheltuielile îndelungatului rãzboi al Austriei cu turcii (1683

1699).Dietatransilvanãaîncãrcatpepreoþiiortodocºiromânicudãrispeciale,

impunându-icapenegustoriºicapelaiciimaiînstãriþi,învremecepreoþii religiilorrecepte,deºiaveausesiiºisalariimaridelastat,erauscutiþideorice

impozit.AºaDietatransilvanãdin15iulie1689aimpuspepreoþiiromânila

5000florini,lasutedecubuledegrâu,decarne,devinetc.Dindareadeun

milionfloriniaTransilvaniei,ceamaimareparteoachitauei 25 . Apãsatdepovaraacesteigrelesituaþii,ºiispititcufãgãdulalauºurãriiei, nuedemirarecãopartedinclerulortodoxromânaacceptatunireacuRoma,

cusentimentulexprimatdeepiscopulInocenþiuMicuKleinla1737:«Euºi

clerulmeum-amunitsubcondiþiadeaobþineacelebeneficiiºifoloase,decare sebucurãromano-catolicii;altminteri,dacãnunisedau,ne-amfacechiarºi turci» 26 . Acceptatã numai din motive de ordin economic, unirea unei pãrþi a ortodocºilorromânicuRomapapalãn-afostdecâtdesuprafaþã.IezuitulKapi, cãruia i se cerea pãrerea în aceastã problemã de cãtre cardinalul Colonici,

primatulUngariei,la1701,scria:«Cãciromânului,caren-areaplecarespre

aceastãunireºicaresperãoarecarecomoditatematerialãdinsimulareauniriicu pãstrareaschismei,niciodatãnu-ivoicredecãvaficuadevãratunit,oricâts-ar juracãaresãfie» 27 .

24 HistoricarelatiounionisVallachicaecumRomanaEcclesiafactaeanno1701 eorumquequaeinhocunionis

negotiosubsecutasuntusqueadnovembrem1702. Manuscris în arhiva provincialã aMoraviei,din Brno. Cerroni.II,5;laProf.Dr.MihailDan,~njuruluniriicuRoma,în«MitropoliaBanatului»,VIII(1958). nr. 7-

9.p.303.

25 Erdélyiorszagemlékek,p.25,51,54,124,239,247,287etc.,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase

aromânilordinArdeal,vol,I.Sibiu.1920,p.5ºilaªtefanLupºa,BisericaArdeleanãºi«unirea» `n anii

1697—1701, `n BisericaOrtodoxãRomânã, LXVI (1948). nr. 9–10,p.473.

26 ColecþiaRosenfeldºiPetruBod.BrevisVallacharumTransylvaniaeincolentiumhistoria,lib.II, cap. 3; la

SilviuDragomir.op. cit.,p.134.

27 N.NillesS.I.,SymbolaeadillustrandamhistoriamEcclesiaeorientalis,volI,`nOeniponte,1885,p.266.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

b)Silniciaadministrativ-militarãaImperiului habsburgic.Interesepolitice ceaustatlabazaacesteisilnicii:

PrimulinteresproveneadinfaptulcadinastiahabsburgicãdinAustria catolicã, cotropind Transilvania, a gãsit aici o situaþie religioasã care nu prezentapentrueadestulãsiguranþãpoliticã,întimpulcâtTransilvaniafusese

principatsubsuzeranitateturceascã(1526—1687),ungurii,secuiiºisaºii,care

formau cele trei naþiuni recunoscute («Unio trium nationum»), deveniserã calvini,luteraniºiunitarieni,ºireprezentanþiilorînDietãalcãtuiauceletrei «staturi» care dominau Dieta ºi ocupau toate dregãtoriile publice. Aceste «staturi»acatolicenuagreaustãpânireauneiAustriicatolice. Casã-ºiasiguredominaþiaînTransilvania,Imperiulhabsburgictrebuiasã sporeascãcomponenþa,laînceputdisparentãa«statuluicatolic».Deaceeaodatã cu trupele imperiale au venit în Transilvania, în 1687—1688, ºi iezuiþii, în scurtãvremeaceºtiaauvãzutcãpeoconvertiremasivãaprotestanþilordin Transilvanialacatolicismnuseputeaconta.~naceastãsituaþie«statulcatolic» din Transilvania ºi iezuiþii veniþi aici au sfãtuit curtea imperialã sã întindã mrejelecatolicizãriispremareamasãromâneascãacãreireligienufãceaparte din nici una din cele patru religii recepte, cu drepturi politice. Printr-un memoriu din septembrie 1697, îndatã dupã definitivarea stãpânirii Austriei

asupraTransilvaniei,prinpaceadelaZentaînseptembrie1697,«statulcatolic»

ardeleancereaîmpãratuluisãfacãunapelcãtrepreoþiiortodocºiromânicasã îmbrãþiºeze catolicismul, promiþîndu-le scãparea de povara dãrilor ºi împãrtãºireadeprivilegiilepreoþilorromano-catolici:«Cusupunereceremdela MaiestateaSaodiplomãpentruunirearomânilorcarelocuiescînTransilvaniaºi carenupretindaltcevadecâtcaMaiestateaSasãseîndurea-ifacepãrtaºipe preoþiiºicãlugãriideritgrec,deaceleaºiprivilegiiºidrepturidecaresebucurã acum nu numai preoþii catolici, ci chiar ºi preoþii unitarieni, luterani ºi calvini» 28 . Cu acest memoriu pleca la Viena iezuitul Baranyi, parohul bisericii romano-catolice din Alba Iulia. ~n ciuda opoziþiei guvernatorului ºi a cancelaruluiTransilvaniei—conþiiBanfiºiBethlen,ambiicalvini—,Baranyi

obþinudelaLeopoldI,princardinalulColoniei,rezoluþiadin14aprilie1698

cãtreguvernulardelean,încaresespunea:«Aceiadintrepreoþiiromâniderit grec, care pãstrându-ºi ritul, se vor declara pentru catolici cu recunoaºterea pontificelui roman, se vor bucura de privilegiile preoþilor catolici, iar aceia dintreeioaresocotesccãnupotfacenumitamãrturisiresausevorunicuuna dincelelaltereligiirecepte,orivorrãmâneînstatulreligieiîncareseaflãacum, se vor bucura de privilegiile religiei pentru care se vor declara, sau vor fi

28 StefanLup[a,op.cit.,p.478.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

consideraþiînstareaºidreptulreligieiîncaretrãiescacum» 29 . Decinupredicasuperioritãþiicatolicismuluiastatlabazauniatismului,ci promisiuneauneimaibunestãrieconomiceºisocialepentrupreoþiiromâni. «Deoarecepoporulerafoarteprostºipuþininstruitîndogmelecredinþei,iaro instrucþiecorespunzãtoarearfireclamattimpmaiîndelungat,deaceeasehotãrî câºtigareacleruluisãu»,zice,lamijloculsecoluluialXVIII-lea,unconsilieral împãrãteseiMariaTereza 30 .

Aceasta înseamnã cã se þintea atragerea ortodocºilor români într-o Bisericãnouã,fãrãnicioacþiunedeconvertire,cil\sându-i`nconvingereacã nulisecerenicioschimbare.Uniatismulsedovedeºteºiprinaceastaafifosto creaþiepoliticã.Catolicismulnuseangajaîntr-ooperãdeconvertire,pentrucã n-avea încredere `n succesul ei. S-a ales calea mai comodã a înºelãrii ortodocºilorromâniºiapresiunilordestatasupralor.Daraceastasevarãzbuna princaracterulinconsistentaluniatismului.

Rezoluþiaimperialãvoiasãlaseimpresiacãpreoþiiortodocºiromânisunt liberisãsedecidãpentruoricaredincelepatrureligiirecepte.Darfaptulcã guvernatorulºicancelarulTransilvaniei,conþiicalviniBanfiºiBethlen,chemaþi

deîmpãratlaViena,la7octombrie1697,pentruconsultare`nproblemaemiterii

aceleirezoluþii,seopun,eodovadãcãeaeradatãînfolosulcatolicismului. Contele Bethlen scrie de altfel direct despre aceasta: «Noi amândoi, eu ºi guvernatorul,ziserãmcãnoinicidevesteacereriiaceleia(astatuluicatolic ardelean) n-am auzit ºi precum vedem este împotriva acelor trei religii din Ardealºimaivârtosîmpotrivareligieicalvineºti Noidestulamtudumãnitºi cerereamdatîmpãratuluiîncontrainstanþeiaceleia,darnimican-amisprãvit, cãrezoluþiatots-adat» 31 . ~nsecretîmpãratulatrimisºiunordingeneraluluiRabutin,comandantul militar al Transilvaniei, ca«dintoatãputerealuisãsenevoiascãcapreoþii româninucualtãreligiefãrãnumaicureligiacatolicãsãseuneascã» 32 . Cronicarulcontemporan.MihaiCserei,declarãcãavãzutacestrescriptla comiteleApor,preºedintelestatuluicatolic 33 . Odatãcenus-agãsitnecesarsãsecâ[tigeortodocºiiromânicuunnou catehism, nu s-a recurs nici la predicatori, ci s-a dat chestiunea pe mâna comandantuluimilitarpentrucapreoþiiortodocºicarenusevorlãsaconvinºide argumentulprivilegiilor,sãfieconvinºicuargumentemilitare. Vom vedea mai încolo cum a înþeles puterea militarã sã împlineascã ordinulimperialºisãrealizezeoperade«convertire»aromânilorortodocºila catolicism.

29 N.Nilles,op.cit.,p.235.

30 Kurzer Bericht von der Beschaffenheit der zerstreuten illyrischien Nation `n kaiserlichen Koniglichen

Erblanden,I.Gh.Barthenstein.FreiburgundLeipzig.p,55–56.

31 Hurmuzaki,Fragmente,II,Bucureºti,1900.p.26.

32 Gh.ªincai,Croniceromânilorºialtor neamuri,vol.III,Bucureºti,1885,p.304.

33 CsereiMihaly,Historiaja,Pest,1350;Hurmuzaki,Fragmente,II,p.35,laSilviuDragomir,op.cit.,p.24.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

Al doilea interes urmãrit de curtea imperialã prin trecerea românilor ortodocºiîndependenþapapalitãþiiafostruperealordinlegãturilebisericeºticu românii din Principate. Dat fiind cã românii constituiau marea majoritate a populaþieidinTransilvania,CasadeHabsburgîºidãdeaseamacãoviitoare ridicareculturalãºioinevitabilãdezvoltareaconºtiinþeinaþionaleaacestei populaþiiovorfacesãtindãºilaorealizareaunitãþiisalepoliticecuromânidin Principate.Ceamaibunãasigurareîmpotrivaacesteieventualitãþiipericuloase pentruImperiulhabsburgiceradesprindereacâtmaicompletãaromânilordin TransilvaniadeceidinPrincipate. Prezenþaacestuiinteresîncreareauniaþieidecãtrehabsburgietrãdatãde

acuzaþiaadusãmitropolituluiAtanasie,începãtoruluniaþiei,laVienaîn1701,cã

întreþinecorespondenþãcuprincipeleÞãriiRomâneºti 34 ,ºiurmãtoareaobligaþie ce trebuie sã ºi-o ia Atanasie: «De astãzi încolo mã leapãd de toate curãspundenþiileºidãtãturaînºtiinþãprinscrisoareºipreteºugulschismaticilor, aereticilorºiacraiuluisauvodiiþãrãiMunteneºti.Niciocartedeacumînainte cu aceia rãspuns nu voi avea ºi nici pe Bucureºtean, mai mult al meu arhiepiscop a fi nu-l voi cunoaºte, dar eu într-una cu tot soborul meu Arhiepiscopului de Estergom mã smeresc, pe acela a fi mitropolitul meu îl cunosc» 35 . Consilierul imperial, contele Hatsfeld, spunea într-un raport din anul

1782;«Trebuiesãmãrturisesccãeupentruîmprejurãrileactualeprivescunirea

maimultcaochestiunepoliticãdecâtreligioasã.Privitãsubpunctuldevedere alpoliticii,ededoritcaromâniisãsecreadãafiuniþi,deoareceprinaceastase îndeamnãaaderamaimultlastãpîniiþãriilor,decâtuneiputeristrãine».Tot atunci,cancelariaardeleanãspuneacã«unireaareunîndoitscop,anumeunul teologic,deaduceiarãºiînsânulBisericiiCatolicepeceicãzuþiºiunulpolitic, spreatãialegãturileceleîntreþineacestpoporcuþãristrãine,prinmijlocirea desunirii» 36 . Acest interes politic al Casei de Habsburg s-a manifestat în mãsurile severeluatedeautoritateadestatîntotsecolulalXVIII-leaîmpotrivatinerilor pe care ortodocºii ardeleni lipsiþi de episcopi, care sã hirotoneascã preoþi ortodocºi,îitrimiteaulaepiscopiiledinPrincipate,casãvinãdeacolohirotoniþi ca preoþi. Intr-o instrucþie datã de guvernatorul din Sibiu, Haller, pentru

aplicareaunuirescriptimperial,la20iunie1746,sespunecã«esteinterzisca

valahiisãsehirotoneascãdealþiepiscopi.Deciprotectoriiunirii vorcãutasã împiedicepeaceºtivalahicarevortreceînValahiasauMoldovapentruaprimi hirotonii.Pentrumaiuºoaraexecutareaacestuilucru,secerecaConsiliulaulic derãzboisãdeaordine caceicetrecînþãristrãinepentruaprimihirotoniisã

34 N.Nilles,op.cit.,p.259-262.

35 Al.Pop,DezbinareaînBiserica româneasc\dinArdeal,Bucureºti,1921,p.61-63.

36 SilviuDragornir,op.cit.,p.71.DupãarhivacurþiidinViena,SecþiaStaatsrath,nr.65din1782.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

fieaºteptaþilatrecãtoriºisãfiedeþinuþiºipuºiladispoziþiastatuluicatolic,pân\ la noi ordine» 37 . Iar în rescriptul Mariei Tereza din 18 iunie 1747 cãtre guvernatorul ardelean se ordona «sã se confiºte la trecãtori toate cãrþile schismaticeceîncearcãaseaducedinMoldovaºiValahia» 38 .«Nicidinmotive politice, zice împãrãteasa, nu se poate admite intrarea în þarã a preoþilor ºi cãlugãrilordinaceleprincipate» 39 . Iar la 1761, aceeaºi împãrãteasã, într-o rezoluþie, spune cã generalul Bucow«meritã sã fie lãudat deoarece prin bunaluilucrareîntregdistrictul Bistriþeiafostreîntorslaunire,rezultatcareedemareînsemnãtatedinîndoitul punctdevederealreligieiºistatului,`ntrucâtBistriþaconstituiemargineade cãtreMoldova» 40 .

c)Silniciaiezuiþilorºiavârfurilorcleruluiunit.Uniaþias-acreatºimenþinut

înTransilvaniaºiprinsilniciaexercitatãlaînceputdeiezuiþi,iarmaitârziude

vârfurilecleruluiunit,careautrecutîntabãracleruluicatolic. Pentruaînþelegecumafostposibilãosilniciedinparteaaceasta,nu trebuiesãuitãmcãevorbadetimpulcândBisericaRomano-Catolicãaveaîn privinþalibertãþiireligioaseodoctrinãcareofereavârfurilorsaleargumentele pentrupracticareaacesteisilniciicuceamailiniºtitãconºtiinþã.Eradoctrinacã delibertatearedreptsãsebucurenumaiadevãrul,adicãînvãþãturacatolicã,iar tezacãoriceideologietrebuiesãsebucuredelibertateeradeclaratãdepapi«o doctrinãpestilenþialã».Eroarea,adicãtoatecelelaltedoctrine,n-audreptulla libertate.Elepotficelmulttoleratedefapt,darnudedrept,adicãatuncicând BisericaCatolicãnuaremijloacesãlestârpeascã,sauatuncicândnu-istãla dispoziþiearmataunuistatcatolic. ~nConciliulalII-leadelaVaticans-arecunoscutpefaþãdetoþioratorii cãaceastaafostdoctrinacatolicãpân\acum.Deosebireafaþãdetrecutestecã înConciliuceimaimulþiepiscopi,recunoscândaceastãdoctrinãºipracticã pentrutrecut,aucerutpãrãsirealorpentruviitor,admiþînddreptullalibertatepe seamatuturorcredinþelorºiideologiilorpecândopartemaimicãdinepiscopi aucerutcaBisericaRomano-Catolicãsãrãmânãºimaidepartefidelãdoctrinei

saledepân\acum.CardinalulRuffini,combãtândla23septembrie1964,în

sesiuneaaIl-aaConciliului,principiulafirmatînschemaDesprelibertate,

toatecredinþeleaudreptullalibertate,aspus:«Sãnuseparãmlibertateadeade-

Cânde

vãr Adevãrulesteunulºinuexistãdecâtounicãreligieadevãratã

vorbadealtereligiidecâtdeceacatolicã,trebuiesãsevorbeascãde«toleranþã», nude«libertate».

Iarla24septembrie1964,episcopuldeCastroMeyer,dinBrazilia,a

declarat:«Doctrinacãtoþitrebuiesãsebucuredelibertateecutotulopusã

37 SilviuDragomir,op.cit.,Anexanr.40,p.54.

38 Ibidem,Anexanr.41,p.60.

39 Ibidem.

40 ArhiveleStatului,Viena,Staatsrath,nr.2295din1761,laSilviuDradomir,op.cit.,vol.II,p.261,nr.2.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

doctrineitradiþionalealuiLeonalXIII-leaºiPiusalXII-lea,carespuncã

eroarean-areniciundrept,darpoatefitoleratãpentruaseevitaunrãumai

mare».

Interpretândaceastãdoctrinã,ziarul«LeMonde»din29septembrie1964

scria:«Faþãdeceiîneroarenupoateexistadecâtointoleranþãtotalã.Dar

þinândseamadeforþaîmprejurãrilor,sepoateadoptafaþ\deeioatitudinede

toleranþã

existãînsãstateprincareputemaplicaprincipiulintoleranþei,sãofacem,aºa cum am fãcut-o ºi în trecut, a spus în esenþã, mai departe, în amintita sa intervenþie,CardinalulRuffini:

«Sespuneîntextcãstatulesteincompetentsãjudeceînmateriereli-

gioasã.Dacã-iaºa,cumpoateexistaoreligiedestat?Aceastaeonegaþieaideii

deconcordat,maialesîntimpurilevechi,darºiazi,deexempluînItalia,în

Spania,`nRepublicaDominicanã,înacesttextsemergeîmpotrivauneitradiþii

foartevechiºicontraSfîntuluiScaun.Acestaeunlucrufoartegrav».Iarîn

ºedinþadin17septembrie1965,acelaºicardinalaspus:«Statultrebuiesãajute

la biruinþa, conservarea [i apãrarea adevãrului». «Binele comun pentru care trebuiesãlucrezestatulnuconstãînposibilitateaacordatãtuturordeafiegali, ciînrealultriumfaladevãrului,pecarenumaiBisericaRomano-Catolicãîl posedã». Dimpotrivã, Cardinalul Henriquez, arhiepiscop de Santiago de Chile, exprimândopiniamainouãamariimajoritãþiaepiscopilordinConciliu,aspus

înºedinþadin23septembrie1964:«Trebuiesãfacemsãdisparãdinlumea

întreagãopiniacãcatoliciisuntoportuniºtiºiaudouãmãsuri,dupãcumsunt într-un stat slabi sautari Tipuldeommodern,ceresaadaptãmmetodele

Schemanepuneîngardãcontra

prozelitismului. Acesta reprezintã o corupþie a mãrturiei. El are aerul de a profitadeavantajulinstituþieiumane,fãrãsãsefereascãdeaintimida,dea solicita,deaprezentamomelimateriale».

IarînsesiuneaaIII-a,la17septembrie1965,ArhiepiscopulHeenande

Westminsteraspus:«Nulipsescepisoadeîncareelementeleacatoliceausuferit dincauzacomportãriiautoritãþiistatelorcatolice». Ne pare bine cã majoritatea episcopatului catolic se jeneazã azi de intoleranþa Bisericii Romano-Catolice din trecut faþã de alte credinþe ºi de metodelefolositedeeaîmpotrivalor.Dararfidedoritcaaceastãschimbarede atitudinesãseobserveºiînrenunþareaBisericiiCatolicelaîncercãriledea refaceuniaþia. DefaptsilniciareprezentanþilorBisericiiRomano-Catolices-aexercitat încazuluniaþieidinTransilvania,prinprofitareadeImperiul"habsburgic,care nus-asfiitsãapliceforþapentrususþinereaprozelitismuluicatolic.Aplicarea aceastaaforþeiafãcut-oImperiulhabsburgicînmarepartesubstimulareaºi inspiraþiecontinuãaiezuiþilor,iarmaiapoiavârfuriloruniatismului,careau

noastre,þinândseamadesocietateademocratã

Sãsuportãmpeceiîneroarepentrucãnuputemfacealtfel».Când

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

contribuitastfellaintensificareacontinuãaaplicãriiforþeidestat. Toate metodele trecute condamnate de Cardinalul Henriquez le-au practicatiezuiþiiºivîrfurilecleruluiunitdinArdeal:momealacuavantajedin partea statului ºi ameninþarea cu privarea de ele ºi cu pedepse din partea statului,delaþiuneaºiminciunacãtreorganeledestat,princareatrãgeauasupra celorce-ºiapãraucredinþamãsuriînãsprite,falsificareapedeopartedeacte pentrua-iobligapeoamenimaitârziusãþinãangajamenteledecatolicizare,pe care înaintaºii lor nu le luaserã de fapt, pe de alta înºelarea poporului cu asigurãricãnuseintenþioneazãnicioschimbareacredinþeilui,exploatarea slãbiciunilor celor pe care ºi-i fãceau unelte.Toateacesteasevorvedeaîn scurtadescriereaînceputuriloruniaþieiºiaunoradinmomenteleistorieiei.Aici dãm numai câte o mostrã din fiecare: momeala cu avantaje materiale ºi ameninþareacuprivareadeelesevededinurmãtoareapropunereaiezuitului KapicãtrecardinalulColoniciºiprinelcãtreîmpãrat:«Nimenisãnufiede-a dreptulsilitlaunire,darsãseaflevreomodalitatecaniciunpopãsãnusepoatã bucuradeprivilegiiledatedeîmpãrat,decâtdacãnedãnouãsemnemaride unireadevãratãºiniciunsemndeprefãcãtorie» 41 . Cazurilededelaþiuneºiminciunãcãtreorganeledestatseþinºielelanþ.

AtanasieestepârâtlaViena,în1701,delucruriadevãrateºineadevãrate,pentru

ca sub ameninþarea pedepsei pentru ele sã semneze acceptarea tuturor condiþiilor ce i s-au impus. Episcopul Petru Aron cere la 19 aprilie 1749 intervenþiaautoritãþiidestatîmpotrivaortodocºilordinFãgãraººiacãlugãrilor delaSâmbãtadeSus 42 . EpiscopulInocenþiuMicu-Klein,înaintedeaseconvingedezãdãrnicia unirii,cerecurþiidinVienasãfiefolositãforþamilitarãîmpotrivaneuniþilor, chiarcândfaccererilaautoritãþi:«Ceremcaîmpotrivapreoþilorºipersoanelor bisericeºti,carenuvoiescsãascultedeepiscopiºidemaimariibisericeºti,când nu pot fi potoliþi sau reduºi la ascultare altfel ºi fac cereri de anchetã la autoritãþilesuperioarealeprovinciei,sãsefoloseascãbraþulsecular» 43 . Iar episcopul Grigore Maior scrie la 19 aprilie 1782 comandantului generaldinSibiu:«DacãfacabstracþiedeSchitulSilvaºuldeSusîndistrictul Haþeg,numaiexistãpecâtºtiunicãierialtundevaeremitsaucãlugãrdeacestfel sub jurisdicþia mea. Dar mã întorc la mânãstirea neunitã de rit grec de la SâmbãtadeSus,celmaimareluptãtorcontraîntregiiuniriºireamintesccu plecãciuneExcelenþeiVoastreceleceamscrisadesea,cerânddãrâmareadin temelieaacestuilocaºdinpãdure.Numãîndoiesc,ExcelenþaVoastrã,cãveþi ajutalaîmplinireaacesteicereri,dacãacumosprijinãºidorinþamaiînaltã». Aceste stãruinþe au fãcut ca mânãstirile ortodoxe româneºti din. Transilvaniasãfiedãrîmatetoate 44 .

41 ªt.Lupºa,op.cit.,în"BisericaOrtodoxãRomânã”,LXVII(1949),nr.1-2,p.44.

42 SilviuDragomir,op.cit.,Anexanr.53,p.78—79.

43 Ibidem,Anexa18,p.24.

44 ªtefanMeteº,MâmãstirileromâneºtidinTransilvania,Sibiu,I936,p.89-90.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

DacaM\nãstireadelaSâmbãtadeSusafostdãrîmatãînnoiembrie1785,

celelaltemânãstiridinÞaraOltului,fuseserãdãrâmatemaiînainte,laordinul

generaluluiBucowdin13iunie1761,caresuna:«Mânãsriledelemnsãfiearse

pretutindeni,celedepiatrãsãsedistrugãºisãsefacãraportExcelenþeiSale Generalului atât despre restituirea bisericilor (cãtre uniþi) cât ºi despre demolaream\nãstirilor.Iardacãcinevas-aropuneînmodtemerarpreaînaltei porunciregale,sãfiepedepsitnumaidecâtcumoarteaprinspînzurãtoare,sau printãiereacapului,cauniicaredispreþuiescporuncileregeºtiºitulburãpaceaºi ordineapublicã» 45 . O directivã exemplarã pentru exploatarea slãbiciunilor episcopului ºi cleruluiunitodãcardinalulColoniciiezuituluiNeurauter,pusca«teolog»pe lâng\ episcopul Atanasie: «Cu toatã sîrguinþasãaibãgrijesãsefoloseascã pasiunile(dorinþele)episcopuluiºialeclerului(«utaffectuumEpiscopietcleri lucretur»);fãcândaºa,uºorvacîºligapentruplanurilesale,opopulaþieatâtde rusticã,denecivilizatã,care-ºimãsoarãprieteniiledupãutilitate,ºiºi-ivaface binevoitori ºi va putea obþine de la ei toate» 46 . Catolicismul va face uz permanentdeacestprincipiu,încãrcândvîrfurilecleruluiunitcucelemaimari beneficii.Desprefalsificareadocumentelorvafivorbamaiîncolo.

Unsimbolconcentratalcelortreisilniciini-loferãstrânsacolaborare dintreofiþeriiaustrieci,iezuiþii,iarmaitârziuvîrfurileunite,ºiagenþiifiscali. Preoþii câºtigaþi pentru unire de câte ori se loveau în sate de rezistenþa credincioºilor ortodocºi apãreau prin case însoþiþi de ofiþerii austrieci ºi de agenþiifiscului,saudeslujitoriiproprietarilorlatifundiaripentruaarestaºia prãda bunurile oamenilor, într-o plângere a românilor ortodocºi ardeleni se spune:«Dupãaceeas-ausculatpopiiceiuniþiºis-audusladomni.ªine-au pârâtºiauminþitcãnoiamfostîmpreunãcudânºiiºin-amfostnicevomfi.ªi ne-aupussuptbirºagsine-auprinsprenoimaimultdecâttreisutedeoameni, tot fruntea ºi noi am feleluit cã nu ne vom uni,suntemgatasãneaduceþi muierileºicopiiisãletãiaþicapetele,apoinouã;sãºtiþiMãriaVoastrãbinecã omulnu-islobodcutrupul,darestecusufletul.Apoine-auslobozitºine-aupus suptbirºagmare,cumplitºiîncãºisuptbãtaie» 47 . Conlucrarea strânsa dintre silnicia catolicã ºi silnicia Imperiului

habsburgics-aaccentuatdeprin1699cândguvernulaustriacºiconducerea

BisericiiRomano-Catolicevãzândcãacþiuneamisionariloriezuiþidependenþide autoritãþileordinuluilor,nupoateînduplecapoporulromânlauniaþie,auhotãrât înlocuirealorcumisionarimilitari(«missionaricastrenses»),adicãcuiezuiþi afectaþipelâng\regimentelemilitare 48 . Iezuitul Brzenski spune cã misiunile iezuite de propagandã însoþeau

45 IlarionPuºcariu,Documentepentrulimbã,I.p.233.

46 N.Nilles,op.cit.,p.310.

47 SilviuDragomir,op.cit.,Anexa59din1749,p.87.

48 MihailDan,op.cit.,p.307.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

armata austriacã prin sate ºi rãspândeau printre preoþi decretul împãratului

LeopoldIdin14aprilie1698ºialcardinaluluiColoniciprincaresefãgãduiau

uºurãrimaterialecelorcevorîmbrãþiºa"unirea 49 . Seînþelegecã«predicarea»decretuluiimperial,fãcutãdeiezuiþiînsoþiþi desoldaþi,eradenaturãnunumaisãmomeascãpeuniipreoþi,ciºisãbage teamaînoameni. Dinîntâlnireaîntreîntreitasilnicieamintitãºiîntrerezistenþaromânilor pelângãOrtodoxie,arezultatcompromisulsauchipulhibridºiconsistental uniatismului. Unde rezistenþa slãbea mai mult, întreita silnicie devenea mai îndrãzneaþãºiînaintaînoperadecatolicizare,cums-a`ntâmplatînunelepãrþi dinnordulArdealuluisaucuvîrfurilecleruluiunit.Cândrezistenþadevenea totalã, se prãbuºea chiar ºi chipul aparent al unirii. Aºa a fost în timpul

rãscoalelorreligioaseînsecolulalXVIII-leaºiaºas-a`ntâmplatîn1948.

Sãurmãrimacumacþiuneacombinatãafactoriloramintiþiînfenomenul

naºteriiuniaþieiºialmenþineriiei.

2.~nceputuluniaþieisifalsurilededocumentecareînsoþescorigineaei

a)PrimeledocumentecarevorbescdeînceputuluniaþieiînTransilvania sunttreiproceseverbalealeunuiSinodîncares-arfihotãrâtadoptareauniaþiei,

pelaînceputulanului1697,orezoluþiedeuniredin21martie1697semnatãde

«Episcopul»TeofilºioadresãcãtrecardinalulColonicidin10iunie1697,cu

semnãturaaceluiaºivlãdicãTeofilºia12protopopi«preasupuºiºipreaumiliþi

fii», prin care i se aduce la cunoºtinþã primirea uniaþiei. Textul latin al proceselorverbalel-apublicatN.Nilles,dupãunmanuscrisaflãtorînarhiva Episcopieiromano-catolicedinAlbaIulia.Acestmanuscris,spuneel,erao copie dupã originalul latin pe care l-a depus Baranyi în dulapurile ArhiepiscopieideStrigoniu.DarSilviuDragomirdeclarãcãnuagãsitacolo niciurmãdeexistenþalor.Otraducereromâneascãaacelorproceseverbalea

publicatT.Laurianîn«MagazinulistoricpentruDacia»,III,p.271-272,dupã

unmanuscrislatindinArhivaEpiscopieiromano-catolicedinAlbaIulia. Decioriginalullatinalacestorproceseverbalenuexistã.Cuatâtmai puþin existã originalul românesc dupã care ar fi trebuit sã se traducã acest originallatin.

Deasemenea,nuexistãoriginalul«rezoluþiei»din21martie1697.N.

Nillesareprodusuntextlatinalei,dupãocãrticicãtipãritãînClujla1730,ºi

atribuitãpân\nudemultiezuituluiAndreiIlia:«Ortusetprogresusvariorum`n

DaciaGentiumetreligionumaprincipibuseiususqueadannum1722».

Adresa cãtre Colonici se gãseºte în colecþia hîrtiilor iezuitului He-

49 QullenzurGeschichte,Brasso,VI,1915,p.326,laªt.Lupºa,op.cit.,în «BisericaOrtodoxãRomânã»LXVI

(1948),nr.11—12,p.550

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

vennesi,depusãînBibliotecaUniversitãþiidinBudapesta.Easecompunedintr-

ocoalãîndoitãîndouã,adicãdindouãfoi.Peprimapaginãetextullatincu semnãturaºipecetealuiTeofil.Semnãturas-adoveditfalsificatã.Pepaginaa

douasedaunumeleînlatineºtealecelor11protopopiºialunuipreot.Pepagina

atreiaseaflãsemnãturileacestora,iarpepaginaapatraadresaluiColonici.

Cele12semnãturisuntautentice.Darsevedecãfoaiaaceastacusemnãturi,

careconstituieprimafoaieacoliiîndoite,afostluatãdindosarulcusemnãturi alvreunuisobordemaiînainte.Unplastografaluataceastãcoalã,aîndoit-o astfel,cafoaiaîntâisãdevinãfoaiaadouaºipepaginaîntâiapusscrisoareaîn latineºtecãtreColonieicusemnãturaplastografiatãaluiTeofil. Toate aceste cinci acte se dovedesc false ºi din motive interne: la

începutulanului1697,Teofilnuputeasãvorbeascãatâtdeurâtdecalviniidin

Transilvania,careerauîncãatâtdetaripân\înseptembrie1697,cãºiînactele

imperialesuntmenajaþi.La1697nuseputeacaTeofilºiprotopopiiortodocºi

românisãdeclarecãacceptãcelepatrupunctedogmaticecatoliceºi«toate

celelaltecâteleprimeºte,mãrturiseºteºicredeSfântamamãBisericaRomano-

Catolicã»,câtãvremeniciîmpãratulLeopoldnucereaaceastaînrezoluþiadin

14aprilie1698,ºiniciprotopopiinuvoiescsãsemnezeînoctombrie1698

acceptareacelorpatrupuncteºievitãsãnumeascãBisericaCatolicã«mamã» 50 . Acesteactes-auplãsmuitulteriorpentrucapebazalorsãseimpunã româniloroformãmaicatolicãauniaþieiºipentrucasãsearatecãiniþiativa

uniaþieiaparþineromânilorºiemaivechedecâtdecretulluiLeopoiddin14

aprilie1698ºidecâtvlãdicaAtanasie.

b) Iezuitul Baranyi dupã ce a izbutit, prin cardinalul Colonici, sã

determinepeîmpãratulLeopoldIsãdearezoluþiadin14aprilie1698,s-aîntors

înTransilvaniaºiaînceputsãlucrezepelâng\doi-treiprotopopiortodocºi(în specialpelângãprotopopulGheorghedinDaiacareeraºinotarulsoborului,pe lâng\protopopulNicolaedinSebeº,ambiiaproapedeAlbaIulia,ºipelâng\ preotulIoandinAlbaIulia),arãtându-lebeneficiiledecaresevorîmpãrtãºi preoþiiortodocºidacãvorsemnaoacceptareauniriicuRomapapalã 51 .

Intretimp,cardinalulColonici,nemulþumitcãînDiplomadin14aprilie

1698împãratulnucereapreoþilorortodocºiromânidecâtrecunoaºtereapapei,

publicãºielunapella2iunie1698,cãtrepreoþiiortodocºiromâni,încare

exprimându-le bucuria cã prin decretul imperial «li s-a deschis calea» spre unireacuBisericapapalãaRomei,lepromiteºielo«protecþieºifavoare»cu atât mai mare cu cât se vor dovedi «mai fervenþi în mãrturisirea ºi în conservarea uniaþiei, învãþând, mãrturisind ºi crezând privat ºi public toate acelea pe care le învaþã, le mãrturiseºte ºi le crede Sfânta Maicã Bisericã

50 ArgumentelepentrufalsitateaacestoractesuntexpusepelarglaSilviuDragomir,RomaniidinTransilvania[i

unireacuBisericaRomei,în«BisericaOrtodoxãRomânã»,LXXX(1962),nr.9-10,p.865—880.

51 ªt.Lupsa,op.cit,,în «BisericaOrtodoxãRomânã»,LXVI (1943),nr.9-10,p.493.ºi laSilviuDragomir,

RomâniidinTransilvaniasiunirea

,p.898).

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

Romano-Catolicã, dar în special cele patru puncte» (primatul papal, azima, purgatoriulºipurcedereaSfîntuluiDuhºidelaFiul) 52 . Metodaaceastadeapromiteºiaacordafavorurilepemãsurazeluluidea lucralacatolicizareaortodocºilorromâniafosturmãritãpermanentînistoria

uniaþiei.Totînlunaiunie1698vinedelaBucureºti,undeplecaseîncãdin

toamna anului 1697 pentru hirotonie, ºi noul mitropolit al românilor din Transilvania,Atanasie.Baranyiîncepesãlucrezeºipelâng\el.Elreuºeºtesã obþinã iscãliturile a 38 de protopopi pe un act cãruia i s-a pus data de 7 octombrie 1698, dar nu cu recunoaºterea celor patru puncte, cum cerea cardinalulColonici,ºinicimãcar«curecunoaºtereapontificeluiroman»,cum

cereaîmpãratulLeopoldI.Baranyiatrebuitsãsemulþumeascãcuatâta.Darºi-

arezervatopaginãalbãînactpentruaintroduceacolocondiþiilecerutedeºeful sãu,cardinalulColonici.

Actulsecompunedintreifoisau6pagini,adicãdintr-ocoalãîndoitãºi

încãdintr-ojumãtatecoalãlipitã.Foaiaadouaacoliiadouas-atãiatprobabil ulterior,dupãces-aconstatatcãnusepotobþinesemnãturimaimulte. Peprimapaginãeuntextromânesccarecuprindedeclaraþiadeunire formalã,purnominalã,cuBisericapapalãaRomei,cuunadaospusînjosul paginii, sã nu se clinteascã nimic dinobiceiulºicultul«Bisericiinoastrea Rãsãritului»,ºivlãdiciisãfiehirotoniþidepatriarhulortodoxdinimperiu(adicã de patriarhul ortodox din Karlovitz), papa ºi împãratul având doar sã-i întãreascã:pepaginaadouaeuntextlatin,careareintercalateºicelepatru punctealedoctrineicatolice;pepaginileatreia,apatraºiacinceaurmeazã semnãturile,iarînjosulsemnãturilordinpaginacincea,uncodicilscrisdemâna mitropolituluiAtanasie.Paginaaºaseaegoalã. Sevedecãprotopopilorlis-acerutdecãtreBaranyi,sauprinAtanasie,sã semnezedocumentuldinpaginaîntâia,începânddinpaginaatreia,paginaa douarãmânândînalbpentruaficompletatãulterior,ceeaces-aºiîntâmplat. Dardinprecauþie,protopopiisaumitropolitulAtanasie,carevafistrâns semnãturile,auîntãritpentrupreîntâmpinareaeventualelorcompletãrineagreate înpaginileadouaºiaºasea,goale,atâtînjosulpaginiiîntâi,câtºiînjosul paginii a cincea,undeseterminausemnãturile,prinpostscripturi,ideeadin textulromânescprincipal,semnatdeei:cãnuînþelegunireadecâtcaolegãturã formalãcuBisericapapalãaRomei,neacceptîndu-senicimãcarprimatulpapal, cipãstrându-setoatãcredinþaºicultulortodox. Iatãtextulromânescprincipaldinprimapaginã:

«Noimaijosscriºi,vlãdica,protopopiiºipopiibisericilorromâneºti,dãm

înºtiretuturorcãrorasecuvine,maivârtosþãriiArdealului:

Cercând schimbarea ceºtii lumi înºelãtoare ºi nestarea ºi neperirea sufletelorcãroraînmãsurãmaimaretrebuieafidecâttoate,dinbunãvoia noastrã,neunimcuBisericaRomeiceacatolicãºinemãrturisimafimãdularele

52 N.Nilles,op.cit.,p.197.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

ceºtii Biserici sfinte catoliceascã a Romei, prin aceastã carte de mãrturie a noastrãºicuacelepriveleghiomurivoimsãtrãim,cucareletrãiescmãdulãrileºi popiiceºtiiBisericisfinte,precumînãlþiasaîmpãratulºicoronatulcraiulnostru înmilosteniadecretumuluiînãlþimeisalenefacepãrtaºi.Caremilãaînalþiisale nevrândaolepãda,cumsecadecredincioºilorînalþiisale,aceastãcartede mãrturieºiînalþiisaleºiþãriiArdealuluiodãmînainte.Pentrucaremaimare tãrie dãm peceþile ºi scrisorile mânilor noastre. S-a dat în Bãlgrad în anii

Domnului1698,în7zilealuioctomvrie».

Dupãacesttextfoartegeneral,urmeazãînaceeaºipaginãpost-scriptum-

ulurmãtor,încareseafirmãºipozitivvoinþaprotopopilordeapãstratoatã

credinþaBisericiiOrtodoxe:

« ~nsãîntr-acestchipneunimºinemãrturisimmãdulãrisfinteicatoliceºti bisericiaRomei,cumprenoiºirãmãºiþelenoastredinobiceiulBisericiinoastre aRãsãrituluisãnuneclãteascã,citoateþãrãmoniile,sãrbãtorile,posturile,cum

pân\acumaºaºideacumînaintesãfimslobozialeþineadupãcãlindarulvechi.

ªiprecinstitulvlãdicanostruAtanasienimepân\lamoarteasfinþiisalesãn-

aibãputerea-lclãtidinscaunulsfinþiisale.Citocmadeis-artâmplamoarte,sã

steaînvoiasoboruluipecinearalegesãfievlãdicã,precaresfinþiasapapaºi

înãlþatulîmpãratulsã-lîntãreascãºipatriarhuldesuptbiruinþaînalþiisalesã-l

irotoneascãºi-nobiceiulºidregãtoriileprotopopilorcaresuntºivorfiniciîntr-

unfeldelucrunimesãnuseamestece,cisãþiecumºipân\acum.Iardenune vor lãsa pre noi ºi pre rãmãºiþele noastre într-aceastã aºezare, peceþile ºi

iscãliturilenoastrecareamdatsãn-aibãniciotãrie.Carelucrul-amdatîntãrit

cupeceteaMitropolieinoastrepentrumaimaremãrturie».

UrmeazãînaceeaºipaginãpeceteaMitropoliei,darfãrãniciosemnãturã.

înjosulpaginiiacincea,dupãsemnãturileprotopopilor,seaflãacestcodicil

scrisdemânaluiAtanasie,darfãrãsemnãturalui,carenuaparenicãieriîn

document:

«ªiaºaneunim,aceºticescrimmaisuscumtoatãlegeanoastrã,slujba Bisericii,leturghia,ºiposturileºicãrindarulnostrusãsteapeloc,iarãsãn-arsta pelocacele,niciacestepeceþisãn-aibeniciotãrieasupranoastrãºivlãdica nostruAtanasiesãfieînscaunºinimesãnu-lhãrbãtãluiascã». In pagina a doua, rãmasã goalã, când s-a dat pentru semnãturi, s-a adãugat,debunãseamãulterior,urmãtorultextlatinesc:

«Nos infrascripti Ecclesiae Vallachicae in Transylvania Episcopus Arhidiaconietclerusuniversusmemoriaecommendamustenerepresentium, quibusexpedituniversis,maximeveroinclitiregniTransylvaniaestatibus. Considerata tum fluxa humanae vitae instabilitate, tum etiam animae (cuius`nomnibuspotiorcurahabenda)imortalitate,libereacsponte,impulsu divininuminis,cumEcclesiaRomano-Catholicaunioneminimuseiusdemque Sanctae Matris Romano-Catholicae Ecclesiae commenibra nos tenere presentiumdeclaramus,omniaadmittentes,profitentesetcredentes,quaeilla

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

admittit,profiteturetcredit,praesertimveroillaquattorpunctainquibushac tenus dissentire videamur, quae etiam in clementissimo suae saeratissimae Majestatisdecretoabdiplomatenobisinsinuantur.Quapropteriisdemprorsus

juribusacprivilegiisquibuseiusdemSanctaeMatrisEcclesiaepresbyteriexin-

dultosacrorumcanonumacdivorumquondamregniHungariaeregumutuntur, nos quoque juxtam praenominatum sacrae, Caesareae regiaeque Majestatis decretum,amodoetdeincepsutieiusdemcommembrafruiacgauderevolumus. Incuiusmajoremfidemacroburpraesensmanifestumnostrumpropriamanus

syngraphanecnonsigillocommunimus.Anno1698,7octobris.Alba-Iuliae».

Dacã comparãm textul românesc principal cu textul latin, observãm urmãtoareledeosebiri:

`ntextullatinseafirmãcãprotopopiiseobligãsãadmitã«toatecâtele

ºimaialescelepatrupuncte»deosebitoare,

pe când în cel românesc nu se menþioneazã nici mãcar «recunoaºterea pontificeluiroman». Provocareatextuluilatinlaundecretimperial,carearconþinecondiþia acceptãriituturorcelorcelecredeBisericaRomano-Catolicãºimaialesacelor patrupuncte,aratãprobabilcãelapututfiscrisnumaidupãemitereadecretului luiLeopolddin16februarie1699,încareecuprinsãaceastãcondiþie 53 . Dar s-ar putea ca acest text interpolat încã înainte de aceadatãsãfi

contribuitelînsuºicaîmpãratulLeopoldsãcearãîndiplomadin16februarie

admiteBisericaRomano-Catolicã

1699,acceptareacredinþeicatoliceintegrale.

în textul latin se afirmã cã protopopii numesc Biserica Romano- Catolicã «maicã», pe când în textul românesc lipseºte aceastã expresie. Dimpotrivã în post-striptum din pagina întâia, protopopii numesc Biserica Ortodoxã,«Bisericanoastrã»aRãsãritului. întextullatinsespunecãprotopopiiîndeplinescacestact«liberºide bunãvoie,subimpulsulputeriidivine»,pecândîncelromânesceispunsimplu cã-l îndeplinesc «din bunã voia noastrã», neatribuind acest act pur politic vreunei intervenþii divine.Dimpotrivã,pelâng\dorinþadeaseîmpãrtãºide «privileghiomuri»,eimaidaucamotivstrãveziualactuluilorºinevoiadease supuneporunciiîmpãratului.ªtiaueiceºtiaudesprecelece-iaºteaptã,dacanu sevorsupune.~ntextullatin,caretrebuiasãajungãlaViena,nuseputeaspune aceasta. Aºadarîntextulromânescprotopopiinuacceptaunimicdincatolicism, decâtoconfirmareamitropolituluidecãtrepapa.~ntextullatinînsãsepretinde cãs-aacceptatcatolicismulintegral. Acesttextlatinn-apututficunoscutdeprotopopiºinicideAtanasie,a cãruiinfluenþãînredactareacelordouãpost-scripturisevedeºidingrijaceo punepentrusoartasa.Eln-apututficunoscutdeelnicipentrumotivulcãn-ar fi acceptat titlul de episcop, când Atanasie este socotit mitropolit pân\ la

53 Ibidem,p.225.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

rehirotonirealuicaepiscop,la25martie1701laViena.

Printexteleluiromâneºti,documentulafolositînprimaetapãauniaþiei caunprimangajamentalprotopopilor.Darînfaþaautoritãþilortrebuiasãse prezintecãortodocºiiromâniauacceptatmaimult.De-aceeatextulacesta(dacã a fost interpolat în document înainte de 16 februarie 1699, dacã nu, unul asemãnãtor)estetipãritºitrimisdeBaranyiiezuituluiHevennesicasã-lprezinte curþiidinViena. SeparecãelatrimisluiHevennesiºioriginalulîntreg,cucompletarea latinã,darHevennesidîndu-ºiseamacãedeosebitdetextullatinl-aþinutsecret, pedeopartecasãnusedescoperefalsul,pedealtapentrucãiezuiþii,dupãce auprinsdegetulprotopopilor,numaieraumulþumiþinumaicuatâta,civoiau maimult.Astfel,originalulrãmas;îngropatîntrehârtiileluiHevennesi,aajuns în Biblioteca Universitãþii din Budapesta, pân\ la 1879 când l-a descoperit istoricul unit Nicolae-Densuºianu, care condamnã acest fals în urmãtorii termeni:«Intenþiuneafrauduloasãesteaºadarevidentã.Avemînainteanoastrão traducþiunedincelemaimiºeleºtiºimaicriminale,falsificareaunuidocument public, a unui tractat politico-bisericesc, pentru a supune poporul român catolicilorºiadesfiinþaBisericaromânãdeAlba-Iulia» 54 . Pân\sãsedescopereînsãoriginalul,textullatintipãritaparteºifolositde cãtre autoritãþi ºi într-o largã publicitate a fãcut sã se creeze o convingere generalãcãunireas-arealizatcuacceptareacelorpatrupuncteºiuniatismul astfel înþeles sã capete o vechime ºi o consistenþã instituþionalã. Astfel un documentfalsificatafostprimulactdenaºterealuniaþieidinTransilvania. PedealtãparteBaranyitrimiseopetiþieDieteiardeleneînsesiuneadin octombrie-decembrie 1698 în numele preoþimii ardelene, prin care cerea scutirea de impozite, pe baza decretului din 14 aprilie 1698 al împãratului Leopoldºiahot\râriieideaseunicuBisericapapalãaRomei.Dietaalcãtuitã

maimultdincalviniºiluteranihotãrãºtela23noiembrie1698urmãtoarele:«La

petiþiapreoþilorromânivedemdinmilostivarezoluþieaMaiestãþiisale»,cãlise acordãcelorcetreclaoreligiereceptaaceleaºiprivilegiipecareleauºipreoþii aceleireligii.Darpreoþiiromânivorcontinuasãplãteascãimpozite«chiardacã ºi-auschimbatreligia»,înacestsens,Dietatrimiteºiunmemoriuîmpãratului, casãnuîmpãrtãºeascãaceleinaþiuniomaimarelibertatedecâtaavutpân\ acum.Dietamaihotãrãºtesãsefacãoanchetãînsateleromâneºti,casãsevadã carepreotºimirenisedeclarãpentruuniaþie,urmândcarezultatulancheteisã fieprezentatDieteiînsesiuneaeidelaSighiºoara,delaînceputulanului1699 55 .

Anchetas-aefectuatînianuarie1699.Dinmicapartedeactealeacestei

anchetecares-aupãstratînArhivadestataR.P.Ungare 56 ,reiesecãdacão

54 Nicolae Densuºianu, Independenþabisericeascã, Braºov, 1893, p. 28, la ªt. Lupºa, op.cit., în «Biserica

OrtodoxãRomânã»,LXVI(1943),nr.9-10.p.483.

55 SilviuDragomir,op.cit.,p.13.

56 ErdelyiKormanyszek,1968,nr.248,250,252ºi1699,nr.599ºi603,laSilviuDragomir,Istoriadezrobirii

,p.913-922

p.15-18.ºiRomâniidinTransilvaniaºiunirea

,

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

parte redusã a clerului s-a declarat cã face ce face ºi vlãdica, credincioºii aproapeînîntregimeaudeclaratcãvoiesc«sãrãmânãpân\lamoarteînreligia în care au fost pân\ acum», în cele mai multe pãrþi, mulþi preoþi nu s-au prezentatînfaþacomisiilorpentrucãprimiserãordindelaMitropolitulAtanasie sãnuseprezinte,deoareceaceastãanchetãeraordonatãdeoDietãcalvinãcasã stabileascãmaidegrabãîmpotrivireapoporuluilauniaþie.Laînceputulanchetei

secitearezoluþiaimperialãdin14aprilie1698,decinuunCatehismsuperior

celui ortodox, ci fãgãduiala unor privilegii, adicã a unei situaþii economice superioare.Asupraunorpreoþieaaavutoarecareinfluenþã,prinpromisiunilece lisefãceau,darpoporuluieanu-ipromiteanimic. ~ncomitatulDobîca,þãraniiromânidinsateaudeclaratînunanimitatecã rãmânînreligialor,cuexcepþiacelordinTioltiurcareauspuscãdeºiþinla

legealor,eidacãarfiforþaþinuselasãomorâþipentrureligialor.Preoþiicares-

au prezentat au spus însã cã cred cumcredevlãdicalor,dardesemnatnu

semneazã.NumaiînacestcomitatvlãdicaAtanasiereuºisesãcâ[tigeoaderenþã

maimareîntrepreoþi,încomitatulCluj,þãraniiromânidin41decomunes-au

declaratpentrureligiaîncares-aunãscut,iardin23preoþicâþis-auprezentat,

numai6auaprobatacþiuneavlãdicului.

~nþinutuldepecursuldesusalMureºuluidin31decomunenumaidouã

s-audeclaratsãascultedevlãdica,pecândîncelelaltetoþicredincioºiiºitoþi preoþiiaudeclaratcãrãmânînlegealor.LafelaufãcuttoþipreoþiidinÞara

BîrseiºiÞaraOltului.Totaºas-auexprimatºicelepeste30desatedinpãrþile

secuieºti. Totalizîndrezultateledinþinuturiledeundes-aupãstratacteleanchetei,

constatãmcãadeziuneapentruAtanasieauexprimat-o29depreoþi,pecând58

s-audeclaratpentrucredinþalorveche,iar27depreoþiaufãcutodeclaraþie

echivocã.Dintrecomune,276s-aupronunþatcãvorsãrãmânãlalegealor,2

pentruuniaþie,iar20aurãspunsechivoc 57 .Preoþiicares-auexprimatpentru AtanasiegândeaucamlafelcuprotopopulMihaidinC\lata(Cluj):«încare partevorhotãr`popiiromâniaserecipia,rãmânºieucuei,dardecâtsã-mi schimbcredinþa,maibinesuntgataamuri.Totuºifacrugãciunipentrupapade

laRoma».Decicamatitudineadintextulromânescsemnatdecei38deproto-

popi,la7octombrie1698.

DietatransilvanãadunatãlaSighiºoaraîn20ianuarie1699,dupãcea

impus pe preoþii români iarãºi cu 4.950 florini, s-a pomenit, ca rãspuns la

demonstraþia ei din noiembrie 1698, cu diploma imperialã din 16 februarie 1699, care sancþiona unirea românilor cu Roma papalã pe baza acceptãrii

întregiidoctrinecatolice(caîntextulinterpolatînactuldela7octombrie1698

deBaranyi)ºihotãrasãacordepreoþiloruniþiscutirileºiprivilegiiledecarese

bucurãºipreoþiicatolici.~ntr-unprotestmaienergicdin14iulie1699,guvernul

transilvãneanspunea:«Schimbareadereligieimpusãpoporuluiromânedeparte

57 SilviuDragomir,Istoriadezrobirii…,p.15–18.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

de a fi spre vreun folos religiei catolice Privind lucrurile mai în deplinã luminã,popiiromâninuaudevenitcatoliciveritabilisauuniþiadevãraþi,nici prieteniºiaderenþiaicatolicismului,cidoarniºteoamenieliberaþideimpozite ºi de iobãgie, hotãrâþi sã lupte împotriva domnilor de p\mânt provocând trecereasarcinilorsuportatedepreoþipeumeriicelorlalþicontribuabili».

DreptrãspunsîmpãratulLeopoldIemitela26august1699unnoudecret

cãtre guvernul transilvãnean, ameninþînd cu pedepse aspre pe cei ce «împiedicã» pe români sã se declare pentru unirea cu Biserica Romano- Catolicã,sauîiîndeamnãsãrevinãasuprahot\râriilor.Unrescriptînacelaºi sensetrimisînaceeaºizigeneraluluiRabutin 58 .

c)Daracesteameninþãri,caºicelerepetateînDecretuldin12decembrie

1699,adresatemaimultcalvinilordinDietã,nuerausuficientepentruaasigura

progresul unirii. Alta era cauza cã ea nu progresa: opoziþia credincioºilor ortodocºi români, pe care curtea din Viena credea cã o susþine ºi ºovãiala mitropolituluiAtanasie,reflectatãºiînatitudineaechivocãapreoþilor.Deci trebuiafãcutcevacasãsileascãºipeAtanasiesãiasãdinaceastãºovãialã.

Textulsemnatla7octombrie1698ºisusþinutdeAtanasienupromiteaîn

fond aproape nimic Bisericii Romano-Catolice. Ulterior Atanasie tipãrea cu cheltuiala lui Brîncoveanu o Cazanie (Kiriacodromion) în care se susþinea învãþãturacãDuhulSfîntpurcedenumaidelaTatãl,învãþãturãpecaren-a corectat-onicidupãceafostadmonestatprinscrisoridecardinalulColonici. ~nepilogulcãrþiisescriacã«eas-atipãritnucusocotealaaceeacasã facem strãmutare împotriva Scripturii au în rânduiala dogmelor, ce þine ºi porunceºtepravoslavnicaBisericãaRãsãritului». Tipãrireaaduratdelalmartiepân\la20decembrie1699 59 . ~nacelaºitimpatipãritAtanasieunCatehism(Bucoavna)caremenþinea învãþãturile ortodoxe. Apoi a trimis o scrisoare cãtre Brâncoveanu, în care declaracã«unireas-afãcutnumaiînaparenþã,iarpopiis-auunitpentruafi scutiþidedãri» 60 . Atanasie þine totodatã, în continuare, un secretar calvin, cu toate stãruinþeleiezuiþilordea-lîndepãrta 61 .La26noiembrie1698Atanasieasigurã pesuperintendentulcalvinVeszprémicãmaidegrabãegataaieºidinþarãpe joscubâtaînmânãdecâtsã-ºicalcejurãmântuldecredinþãfaþãdeel 62 . ToateacesteaarãtaucãAtanasienueraunaderentconvinsaluniatiei chiar dacã la 21 martie 1699, neavând ce face, a vizitat Braºovul cu comandantulmilitaraloraºului,Leiningen,ºicumisionaruliezuitalãturiîn

58 Ibidem,p.19–20;rezolu]ialaHurmuzaki,Documente,V.1,p.541.

59 I.Bianu-Hodo[,Bibliografiaromâneasc\veche,I,Bucure[ti,1903,p.369–376.

60 N.Nilles,op.cit.,p.259–261.

61 Ibidem.

62 P.Bod,BrevisVallachorumTransylvaniaeHistoria,litografiat,Cluj,1890,f.195,laGh.Popovici,Unirea,

românilordinTransilvania,Lugoj,1901.p.62.ºi64.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

trãsurã,cusuitamilitarã,ºichiardacãcuaceastãocazies-audifuzatdecretele

luiLeopoldcuapelulluiColonicidin2iunie1698ºitextuldela7octombrie

1698,dupãizvoareleiezuite,deºiaceastanuesigur 63 . Atanasienufãceadelasinepaºihotãrâþipentruprogresuluniatiei,cãci

pretinsulsinoddelaAlbaIulia,din5septembrie1700,undetoþiprotopopii(în

numãrde54),cucâtedoipreoþi(înnumãrde1563)ºicucâtetreimireni

(reprezentând 200.000 de oameni) ar fi aprobat o declaraþie de acceptare a

unia]ieiasemeneaceleilatineºtiinterpolatãînactuldela7octombrie1698,este

o purã invenþie. Cãci declaraþia respectivã existã numai în latineºte, fãrã semnãturi, pretinzând cã e o copie dupã originalul depus de Baranyi la Episcopiaromano-catolicãdinAlbaIulia,undeînsãnusegãseºte 64 . S-arspunecãAtanasieoscila.Daremaicorectasespunecãelstape

lâng\actuldela7octombrie1698,încarenusepromiteaacceptareaniciunui

punctdecredinþãcatolicã.Aceastacorespundecucespuncredincioºiiortodocºi

românidinplasaBlaºfalãulaoanchetãdintoamnaanului1699,anchetãlacare

constatãmdinactelerãmasecãromâniis-audeclaratiarãºipretutindenipentru vechealorlege:«Fiindcãn-auvãzutdelavlãdicalorscrisoareacãatrebuitsã-ºi schimbereligia,ºi-oþincapân\acum,cumle-arãmasdinpãrinþi» 65 . Dar iezuiþii nu mai puteau tolera poziþia aceasta a lui Atanasie, care periclita întreaga lor operã, împãratul Leopold se angajase ºi el în ultimele decretesãnuacordebeneficiidecâtcucondiþiacatolicizãriireale. Documentelefalsificate,fãgãduielilefãcute,«predica»iezuiþilormilitari, sedovedeaufãrãputeresãtransformeorealitateînsensuldoritdeele.Trebuia sãsepunãlaocontribuþiemaihotãrâtãforþadestatasupracãpetenieireligioase aromânilor,pentruarealizatransformareadoritã.Seºtiacãdupãelsevorluaºi preoþiiºisesocoteacãpoporulvaputeafitrecutfãrãsãºtieînsânulBisericii Catolice.

d)~nscopulscoateriiluiAtanasiedinatitudinealuiechivoca,încãla27

noiembrie1698BaranyicerealuiColonicisãexoperezedelaîmpãratunordin

dechemarealuilaViena 66 . DarnicicurteadinVienanuvoiasãdeaunordindirectînacestsens,nici Atanasienuselãsauºorconvinssãfacãacestdrumriscant.Scrisorileluicãtre

Colonici,princarecereasãmeargãlaViena,dintoamnaanului1699,suntºiele

falsificate.AtrebuitcageneralulRabutin,lasfatuliezuituluiNeurauter,afectat

la1700pelâng\comandamentulTransilvaniei,saupoateºilasugestiacurþiidin

Viena,sãiadeciziasãtrimitãpeAtanasielaViena,însãnuprintr-unordin

formal,ciprinpersuasiuneaexercitatãasupraluideNeurauter,trimisînacest

63 ªt.Lupºa,op.cit.,în«BisericaOrtodoxã Românã»,LXVI(1948),nr. 11-12,p.531ºiSilviuDragomir,

RomâniidinTransilvania[iunirea

64 SilviuDragomir,RomâniidinTransilvaniaºiunirea

,p.910.

,p.904.

65 ªt.Lupºa,op.cit.,în«BisericaOrtodoxãRomânã».LXVI(1948),nr.11—12,p,556.

66 N.Nilles,op.cit.,p.219.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

scopîntoamnaanului1700delaSibiulaAlbaIulia.Prinpromisiuni,darmai

multprinameninþãrivoalate,Atanasieatrebuitsãsedecidãsãfacãaceastã cãlãtorie 67 .Dovadãcãsetemeaderezultatulacesteicãlãtorii,ecãAtanasiea

adunataproapedeplecare,la6ianuarie1700,peprotopopiºiomulþimede

preoþipentruaaprobaodeclaraþieîncarepoftesc«peSfinþiaSaMitropolitul nostruAtanasiesã-ºiþinãscaunulînpace»,iar«înlucrurilevlãdiceºti,fãrã ºtireasoborului,nimenisãn-aibãdreptulaseamestecadintr-alþimirenisau strãini».Toþideclarãcã-ºiþinjurãmântuldearamânecredincioºivlãdiculuiºi soborului.PopaToaderdeclarã:«ÞincuPãrinteleMitropolitpân\lamoarte leghea»,iarprotopopuldelaCãliandeclarã:«Þincredinþaînveci»,decistãteau

pelâng\«carteademãrturie»dela7octombrie1698.

Darcertificatulceis-adatdesobornui-aajutatnimicluiAtanasie,care

aplecatlaVienalasfâr[itulluiianuarie1701.Vienanuseîmpiedicadevoinþa

BisericiiºiapoporuluicredinciosdinTransilvania,reprezentaþideclerulsãu. La Viena, unde amersînsoþitdeiezuitulNeurauter,s-apusînmiºcaretot aparatuliezuitdepresiuniºimomeli.DoarnudegeabaAtanasieafostdusla Viena,«cacelorcerezistãuniriisãliseapliceteroarea»(«Unioniresistentibus terrorincuteretur») 68 .

Propaganda actualã a unor fugari uniþi cã asupra lui Atanasie nu s-a exercitat nici o silã la Viena, ci, dimpotrivã, el s-a rugat sã fie primit la catolicism,sfideazãtoatedocumentele.

MaiîntâiAtanasieafostsupusuneijudecãþi,casarãspundãla22puncte

deacuzaredintr-opârãalcãtuitã—zice-se—depreoþiuniþi,darînrealitate

poatede2-3dinaceºtia,instrumentefolositedeiezuiþi.Uneleîncriminãrise

refereaulainfidelitateasafaþãdeuniaþieºilalegãturilecuBrîncoveanuºicu mitropolituldelaBucureºti,altelelaactedelãcomieºiimoralitate.Consiliulde judecatãeraformatdinColoniciºidinoameniisãi(Kalnoki,Fiat,Hevennesi, Neurauter).~ntretimpasositdelaiezuituldinCluj,Kapi,raportulcerutde Colonici despre Atanasie, împreunã cu informaþiile obþinute de Kapi de la iezuituldinSibiu,Gebbardt,KapipropuneamutarealuiAtanasieundevaafarã dinþarã,deciunfeldeexil,caceldemaitârziualluiInocenþiuMicuClain, `ntrucât«efoartesuspectînprivinþaadevãrateiuniri»ºi«unireanuvareuºi decâtsubunepiscopcuadevãratunit».«Iarpãrereameaecãtoatãunireaasta, sebazeazãcapeotemelie,pepersoanaepiscopului».«Credcãajungesãlucrãm acumnumaipentruobþinereasumarãauniriiacesteia.Casãînlãturãmtoate gravele abuzuri ale românilor (adicã cultul ºi credinþa ortodoxã) e ºi prea periculosºichiarimposibil.Dreptaceeaedeajunsdacãepiscopulºiceilalþi dintreei,carevorfacemãrturisireacredinþeiºiaunirii,vorpromiteîncomuncã vorsãatârnedeBisericaRomeiºidereprezentanþiieiºisãþinãritulgrecdupã normaaprobatãdeeaºiînaltepãrþi,nualtul.Vafigrijanoastrãpeurmãsã

67 MihailDan,op.cit.,p.313–420.

68 N.Nilles,op.cit.,p.184,272.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

schimbãmîntimpurileviitoarepenesimþitemultedinobiceiurilelorºichiarºi dinliturghieºidincelesfinte,lãmurindu-icãacelealis-austrecuratprinprostia ºileneapreoþilordinacestepãrþi,cãnusuntpropriilegiigreceºti,nicicelei schismatice,cicontrareminþiisãnãtoase,credinþeiºireligieicreºtine» 69 . Atanasieafostpusînfaþaalternativei:orivaficondamnatºiþinutînexil perpetuu, ori acceptã sã fie cu adevãrat unit, acceptã adicã tot ce-ivacere cardinalul,încarecazsevaputeaadapãdinrâuriledelapteºidemiereale tuturorbeneficiilorierarhilorcatolici. Atanasies-ahotãrâtpentruultimaparteaalternativei,îndatãces-adecis

pentruaceasta,la10martie1701,aufostnobilitaterudelesale:preotªtefanPop

dinPoiana,soþialui,CaterinaToma,fiullorAbraamºidescendenþiilor 70 . ~nsoþitoriiluiAtanasie,ªtefanRaþºiMihaiPuiu,epitropiiMitropoliei,au trecutlacatolicismînschimbulnobilitariilor 71 .

Atanasieaobþinutla19martie1701decretuldeconfirmare,darnumaica

episcop,supusarhiepiscopuluiungurdeEsztergom,aprimitunlanþdeaurºi titlul de consilier imperial pentru «meritele», «pentru învãþãtura ºi erudiþia, pentruviaþaluiexemplarã,pentrubunelemoravuriºicelelaltevirtuþialesale» 72 , deºi iezuitul Kapi scrisese în raportul lui: «actualul episcop, aºa cum îl cunosctoþi,eprost ºiaremultedefectecunoscutepoporului».Semaiordona camereiimperialesã-iplãteascãoleafãanualãde4.000florini 73 . Peseamapreoþilorºilaiciloruniþisedãacumaºa-zisaadouadiplomã

leopoldinã,primafiindsocotitãceadin16februarie1699.~neasepromite

BisericiiunitedinTransilvania,personaluluiºiaverilorei,scutirideimpozite, caºiBisericiiRomano-Catolice.~nplus,acumsevorbeºteºidelaici:«Laicii caresevoruni,dupãnormaprescrisãdeteologuliezuit,vorfinumãraþiîntre membrii statului catolic ºi astfel între staturile þãrii, îndreptãþiþi la legile ºi beneficiilepatriei,nucatoleraþicapân\acum,cicaceilalþifiiaiei.Seinterzice tratareacaiobagiapreoþiloruniþiºipersecutarealordincauzaunirii».Prin faptul cã e interzisã numai tratarea preoþilor ca iobagi, se anuleazã indirect emanciparealaicilor,reducându-selavorbegoale. Daroriginalulacesteidiplomeadispãrut,înurmaînþelegeriicurþiidin Viena cu nobilii din Dieta transilvanã, fiind dositã probabil de iezuiþi ºi descoperitã abia în 1938, în biblioteca «Bruckenthal» din Sibiu 74 . ~n lipsa originalului,manifestîndu-seîndoialãînadevãrulcopiei,îndoialãpecarecurtea dinVienaarefuzatsãoîmprãºtie,nus-aexecutatnicidispoziþiareferitoarela

preoþi,cuatâtmaipuþinceareferitoarelalaici(punctelel-3),`ncâtpeste40de

69 Ibidem,p.263–269.

70 Culturacre[tin\,1914,p.517.

71 N.Nilles,op.cit.,p.307;Cipariu,Acte,p.269;BethleenMiklos, Onéletirasa, Pest,1860,II,p.203-233.

72 N.Nilles,op.cit.,p.289.

73 Ibidem,p.290–291.

74 KurtWessely,Adouadiplomãleopoldinã,Bucureºti,1938,în«AnaleleAcademieiRomâne»,Secþiaistoricã,

S.III.t.XX.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

aniepiscopulInocenþiuMicuKleinatrebuitsãporneascãonouãluptãpentru drepturilepreoþiloruniþi 75 . ~nschimbs-auexecutatcelelaltedispoziþiialediplomei,pentrucãelese cuprindeauºiîn«Reversaliile»semnatedeAtanasie.Diplomadispuneaadicãîn celelaltepuncte:confiscareadelatoþiaCatehismuluitipãritdeAtanasie,«ca viciat în cele fundamentale ºi esenþiale»; subordonarea lui Atanasie sub arhiepiscopulcatolicmaghiardeEsztergom;instituirea«teologului»iezuitcare -ºi dea aprobarea prealabilã la toate actele episcopului ºi ale soborului; interdicþia corespondenþei cu principele Þãrii Româneºti ºi cu orice ierarh

ortodox.Ceamaigrãitoareestedispoziþiadelapunctul11aldiplomei,încare

sespune:«Cinevreasãsebucuredeprivilegiiledemaisus,sãfacãmãrturisirea uniriiînfaþaepiscopuluiºiateologului.Nuedestulpentruunirecacinevasã accepteprotecþiauneiadinreligiilerecepteînArdealºisãsedeclarepentruea, citrebuiesãcreadãºisãmãrturiseascãtotcecredeºimãrturiseºteaceareligie casãpoatãaveapartedeacelescutiri». Cuaceastasetaiegândulprotopopilorcãedeajunssãsedeclareformal uniþi cu Roma, ca în actul de la 7 octombrie 1698, «ca sã primeascã privilegiile»;eitrebuiesãsecatolicizezeîntoate,cuexcepþia,deocamdatã,a ritului. Atanasieaplãtitpentruiertarealuidecondamnare,pentruonorurileºi pentrubeneficiilepropriiºialefamilieiluicu«reversaliile»(cu«reversul») sale,încarepromitea«SfîntuluiîmpãratLeopold»,sãfiesupusarhiepiscopului de Esztergom ºi sã recunoascã pe papa drept capal Bisericii, sã respecte ConciliuldelaTrident,decitoatãdogmaticacatolicãstabilitãdeacela,desigur fãrãsãaibãAtanasie,însimplitatealui,habardeea;semaiobligacaniciun popãsupusluisãnuprimeascã«privileghiomurile»,decâtacelacarevaprimi cujurãmânt«uniciunea»,însensuldemaisus;sãprimeascãafihirotonitdin noudearhiepiscopuldeEsztergom,`ntrucâtnuseºtie«afipecalealegiila popieºilavlãdicie»,casãfie«cuadevãratînpopieºivlãdicie»,sãhirotoneascã dinnoupetoþiprotopopiiºipreoþiisãi;sãtipãreascãunnoucatehism,retrãgînd cãrþiletipãritepân\acum;sãtipãreascãcuaprobarea«teologului»cãrþinoifãrã greºelile[ismaticeºtiºiiriticeºti,careprinneºtiinþaºiprostianoastrã(deºiera decoratpentru,«erudiþia»lui,n.n.)sauprinºismãauintrat»;sãascultepe

teologcapeun«pãrintedãtãtordesfat»(pentruasecatehizaposteriorºitreptat

`ncatolicismulintegral,adoptat`nprealabildin«convingere»,--n.n.);nuva

hirotonipenimenifãrãaprobareateologului;vaîncetaoricecorespondenþãcu VodãalÞãriiMunteneºtiºicumitropolituldinBucureºti;vadaafarãdela curteasapeoriceschismatic,nemaiþinânddecâtcatolicisau«direptuniþi». Cu siguranþã cã numai sub cele mai grele ameninþãri a putut sã dea Atanasie «cel mai înjositor act public sãvârºit pân\ atunci de un vlãdicã

75 SilviuDragomir,RomaniidinTransilvaniaºiunirea

,p.933—934.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

românesc» 76 ,careînsemnaocatolicizarepersonalãtotalãcufãgãduialadea introduce poporul român din Transilvania pe drumul acestei catolicizãri ºi deznaþionalizãri.

La24martie1701,Atanasieafostrehirotonitpreot,iaradouaziar-

hiereu,decãtrecardinalulColoniciºiepiscopiicatolicimaghiaridinGyorºi Nytra,încapelaSfântaAnadinViena,aiezuiþilor. Aceasta contravenea doctrinei catolice despre validitatea tainelor ortodoxe.Pedealtãparteavemaiciînceputulbiritualismuluicesevapractica adeseori în Biserica unitã din Transilvania, pentru catolicizarea treptatã a uniþilor,chiarºiînprivinþaritului.Atanasieehirotonitdupãritulcatolic,darva s\vâr[iliturghiadupãritulortodox,puþândevidentsãosãvârºeascãºidupãritul

catolic,aºacumla25februarie1965patriarhiiuniþidinOrientauservitcupapa

«missa»catolicã,cuocaziapromovãriilorlaranguldecardinali,iarPapaPaul alVI-leasãvârºeºteuneoriliturghiabizantinã.EpiscopulunitIoanPatachi,care aurmatluiAtanasie,fusesepreotcatolic,decihirotonitdupãritulcatolic.Cã prinaceastãamestecarederituriseurmãreatreptatacatolicizareacredincioºilor uniþi,chiarºiînprivinþaritului,cutoatepromisiunilecontrare,ospunestatul

catolicdinTransilvaniaînrecomandarealuiPatachicaepiscop,la10ianuarie

1715:«însuºirilesalenefacsãcredemcãvomajungeceeaceaintenþionatîn

chipulcelmaipios,împãratulLeopoldprinlegãturasfinteiuniri,cãadicãacest popor,încetulcuîncetul,tratându-lcublândeþeºiforþã(«suavitati,fortitudini admixta»),sãsefacãnunumaiunit,cinupestemult,dupãcumneaºteptãm,sã primeascãºiritulroman».Aceastaarfio«unirereal㻺inu«vopsitã»,spune rãspicatstatulcatolicdinTransilvaniaînrecomandareasa 77 .Intenþiaaceastaa statului catolic maghiar ºi a nobilimii catolice maghiare o divulgã ºi guvernatorul Kornis la 5 decembrie 1715, într-o scrisoare cãtre iezuitul Hevennesi: «Fruntaºii catolici ºi clerul romano-catolic sunt unanim pentru Patachi,prinacãruilucraresevaîndepliniceeaces-acãutattimpatâtde îndelungat,fãrãsãsefipututobþineºifãrãsãsepoatãobþinealtfel,cãadicã dupãcepoporulacestavaficâºtigatprintr-unomcapabil,deprinzându-seºi îmbrãþiºând deplin ritul nostru, statul catolic sã întreacã în numãr ºi putere celelalteconfesiuni» 78 . Desigur cã nu era vorba numai de o apartenenþã prin confesiune a româniloruniþilastatulcatolic,cãcipebazaei,româniiarfipututfiprimiþiîn statul catolic încã de la 1701; se urmãrea o încadrare a românilor în statul catolic,prindeznaþionalizarealor. Darprinaceastaeivindeaupieleaursuluidinpãdure.Iarursulnus-alãsat prins. Atanasie, la 1701, a inaugurat ºirul vârfurilor unite catolicizate (toþi episcopiiuniþiprimeauhirotoniadupãritulcatolic),ºitinzândlaocatolicizarea

76 N.Iorga,IstoriaBisericiiRomâne…,II,p.29.

77 Anexa13,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase

78 «Colec]iaRosenfeld»,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase

,parteaaII-a,p.21.

,vol.II,p.249,254.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

româniloruniþi,folosindpentruelritulorientalnumaicaoprimãmomealã,în

acestsensactuldeinstalarealuiAtanasiecaepiscopîniunie1701poatefi

consideratcaînceputuluniatismuluiînArdeal.Darpoporulînsuºialuptatpân\

la1761,cumiciexcepþii,întreg,pentruaramâneadeplinînsânulBisericii

Ortodoxe strãmoºeºti, iar de atunci cei înscriºi de comisiile militare ale generaluluiBucowcuforþaînregistruluniþilorºiceisiliþisauamãgiþidupã aceeasãdevinãuniþiauluptattottimpulpentrucasubordonarealorsubierarhia unitã supusã Romei sã n-aibã decât un caracter administrativ, în sensul

declaraþieisemnatedecãtreprotopopila7octombrie1698,aºteptândclipaîn

carevorputeasãiasãºidinaceastãlegãturãpericuloasã,prinintenþiilecelorce îi aduseserã ºi-i þineau în ea. Aceste douã lucruri le vom urmãri în cele urmãtoare.

3. Lupta românilordinTransilvaniapentruarãmîne înBisericastrãmoºeascã ºi persecuþiile neîntrerupte suportatedincauzaaceasta

Artrebuivolumepentrudescriereapersecuþiilorneîntreruptesuportatede poporul român din Transilvania, pentru voinþa lui de a rãmâne `n Biserica

Ortodoxã,maialesdelaanul1701pân\laanul1761,cândopartealuiareuºit

sãobþinãunepiscoportodox,ºiprinpatentaimperialãdin6noiembrie1762,o

toleranþãcondiþionat\ 79 ,iaraltãpartemultmaimicãafostînregistratãcuforþa caunitã.Nevommulþumiaicinumaicucâtevaspicuiriexemplificatoaredin aceastãzbuciumatãperioadãistoricã.

a)~ncãatreiazidupãinstalarealuiAtanasiecaepiscoppentruaservi catolicismului, întâmplatã la 25 iunie 1701, românul Nagyszegi înainta un protestlacurteaimperialãînnumelepreoþilorºicredincioºilorortodocºidin pãrþileAlba-Iuliei,BraºovuluiºiFãgãraºului,faptpentrucareNagyszegiaplãtit

cuînchisoarede6ani.

~ntr-unmemoriuînaintatdintemniþãla5noiembrie1701cãtrejudele

regescdinSibiu,Nagyszegiscria:«CasãnusenascãrevoluþiaînTransilvania, cicatoateacestelucrurisãlepotoleascãMaiestateaSa,eusfãtuiescsãsedea pacereligiilor,sãcreadãºisãseroagefiecarecumvrea» 80 . RomâniidinþinutulBraºovuluiºiFãgãraºuluis-auruptformaldesub jurisdicþia episcopului Atanasie ºi a urmaºilor, intrând sub jurisdicþia mitropolitului de Bucureºti, apoi de la 1716, de când Oltenia a ajuns sub stãpânireaAustriei,subceaaepiscopuluideRîmnic,iarprinacestasubceaa mitropolituluideCarlowitz.

79 SilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase

,vol.II,p.249,254.

80 TextullatinlaSilviuDragomir, Istoriadezrobirii religioase

,vol.I,

Anexa 2ºi3,p.5-13.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

Darovremeadomnitînpoporoconfuzie.Elnu-ºidãdeaîncãseamace s-aîntâmplat,`ntrucâtpreoþiinu-ispuneaucãnumaisuntortodocºi.Dup\ces-a dumirit însã cã se intenþioneazã ruperea lui de la credinþa ortodoxã strãmoºeascã,omiºcaregeneralãderezistenþãs-aîntinsîntoatãTransilvania,

maialesîncepânddin1744.Credincioºiiauînceputsãrefuzesãmaiasistela

slujbelepreoþiloruniþiºi-ºitrimiteautinerisãsehirotoneascãlaepiscopiiledin Principate, sau primeau preoþi de peste munþi. Curtea din Viena a ordonat arestarea acestor preoþi ºi cãlugãri în diferite rânduri, ceea ce echivala cu interdicþiacultuluiortodox.Astfelaînceputluptaîntreromâniºiautoritãþile imperiale,luptãîncarepoporuln-apututfiniciodatãînvins. Preoþiiuniþiaduceaufisculºiarmatapecapulsatelor.Sateletrimiteau plângeripesteplângerilaautoritãþisãlepermitãsã-ºiaducãpreoþiortodocºi, saulaPatriarhiadinCarlowitz,sãleiasuboblãduireasaierarhicã,încelemai multecazuriþineauasemeneapreoþifãrãvoiaautoritãþilor. ~ntr-opetiþiecãtreconteleHaller,guvernatorulTransilvaniei,româniidin scauneleSãliºtei,Miercurii,Sebeºului,OrãºtieiºiDobrei,declarã,înnoiembrie

1748,cãnuaufostºinicinuvorsãfieuniþiºiaceastaaufãcut-ocunoscutºi

împãrãteseiprintr-odelegaþietrimisã.«Dumnezeuºtiecâteasupririsuportãmºi

întrupurileºiînsufletelenoastredinpricinaunirii,suferindmarisilnicii.Cãci

nuºtimcinene-adeclaratpenoiuniþi;noiînsãdeclarãmpefaþãcãn-amfost

uniþi.Cânds-aintrodusunireaînTransilvaniala1701

Braºov,Fãgãraº,Sibiuaufãcutcererecuprotestnucasãnuseintroducãunirea

înTransilvania,numaicasãnusefacãaceastacuviolenþã

Patachicaepiscop(la1715),ne-amridicatcutotdistrictulnostruºiamfãcut

cererecumarirugãciunisãnufimsiliþicuviolenþãsãîmbrãþiºãmunirea,pentru cãnoinuvomîmbrãþiºaunirea Venindaldoileaepiscop,Dl.IoanInocenþiu Klein,iarãºine-amridicatºiceremsãnufimsiliþilaunirepentrucãnoinuo vomprimi ªipopiinoºtri,fãrãsãºtimnoi,s-audusºis-auunitºicândnoiam întrebat: «domniile voastre v-aþi unit?», ei luând pâinea în mâini (Sfînta Cuminecãturã),îngenunchinds-aujurat,nunumaipepâineºipevin,ciºipe copiiilorcãnusuntuniþi.Noii-amcrezutcaunorpãrinþiduhovniceºtiainoºtri, darpeurmãamaflatcãeis-aualãturatunirii. Dincauzaaceasta,noine-amretrasdelaei.Dacãs-auunit,sã-ºipãstreze unireapentruei,pecarenoin-ovompãstra,pentrucãniciodatãn-amfost uniþi Eiaufãcutapoiaºafel,casãfimjefuiþiºiaduºi,înmizerie;cãciam ajunsacolocãnumaisuntemînstaresãprestãm;contribuþialuminateiregineºi pelâng\aceeanuputemsãnemaiducemviaþa.Dacãcinevaareovitãîºiachitã amenda, cine n-are vite», nici vreo altã posesiune, e dezbrãcat de hainã. Nemaiavânddelocmijloace,ne-amfãcutrobialtornaþiuni.Deaceeasuntem siliþisãnerefugiemlaluminatanoastrãreginã,deoarecetotdeaunadinporunca [iînnumeleeine-auamendatºine-ausupuslabãtãi(«verberibusaffecerunt

CândavenitIoan

câtedoioamenidin

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

. Rezultatulcereriicãtreîmpãrãteasãafostcãlis-aceruttuturorsatelorsã trimitãcâtedoioamenilaSibiu,sãliseciteascãunrescriptalîmpãrãtesei. Citindu-li-seacestrescriptînlatineºte,fãrãnicioexplicareºidecineînþelegând eiceva,îndatã«dinporuncacelormaimari,trimiºiinoºtriaufostalungaþicu bâtele;ceimaitineriaºternîndu-selafugãdeabiaauscãpat,ceimaibãtrîni,însã, ºimaineputincioºiaufostloviþicrud.Apoidoitrimiºiainoºtri,IoanOancea careadusmemoriullaVienaºiunaltulcarel-aînsoþit,împreunãcuoptpreoþi ainoºtri"ºicucâþivalaici,aufostluaþidincaselelorºiduºiînlanþuriºi aruncaþiîncarceramurdarãauneitemniþecunoscuteºiþinuþidespãrþiþideorice comunicareomeneascã;amceruteliberarealoradeseori,daroricecerereafost zadarnicã; ºi pentru cã am îndrãznit sã facem recurs la Maiestatea Voastrã suntem ameninþaþi cu chinuri de moarte; ºi dacã Maiestatea Voastrã nu va binevoisãporunceascãeliberareavieþiinoastredechinuri,vommuribãtuþiîn capsaucubîtele» 82 . ~ntr-oaltãcererecãtremitropolituldinCarlowitz,româniidinaceleaºi scaunespun:«Dupãaceeas-ausupãratpopiiceiuniþiºis-audusladomni.ªi ne-aupârâtºiauminþitcãnoiamfostîmpreunãcudânºiiºin-amfostnicivom

fi.ªine-aupussubbirºagºine-auprinspenoimaimultdecât300deoameni,

nos»), numaiputemsuportaasupririleºicalamitãþile»

81

totfrunteaºinoiamfãgãduitcãnunevomuni;suntemgatasãneaduceþi muierileºicopiiiºisãletãiaþicapetele,apoisãºtiþiMãriaVoastrãbinecãomul nu-islobodcutrupuldarestecusufletul.Apoine-auslobozitºine-aupussub birºagmare-cumplitºisubbãtaie».«Apoiauînceputaprindepopii,desuntºi acuma,prinºi»,«însatulGaleº,ne-autrimisdouãcumpãniideneamþidene chinuiescºinecãsnescºidebetejeºteunomducneamþiipopiiceiuniþide-l cuminecãºidemoareunom,iarãducneamþiide-iîngroapã,ºipãtimimdefrica neamþilorºideapopilor,ºidenaºtevreunpruncaleargãpopiicuneamþiide-l boteazãcudiasila.{ioareomnuvreasãmeargãcupopiiceiuniþilabisericãîi

trageîntâicâte50debani,adouaoarãcâteunflorinºimerglacârciumãºi-i

beau».«SãjudeciPreaSfinþiaTacevinãavemnoi,cãdecâteoriauvenit

arhiereiînÞaraArdealuluinudecredinþanoastrã,fiinduniþi,noitotdeaunane-

amapãratºiacuma,fãcãtoriiderãu,popii,nefacosilãcumplitãcaaceasta» 83 . ~ntr-oaltãcererecãtreîmpãrãteasa,româniidinArdealseplângînaugust

1750cãdintoatesateleaufostarestaþipreoþiºicredincioºiºinulis-audat

drumul decât dupã ce «preoþii au prestat jurãmânt cã nu vor mai s\vâr[i liturghia,cuatâtmaipuþinbotezulsaualteslujbepân\nuvortrecelaunire,iar credincioºiicãnusevormaiplângelaMaiestateasadincauzaaceasta».Deci însãºi plângerea aducea dupã sine întemniþarea. «Se poate uºor înþelege, se spunemaideparteînplângere,ceurmãridureroaseauprovenitdinaceastãsilã,

81 Ibidem,vol.I,Anexa46,p.68–69. 82 Ibidem,Anexa48,p.72–73. 83 Ibidem.p.87-88,Anexa59, dinArhivaMitropolieidinCarlowitz, din1749, nr.425.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

deoarece în curs de7ani,rnaimultemiidepersoaneaumuritnebotezate,

nemãrturisiteºinecuminecate.Cãciîndatãceunpreotfãceaaceasta,isecon-

fiscautoatebunurile,ceeaceaatrasdupãsine,cãunmarenumãrdineiºidin noiaufugitînTurcia»(înMuntenia).Credincioºii«sînthotãrâþisã-ºijertfeascã trupulºiviaþaºibunurilelor,pentrureligialor» 84 . ~ntr-o cerere din 1755, românii din scaunul Seliºtei, se roagã mitropolituluidinCarlowitz:«PentruHristosnuneveiuita,nicidorireanoastrã cãsuntemdosãdiþiºilegaþiºibãtuþipentrusfântalege,cãacumnumaiºtimce sãmaifacemdeatâteanecazuriºilegãturiºibãtãi,prãziºigeruri,carene-au degeratmâinileºipicioarelenoastreînlegãturilelor,cãce-ampãþitînainte,iar decândavenitAron(episcopunit)toatetemniþelele-auumplutderobipreoþiºi mireni,carinus-aufãcutdinzileleluiMaximilianºiDiocleþian,împãraþiicei tirani,precumfaceAroncuprotopopulluiacumcucreºtiniipentrulegeacea greceascã» 85 .

~ntr-oaltãcerere,adresatãmitropolituluidinCarlowitzla4decembrie

1756,pentrualisedaunarhiereuortodox,româniidinSãliºteºidintoatã

margineadelaBraºovpân\laDobraspun:«Numaiavemputeriarãbdarãulce necadeasupranoastrãdelapopiiceiuniþiîntoatezileleºisupãrãrile,cãîn toatezileleneprindlaarestºinecãsnesccumestemairãu,încãnedauºiîn mânabiraelor,deneînchidprintemniþe.Decideallormarerãune-ampustiit toþiºicaseºimoºiiºiºedemtotfugiþiprinpãduri,fiindcãnouãnunetrebuiesc popiiceiuniþipân\lamoarte.Maibucurosmoarteavompafticapeeisãne stãpîneascã».Eiroagãpemitropolitsãintervinãpentrueliberareadelegaþilorlor la Viena, popa Mucenic din Sibiel ºi þãranul Oprea Miclãuº, care au fost aruncaþiînînchisoareaKufsteindinTirol.Cerereaafostzadarnicã.Ceidoiau muritîntemniþã 86 .

La26mai1757româniidinArdealtrimitiarpatruoamenilamitropolitul

dinCarloviþ,cuopetiþieîncarespun:«Noineprieteniînãlþateiîmpãrãþiin-am fost,citotcucredinþãamslujit,daratâtapedeapsãcene-avenitnouãpentru legeanoastrãceagreceascã,cãnicimaidemultcândaufost împãraþiiceirãi MaximianºiDiocleþian,încãnuaufostmaimultãrãutatepentrulege,câtfac aceºtiaînvremuriledeacumcunoicãavenitaceavremecarene-amdusla mormânturilemorþilorºiamzis:ieºiþimorþilordingropi,sãintrãmnoidevii,cã numaiputemrãbdapedepselecenevindelapopiiceiuniþiºideladomnii þãrii,canuºtimcesãmaifacem,cãnimenidenoinu-ldoare,nicipedomniicei sãseºti,nicipedomniiceinemþeºti,nicipeceiungureºti,cãtoatetemniþeles-au umplutdenoi,pentrulegeaceagreceascã,cãatâtane-auprãdatcâtnuºtimcu

84 Anexa62ºi63,copieîn«ColecþiaEosenfeld»,iaroriginalulînarhivaCancelarieiAuliceaTransilvaniei,nr.

207din1750,laSilviuDragornir,Istoriadezrobiriireligioase ,p.91-94.

85 ArhivaMitropolieidinCarlowitz,nr.425din1755,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase ,Anexa

96,p.153.

86 ArhivaMitropolieidinCarlowitz,nr.747din1756,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase Anexa

105.p.161–162.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

ceommaiplãtiporþiaîmpãratuluidepradalor».Eiseplângcãjudeledin Sebeº,Werder,aîncuiatbisericiledinLoman,Rãchita,PianuldeSusºideJos, Lancrãm,«destaubisericilefãrãrugã,cãoameniinuvoiescsãasculteslujba popiloruniþi» 87 . ~ntr-oaltãplângerecãtreacelaºimitropolitsedescriucazuridearestãride preoþiºideþãraniortodocºidinmaimultesate(Sãsciori,Sebeºel,Jina,Poiana, Tãrtãria). Metoda era cam aceeaºi pretutindeni: plutoane de soldaþi intrau noapteaînsat,legaustrãjile,arestaupepreoþi,«îibãteaudemoarte»pepreoþiºi pepreotese,jefuiautotdincase,luauºivitele,apoiplecaucupreotullegat,iar în lipsa lui cu preoteasa, uneori cu copilul mic în braþe, cum au fãcut cu preoteasadinDeal,alcãreicopilamuritdegeratpedrum.Deobiceisenãºteau incidente,cãciceiarestaþistrigau.Aceastasculatotsatul,carealergalafaþa locului.Sedescãrcacâteunfocdearmã,erauarestaþiînpluscâþivaoameni, carerãmâneaucuaniiînînchisoareºimulþimureauînele.Aºas-aîntîmplatîn sutedesateînrepetaterânduri. ~nSebeºel,oameniis-auadunat,iarhonveziivãzândcãseadunãoamenii, «audatfocasupraoamenilorºiauînceputadacubaltaceºicuchilomeîn oameni;oameniivãzândcãdauîneiauluatpietreºiauzvârlitasupralorºile-a spartcapulladoidintreeiºiaºaaufugitºine-aulãsat ».«Dupãaceeaavenit

felbirãulcuvreo60deunguriºiacãzutîndouãzileºile-audatvoiedeau

ncatºiaubãutcâtle-afostvoia,dupãaceeaatrimisfelbirãuldeamaiadus

cala4—5sutedeoameniºivenindaceia,peaceledouãsateaulegatºapte

oamenidinSãscioriºicincidinSebeºelºii-abãgatpetoþiînlanþuriºiîncâtuºi ºitrimiþându-ilatemniþãînUioaras-auîntâlnitcumulþimedeoameniºis-au

întorsîndãrãtºiiaraumaitrimisvreo60deoameniînaceledouãsateºioziºi

onoapteaumîncatºiaubãutºiiaraumaitrimis36denemþiînvinereaPaºtilor

ºiafãcutpeoamenicusiladeauluatpaºtedelapopiiceiuniaþi,ºicupuºtileau statdupãeiºiauºezutpân\marþiºicerefelbirãulgloabãmultãdelaoameni

LaJinaatrimissolgbirãuldinSîngãtinînDuminicaTomii20decãtane,

toatãcãtanacuopuºcãºicudouãpistoaleºicusabie,ºiatotîmpuºcatºia mâncatces-agãsit,tot,cãoameniiaufugittoþidinsatdefricaprinsorilorºice n-aupututmâncaauduscuei»,înPoiana,dupãceauprinsunom,înianuarie, «autotvenitslugilescaunuluisãprindãoamenimaimulþi,sã-iducãdeacoloºi aufugitoameniitoatãiarnaînpãdurecavaideei».LaSchitulCioaravenind

«12unguri»sãprindãpecãlugãrºiacelafugindînpãdure,«s-asuitpeSfântul

altarºiauînceputa-ldescoperiºia-lstricaºiaudoborîtacoperiºulºipereþii» 88 . CãlugãrulcareafugiteraSofroniecarevadevenipestedoianicãpetenia rãscoaleireligioaseantihabsburgicedinTransilvania.

La1745,înraportulrenegatuluiromânPetruDobra,carefãceaeforturi

87 ArhivaMitropolieidinCarlowitz,nr.72din1757,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase ,Anexa

106.p.162-163.

88 ArhivaMitropolieidinCarlowitz,nr.27din1757,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase ,Anexa

107,p.164-165.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

disperatesãmenþinãunirea,sespune:«darpoporulnumaicerceteazãnicãieri bisericileºioameniinumaimor,cipiercaviteleºiseîngroapãfãrãluminareºi fãrãcruce» 89 .RomâniidinRãºinarideclarãlaoanchetãdinaprilie1745,dupã cetotpoporulveniselaSibiucasãprotestezeîmpotrivatrimiteriiluicuforþala preoþiiuniþi«cãeimaibineselasãomorâþicutoþii,oriseîmpãrtãºescînlocde paºticumuguridestejar,decâtsãmeargãlabisericãodatãcupreoþiiuniþi»

(ProtocolulmagistratuluidinSibiu,ºedinþeledin19,21,22ºi27aprilieºidin

11iunie1745).

Seînþelegecãintervenþiilenecontenitealearmateihabsburgicepentru arestareapreoþilorºiafruntaºilorortodocºiprovocauadeseoriºiacþiunimai hotãrîte din partea poporului pentru a apãra sau elibera pe cei arestaþi, în comitatul Hunedoara, unde dupã 1744 n-a mai rãmas nici urmã de uniaþie, arestândsoldaþiitreitineritrimiºideniºtesatelasfinþireînÞaraRomâneascã, treisateauatacatpesoldaþiºiauscosdinmâinilelorpedoidinceitreitineri 90 . ~ncomitateleMureººiTîrnavaMicã,cadealtfelaproapepretutindeni, poporulalunganunumaidinbiserici,cichiarºidincaselelor[idinsatepe preoþii uniþi 91 . Se înþelege cã aceasta provoca alte intervenþii ale armatei imperiale,altearestãriºialteacþiunideapãraredinparteapoporului. Ortodocºiiromânimureauîntoatepãrþilecamartiripentrucredinþalor, fieîmpuºcaþisauspînzuraþi,fieînbãtãiºiîntemniþe,însãºiîmpãrãteasaMaria

Terezatrebuisãrecunoascãînrescriptuldin1760cã«mulþimeaafosttratatãîn

acelprincipatalnostrucumoarteaºicualtemijloacedecruzimepentrureligia neunitã de rit grec» («Penetravit ad aures nostras plebem in illo principatu nostroGraeciritusnonunitorumcausareligionisneceetalliscruentismediis tractari») 92 .Transilvaniaîntreagãeraînfierberecontinuãºicrescândã. Acestetulburãricontinuedinaproapetoatesatele,întîlnirilecelortrimiºi dediferiteþinuturicujalbepelaVienaºiCarlowitz,concentrareaasuteºimii decredincioºidintoatepãrþileprinînchisori,i-auduspecredincioºilaideea

uneiacþiunicomunesolidare.Deocamdatã,depela1755,auînceputsãseþinã

adunãri(«conventicole»)cusutededelegaþidinnumeroasesate,cândîntr-un satcândîntr-altul.PopaCosmadinDeal,popaIoandinAciliu,popaIoandin Sadusuntperândorganizatoriilor.Dinacesteadunãritrimitmemorii,stabilesc

mãsurideacþiunecomunã.Delaacesteadunãriseajungela1760la«rãscoala»

luiSofronie.

CãlugãrulSofroniedelaCioara,dupãceafostalungatdinschitulluiºi

schituldãrâmatdearmatã,aînceputsãcutreieresateleHunedoareiºisãtrimitã

proclamaþiiîndiferitepãrþi,cerândsãseadunecutoþiipelaautoritãþiºisãcearã

89 Colecþia Rosenfeld», dupã actul nr. 322 din 1745, în Arhiva Cancelariei Aulice Transilvane, la Silviu

Dragomir,Istoriadezrobiriireligioase

,p.150.

90 «ColecþiaRosenfeld»,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase ,p.160.

91 Ibidem.

92 Documentuldin „ColecþiaBenigni" aMuzeuluiBrukenthal dinSibiu,laSilviu Dragomir,Istoriadezrobirii

religioase

,vol.II,p.119.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

libertatea de credinþã, înainte de Crãciunul anului 1759 el a fost arestat ºi

aruncatîntemniþadinBobâlna.La12februarie1760vreo500—600deoameni

dinZarandºidinþinutulAbrudului,alOrãºtiei,alHunedoareinãvãlirãnoaptea

împãrþiþiîntreicete,dincareunasubconducereaprotopopuluidinSãliºte,au

atacattemniþadinBobîlna,aueliberatpeSofronie,iarpestraja-meºterulcarea

încercatsã-iopreascãl-aulovitcutopoareleînpieptºiînspate.Dimineaþa

poporulaintratînbisericadinRapolt,ca-imulþumeascãluiDumnezeucãle-

aajutatsãscapepecãlugãrullor.Eraunpreludiualrevoluþiei.Sofronieseduce

înZarandulapãratdemunþiºirezultatulacþiuniiluiprintremoþiîlvedemîntr-

unmemoriuadusînmai1760deodelegaþiedeþãraniCongregaþieinobililordin

judeþulHunedoara,adunatã_laDeva. Inmemoriusespunea,îmbinîndu-serespectulcuhotãrîrea:«Dacãvreþi sã scoateþi de la noi ceva, sub cuvânt de contribuþie, ori altã trebuinþã a Principatului,noisuntemgatalatoate,darreligianune-opãrãsimpân\când trãim.Toateneamurileîºiaulegealorºitrãiescînpaceînlegealor Iarnoi suntemprigoniþineîncetatpentrulegeanoastrã.Decenunedaþipacecasãne odihnim?Decesãdãmuniþilorbisericile,pecarebieþiidenoile-amziditcu cheltuiala ºi cu mâinile noastre? Nu, niciodatã pân\ ce suntem vii! Prea deajunsne-amrugatcutoatãcuviinþaºin-amprimitniciunrãspuns Mãriile Voastre,nicinoinusuntemcavitele,cumcredeþi,ciavemBisericanoastrã.Iar bisericilenudeaceeasuntclãditecasãrãmânãgoale,ºinicinoinunevommai închinaîngrajduri,cinevomducelabiserici,casãnerugãmacoloºisãnu rãmânãgoale! 93 . ~nacelaºitimpSofronieþineadunãrimariînZlatna,Abrud,Cîmpeni, poporulecontinuumobilizatînjurullui,urmîndu-ldintr-olocalitateîntr-alta. Scopul miºcãrii lui Sofronie era sã înscrie pe toþi ortodocºii într-o listã în vederea cererii unui episcop ortodox pe seama lor, cum se ceruse ºi în «adunãrile»maimicidepân\acum.

Arestatînaugust1760deundetaºamentdesoldaþi,escãpatlaporþile

Zlatneidemaimultemiideoameni,îndatãdupãaceea,între10-15august1760

SofronieþineunmaresinodlaZlatna,încareseformuleazãunmemoriucãtre împãrãteasaMariaTerezaºicãtreguvernuldinTransilvania.Sinodul,alcãtuit dinmulþipreoþiºimiidecredincioºi,cere:libertateapentruromânidea-ºi practicacredinþastrãmoºeascã,plecareaepiscopuluiunitPetruAroncasãnu maistãpâneascãniciel,nicipopiiuniþipestepopor,iarînloculluisãlisedea episcop ortodox; restituirea bisericilor ºi sesiunilor parohiale ortodocºilor; eliberareatuturorcelorarestaþidincauzacredinþei;scoatereadinTransilvaniaa popiloruniþi,caresuntpricinatuturortulburãrilorºicaresuntniºtemincinoºi deoarececãtrecatolicijurãcãsuntcatolici,iarcãtreromâni«cãnicinucrednici numãrturisescunirea». Dacãnulisevaîmplinicererea,edetemutcãpoporulnuvamaisuporta

93 P.Bod.op.cit.,lib.II.cap.V,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase ,vol.II,p.157-158.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

necazurile,dragosteadepopoaresevatulburaºivorfirãscoale`ntoatãþara. Miºcarea s-a întins ca fulgerul în toatã Transilvania. Episcopul Petru Aron a scãpat numai fugind la sediul comandantului militar din Sibiu de rãzbunarea poporului, care nãvãli în august 1760 din toate pãrþile asupra Blajului,cerândpeprigonitoriilui.DintabãradelaZlatna,poporul`itrimite într-oscrisoaretotdispreþulacesteiunelteapoliticiistrãine:«Casãînþelegimai limpedecadecândnecârmuieºtiaproapecãne-aiprãpãdit,dacãveiîncercadin nou,unuldinnoitrebuiesãpiarã»,îiceresocotealãpentruprãdareabisericilor, ºideluareaantimiselorînfaimoaseleluivizitaþii.Dacãnulevarestitui,îlvor cãutachiarºiacasã«pentrucasãvedemcefeldevlãdicãeºti duºmanallegii «greceºti,pecarecauþis-onimiceºticaîmpãraþiipãgîni» 94 . OvremeSofroniesemiºcãsuveranîntoatãTransilvania,pãzitpestetot

deogardãde150deoameni,cãciînTransilvanianuerausuficientetrupe

pentruaînnãbuºimiºcarea.Totuºieanus-atransformat`nrevoluþiesângeroasã, cãciSofronieþineamiºcareaînfrâu.

Peziuade14februarie1761SofronieaconvocatunmaresinodlaAlba

Iulia,lacareauparticipatpreoþiortodocºi,cucâtetreireprezentanþidinfiecare

sat,într-ohotãrârede19puncte,sinodulcereguvernuluitransilvãneaniarãºi

libertateareligieiortodoxe,episcoportodox,restituireabisericilorºibunurilor

cãtreortodocºi,eliberareacelorarestaþietc.

b)Speriatãdeaceastãmiºcare,CurteadinVienatrimiteînprimãvara anului 1761, în Transilvania, pe generalul Bucow, cu trupe numeroase. ~n

acelaºitimpsatisfacecererearomânilorpentruunepiscoportodoxºidupã60de

anideladesfiinþareaMitropolieiOrtodoxelenumeºtecaepiscoppeDionisie Novacovici, vlãdica sârbesc de Buda. Amândoi aceºtia vor avea sã îndeplineascãmuncadepacificarearomânilor. LaînceputBucowpromiteromânilorîmplinireadoleanþelorlor.Dardupã cepoporulseliniºteºteºiseducepelavetre,generalulîncepeoacþiunede represiuneºimaicruntãºimaisistematicãdecâtceleanterioare.Elaordonatla

9aprilieoanchetãpentruaaflacaredintreromânis-audeclaratpân\lalaprilie

1761contrauniaþieisaunus-adeclaratcontraeiºicaredineirevinacum

asupra declaraþiei împotriva uniaþiei, pentru a atribuibisericileºisesiilelor majoritãþii. Ancheta s-a fãcut de comisii alcãtuite din funcþionari subordonaþi generalului, asistaþi de cãtre doi preoþi uniþi. Deci comisiile erau lipsite de imparþialitate.Preoþiiuniþiuzaudetotfeluldemijloacepentruadetermina mãcarcâþivaoamenisãsedeclarepentruuniaþie.AºaînIghiu,undetotpoporul s-adeclaratcontrauniaþiei,preoþiiuniþiauconvinspeorudãalor,sãsedeclare unitã. Cu toate acestea, aproape pretutindeni poporul român s-a declarat ortodox.

94 Silviu.Dragomir,Istoriadezrobiriireligioase

,vol.II.p.164.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

Rezultatul nefavorabil al anchetei l-a fãcut pe general sã schimbe promisiuneaînprivinþabunurilorbisericeºtiºisãrefuzeaatribuiortodocºilor bisericileºibunurilebisericeºti,pemotivcãreligiaortodoxãnuerecepta,ci numaitoleratã.Aplicareaacesteim\suriîntâmpinaînsãînunelepãrþigreutãþi, înOcnaSibiului,înSãliºte,înSadu,deexemplu,româniideclarându-setoþi ortodocºiaurefuzatsãîmplineascãordinuldeapredatotuºibisericapreoþilor uniþi.Atrebuitcacompaniidesoldaþisãleiabisericaºis-opredeaepiscopului PetruAron,iarpefruntaºisã-iarestezeºisã-isupunãlabastonadeînpiaþa

Sibiului,în6iulie1761înprezenþacelordoiepiscopi,PetruPavelAronºi

DionisieNovacovici,generalulBucowpersonalaluatcheileambelorbiserici dinAlbaIuliadelaortodocºiºile-adatuniþilor.Dupãaceastaambiiepiscopi slujirãliturghia,PetruPavelAronînbisericãfãrãniciuncredincios,Dionisie Novacoviciîngrãdinacaseiundelocuia,avândaºademulþicredincioºi,`ncât mulþimean-aîncãputniciîngrãdina,niciînpiaþapublicã 95 .GeneralulBucowa procedatºilarepresiuninumeroase.PetruPavelAronapãreaacumdinnouîn diferitepãrþiînconvoiulgeneralului.LaCuzdrioara,lâng\Dej,fiindtrimisão trupãdesoldaþisãarestezeniºtepreoþiortodocºiºipoporulsmulgândpecei arestaþidinmânasoldaþilor,generalulBucowatrimisacolopentrurepresiune

treicompaniidinTurda,100desoldaþidinClujºiocompaniededragoni.~n

raportul cãtre împãrãteasã, Bucowscrie la 8 septembrie 1761:«Laatacs-a distinscãpitanulbaronCavallencedindragonicareaîmpresuratsatulcuatâta precauþiecutrupasa,`ncâtniciunuldinceiceauvoitsãserefugiezen-areuºit sãrãzbatã.Conducãtoriiaufostarestaþiºijudecaþipelocºianumedoilamoarte prinºtreangºidoilaserviciumilitarpeviaþã» 96 . BucowsegândeasãfoloseascãºipeepiscopulDionisieNovacovicimai multpentruaþineînfrâumiºcareapentruOrtodoxie,caredealtfelameninþacu

nimicireaîntreagauniaþie.Generalulrecunoaºtela6mai1761,într-unraport

cãtreîmpãrãteasã,cãniciodatã«n-alucrataºadetare»:«Vãrogsã-mipermiteþi sã introduc pe episcopul Dionisie peste tot în principat ºi anume cât mai repede,casapuncapãtdezordinelorviitoarealevalahilorprinstabilizareaunei cãpeteniispirituale,careapoisãþinãînordinepesupuºiisãiºiînspecialsãse opunãautoritãþiimereucrescândealuiSofronieînacestpopor;estecuadevãrat timpulcasãseprocedezeaºa,cãcialtfelnusemaisalveazãnimicdinunire,cu toatemijloaceleîntrebuinþate,pecareeudesigurnulecruþºidecarepoateºi trebuiesãdeamãrturieîntreagaþarã,cãciaºadetareºigreu(«sohartund schwer»)n-ammailucratniciodatã,aceastatrebuiesãorecunosc».Elcere aprobareasãcontinuelafel,«altfeltotulestezadarnic» 97 . ~nsuºiepiscopulcatolicBajtays-aîngrozitdemãsurilegeneralului,când acestacuuncinismrevoltãtoradeclaratcãvaexterminapetoþiromâniidin

95 P.Bod,op.cit.,IaSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase

96 SilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase

97 Ibidem,Anexa51,p.365.

,vol.II,p.237-238.

,vol.II,Anexa55,p.362.

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

þinutulBistriþei,fiindcãnuvoiausãprimeascãuniaþia.«M-amcutremuratla propunereaExcelenþeisale,ad-luibarondeBucow,carevoiasãdetaºezeun

corpde2000desoldaþiregulaþi,contradistrictuluiamintit,pentrua-imasacra

petoþi,fãrãa-idistingepeceivinovaþideceinevinovaþi» 98 .IarunitulBariþiu spune:«Cuprivirelapropagandãºiprozelitism,Bucow,caºicums-arfiaflat într-oþarãstrãinã,ºielareoprocedurãcaîntr-obãtãliecruntã» 99 . Deaceea,pedreptcuvânts-apututspunecãadevãratulîntemeietoral BisericiiUnitedinArdealafostacestgeneralaustriac,cutunurileºicudragonii sãi.

Dacãpân\laBucowromâniinuputuserãsãfiesiliþisãaccepteuniaþia, «comisiadedezmembrare»carelucralaSibiusubpreºedinþialuiBucow,pe

bazaancheteidinaprilie-mai1761,aînscrisacumsamavolnicpeopartedinei

cauniþi,iargeneraluli-aþinutcuforþaînuniaþie.~nacestscopelauzatde procedeefoartebizareºidiscreþionale.Amvãzutcãcomisiiledeanchetãcareau

lucratînaprilieºimai1761aveausãînscriepetoþiceicaresedeclaraserãpân\

lalaprilie1761contraunirii,saunusedeclaraserãºicarevoiescacumsã

redevinãuniþi.Deºiromâniis-audeclaratîmpotrivauniaþiei,aºa-numita«comi-

siededezmembrare»carelucralaSibiuaînscriscudelasineputerecauniþipe toþiromâniidinþinuturileundemiºcarealuiSofronie,pentruînscriereaînlistele celorcenuvoiescsãfieuniþi,nuseîntinsese,deºieiniciodatãnufuseserãuniþi. InjudeþulBistriþapreoþiiuniþiaureuºitsãmomeascãzeceromânislabide caractercaresãdeclare,fãrãnicioîmputernicire,ºisãjurecãtoþiromâniidin judeþulBistriþavoiausãþinãdeBisericaunitã.Pebazaaceasta,comisiade

dezmembraredelaSibiuaînscristoatecele47decomunedinBistriþacaunite,

dândastfelocincimedincontingentultotalaluniaþieidinîntregArdealul,în zadaraprotestatpoporulînmodpublic,împotrivaacesteiînscrieri,comisiaa refuzatsã-lasculte.Populaþias-arevoltat,darrevoltaafostînecatãînsînge 100 . ~mpãrãteasal-afelicitatpeBucowcãaîntãritprinaceastagraniþacãtre Moldova,alipindlauniaþie4508familii 101 . Cu toate aceste mijloace nemaipomenite, Comisia de dezmembrare a trebuitsãînscriemareamajoritateapoporuluiromâncaortodoxã.

~njudeþulAlbaaufostînscrisecaortodoxe14630familiiºicaunite

3134.~ncelemaimultedincele223comune,câteunnumãrdepeste100

familiiatrebuitsãfieînscrisecaortodoxeºinumai6—20caunite.Vreoopt

comunecu1233familiiaufostfãcutedargratuituniaþiei,probabil,pentrucãnu

seînscriseserãpelisteleortodoxeînaintedeaprilie1761.

~ndomeniulfiscalalZlatnei,3978familiiaufostînscrisecaortodoxeºi

98 HalmagyIstvan.NaploiIV.MonumentaHungariaeHistoriaeScriptores,vol.33,p.80,laSilviuDragomir.

Istoriadezrobiriireligioase

99 Gh.Bariþiu,PãrþialesedinistoriaTransilvaniei,vol.I,Sibiu,1889,p.451.

100 SilviuDragornir,Istoriadezrobiriireligioase

,p.242.

,vol.II,p.362.

101 Arhivadestat,Viena,Staatsrath,nr.2295/1761,laSilviuDragomir,Istoriadezrobiriireligioase ,vol.II,p.

261

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

numai92caunite,înprocente98%ortodocºiºi2%uniþi,înzadaranãvãlit

asupralorgeneralulcutreiarmatesã-iînmoaie.Moþiis-auþinutdârzi.

~njudeþulCojocnaaufostînscrisecaortodoxe11324familii,iarcaunite

1221familii,decivreo10%.~njudeþulTîrnavaaufostînscrise5608familiica

ortodoxe ºi 947 ca unite. ~n judeþul Turda au fost înscrise 9220 familii ca

ortodoxeºiabia964familiicaunite.

~njudeþulZarandnus-agãsitnicimãcarunsufletcaresãîmbrãþiºeze unirea.Comisiaadecretatcudelasineputere,capatrucomunesãrãmânã

unite,cu208familii(Lunca,Cãrãstau,Birtin,Tãtãrãºti).Cutoateacesteaîn

judeþaurãmaspentrucei97%ortodocºi,36depreoþi,iarpentrucei3%uniþi

38depreoþi.Proporþiaafostcamaceeaºipestetot.

~njudeþulCrasnatotpoporulºitoþipreoþiis-audeclaratpentruOrtodoxie, cuexcepþiauneisingurefamilii,înNaºfalãu.~ndistrictulChioarului,aufost

înscrise3607familiiortodoxeºi1005familiiunite.

~nFãgãraºaufostînscrie5344familiiortodoxecu145preoþiºi472

familiiunitecu107preoþi.Cifrauniþilorreprezintãde-abia8%.

~nscaunulBraºovuluinus-agãsitniciofamilieunitã,înscaunulSibiului

s-auînscris6805familiiortodoxecuniciunpreot,iarunite289familiicu105

preoþi. ~nscaunulMiercureaaufostînscrise1403familiiortodoxecuniciun

preotºi67familiiunitecu14preoþi.Osituaþieasemãnãtoareînscaunelede

Cohalm,Nocrich,CinculMare,Orãºtie,Sebeº. PentrujudeþulDobîca,comisia,dupãcearevizuitceledouãconscripþii,a episcopului unit ºi a administraþiei, a înscris 8705 familii ortodoxe ºi2654

familiiunite.Cele23%obþinuteaiciînmodexcepþionaldeuniaþiesedatoresc

probabilfaptuluicã20decomuneîntîrziaserãsãseînscrieîmpotrivauniriipân\

lalaprilie1761.

~njudeþulHunedoaracomisiadedezmembrareaînscris14895familii

ortodoxeºi3973familiiunite.Cifrade55comunecuratunite,majoritateadin

pãrþileHaþegului,faþãdecele93curatortodoxe,paresuspectã,ºtiutãfiindlupta

pentruOrtodoxiedinacestjudeþ.CândIosifalII-leaadatcetãþenilorlibertate deasedeclarapentrureligiacarevoiesc,româniidinþinutulHaþeguluiaufost ceidintâicares-aulepãdatdeunire,pân\s-auluatnoimãsuripentruasesalva acolouniaþia. ~n Solnocul inferior comisiaaînscris10195familiiortodoxeºi2491

familiiunite,iarînSolnoculdeMijloc,5668familiiortodoxeºi411unite.

Rezultatulgeneralaldezmembrãriiesteurmãtorul:din152886familiide

români,127712aufostînscrisecaortodoxe,iar25174caunite.

Decicutoatepedepseleºiînºelãciunilede-abiaaupututfismulsepentru

uniatie20%.Dinacesteaunnumãrde2238reprezintãfamiliilepreoþiloruniþi,

învremecenumãrulpreoþilorortodocºiede-abiade1380 102 .

102 Acestedatele-apublicatVirgilCiobanu,dupãocopieaflatã`nArhivaMinisteruluiderãzboidinViena;vezi

Pr.Prof.D.Staniloae,UniatismuldinTransilvania

GeneralulBucowaluattoatemãsurilecaceiînscriºiacumcauniþisãnu maipoatãrevenilaOrtodoxie.Prinaceastaeladevenitîntemeietorulrealal uniaþieiînArdealºialdezmembrãriireligioaseapoporuluiromân.Dupãce iezuiþii împreunã cu Curtea de la Viena aucreatprinfãgãduieliºipresiuni ierarhiaunitãºicadrulpreoþescaluniaþiei,acumgeneralulBucowi-adatºiun contingentdecredincioºi.Acestcontingentvamaifimãritulteriorprinalte presiuni ºi manevre. Contemporanul Halmagy însemneazã la 16 iunie 1763 desprepersecuþiilecareaucontinuatºidupã«dezmembrare»sãfieexercitate asupraromânilorces-audeclaratortodocºi:«Preoþiiuniþiumblãcusoldaþii,bat pe românii care nu sunt uniþi; aceºtia fug în munþi, dar de lege nu se lasã

(exemplula6satedinþinutulBistriþa),întrebaþiceeunirea,eiziccãnuºtiu.Ce