Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

MUNTEANU VALERIA

FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA


Lucru individual

Conducator științific:
Hamuraru Maria, lector universitar

CHIȘINĂU 2019
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

CUPRINS

Pag.
Lista abrevierilor………………………………………………………………………………3

1. Elemente introductive privind termenul “salariu”………………………………………….4

1.1 Scurt istoric despre salariu


1.2 Conţinutul salariului

2. Lista autorităţilor şi instituţiilor publice de reglementare, certificare, supraveghere şi


control cu autonomie financiară……………………………………………………………….5

3. Statistici de salarizare în Republica Moldova


3.1 Salariul mediu lunar brut din economia națională a Moldovei , anul 2018 ...................6
3.2 Salariul mediu lunar brut din economia națională a Moldovei , anul 2019....................6
3.3 Salariul de trai minim în Republica Moldova. Industria textilă. Studiu de caz .............7

4. Legătura dintre șomajul, salariul și inflația în Republica Moldova.....................................10

5. Statistica inflației conform datelor BNM.............................................................................13

6. Concluzii..............................................................................................................................14

2
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Lista abrevierilor
Sectorul TAFL – Fabricarea de textile, îmbrăcăminte, piele și încălțăminte.
BNS – Biroul Național de Statistică

Anexe

Tabelul 1 - Evoluția salariului minim între anii 2014-2018 (sursă: BNS).


Tabelul 2 – Evoluția ratei șomajului și ritmul de creștere a salariului.
Tabelul 3 – Starea actuală a inflației.
Tabelul 4 – Evoluția Inflației.
Tabelul 5 – Prognoza Inflației pentru 2020.

3
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Elemente introductive privind termenul “salariu”

1.1 Scurt istoric despre salariu

Termenul salariu a fost folosit inițial în armata română, pentru a desemna suma de bani pe
care o primeau soldații români pentru a-și cumpara sarea (salarium). Ulterior, termenul
de salariu s-a folosit în sensul de venit al unei persoane care muncește pentru o altă
persoană, față de care este direct sau indirect dependentă juridic sau economic. În funcție
de calitatea beneficiarului de venit, termenul salariu a cunoscut și alte denumiri cum ar fi:
“leafă” – pentru funcționarii civili; „soldă” – pentru militari; „retribuție” – pentru cadre
superioare.
De-a lungul secolelor noțiunea de salariu și-a modificat și diversificat semnificația.
 Adam Smith a văzut salariul o categorie naturală de răsplată a muncii.
 În concepția lui David Ricardo, salariul reprezintă o parte din valoarea creată de
muncitor în procesul de producție.
 Karl Marx definește salariul ca fiind forma transformată a valorii forței de muncă,
respectiv prețul ei.
 Legea lui Lassale consideră forța de munca drep marfă, prețul ei fiind salariul,
care este determinat de costul de producție ce reprezintă strictul minim necesar
pentru a permite unui lucrător să trăiască, să se întrețină și să se perpetueze.

1.2 Conținutul salariilor


---Din punct de vedere al structurii sale, salariul include:
 salariul de bază (salariul tarifar sau salariul funcţiei),
 salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază)
 alte plăţi de stimulare şi compensare.
---Salariul de bază reflectă aprecierea rezultatelor muncii, ţinându-se cont de următorii
factori:
 calificarea,
 gradul de pregătire profesională şi competenţa salariatului;
 complexitatea și gradul de răspundere pe care îl implică lucrările executate.
---Salariul suplimentar ia în considerare nu numai calitatea şi productivitatea muncii, ci şi
atitudinea subiectivă a salariatului faţă de muncă (inventivitate, eficienţă) şi (sau) condiţiile
deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi garantate
şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă
concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislaţie – şi luîndu-se în considerare vechimea în
muncă.
---La categoria altor plăţi de stimulare şi compensare, care se includ în salariul, se atribuie:
 recompensele conform rezultatelor activităţii anuale;
 premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale;
 plăţile de compensare şi alte plăţi care nu contravin legislaţiei.

4
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2. Lista autorităţilor şi instituţiilor publice de reglementare, certificare,


supraveghere şi control cu autonomie financiară
1. Ministerul Economiei:
Centrul Naţional de Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC);
Inspectoratul Energetic de Stat;
2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:
Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”;
Î.S. „Centrul Elaborări Economice şi de Producţie”;
3. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:
Î.S. „Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor”.
4. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
Agenţia Naţională Transport Auto.
9. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale:
Comitetul Naţional de Expertiză Etică a Studiului Clinic.
Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate.
Instituţia publică „Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare
10. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor:
Instituţia publică „Serviciul Naţional de Management al Frecvenţelor Radio”.
11. Instituţia Publică „Agenţia Servicii Publice”
12. Ministerul Finanțelor:
Instituţia publică „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe”
Instituția publică „Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării”
121. Instituția Publică „Centrul Republican de Diagnostic Veterinar”.
122. Instituția Publică „Laboratorul central de testare a băuturilor alcoolice/nealcoolice și a
produselor conservate”.
123. Instituția Publică „Laboratorul central fitosanitar”.
13. Cancelaria de Stat
Instituția publică „Agenția de Guvernare Electronică”
Instituția publică „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică”
Instituția publică „Agenția Informațională de Stat „Moldpres”
14. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
Instituţia publică „Fondul special pentru manuale”

Sursă: http://lex.justice.md

5
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3.1 Salariul mediu lunar brut din economia naționala a Moldovei , anul 2018
În anul 2018, salariul mediu lunar brut din economia națională a Moldovei a constituit
6446 lei ( $379,2 ) fiind cu 749,5 lei ( 13,2% ) mai mult decât în anul precedent. Totodată,
ținând cont de rata inflației, creșterea a constituit 9,9%.
Potrivit agenției Infotag cu referire la datele Biroului Național de Statistică, în trimestrul
patru, câștigul salarial mediu lunar a fost de 6 987.5 lei, înregistrând o creștere de 14,3% față
de perioada similară a anului 2017.
În sectorul bugetar, creșterea a fost de 18%, pana la 6 094,8 lei, iar în sectorul real al
economiei de 13%, până la 7 337,3 lei.
Cele mai mici salarii le au angajații din sectorul artă, activități de recreare și agrement –
4165,6 lei ( +20,4%) și cei care activează în domeniul agriculturii – 4 793,1 lei ( +12,7%).
Salarii modeste au și angajații de învățământ – 5 513,9 lei ( +18%,1 ), în pofida numeroaselor
promisiuni ale Guvernului. În același timp, salariile angajaților din medicină și protecție
socială se apropie de 7 000 le, majorându-se într-un an cu 12,3%.
Cele mai mari salarii le încasează angajații IT și comunicații – 15 741,6 lei ( +22,3 % ),
angajații în sectoarele finaciar și asigurări – 13 723 lei ( +5,4% ) și cei ai întreprinderilor de
aprovizionare cu căldură, electricitate, gaze și apă – 11 724,6 lei ( +5,% )
Pentru anul 2018, Guvernul a planificat un salariu mediu pe economie de 6 150 lei. Pentru
2019, salariul mediu este preconizat a fi de circa 6 975 lei ( $406 )

3.2 Salariul mediu lunar brut din economia naționala a Moldovei , anul 2019

6
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3.3 Salariul de trai minim în Republica Moldova. Industria textilă. Studiu de caz.
Introducere.

Sectorul TAFL (fabricarea de textile, îmbrăcăminte, piele și încălțăminte) este unul dintre
cele mai importante ale economiei naționale: valoarea de export a acestuia este, de exemplu,
de 3 ori mai mare decît cea a industriei vinului.

Statisticile arată că remunerarea muncitorilor din sectorul TAFL este una dintre cele mai
joase din sectorul industrial fiind mult sub media pe sector.

Studiile, mărturiile personale ale muncitorilor precum și investigațiile de presă arată că unele
dintre cele mai mici salarii în industria textilă se înregistrează în fabricile care produc în
regimul Lohn (cunoscut și ca regim de procesare externă, în cadrul căruia anumite procese
ale procesului de producție a textilelor sînt exportate spre zone/țări care oferă costuri mai
mici ale muncii, liberalizare a regimului fiscal etc).

Statul oferă o serie de facilități sectorului TAFL (dar și altor sectoare industriale) – reducerea
poverii birocratice, reducerea instituțiilor de control sau chiar moratoriu pe control, slăbirea
forței instituțiilor de control etc.

Aceasta nu se traduce însă automat în salarii și condiții mai bune pentru muncitorii din
industrie. Din contra, în mai multe fabrici se atestă o înrăutățire a condițiilor de salarizare
reflectată prin creșterea normei de producție (în baza căreia se face remunerarea), creșterea
penalităților pentru absența nemotivată de la muncă etc.

Salariile din industria textilă sunt mici în mod intenționat și deliberat, pentru că:
-Guvernele eșuează să seteze un salariu minim decent;
- Ratele scăzute de sindicalizare nu permit creșterea salariilor ca urmare a negocierilor
colective dintre angajați și angajatori;
- Salariul minim nu este ajustat regulat pentru a reflecta creșterea constantă a costului vieții.
- Slăbirea legală a protecției drepturilor muncii oferă angajatorilor pîrghii legale de
exploatare.

Salariul minim și sărăcia în Republica Moldova.

a) salariul minim.
Conform art. 9 al Legii Nr. 270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în
sectorul bugetar , grila de salarizare din sectorul bugetar este asigurată prin stabilirea
salariului de bază pentru fiecare funcție conform ierarhiei posturilor și include gradele de
salarizare, clasele de salarizare și coeficienții de salarizare. Rata de compresie a salariilor de
bază (coeficienții de referință) în sectorul bugetar variază de 1 la 15.

Valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de salarizare 1,00 se stabilește în legea


bugetului de stat pentru anul curent și constituie, conform proiectului Bugetului de Stat
pentru anul 2019, 1500 lei (sau 1300 lei pentru unele categorii, prin derogare). Aceste mărimi
pot fi considerate ca fiind salarii minime în sectorul bugetar.

7
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Salariul minim în sectorul real este reglementat de prevederile Legii Nr. 1432 din 28.12.2000
privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim. Aceasta prevede că la
întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară nici un angajator, indiferent de
tipul de proprietate și forma de organizare juridică, nu poate plăti angajații săi sub nivelul
salariului minim. De asemenea, acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contract
colectiv, nici prin contract individual de muncă.

Cuantumul salariului minim în sectorul real se stabilește anual, de către guvern, după
negocieri și consultări cu patronatele și sindicatele și se publică în Monitorul Oficial. Acesta
se calculează pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Tabelul de mai jos arată evoluția salariului minim între anii 2014-2018 (sursă: BNS).

b) sărăcia în Republica Moldova.

Sărăcia este condiția lipsei unor resurse vitale – hrană, locuință, articole de îmbrăcăminte și
încălțăminte etc.

În mediile academice și de experți există dezbateri în privința modului în care este măsurată
sărăcia (nivelul veniturilor, condițiile de trai, consumul sau cheltuielile) și lista indicatorilor
esențiali (UE, de exemplu stabilește linia de sărăcia ca fiind proporția din populație care are
un venit disponibil echivalent cu 60% din venitul mediu echivalent la nivel național iar Banca
Mondială folosește o altă metodologie care calculează procentul din populație care trăiește cu
mai puțin de 1 sau 2 dolari pe zi ).

Aceste dezbateri evidențiază caracterul extrem de complex al fenomenului precum și


barierele metodologice și culturale ce trebuie depășite pentru a obține evaluări ale sărăciei atît
la nivel intranațional cît și la nivel regional, internațional și global.

În Republica Moldova sărăcia este măsurată de către Biroul Național de Statistică (BNS) în
baza rezultatelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice. BNS utilizează consumul ca
indicator al nivelului de trai.

Pragul de sărăcie este stabilit folosind metodologia ”necesităților de bază”, reieșind din
standardele existente în Republica Moldova. Conform acestei metodologii sînt sărace acele
persoane care au efectuat cheltuieli de consum sub limita unui prag al sărăciei.

8
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

 Stabilirea pragului sărăciei are loc în două etape:

1.stabilirea coșului minim alimentar – se face în baza unor recomandări făcute de


către Academia de Științe cu privire la cerințele alimentare minime. Conform BNS
”pragul sărăciei absolute reprezintă valoarea cheltuielilor alimentare ce asigură un
consum de 2400 kcal/persoană/zi”.

2. stabilirea coșului minim nealimentar în baza coșului minim alimentar. BNS


utilizează doi indicatori, ambii bazați pe studiul consumului unor grupuri de referință:

a) coșul nealimentar inferior al sărăciei – este calculat masurînd ponderea


consumului alimentar al populației pentru care cheltuielile totale sunt egale cu pragul
sărăciei alimentare. Acest calcul se bazează pe prezumția că, dacă aceste persoane au
substituit unele cheltuieli alimentare cu unele cheltuieli nealimentare atunci aceste
cheltuieli nealimentare sînt esențiale.

b) coșul nealimentar superior al sărăciei – este calculat măsurînd consumul


nealimentar mediu al populației al cărei consum alimentar este egal cu coșul minim
alimentar. Calculul se bazează pe prezumția că dacă o persoană cheltuie pentru
alimente necesarul minim atunci această persoană a achiziționat și un minim de
bunuri nealimentare pe care le consideră esențiale.

BNS folosește indicatorul pragului superior al sărăciei.


În 2016, pragul superior al sărăciei era calculat de BNS ca fiind de 1852.4 lei lunar
per persoană.

Conform acestui calcul, 25.6 % din populația Republicii Moldova se afla în 2016 sub
pragul sărăciei (noua metodologie a BNS a fost aprobată abia în august 2018, deci nu
dispunem încă de cifre mai recente despre rata sărăciei în țară).

9
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

 Anunț în baza persoanelor cu salariul maximal in Republica Moldova.

Din 2020, persoanele cu venituri lunare de peste 30 de mii de lei nu vor beneficia de
scutire personală la reținerea impozitelor. Impozitul pe venit de 12% rămâne
neschimbat. Sindicaliștii sunt nemulțumiți de Legea Salarizării în sectorul bugetar.

CHIȘINĂU, 4 oct – Sputnik. Ministerul Finanțelor elaborează în prezent o „strategie pe


termen mediu privind salarizarea în sectorul bugetar”.

Strategia va viza majorarea salariilor și pentru realizarea ei va fi necesar „suportul” Fondului


Monetar Internațional, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, citată într-un
comunicat de presă oficial.

„Cred foarte mult în drepturile salariaților, salarizare decentă și protecție socială. Trebuie să
continuăm majorarea salariilor. În prezent discutăm cu Fondul Monetar Internațional pentru a
obține suport în acest sens”, a declarat ministrul Finanțelor la o întrevedere avută cu
reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) săptămâna
aceasta.

Vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, a vorbit în cadrul întrevederii despre necesitatea


modificării Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. „Noi nu am fost
mulțumiți de această lege din start, deoarece nu am fost implicați în procesul de elaborare, ci
am fost consultați doar înainte de adoptare”, a explicat vicepreședintele Confederației
Sindicatelor.

Actuala guvernare va menține și pentru anul 2020 cota impozitului pe venit de 12% (redusă
de la 18% din 1 octombrie 2018). Modificarea la impozitarea salariilor ce va fi introdusă din
1 ianuarie 2010 vizează anularea scutirilor personale pentru cetățenii cu venituri lunare ce
depășesc 30 de mii de lei.

Ministrul Finanțelor a precizat public că doar vreo 5.000 de moldoveni au salarii lunare brute
ce depășesc 30.000 de lei (360 de mii de lei pe an).

Cum anume vor fi afectate aceste persoane de la începutul anului viitor? Aceasta înseamnă că
nu vor mai beneficia de scutirea personală în valoare de 240 de lei, potrivit Nataliei
Gavrilița.
Salariul minim lunar (obligatoriu pentru angajatori) este de 2.775 de lei în Republica
Moldova.

Salariul mediu brut pe economie constituie mai puțin de 7 mii de lei (din care sunt reținute
impozitele și alte plăți). Cele mai mici salarii le primesc angajații din agricultură.
Republica Moldova are la ora actuală 1.760 de milionari în lei, cu 32 mai puțini față de anul
2017.

Veniturile obținute de toți moldovenii milionari în 2018 au însumat șase miliarde de lei (6,14
mlrd. lei). Împreună, ei i-au plătit statului impozite pe venit în valoare de 480 de milioane de
lei, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.
Cel mai mare venit al unui moldovean a depășit 83 de milioane de lei în 2018.

10
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

4. Legătura dintre șomajul, salariile și infația din Republica Moldova

În mod normal, șomajul ar trebui să se reducă în condițiile în care economia înregistrează o


evoluție ascendentă. În teoria economică există așa-zisa curba lui Phillips care arată legătura
inversă dintre evoluția șomajului și evoluția inflației. Creșterea economică înseamnă de
obicei majorări de salarii, ceea ce ar trebuie să reducă rata șomajului. Totodată, o majorare de
salarii înseamnă o creștere a costurilor de producție, respectiv a prețurilor, deci generează
inflație.

Curba lui Phillips nu este mereu valabilă, fiind criticată de mai mulţi economişti pentru că are
o optică prea îngustă şi nu ia în calcul alţi factori importanţi.

Să vedem totuși cum influențează prețurile și salariile asupra șomajului din Republica
Moldova.

Din grafic se remarcă faptul că în perioada 2005-2008, salariile au înregistrat ritmuri de


creştere destul de înalte. Totodată, este de menţionat faptul că în aceşti ani şi preţurile au
înregistrat majorări semnificative. Astfel, majorările de salarii au avut loc mai mult pentru
menţinerea puterii de cumpărare, dar şi pe fundal electoral. În această perioadă se remarcă
diminuarea mediei anuale a ratei şomajului, de la 7,3% în 2005 la 4% în 2008.

Tablelul 2.

11
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Ulterior, pe fundalul crizei financiare şi presiunilor dezinflaţioniste, ritmul de creştere a


salariilor s-a redus substanţial, ceea ce a determinat creşterea ratei medii a şomajului, până la
7,4% în 2010. Comparativ cu 2009-2011, în ultimii doi ani salariile au crescut mai alert, ceea
ce a generat o reducere a şomajului până la 5,1% în 2013.

Tabelul 3.

Urmărind evoluţia corelată a ratei şomajului şi ratei inflaţiei înregistrate în perioada 2005-
2013, se remarcă faptul că între aceşti indicatori nu există o relaţie tocmai invers
proporţională. Doar în anul 2009 s-a înregistrat o corelaţie inversă mai evidentă dintre şomaj
şi inflaţie. În acest an, pe fundalul presiunilor dezinflaţioniste şi crizei financiare, şomajul s-a
majorat la 6,4%.

Astfel, curba lui Phillips nu este mereu valabilă şi aceasta pentru că deciziile se iau nu doar în
baza datelor istorice, ci şi luând în calcul anticipaţiile inflaţioniste. Adică deciziile luate de
agenţii economici cu anumite anticipări ale preţurilor pot determina trendul inflaţiei şi aceasta
poate evolua independent de rata şomajului.

În vederea influenţării deciziilor luate de antreprenori, un rol important îl are credibilitatea


autorităților și claritatea mesajelor lansate şi acţiunilor întreprinse de către acestea. Dacă
autorităţile nu sunt credibile, antreprenorii îşi formează propriile anticipări şi astfel politicile
economice ale statului devin greu de conceput şi de implementat.

Sursa: agora.md

12
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

5. Statistica inflației conform datelor BNM


Conform datelor BNM ritmul anual al inflației în luna octombrie 2019 a constituit 6,8%

Inflația Actuală

Tabelul 4.

Evoluția Inflației

Tabelul 5.

13
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Prognoza Inflației
Conform ultimei runde de prognoză, rata inflației medii anuale va constitui 5.0 la sută în anul 2019 și
5.9 la sută în 2020.

Tabelul 6.

14
FORMELE DE SALARIZARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Concluzii

După toată statistica prezentată în acest lucru individual am realizat următoarele


concluzii:
1- Salariul minim sau mediu pe țară a locuitorilor este atât de mic, încât oamenii sunt
nevoiți să “supraviețuiască” trecând prin destul de multe greutăți, fiecare zi, și sosirea
fiecărei ierni fiind o adevărată încercare pentru ei. Oamenii din periferiile orașului sau
din sate mai îndepărtate pot fi destul de înapoiați de societatea din centrul capitalei
sau a altor orașe mari, puțini dintre ei au o calificare într-un domeniu plătit și un
salariu decent. Din cauza unor salarii minime, nu fiecare își permite să se îmbrace
după anotimp, să se alimenteze corect, să îngrijească de copii așa cum au aceștia
nevoie. Nu fiecare are acces la medicamete și la o lecuire corespunzătoare, pentru că
medicina este un lucru foarte costisitor. Ne mai vorbind de bătrâni, și starea nevoiașă
în care aceștia se află, nevoiți sa cerșească, pentru a dobândi o gură de mâncare sau
niște medicamente care îi facilitează existența din cauza unei pensii mizere și
neglijența statului față de ei. Toate aceste constatări au un singur nucleu, și anume
conducerea incompetentă care stă în fruntea statului. Conducerea care are zeci de mii
de lei salariu pe lună, și tot fiindu-le puțin, conducerea care nu are milă față de bieții
oameni care chiar duc o viață săracă și anevoioasă. De aici și reiese tipul de salarizare
în Republica Moldova, și anume salarizarea incorectă, pentru că o munca îndeosebi de
grea este remunerată cu bani mici, întrucât oamenii practic traiesc de la salariu până la
salariu, iar ceea ce nici nu se poate numi muncă, garantează o viață luxoasă și
îndestulată.

2- Salarizarea în Republica Moldova nu poate fi văzută ca o motivație pentru salariații


din țară, îndeosebi pentru tinerii studenți sau absolvenți. În majoritatea cazurilor
salariul dat nu conferă nici o satisfacție în urma muncii oferite, deseori muncitorul
fiind subapreciat. Din aceasta cauză și rezultă migrarea majorității disponibile pentru
muncă și dezvoltare într-un anumit domeniu, pentru că tinerii tind spre ceva nou, ceva
ce le oferă oportunități în dezvoltare spre un viitor prosper, ceea ce Moldova cu greu
le poate oferi.

Nu cred că în viitorul apropiat se va normaliza starea salariilor pe Republică, până când la


conducere nu va veni o persoană care cu adevărat va iubi oamenii și va acționa pentru
bunăstarea lor, până atunci, Moldova va pustii cu tot mai mult pe fiecare an care trece, și va
rămâne fără forță calificată de muncă, ca rezultat aceasta va duce la scăderea considerabilă a
economiei și inflația va fi sub riscul de creștere.

15