Conceptul a aparut in anii 1995 în Statele Unite ale Americii ca o cerinta a
interactiunilor activitatilor economice-industriale cu mediul inconjurator. Incepand cu anii 1998 coneptul devine obiect de studiu (curs universiotar) in universitati de prestigiu americane (Berkeley-California ,Pensylvania State University) si în Japonia (prof.Sukehiro Goto – Japan National Institute of Environmental sciences) De asemenea se constata o implicare crescanda a maediului industrial in problemele de ecologie industriala ( Volvo Car Company, Pratt &Whitney ) De asemenea acet domeniu are propria sa publicatie periodica , cotata ISI –The Journal of industrial Ecology –editata de Prentice Hall. [1,2,3]
Bazele edificarii conceptului
De unde s-a pornit si spre ce ne îndreptăm
cresterea complexitatii produselor industriale- de la muscheta bicomponenta la naveta spatiala megacomponenta [1]
Starea resurselor naturale –consumul excesiv si fara rationalitate conduce
inevitabil spre epuizarea resuselor naturale conventionale [5][7]
Previziuni despre cresterea populatiei globului – cresterea excesiva a
populatiei in special in regiunile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare ( India ,China ,Pakistan ,etc) concomitent cu scaderea accentuata a populatiei in tarile avansate tehnologic [5][6] Previziuni privind dezvoltarea tehnologiilor pe temen mediu si lung In urmatorii 15 ani se vor dezvolta puternic nanotehnologiile( cu componentele sale –nano, biotehnologii,materiale de inalta performanta , stiintele pamantului si proiectarea sistemelor pamantului (engineered earth systems ). Se observa o scurtare a timpilor de tranzitie de la un anumit stadiu de dezvoltare a societatii la altul ,inat se preconizeaza ca la nivelul anilor 2020 sa vorbim de trecerea la societatea post-informatica. [3] Calitatea vietii si dezvoltarea tehnologica – daca in perioada revolutiei industriale si postindustriale s-au consumat mare parte din resursele pamantului , societatii noastre si mai ales celor ce urmeaza nu le raman decat sansele rationalizarii consumului , reciclarii si recuperarii si gasirii de noi resurse si noi tehnologii [2]
Ce se intreprinde si ce ar trebui sa se intreprinda :
Educarea populatiei in spiritul conservarii mediului prin : reciclare, reutilizare,economia resurselr epuizabile Conlucrarea intre guverne, societate civila, mediul industrial,mediul acdemic pentru elaborarea unor legi corecte in domeniul mediului si mai ales pentru respectarea lor. Sa constatat o crestere a numarului de cooperari internationale [6]
Educarea proiectantilor si fabricantlor pentru a produce in conditii
prietenoase pentru mediu si dezvoltarea de noi tehnologii (nano, bio) Educarea proiectantilor si fabricantlor pentru formarea de viziuni strategice privind sfarsitul ciclului de existenta al produselor – exemplu “diagrama Cometa” –a reciclarii,reutiulizarii si scoaterii din uz[2] Dezvoltarea de surse alternative de energie, nepoluante, inepuizabile ( hidrogenul, forta mareelor,a vantului ,energia solara, etc)- exemplu: system de producere simultana electricitate –caldura si utilizarea surselor luminoaqse de mare randament in hale industriale .[2],[3] Analiza stadiului actual releva foarte clar ca exista o mare diferenta de abordare a problemelor de mediu in Romania comparativ cu tarile UE (in care dorim sa ajungem) si cu SUA. Politica stiintifica a Uniunii Europene ,a carei ambitie este de a ajunge din punct de vedere tehnologic si stiintific SUA (vezi Framework Program FP7 –1.3 Excelenta si inovare-cheia competitivitatii industriale europene) a inceput sa adopte din ce in ce mai mult aceste probleme de dezvoltare durabila. Comisia Europeana si implicit guvernele sunt mult mai flexibuile in adoptarea legislatiei si reglementarilor specifice, dar din pacate cercetatorii europeni privesc aceste probleme de mediu ca fiind exclusiv de domeniul unei anumite ramuri a stiintei. In SUA ,guvernul adopta foarte greu anumite reglementari legislative in domeniul mediului ,in special cand acestea ameninta prosperitatea marilor coorporatii .In schimb ,cercetatorii au adoptat rapid aceste aspecte ,iar fiecare in domeniul sau gandeste si din aceasta perspectiva. In Romania , aceste probleme sunt tratate la nivel declarativ ca prioritare dar in realitate sunt considerate ca fiind doar de competenta specialistilior in ecologie si ca un exemplu, un specialist in domeniul aschierii ,in acest moment nu ia in calcul la stabilirea unor parametri ai prelucrarii si eventualul impact asupra mediului cum ar fi :nivel de zgomot, ce se intampla cu lichidele de ungere racire ,ce se intampla cu metalul indepartat de pe piesa,etc. Biblografie selectiva :
Jersey,.2003 2.Hendrickson & others , Industrial ecology and green design, Cheltenham,UK, Edward Elger Publishers, 2002 3.Kosbar ,LL- Introducing Biobased Materials in Electronics Industry,Journal of Industrial ecology,4(3) 2001 4.*** Lucrari stiintifice din volumul Sesiunii Stiintifice UN MEDIU pt viitor, 3-4 oct.2002,Institutul national de cercetare –dezvoltare pt.protectia mediului ICIM ,Bucuresti 5. Marcian Bleahu-Priveste inapoi cu manie-priveste inainte cu spaima- Valentele ecologiei Politice, Editura Economica , Bucuresti,2001 6*** World Bank Atlas ,2000,2001,2002 (Collection) Ed. WorldBank, Washington DC,USA 7 Axinte, E- Aprooaching on The Industrial Ecology concept, Ses.TMCR 2005, Chisinau 8.*** Tratatul de aderare al Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana , Bruxelles, 31.martie 2005 sect.AA 20/2/05 REV 2 9. Oprean ,C s.a – Management strateguic,Sibiu 2002 10.Oprea , Dumitru –Managementul proiectelor,Sedcom Libris,iasi,2001 11.***EU Commision communication-Science and Technology, the key to Europe’s Future COM (2004)353 Final, Brussels,16.6.2004 12. http://www.europa.eu.int/comm/research/future 13.*** Revista de politica Stiintei si Scientometrie -CNCSIS–nr.1&2 /2005