Licenta 2010

1. Psihicul uman este un sistem:

a) static
b) probabilist
c) dinamic
d) dinamic-evolutiv

2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

1. integral innascut
2. dobandit in copilarie
3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:

a) dimensiunea teleonomica
b) dimensiunea motivationala
c) dimensiunea etica
d) dimensiunea cognitiva

4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:

a) constiinta morala
b) constiinta stiintifica
c) constiinta de sine
d) constiinta juridica
e) constiinta lumii externe

5. Constiinta este:
1. suma functiilor si proceselor psihice particulare
2. suma proceselor cognitive
3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa
ireductibila

6. Constiinta de sine este o functie:

1. proiectiva
2. autoreflexiva
3. reflexiva

7. Constiinta de sine:
1. genereaza identitatea Eului
2. deriva din identitatea Eului
3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1. constiintei lumii externe
2. subconstientului
3. constiintei de sine

9. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a) sistematizarea informatiilor
b) planificarea activitatii
c) generarea unor proiecte noi
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

10. Perceptia este:

1. o senzatie complexa
2. o structura cognitiva distincta
3. o suma de senzatii

11. Perceptia reflecta:

1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor
2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale
3. proprietati situational-accidentale

12. Determinantii perceptiei includ:

1. exclusiv factorii obiectivi externi
2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat
3. exclusiv factori subiectivi interni
4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

13. Perceptia monomodala consta in:

1. perceperea unui obiect o singura data
2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului
2. incadrarea obiectului intr-o clasa
3. relationarea obiectului cu experienta anterioara

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

1. numarul elementelor componente
2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente
3. marimea elementelor componente

16. Iluziile sunt rezultatul:

1. halucinatiilor
2. excedentului de informatie
3. efectelor de camp

17. Rolul setului in perceptie este:

1. intotdeauna pozitiv
2. atat pozitiv, cat si negativ
3. intotdeauna negativ

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)
2. cu ajutorul figurilor duble
3. cu ajutorul figurilor suprapuse

19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

1. se fixeaza direct pe scop
2. foloseste procedee logico-formale
3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul „insight”
1. introspectionista
2. gestaltista
3. asociationista
4. behaviorista
 21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg
1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii
2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract
3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare
4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament
imagistic
22. Notiunea este:
1. un model informational imagistic
2. un model informational izomorfic
3. un model informational homomorfic esentializat

23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

1. polaritatii
2. generalitatii
3. sinonimiei
4. contrastului

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

1. succesiunea reprezentarilor
2. judecata
3. interactiunea dintre cuvant si imagine

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la
cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii
1. finalitatea
2. structuralitatea
3. continuitatea
4. reversibilitatea

26. Procesarea de tip inductiv asigura:

a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural
c) trecerea de la individual la general

27. Procesarea de tip deductiv asigura:

1. trecerea de la general la particular
2. trecerea de la concret la abstract
3. trecerea de la real la virtual

28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:
1. planul de desfasurare
2. continutul asupra caruia se aplica
3. rezultatul la care ne conduc

29. Operatia generalizarii consta in:

1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii
2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene
3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale
asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

30. Abstractizarea consta in:

1. asamblarea insusirilor esentiale
2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte
3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora
 31. Algoritmul este aplicabil:
1. oricarei probleme bine definite
2. oricarui gen de probleme
3. doar problemelor de matematica

32. Euristica se subordoneaza:

1. principiului tot sau nimic
2. principiului incercarilor si erorilor
3. principiului conexiunii inverse
33. Gandirea euristica este solicitata:
1. in orice situatie slab definita
2. doar in creatia artistica
3. doar in jocul de sah

34. Reteaua semantica se realizeaza:

1. pe baza relatiei de sinonimie
2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune
3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor

35. Ca activitate decizionala, gandirea:

1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii
2. reduce incertitudinea in situatii alternative
3. realizeaza planificarea actiunilor

36. Comunicarea desemneaza:

1. schimburi de energie
2. orice fel de schimburi in societate
3. schimburi de informatie

37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor
2. legatura selectiv – determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza
3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor
2. valoarea mesajelor pentru receptor
3. coerenta succesiunii mesajelor

39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

1. promptitudine
2. utilitate
3. fidelitate

40. Codarea, recodarea, decodarea – presupun:

a) trecerea de la un mesaj la altul
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
c) intelegerea mesajului receptionat

41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul

a) concretitudinea
b) generalitatea
c) fidelitatea
d) finalitatea
e) determinarea
 42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:
1. rapiditatea aplicarii ei
2. presiunea timpului
3. functia de utilitate

43. Strategia minimax se aplica in:

1. formarea notiunilor
2. adoptarea deciziilor
3. rezolvarea problemelor slab definite

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:
1. dificultatea articularii
2. locul ocupat in propozitie
3. frecventa folosirii in comunicare

45. Latura semantica exprima:

1. o legatura de similitudine
2. o legatura designativa
3. o legatura spatiala

46. Legatura cuvantului cu obiectul:

1. este predeterminata
2. este directa
3. este mediata prin imagine
4. este impusa din afara

47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:

a) lungimea lor
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

48. Modelul gramaticii generative presupune:

1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice
2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica
3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:
1. contextul
2. dispozitia interlocutorilor
3. obiectul comunicarii

50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

1. stabilirea raporturilor sintactice
2. stabilirea raporturilor semantice
3. stabilirea raportului particular – general

51. Veriga eferenta a limbajului include:

a) componenta vizuala
b) componenta motorie manuala
c) componenta auditiva
d) componenta fono - articulatorie

52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect
2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur
3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor

53. Limbajul intern este:

1. vocabularul latent al unui subiect
2. premisa dezvoltarii limbajului extern
3. limbajul extern selectiv comprimat

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. J. Piaget
2. P.J. Guilford
3. O. Selz
4. W. Kőhler

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
a) auzul fonematic
b) fono – articulatorie
c) vizuala
d) motricitatea manuala

56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:
1. om
2. animal
3. mamifer

57. Afectivitatea reflecta:

1. proprietatile fizice ale stimulilor
2. variatiile mediului intern al organismului
3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

58. Emotia poate fi provocata de:

1. actiunea oricarui stimul
2. actiunea stimulilor nocivi
3. actiunea stimulilor semnificativi

59. Declansarea emotiei se produce:

1. in urma deliberarii subiectului
2. in mod involuntar, neintentionat
3. cand subiectul nu este atent

60. In prim – planul constiintei subiectului se impune:

1. semnul trairii emotionale
2. durata trairii emotionale
3. intensitatea trairii emotionale

61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

1. intensitatea stimulilor
2. starea de motivatie a subiectului
3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

62. „Optimumul emotional” este determinat de:

1. intensitatea trairii
2. semnul trairii
3. imaginea obiectului

63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

1. schimbarea intensitatii emotiei
2. schimbarea semnului emotiei
3. schimbarea referentialului emotiei

64. Trairea emotionala:

1. urmeaza producerii reactiilor periferice
2. are loc concomitent cu reactiile periferice
3. precede reactiile periferice

65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James – Lange
1. „Fug pentru ca mi-e frica”
2. „Mi-e frica pentru ca fug”

66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei
2. nevoia de hrana
3. semnalizarea unei stari de necessitate

67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

1. principiului „tensiune – reductie”
2. legii efectului
3. legii contrastului

68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:
1. interesul
2. idealul
3. aspiratia
4. trebuinta

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a) criteriul genetic
b) criteriul prioritatii satisfacerii
c) criteriul complexitatii
d) criteriul specificitatii umane

70. Optimumul motivational exprima:

1. intensitatea absoluta a motivului
2. caracterul homeostatic al motivului
3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea
sarcinii

71. Rolul social exprima:

A. conceptia despre viata
B. imaginea de sine
C. standarde comportamentale
D. norme sociale

72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:

A. locul Eului in structura personalitatii
B. structura psihologica a Eului
C. rolul Eului in structura personalitatii
D. particularitatile eului

73. Extraversia este asociata cu tipul:

A. astenic
B. schizotim
C. ciclotim
D. atletic

74. Legatura dintre biotip si psihotip este:

A. o legatura genetica
B. o legatura cauzala
C. o corelatie statistica
D. o corelatie cantitativa
E. o corelatie calitativa

75. Inteligenta de tip A este:

A. inteligenta innascuta
B. inteligenta cristalizata
C. rezultatul invatarii
D. inteligenta fluida
E. deficitara in situatii structurate
F. eficienta in situatii nestructurate

76. Aptitudinile reprezinta:

A. valori psihosociale
B. valori morale
C. valori functionale
D. valori socioculturale

77. Persoanele inalt creative:

A. aleg situatii problematice noi
B. aleg situatii problematice ambigue
C. folosesc nivelul constient
D. folosesc nivelul inconstient

78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:

A. intodeauna exista o corelatie pozitiva
B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva
C. intotdeauna exista o corelatie negativa
D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:

A. constiinta de sine
B. constiinta de lume
C. constiinta reflexiva
D. constiinta morala

80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:

A. sistemului nervos
B. inteligentei
C. temperamentului
E. activitatii

81. Inteligenta emotioanala contine elemente:

A. cognitive
B. afective
C. motivationale
D. sociale

82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la
altii, la sine, la activitate desemneaza:
A. gandirea
B. atitudinea
C. opinia
D. inteligenta
E. creativitatea

83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:

A. conformism
B. nonconformism
C. convergenta
D. divergenta

84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:

A. statutul economic
B. statutul profesional
C. statutul familial

85. Eul este:

A. gandire
B. simtire
C. reflexie
D. emotie

86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:

A. tempoul trairilor psihice
B. ritmul trairilor psihice
C. intensitatea trairilor psihice

87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:
A. caracterului
B. inteligentei
C. aptitudinii
D. atitudinii
E. deprinderii

88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:

A. inteligenta
B. vointa
C. temperamentul
D. caracterul
E. gandirea

89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde

abordarii:
A. asociationiste
B. gestaltiste
C. genetiste
D. ineiste
E. behavioriste

90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:
A. inteligenta
B. asimilarea
C. acomodarea
D. echilibrul dintre asimilare si acomodare
 91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:
A. de apreciere
B. de selectie
C. de compatibilizare
D. de valorizare
E. de feedback

92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:
A. fie rar intalnite in activitatea respectiva
B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva
C. aiba un grad ridicat de neobisnuit
D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit
E. fie adecvate realitatii
F. fie adecvate imaginatiei creatoare

93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:

A. este posibila prin ierarhizare
B. este posibila prin compensare
C. este posibila prin cooperare
D. nu este posibila
94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:
A. asemanarea
B. contrastul
C. serendipitatea
D. medierea prin simboluri
E. medierea prin imaginatie

95. Componentele statutului social sunt:

A. subiective
B. obiective
C. atitudinale
D. comportamentale

96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:

A. este o premisa fundamentala a constiintei
B. creator de constiinta
C. depasete constiinta
D. este directionat de constiinta

97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:

A. rezonanta afectiva primara
B. rezonanta afectiva secundara
C. activism
D. nonactivism
E. anxietate

98. Succesul unei activitati depinde de:

A. prezenta mai multor aptitudini
B. relatiile de compensare dintre aptitudini
C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor
D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

99. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor
B. specific unei activitati
C. o combinatie a factorilor de grup
 100. Temperamentul:
A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor
B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor
C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor
D. determina dezvoltarea aptitudinilor

101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:

A. genetica
B. factoriala
C. cognitiva
D. psihometrica
E. eclectica
F. sistemica

102. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:

A. creativitate
B. temperament
C. atitudini
D. aptitudini
E. caracter

103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi comune
B. trasaturi individuale
C. durabile
D. spontane
E. in numar foarte mare
F. in numar foarte mic

104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:

A. factorii sociali
B. factorii culturali
C. factorii psihologici

105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul pozitiv
B. ne apropiem de polul negativ
C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ
D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:

A. operatii
B. produse
C. structuri
D. continuturi

107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:

A. ganditor
B. artistic
C. motor-general
D. echilibrat
E. excitabil

108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei,
conflicte:
A. intrastatus
B. interstatus
C. intraindividuale
D. interindividuale

109. Spre deosebire de personalitate, Eul:

A. este un fapt de constiinta sociala
B. este un fapt de constiinta individuala
C. exprima personalitatea
D. este nucleu al personalitatii

110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:

A. echilibrat
B. puternic
C. mobil
D. vioi
E. schizotim
F. ciclotim

111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la
nivelul:
A. inteligentei
B. geniului
C. creativitatii
D. talentului

112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:

A. sistemul atitudinal-valoric
B. sistemul atitudinal-social
C. sistemul atitudinal-moral

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor
nemodulate in constient, se numeste:
A. sublimare
B. identificare
C. regresie adaptativa
D. regresie multipla

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:

A. convingeri
B. obiectul atitudinii
C. tendinta spre actiune
D. informatii
E. trebuinte
F. orientare constienta

115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de

catre:
A. Allport
B. Lowler
C. Lowenfeld
D. Guilford
E. Gardner

116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:

A. perceptia rolului
B. conceptia rolului
C. expectatia rolului

117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:

A. absenta atitudinii creatoare
B. prezenta atitudinii creatoare
C. absenta aptitudinilor creatoare
D. prezenta aptitudinilor creatoare

118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata
de:
A. Piaget
B. Jackson
C. Guilford
D. Vernon
E. Getzels
F. Janet

119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplina
B. motivatia intrinseca
C. independenta
D. sociabilitatea

120. In conceptia lui Constantin Radulescu-Motru, Eul:

A. se identifica cu starile de constiinta
B. se identifica cu constiinta globala
C. creeaza unitatea constiintei
D. nu precede constiinta

121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:

A. hipertimic
B. obsesiv
C. agresiv
D. senzitiv-introvertit
122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:
A. genotipului
B. fenotipului
C. arhetipului

123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca
B. cunoastere
C. creatie
D. sociabilitate
E. afectivitate

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra

aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii
interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. T
125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei
de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii
somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu
cateva decenii in urma.T
126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate
raspunde penal. F
 127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre
sine folosind pronumele personal “eu“. T

128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie:
a) asimilare
b) acomodare
c) adaptare
d) crestere
e) dezvoltare

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta
perspectiva presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in
situatii regresive pot reaparea ) ;
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;
f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste).

130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?
a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce

131. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;
B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:

132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile
placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente
diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de:
a) egocentrism
b) imagine mintala
c) evocare verbala

133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:

a) logic
b) ontologic
c) patologic

134. Egocentrismul copilului se manifesta prin:

a) artificialismul gandirii
b) sincretismul gandirii
c) realism
d) animism

135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt :
a) clasificarea
b) serierea
c) conceptualizarea numarului

136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:
a) analitica
b) sintetica
c) fonetica

137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:
a) decentrare socio-afectiva
b) decentrare intelectuala

138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:

a) conduita suportului
b) coduita revoltei
c) conduita inchiderii in sine
d) conduita exaltarii
e) conduita afirmarii

139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:

a) etapa dependentei
b) etapa conflictului
c) etapa relativei independente
d) etapa maturizarii afectiv –emotionale

140. Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fizic
b) intarirea pozitiva a comportamentului
c) imaginea eului psihic si psihosocial

141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de

urmatoarele directii de dezvoltare:
a) stabilirea identitatii eului
b) independenta relatiilor personale
c) cresterea intereselor/preocuparilor
d) umanizarea valorilor

142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea pozitiva
b) gandirea relativista
c) gandirea dualista
d) gandirea sistematica

143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului
b) raportarea calda a eului la ceilalti
c) securitatea emotionala
d) perceptia realista
e) obiectivarea eului
f) filosofia unificatoare a vietii

144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant

sunt:
a) altruismul
b) sublimarea
c) umorul
d) reprimarea
e) rationalizarea

145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului
b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre
parinti, in special de catre mama

146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget
parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:
a) Conduita sforii
b) Conduita suportului
c) Reactiile circulare tertiare
d) Conduita bastonului

147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect

a) este innascuta
b) se formeaza

148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii .
Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :
a) centripeta
b) egocentrica
c) centriufuga

149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele

caracteristici ale gandirii:
a) animismul
b) artificialism
c) realismul

150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii
la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale
(rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie
si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.
a) prescolaritate
b) anteprescolaritate
c) scolaritate mare

151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a
primit diferite denumiri:
a) postformal
b) multiliniar
c) pragmatic
d) metacognitiv
e) stadiul dialectic
f) empatic

152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic
b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti
c) a fi mai putin defensiv
d) a fi mai deschis la ideile noi

153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:
a) necesitate sociala
b) mijloc de invingere a alienarii
c) mijloc de comunicare
 154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:
a) suplete,
b) echilibru
c) calitatea miscarilor

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost
urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H.
Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:
a) stadiul mazgalelii
b) stadiul realismului fortuit,
c) stadiului realismului nereusit
d) stadiul realismului intelectual
e) stadiul realismului vizual
f) stadiul realismului izbutit

156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete
b) stadiul preoperator
c) stadiul operatiilor formale

157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara
b) abecedara
c) postabecedara

158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva,
negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep
tinerii in raport cu:
a) societatea
b) mediul familial
c) grupul de prieteni

159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment
b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este
c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul
an de scoala pot fi clasificate astfel:
a) dificultati afective
b) dificultati cognitive
c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni
d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari

161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde

stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :
a) perioada de opozitie
b) perioada de tranzitie
c) perioada de gratie
d) perioada de imitatie

162. Gandirea egocentrica este o gandire :

a) prelogica
b) intuitiva
c) preconceptuala
d) euristica
 163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de
celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
a) dezvoltare psihosociala
b) psihomotricitate

164. Atributul de dinamic se referă la faptul că elementele ce aparţin inconştientului (idei,

imagini) exercită continuu o presiune pentru a intra în conştient şi se asociază între ele. F
165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluţia forţelor pulsionale, reprezintă
perspectiva economică în psihanaliză. F
166. Principiul plăcerii stipulează că principalul scop al activităţii psihice este evitarea
neplăcerii şi obţinerea plăcerii. T
167. Principiul realităţii stipulează că satisfacerea nevoii trebuie amânată în funcţie de
cerinţele realităţii T
168. Perspectiva dinamică se referă la faptul că orice fenomen psihic posedă o dimensiune
cantitativă, conţinuturile psihice fiind investite cu o anumită cantitate de energie psihică F
169. Investirea afectivă presupune detaşarea unei cantităţi de energie unui conţinut psihic T
170. Dezinvestirea afectivă presupune ataşarea cantităţii de energie de reprezentarea
aferentă F
171. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic decât voinţa
pacientului F
172. Vindecarea nevrozei depinde de voinţa pacientului de a depăşi stările prin care trece F
173. Simptomele nevrotice au la bază perturbări în viaţa sexuală a individului F
174. Imposibilitatea descărcării tensiunii sexuale pe cale normală duce la descărcarea acestei
tensiuni pe căi indirecte şi nespecifice prin atacuri de panică, simptome somatice etc. F
175. În perioada adolescenţei individul renunţă la imaginile parentale idealizate şi la iluzia
atotputerniciei T

176. Punctul de vedere economic se referă la:

a. cantitatea de energie investită într-un proces sau fenomen psihic
b. deplasarea şi condensarea energiei psihice
c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

177. Simptomul apare ca rezultat al:

a. imposibilităţii descărcării tensiunii psihice datorită interdicţiei impuse de eu şi supraeu
b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu şi realitatea exterioară; depinde de capacităţile
adaptative ale eului
c. energiei psihice libere care caută să se descarce sub formă de angoasă

178. Inconştientul este caracterizat de :

a. procesele primare, mecanismele condensării, deplasării şi simbolizării
şi de principiul economiei psihice
b. tendinţe interzise care caută continuu să devină conştiente
c. evenimente din trecut

179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

a. înţărcare
b. clivajul obiectului
c. tendinţele agresive ale copilului

180. Principala funcţie psihică în stadiul anal este:

a. educarea toaletei
b. dobândirea controlului asupra propriilor tendinţe
c. inhibarea agresivităţii
 181. Mecanismul psihozelor are la bază:
a. conflictul dintre Eu şi realitate
b. proiectarea conflictului în exterior şi nu refularea lui
c. absenţa tatălui

182. Schizofrenia este rezultatul:

a. unei fixaţii la stadiul schizoparanoid
b. introiectării aspectelor rele ale obiectului
c. clivajului

183. Perspectiva dinamică se referă la:

a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interacţiunea dintre forţele ce
tind către scăderea tensiunii psihice şi cele care se opun acestei descărcări
b. principiul plăcerii şi principiul realităţii
c. studiul pulsiunilor individului şi al evoluţiei lor în timp

184. Energia psihică aparţine:

a. sinelui ca sediu al pulsiunilor
b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului
c. fiecărei instanţe psihice, fiind repartizată între cele trei instanţa şi putând circula între ele

185. Pentru a menţine tensiunea psihică la un nivel constant, aparatul psihic:

a. transformă energia liberă în energie ataşată unei reprezentări sau idei astfel încât
descărcarea să fie întârziată şi controlată
b. tinde să descarce cât mai repede tensiunea prin satisfacţie pulsională directă
c. recurge la mecanismul refulării

186. Între instanţele şi nivelurile psihice există următoarele relaţii:

a. sinele este inconştient, eul şi supraeul aparţin conştientului
b. sinele este inconştient, eul este în parte inconştient în parte conştient, supraeul este sediul
unor forţe inhibitorii care acţionează inconştient
c. sinele ca sediu al pulsiunilor este inconştient, eul ca sediu al mecanismelor de apărare este
inconştient, supraeul ca instanţă morală este conştient

187. Pulsiunea este constituită la nivel psihic din :

a. reprezentare pulsională şi afectul care o însoţeşte
b. scopul şi obiectul pulsiunii
c. forţă şi sursă pulsională

188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia în considerare:

a. un singur tip de pulsiune, libidoul
b. două tipuri de pulsiune: libidoul şi interesul eului
c. două tipuri de pulsiune: libido şi destrudo

189. Principala activitate psihică în stadiul oral este:

a. plăcerea obţinută prin stimularea zonei orale
b. asimilarea de informaţii auditive, vizuale, cutanate
c. identificarea cu obiectele din exterior

190. Funcţionarea psihică în plan cognitiv este caracterizată în stadiul oral de:
a. nediferenţierea dintre fantasmă şi realitate
b. angoasa de a nu fi înghiţit sau devorat
c. satisfacerea halucinatorie a dorinţei

191. Caracteristica afectivă în stadiul anal este:

a. agresivitatea
b. masochismul
c. ambivalenţa

192. Principala achiziţie psihoafectivă în stadiul anal este:

a. identitatea sexuală
b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor şi persoanelor din jur
c. controlul sfincterian

193. Declanşarea unei nevroze are loc când:

a. există unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forţelor implicate în acest conflict, şi
apare alegerea inconştientă a unei modalităţi de compromis prin care acest conflict se va
exprima
b. există o traumă psihică, o fixaţie şi apare senzaţia că ceva straniu i se întâmplă subiectului
c. apare un conflict între Sine, Eu şi Supraeu

194. Psihoza maniaco-depresivă este explicată de Melanie Klein prin:

a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziţia depresivă
b. fixaţia la poziţia paranoid-schizoidă
c. ruptura dintre Eu şi realitate

195. Refularea reprezintă:

a. o barieră energetică care se opune trecerii conţinuturilor inconştiente în conştient
b. împingerea în inconştient a unor conţinuturi conştiente
c. trecerea în conştiinţă a unor conţinuturi inconştiente

196. Pulsiunea reprezintă:

a. un răspuns automat la stimulările din mediu
b. reprezentantul psihic al instinctului
c. o imagine

197. Conflictul psihic se manifestă:

a. în nevroză
b. în nevroză şi psihoză
c. în nevroză, psihoză şi normalitate

198. Tulburările psihice apar când:

a. forţele ce intră în conflict sunt egale ca intensitate
b. forţele de refulare sunt mai puternice decât cele ce tind spre descărcare
c. nu există refulare

199. Între normal şi patologic există o deosebire:

a. cantitativă
b. calitativă
c. dinamică

200. Energia psihică se deplasează în aparatul psihic:

a. de la un element la altul prin intermediul lanţurilor asociative
b. de la un neuron la altul
c. între structurile psihice şi cele somatice

201. Procesul refulării constă în:

a. împingerea unei reprezentări în inconştient şi separarea ei de afectul ataşat ei
b. descărcarea afectului acumulat în psihism în urma unei traume
c. eliberarea afectului sub formă de angoasă
 202. Pulsiunea este un proces aflat la graniţa dintre:
a. psihic şi somatic
b. afect şi reprezentare
c. Eu şi Sine

203. Complexul Oedip presupune două conflicte:

a. un conflict interior dat de regretul faţă de părintele respins şi unul exterior dat de teama faţă
de părintele respins
b. un conflict pozitiv dat de atracţia faţă de părintele de sex opus şi un conflict negativ dat de
atracţia faţă de părintele de acelaşi sex
c. un conflict moral între Eu şi Supraeu şi un conflict

204. Narcisismul primar se referă la investirea afectivă a:

a. subiectului şi a corpului său
b. Eului prin intermediul identificărilor
c. obiectului asemănător cu sine

205. În stadiul oral relaţia de obiect este caracterizată de:

a. a înghiţi sau a fi înghiţit
b. narcisismul secundar
c. ambivalenţă

206. Obiectul pulsiunii în stadiul anal este reprezentat de:

a. obiectul parţial ce trebuie controlat în scopul afirmării autonomiei
b. obiectul clivat în obiect bun şi obiect rău
c. obiectul parţial incorporat în scopul identificării

207. Nevroza fobică are drept simptome:

a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte împins să le înfăptuiască dintr-o
necesitate internă
b. teama de necontrolată faţă de anumite obiecte sau situaţii
c. elaborarea psihică a angoasei

208. Psihozele au ca specific:

a. nediferenţierea dintre realitatea psihică şi cea externă
b. diferenţierea dintre obiectul bun şi cel rău
c. regresia la narcisismul secundar

209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?

1. cocaina
2. amfetaminele
3. morfina
4. marihuana
210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:
1. Crampe abdominale si diaree
2. Piele si mucoase uscate
3. Tahicardie si hipertensiune
4. Constrictie pupilarã

211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:

1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc
3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping
4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul
 212. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:
1. scaderea controlului asupra bautului
2. interesul pentru alcool
3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse
4. distorsiuni în gândire – negarea

213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:

1. Ulcerul
2. Scaderea numarului de tentative suicidare
3. Cresterea criminalitatii globale
4. Risc crescut de cancer cerebral

214. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:

1. Sevrajul complicat cu convulsii
2. Delirium tremens
3. Tulburare psihotica indusa de alcool
4. Tulburare amnezica persistenta

215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:

1. ergoterapia
2. psihodrama
3. terapii comportamentale
4. terapii sistemice familiale

216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:

1. AUDIT
2. CAGE
3. ADS
4. CIWA-r

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:

1. psilocibina
2. mescalina
3. LSD
4. marihuana

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre
care se afla si:
1. dementa si delirium
2. tulburari de dispozitie si anxioase
3. disfunctii sexuale
4. tulburari psihotice

219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane
2. Rezistenta la tratament
3. Independenta excesiva
4. Dependenta excesiva

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele

tulburari de personalitate:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate borderline
3. tulburarea de personalitate schizotipala
4. tulburarea de personalitate histrionica
 221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte
urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia:
1. tulburarea de personalitate histrionica
2. tulburarea de personalitate schizotipala
3. tulburarea de personalitate antisociala
4. tulburarea de personalitate dependenta

222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
2. Tulburarea de personalitate schizotipala
3. Tulburarea de personalitate paranoida
4. Tulburarea de personalitate borderline

223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate histrionica
3. tulburarea de personalitate schizotipalã
4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?

1. Îsi subliniaza repetat si exagerat calitatile.
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern

226. Între complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:

1. Tulburarea somatoformã
2. Alcoolismul
3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimicã

227. În etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:

1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
3. factori de mediu
4. ereditatea

228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip

borderline?
1. gândire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu
normele subculturale.
2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului
3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
4. impulsivitate

229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:

1. Comportament frecvent lamentativ
2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi
3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare
4. Stima de sine scazuta
 230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:
1. Comportamentele bizare
2. Gandirea ilogica
3. Prezenta ideatiei delirante
4. Lipsa criticii fata de propria boala

231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:

1. Tulburarea schizoafectiva
2. Schizofrenia
3. Tulburarea deliranta
4. Tulburarea bipolara

232. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante
cronice neschizofrenice:
1. Paranoia
2. Psihoza paranoida
3. Parafrenia
4. Delirul senzitiv de relatie

233. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin
urmatoarele trasaturi:
1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie
2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%
4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

234. Simptomele caracteristice schizofreniei în viziunea principalilor psihiatri care au

aprofundat aceasta boala sunt:
1. Saracire emotionala
2. Expansivitate si euforie
3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa
4. Logoree cu presiunea vorbirii

235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:

1. scaderea expresivitatii emotionale
2. alogie
3. diminuarea capacitatii hedonice
4. idei delirante de tip paranoid

236. Tulburãrile asociate episodului depresiv major în cadrul tulburarii bipolare pot fi:
1. Tulburari fobice
2. Expresivitate panto-mimica caracteristica
3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le
mentionam pe cele:
1. mistice
2. de persecutie
3. de grandoare
4. kinestezice

238. Despre negativismul prezent în schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:

1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.
2. Nu este controlat de vointa bolnavului.
3. Ca dovada ca este în imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un
mijloc de convingere/constrângere, nu poate da rezultate.
4. Este un fenomen incomprehensibil

239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:
1. Dezinhibitie sexuala
2. Fuga de idei
3. Necesitate scazuta de somn
4. Idei delirante de ruina

240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:

1. dispozitie expansiva
2. iritabilitate
3. labilitate emotionala
4. distractibilitate

241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:

1. consumul de alcool si de medicamente
2. perioada postpartum
3. comorbiditate medicala
4. vârsta de debut peste 40 de ani

242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:
1. abulia
2. agnozia
3. anhedonia
4. tulburarile de memorie

243. Dintre etapele investigãrii dementei fac parte:

1. Istoricul familial
2. Istoricul psihiatric
3. Istoricul medical general
4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

244. In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si
prieteni.
2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.
3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.
4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.

245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:
1. Scala Hamilton
2. Scala Zung
3. Scala Montgomery - Asberg
4. Inventarul Beck

246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara
2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii
3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%.
4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.

247. Între etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele patologice

248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:

1. gravitatea tulburarii
2. critica individului asupra bolii sale
3. etiologia tulburarii
4. prezenta anxietatii

249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac
parte:
1. nevroza anxioasa
2. nevroza depresiva
3. neurastenia
4. nevroza isterica

250. Dintre tulburarile disociative fac parte:

1. tulburarea de somatizare
2. personalitatea multipla
3. dismorfofobia
4. amnezia psihogena

251. Printre tulburarile anxioase (conform clasificãrii DSM-IV) se înscriu:

1. atacurile de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
4. tulburarea somatoforma

252. Între etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele penale

253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:
1. palpitatii
2. derealizare si depersonalizare
3. nervozitatea
4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

254. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:

1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut
2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva
3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute
4. Dificultati de gândire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare

255. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat în diverse
situatii sociale, cum ar fi:
1. Vorbitul în public,
2. Urinatul în toaletele publice,
3. Vorbitul la telefon,
4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate
 256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:
1. Terapia prin autoinstructie
2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei
3. Terapia rational-emotiva
4. Desensibilizarea sistematica

257. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD:

1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor
3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent
4. Desensibilizarea sistematica

258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?

1. Îsi subliniazã repetat si exagerat calitatile
2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

Psihologia Muncii
259. Continuumul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii care permite obţinerea
unor performanţe înalte. F
260. Optimul motivaţional se referă la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiţii de
muncă, relaţii cu şeful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera atât satisfacţie, cât şi
insatisfacţie în munca în funcţie de contextul organizaţional la care ne raportăm. F
261. Recrutarea internă reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile
specifice ale activităţii instituţiei şi locului de muncă. F
262. Selecţia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul
de a cauta şi de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de
posturile vacante ale instituţiei, şi de atragere a acestora în cadrul instituţiei. F
263. Recrutarea internă se referă la recrutarea candidaţilor din interiorul instituţiei fie prin
afişarea postului liber urmat susţinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau
transfer în cadrul instituţiei. T
264. Prin metodele informale de recrutare internă instituţia angajeaza foşti salariaţi sau foşti
studenţi care au lucrat în regim de colaborare în instituţia respectivă. F
265. Surse de recrutare externă pot fi: agenţiile de forţa de munca (oficiile de forţa de
munca), centrele teritoriale de înregistrare a şomerilor, târgurile de locuri de munca, asociaţiile
profesionale, instituţiile de învaţamânt. T
266. Criteriile avute în vedere în procesul de recrutare externă sunt: competenţa, vechimea
în muncă, şi potenţialul de dezvoltare al angajaţilor. T
267. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A. Maslow arata ca:
1) în acelaşi timp asupra unui individ poate acţiona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor
trebuinţe de la nivelurile superioare duce la creşterea dorinţei de a satisface trebuinţele de la un nivel
inferior T
268. Conform teoriei performanţelor aşteptate, atunci când angajaţii percep o anumita
inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitaţi: modificarea efortului propriu; modificarea
rezultatelor; distorsiunea percepţiei faţa de sine; parasirea domeniului. F

269. Satisfacţia muncii este influenţată de:

a. facilităţile economice şi socio-profesionale
b. caracterul rutinier/ variat al muncii
c. relaţiile la locul de muncă muncii
d. cadrul organizaţional în care se desfăşoară munca
e. caracteristicile fizice ale locului de muncă

270. Tipurile de trebuinţe din teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A.Maslow sunt:
a. trebuinţele de cooperare şi afiliere
b. trebuinţele de stimă şi statut
c. trebuinţele de hrană, locuinţă, îmbrăcăminte
d. trebuinţele de autorealizare
e. trebuinţele de securitate

271. Conform ..................... factorii de igienă (supravegherea, condiţiile de muncă, relaţiile

interpersonale, securitatea muncii, etc.) şi factorii motivaţionali (realizările personale, recunoaşterea,
munca însăşi, posibilităţile de avansare, etc) determină atât satisfacţie cât şi insatisfacţie în muncă;
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:
1) Managementului ştiinţific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizării nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echităţii
7) Teoriei aşteptării
8) Teoriei reîntăririi şi consolidării

272. Interviul de selecţie este eficient în următoarele situaţii:

a. relevarea unor calităţi ale candidaţilor ca de exemplu: ţinută, limbaj, conduită nonverbală,
motivaţii, interese şi aspiraţii de viitor, pregătire şi calificare profesională, experienţă
b. relevarea cunoştinţele profesionale ale candidatului
c. evidenţierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilităţi, trăsături de
temperament şi personalitate, etc.)

273. Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre următoarele
elemente:
a. permite identificarea ºi atragerea unui numãr mai mare de candidaþi potenþiali;
b. poate constitui un bun factor de motivare a angajaţilor în vederea viitoarei promovari;
c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiilor;
d. punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mult mai bine.
Precizaţi care din combinaţiile de mai jos reflectă cel mai corect principalele avantaje ale recrutării
interne:

274. Care dintre elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale recrutării interne:
a. costul recrutării personalului este mult mai ridicat;
b. împiedică infuzia de “suflu proaspăt” şi nu favorizează promovarea unor
“ idei noi”;
c. la un ritm rapid de extindere a instituţiei, posibilitaţile de completare a posturilor din personalul
existent, pot fi depaşite;
d. nu este nevoie de o perioadă de acomodare cu noul loc de muncă;
e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menţinându-şi legaturile cu foştii colegii de
munca;
Precizaţi care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale
recrutarii interne:

275. Conform ..................... munca este o parte importantă a vieţii oamenilor, pot folosi
autocontrolul în atingerea obiectivelor organizaţiei, acceptă bucuroşi responsabilităţi în funcţie de
recompensele asociate acestora şi pot da dovada de inventivitate şi creativitate în muncă.
1) Managementului ştiinţific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizării nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echităţii
7) Teoriei aşteptării
8) Teoriei reîntăririi şi consolidării

276. …………………………se bazează pe următoarele postulate:

a. oamenii au o aversiune înnascuta fata de munca şi vor încerca să o evite;
b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze şi sa-i constrânga pe angajaţi pentru realizarea
obiectivelor organizaţiei;
c. angajaţii trebuie conduşi pentru ca evita responsabilitaţile;
d. angajaţii sunt preocupaţi în general de securitatea personală.
Alegeţi dintre variantele următoare pe cea corectă:
1. teoria X
2 managementul ştiinţific
3. teoria ERG
4. teoria Y
5. teoria echităţii
6. teoria consolidării

277. Recrutarea externă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre elementele de
mai jos:
a. recrutarea personalului este mult mai rapidă şi cu costuri mai mici;
b. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi potenţiali;
c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei;
d. creşte motivarea personalului;
e. se realizează economii în costurile de pregătire pentru că se angajează profesionişti competenţi, bine
pregătiţi, din exterior

278. Care dintre elementele prezentate reprezintă dezavantaje ale recrutării externe:
a. favorizează promovarea ideilor noi;
b. timpul necesar acomodării, adaptării şi integrării pe posturi a noilor angajaţi este mult mai mare,
ceea ce atrage costuri suplimentare;
c. identificarea, atragerea şi evaluarea candidaţilor se realizează mult mai dificil;
d. nu implică elaborarea unor programe de pregătire profesională întrucât se angajează profesionişti
din exterior;
e. poate apărea respingerea noilor veniţi de către vechii angajaţi ceea ce creează dificultăţi de
integrare, duce la scăderea motivaţiei afectând productivitatea muncii

279. Care dintre următoarele metode sunt utilizate în recrutarea externă?

a. observaţia
b. anunţurile publicitare
c. analiza produselor activităţii
d. fişierul cu potenţiali angajaţi
e. instituţii specializate în recrutarea/selecţia de personal/ consultanţă în domeniul resurselor umane
f.metoda timpilor şi a mişcărilor
g.reţeaua de cunoştinţe
h.internetul
i. studiul de caz
j.analiza postului
k. head-huntingul

280. Etapele planului de recrutare sunt:

a. analiza prognozei cererii de resurse umane
b. organizarea posturilor şi a oamenilor
c. testarea psihologică
d. prognoza ofertei de resurse umane
e. organizarea interviului de selecţie
f. analiza evidenţei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor,
deceselor
g. acomodarea cu locul de muncă
h. studiul posturilor
i. calculul nevoilor directe de recrutare
Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului de mai sus:

281. Conform ..................... factorul care motivează oamenii în procesul muncii este salariul
pe care aceştia îl primesc
1. Managementului ştiinţific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizării nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echităţii
7. Teoriei aşteptării
8. Teoriei reîntăririi şi consolidării
ANS: C

282. Conform ..................... indivizii sunt preocupaţi nu numai de nivelul recompenselor pe

care le primesc în schimbul efortului propriu ci şi de relaţia dintre recompensele pe care le primesc ei
şi cele pe care le primesc ceilalţi.
1. Managementului ştiinţific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizării nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echităţii
7. Teoriei aşteptării
8. Teoriei reîntăririi şi consolidării

283. Etapele selecţiei de personal sunt următoarele:

a. analiza scrisorii de intenţie şi a curriculumului vitae
b. adaptarea în muncă
c. interviul de selecţie
d. identificarea cu munca
e. testarea psihologică
f. recrutarea internă
g. probele de cunoştinţe profesionale
h. probele de lucru
i. integrarea la locul de muncă
j. examinările medicale
k. asimilarea informaţiilor şi comportamentelor specifice muncii
l. verificarea referinţelor
m. decizia finală
Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului de mai sus:

284. Factorii care influenţează procesul de integrare sunt:

a. scopurile instituţiei la care angajatul trebuie să adere;
b. coeziunea şi coerenţa grupului în care angajatul îşi desfăşoară activitatea;
c. contractul dintre angajat şi instituţie şi care stabileşte un echilibru între contribuţiile şi realizările
cerute şi recompensele financiare şi nonfinanciare din partea instituţiei;
d. normele care definesc rolurile angajatului în instituţie;
e.raporturile de putere şi de dependenţă cu colegii şi cu superiorii ierarhici

285. Consolidarile în viziunea lui B.F Skinner sunt:

a. facilităţile
b. mutările disciplinare
c. menţinerea unei echităţi efort-compensaţie
d. premieri pentru merite deosebite
e. concedierile
f. stingerile
g. consolidările negative
h. creşterile salariale
i. sancţionările
286. Tipurile de erori care pot apărea în timpul interviului de selecţie sunt:
a. eroarea de similaritate
b. discriminarea în funcţie de vârstă
c. eroarea de contrast
d. sublinierea elementelor negative
e. eroarea de tip halou
f. eroarea datorată primei impresii
g. discriminarea în funcţie de sex

287. Stadiile procesului de integrare profesională în viziunea lui O. Hoffman sunt:

a. adaptarea în muncă
b. vizite în instituţie, conduse de şeful ierarhic, care îi va prezenta noului angajat activitatea acesteia,
structura sa şi mai ales departamentele cu care va colabora
c. asimilarea
d. identificarea cu instituţia şi colectivul
e. oferirea noului angajat a unei «mape de întâmpinare» care să conţină informaţii referitoare la
structura organizatorică a instituţiei, facilităţile existente, programul de lucru, modalităţile de
evaluare, regulamentele instituţiei, date despre protecţia muncii, prevenirea accidentelor, etc.

288. Teoria celor trei necesităţi a lui David McClelland are în vedere următoarele necesităţi:
a. necesităţile de existenţă
b. necesităţile de securitate
c. necesităţile de putere
d. necesităţile de afiliere
e. necesităţile de realizare
f. necesităţile de stimă şi statut

289. ...............................constă în compararea fiecărui candidat cu predecesorul său/

predecesorii săi, neglijând comparaţia cu standardul prestabilit al interviului.
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:
a. eroarea de similaritate
b. eroarea de contrast
c. eroarea de tip halou
d. eroarea datorată primei impresii

290. Conform ..................... oamenii fac o comparaţie între efortul pe care îl depun (educaţie,
calificare, abilitaţi, experienţa, timpul lucrat în organizaţie, etc) şi compensaţia pe care o primesc
(salariu, beneficii, recunoaşteri, promovari).
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă
a. teoriei performanţelor aşteptate
b. teoriei echităţii
c. teoriei bifactoriale motivaţie igienă
d. teoriei consolidării
e. teoriei Y

291. .......................are la baza nevoia de a şti, de a cunoaşte, curiozitatea şi interesul

intelectual faţa de o anumita profesiune
a. motivaţia intrinsecă
b. motivaţia cognitivă
c. motivaţia pozitivă
d. motivaţia extrinsecă
e. motivaţia afectivă

292. Sursa generatoare a ..........................se afla în trebuinţele personale ale individului şi este
solidara cu activitaţile lui, individul exercitând o munca în conformitate cu propriile aptitudini şi abilitaţi.
a. motivaţiei intrinseci
b. motivaţiei cognitive
c. motivaţiei negative
d. motivaţiei extrinseci
e. motivaţiei afective

293. În viziunea lui B.F.Skinner..................este o formă de consolidare bazată pe ideea că un

anumit comportament va dispărea daca va fi ignorat.
a. Sancţiunea
b. Consolidarea pozitivă
c. Extincţia
d. Consolidarea negativă

294. .............................este determinată de interacţiunea membrilor grupului de munca şi se

refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum şi satisfacerea nevoilor de
cooperare, afiliere, securitate, stima şi statut social ale acestora
a. Motivaţia economică
b. Motivaţia profesională
c. Motivaţia psihosocială

295. .............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecţie dar care în
realitate demonstrează că sunt muncitori buni
a. Indivizii falşi negativi
b. Indivizii falşi pozitivi

296. În cadrul interviului de selecţie………………………. se produce atunci când o anumită

caracteristică a interviului impresionează foarte puternic, punându-şi amprenta asupra evaluării
generale a candidatului.
a. Eroarea de contrast
b. Eroarea de tip halou
c. Eroarea de similaritate

297. ………………..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat
pentru ocuparea unui post în cadrul unei instituţii prin analiza obiectivă a concordanţei dintre
caracteristicile profesionale ale unui post şi caracetristicile fizice, psihice şi informaţionale pe care le
prezintă solicitanţii postului.
a. selecţia de personal
b. recrutarea internă
c. recrutarea externă

298. .........................................explică motivarea în muncă ca pe un proces complex în care

indivizii analizează şansele pe care le au în obţinerea anumitor rezultate şi măsura în care aceste
rezultate sunt atrăgătoare pentru ei.
a. Teoria Y
b. Teoria echităţii
c. Managementul ştiinţific
d. Teoria asteptării
e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă
f. Teoria ERG

299. În explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de

trebuinţe şi anume trebuinţe legate de existenţa, trebuinţe legate de relaţiile cu semenii şi trebuinţe de
creştere.
a. Teoria X
b. Teoria echităţii
c. Teoria ERG
d. Teoria asteptării
e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă
f. Teoria celor trei necesităţi

300. ..........................are la bază reacţii de respingere şi aversiune ale individului faţa de

consecinţe neplacute care pot apărea la locul de muncă (concediere, retrogradare, critica, teama de
eşec sau pierdere a prestigiului, etc.)
a. motivaţia extrinsecă pozitivă
b. motivaţia extrinsecă negativă

301. Una dintre teoriile de mai jos are în vedere trei aspecte importante:
1. grupul este structura de bază în instituţie;
2. angajarea pe viaţă, polivalentă, cariera lentă, conturează motivaţia individuală;
3. respectul oamenilor pentru muncă şi grup este măsura propriului lor respect.
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:
a. teorie ERG
b. teoria celor trei necesităţi
c. teoria Z
d. teoria Y
e. teoria performanţelor aşteptate

302. Una dintre teoriiile motivaţionale de mai jos porneşte de la premisa că motivaţia pentru
muncă este determinată de patru tipuri de comparaţii:
1. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în cadrul aceleiaşi organizaţii;
2. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în afara organizaţiei;
3. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaţiei;
4. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaţiei.
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:
a. teorie echităţii
b. teoria celor trei necesităţi
c. teoria Z
d. teoria bifactorială motivaţie-igienă
e. teoria performanţelor aşteptate

303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare

semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor
dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea
unor predictii diferentiate valide. T
304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura,
taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte,
fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. T
305. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului “C” prezinta anxietatea ca
un factor primar care este o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului,
propensiunea paranoida, propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica. F
 306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa
premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. F
307. H. Gough prezinta ”modelul cuboid” asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori
principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta. T
308. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind cea
care trebuie cunoscuta si investigata in psihologie. T
309. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori,
urmatoarea afirmatie: “personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea
sensului si a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice” apartinandu-i lui:
a. Daniel David
b. Mielu Zlate
c. Septimiu Chelcea

310. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopul
intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce
caracterizeaza organismul psihofiziologic este:
a. personalitatea
b. persoana
c. personajul

311. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificat

urmatoarele caracteristici dominante ale acesteia:
a. globalitatea si coerenta
b. coerenta, flexibilitatea, fluiditatea
c. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala

312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectivele

teoriilor stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele:
a. descrierea
b. explicarea
c. predictia

313. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au o

semnificatie in:
a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factori
sau trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul;
b. realizarea unor predictii diferentiate valide
c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui.

314. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand

identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea unei
structuri ipotetice a personalitatii umane este:
a. perspectiva interactionista
b. perspectiva nomotetica
c. perspectiva idiografica

315. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand in

considerare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este:
a. perspectiva asociationista
b. perspetiva nomotetica
c. perspectiva idiografica

316. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:

a. orientarii idiografice
b. orientarii nomotetice
c. orientarii cognitiviste
 317. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala
pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predispozitie ce
este denumita:
a. functie
b. trasatura
c. stare

318. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele

asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictori
comportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este:
a. orientarea nomotetica
b. orientarea idiografica
c. orientarea situationista

319. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic si

biologic si care prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintre
caracteristicile subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt:
a. modelele trasaturilor
b. modelele interactioniste
c. modelele situationiste
320. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contract
neexploatativ si reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin care
persoana este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor
acestui demers se refera la:
a. inselarea subiectilor
b. intimitate
c. consimtamantul informat

321. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment important

este reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de:
a. scopul testarii
b. timpul de aplicare
c. domeniul in care va fi folosit testul

322. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplifica
sau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele:
a. etalonarea
b. comprehensibilitatea
c. gradul de referinta personala
d. ambiguitatea
e. nivelul de abstractizare
f. experimentarea
g. evaluarea

323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unui prim set
de itemi ce au fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot afecta:
a. performanta individului
b. fidelitatea testului
c. timpul de aplicare

324. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizata

prin urmatoarele strategii:
a. elaborarea unor exemple introductive
b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns
c. elaborarea unor scale de validare a testului.
 325. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune si
validarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu au
semnificatie pentru trasatura vizata de test, aceste demersuri avand ca finalitati:
a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor
b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile functie de diferite
posibilitati
c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor

326. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe baza
relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi si
un criteriu exterior este:
a. metoda empirica (strategia criteriului exterior)
b. metoda criteriului intern
c. metoda intuitiva

327. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunt
a. inteligenta
b. sentimentele
c. ergii

328. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt
identificati factorii care determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care sunt
construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe:
a. criteriul extern
b. criteriul intern
c. situatiile concrete

329. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John au

vorbit si de specificarea urmatoarelor criterii de excludere:
a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitate
b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale
c. termeni care se refera doar la o parte din persoana
d. termeni clari, precisi
e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa

330. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice este

necesara o permanenta raportare a itemului la:
a. etalon
b. validitatea sa discriminativa
c. grila de corectie

331. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:
a. afirmatia
b. lungimea
c. complexitatea
d. negatia
e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns

332. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea,
pentru Chestionarul “C”, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:
a. sex
b. profesie
c. varsta
 333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizat
caracteristicile psihometrice au vizat urmatorii parametrii:
a. media
b. varianta
c. numarul
d. stabilitatea
e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test

334. Factorul din Chestionarul “C” descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei
de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine,
definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:
a. C
b. Q4
c. Q3

335. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:

a. trasaturile de suprafata care coreleaza intre ele
b. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii
c. trasaturile semantice

336. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care
dinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt:
a. ergii
b. emotiile
c. caracterul

337. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care sunt
considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt:
a. ergii
b. emotiile
c. sentimentele

338. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pe sferele
importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel:
a. inferior
b. mediu
c. superior

339. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului,

care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilor-sursa,
controland toate structurile personalitatii este numit de Cattell:
a. sentiment secundar
b. sentiment principal
c. sentiment-master

340. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii:
a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respectiv
b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni
c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau
alternative privind judecati de valoare
d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B)

341. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a

stabilitatii factoriale au dus la urmatoarele constatari:
a. unele trasaturi apar in adolescenta
b. altele dispar
c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor

342. Chestionarul “C” Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizati
dupa:
a. 5 factori primari
b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii)
c. 2 factori primari

343. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare a
personalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli,
industrie, birouri de consiliere), si anume este vorba de:
a. E.P.I.
b. F.P.I.
c. C.P.I.

344. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele care
se regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele de
interrelationare directa, sunt in viziunea lui H. Gough:
a. conceptele populare
b. conceptele necunoscute
c. conceptele consacrate

345. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se
adauga celorlalte, si anume:
a. independenta
b. conformismul
c. empatia
346. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru
posibil mai ales prin:
a. considerarea doar a primelor 3 scale
b. evaluarea unei singure scale reprezentative
c. intercorelarea scalelor

347. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare a
protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretam sau a
felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele:
a. Wb, Cm si Gi
b. Fe, Fx
c. Py, Sc

348. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unor
ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune:
a. evaluarea unei singure scale
b. analiza configuratiei profilului
c. evaluarea conditiei eului

349. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetare
pornind de la:
a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectului
b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala
c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe)

350. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din

profilul C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din
studiul semnificatiei scalelor grupate, poarta denumirea de:
a. analiza unei singure scale
b. analiza de pattern
c. analiza conceptelor-populare

351. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale a

comportamentului, care este valabila pentru:
a. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)
b. scoruri medii
c. scoruri unice

352. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor,
o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:
a. modelul tridimensional al intelectului
b. piramida trebuintelor
c. modelul cuboid