Sunteți pe pagina 1din 24

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI ASIGURĂRI

Lucru Individual la tema:

Rolul taxelor rutiere în formarea veniturilor publice

CHIȘINĂU 2019

CUPRINS:
INTRODUCERE........................................................................................................................... 3

CAPITOLUL I : REPERE INTRODUCTIVE PRIVIND TAXELE RUTIERE ................... 4

1.1 Apariția și evoluția taxelor rutiere .................................................................................... 4

CAPITOLUL II: TAXELE RUTIERE- PARTE COMPONENTĂ A VENITURILOR


PUBLICE ....................................................................................................................................... 6

2.1 Analiza importanței taxelor rutiere ca parte componentă a veniturilor publice .......... 6

CAPITOLUL III: CONTRIBUȚIA TAXELOR RUTIERE LA FORMAREA


VENITURILOR PUBLICE ......................................................................................................... 9

3.1 Structura, componența și analiza cuantumului Taxelor rutiere .................................... 9


CONCLUZII ............................................................................................................................... 13

BIBLIOGRAFIE: ....................................................................................................................... 14

ANEXA 1 ..................................................................................................................................... 15

2
INTRODUCERE
Bugetul este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, deoarece el este expresia
financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. Deci bugetul este, în
primul rând, un plan de management public, o serie de instrumente de natură fiscală sau
bugetară, utilizate de autorităţile statului pentru a influenţa viaţa social-economică a
statului şi a o orienta în direcţia strategică dorită pentru viitor. El este un reper important al
semnalării gradului în care statul se implică în economie şi în viaţa socială a capacităţii
economiei naţionale de a contribui la constituirea resurselor financiare la dispoziţia
statului, precum şi modului în care acesta înţelege să le gestioneze. Iată de ce planificarea
unui buget de stat realist este un prim pas către o bună guvernare a ţării.
Importanța și actualitatea temei rezultă din faptul că bugetul de stat este un
instrument financiar macroeconomic al statului, care implică în sine nu doar veniturile şi
cheltuielile statului pe o perioadă de un an, dar în ultima perioadă este şi un plan atât pe
termen scurt cât şi pe termen mediu de elaborare a bugetelor pe programe care se
focalizează pe economie, eficiență şi eficacitatea resurselor statului. Bugetul de stat în
Republica Moldova, prin caracterul său complex, este oglinda implicării statului prin
instrumente bugetar-fiscale în economie, în viața socială, precum şi capacitatea acestuia de
a constitui finanțele statului şi a le gestiona în contextul unei economii în tranziție.
Scopul lucrării. Venitul public este un instrument important al politicii
fiscale a statului, constituit din banii obținuți de către guvern. Veniturile obținute de
guvern sunt de două tipuri: Venituri ordinare ce sunt reprezentate de: impozite, taxe,
contribuții sociale, contribuții la fondurile speciale extrabugetare. În cadrul veniturilor
ordinare includem și veniturile statului din: dividende, dobânzi, vânzarea acțiunilor sau
activelor din patrimoniul privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, redevențe
din concesionarea bunurilor aparținând domeniului public, venituri provenite din
diferite contracte cu parteneri privați, cum ar fi închirierea, asocierea în participație,
parteneriatul public-privat; și venituri extraordinare reprezentate de: împrumuturi interne
sau externe, emisiunea de obligațiuni de stat, bonurile de tezaur. Astfel în continuare ne
vom referi la importanța și rolul pe care-l joacă taxele rutiere în formarea venitului public a
Republicii Moldova. În acest context am stabilit câteva obiective:

- Aprecierea rolului economic al taxelor rutiere;


- Aportul taxelor rutiere la veniturile publice;
- Structura și importanța taxelor rutiere.

3
CAPITOLUL I : REPERE INTRODUCTIVE PRIVIND TAXELE RUTIERE
1.1 Apariția și evoluția taxelor rutiere

Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut pe parcursul


evoluţiei societăţii umane în cadrul primelor formaţiuni statale, fiind determinate de
necesităţile întreţinerii materiale a acelor ce exercitau forţa publică îndeplinind atribuţiile
autoritare de conducere statală. Despre evoluţia impozitelor este cunoscut din istoria
statelor antice, grec şi roman. În republicile antice greceşti, principalul impozit era pretins
de la proprietarii de terenuri şi alte bunuri, urmau apoi impozitele asupra veniturilor
meseriaşilor, taxelor pentru vânzare în piaţă a produselor agricole, precum şi de impozitul
extraordinar pe veniturile cetăţenilor bogaţi perceput în vreme de război, ca o îndatorire de
onoare a acestor cetăţeni.[2.1,pag.9] Impozitele erau diferite de la un stat la altul, în funcţie
de dezvoltarea social-economică diferită, precum şi de concepţiile şi tradiţiile proprii.
Alături de impozite, taxele reprezintă o altă sursă principală de venituri ale
bugetelor publice. Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligaţii bugetare datorate de
persoane fizice sau juridice, ce solicită o anumită prestaţie din partea instituţiilor statului.
Conform principiului după care taxele sunt plătite ca un contra echivalent direct şi imediat,
cuantumul bănesc al acestora ar trebui să fie egal cu valoarea economică a serviciului
prestat. În absenţa acestei echivalenţe (şi aceasta este regula generală) dacă cuantumul
bănesc al unei taxe depăşeşte valoarea serviciului prestat, această taxă cuprinde şi un
element de impozit, fiind instituită în scopuri fiscale de realizare a unor venituri pentru
bugetul statului. De regulă, cuantumul taxei nu se stabileşte pornind de la costul sau
valoarea serviciului prestat, ci independent de criteriile de ordin economic. Sub acest
aspect taxele se deosebesc radical de tarifele percepute pentru serviciile executate de
întreprinderi, organizaţii sau liber profesionişti.[2.2, pag20]
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizează prin anumite trăsături
specifice, şi anume:
- subiectul plătitor e precis determinat, din momentul în care acesta solicită
efectuarea unui serviciu din partea unui organ sau instituţie de stat.
- taxele reprezintă o contribuţie pentru acoperirea parţială a cheltuielilor
ocazionate de serviciile prestate, pe când impozitele se utilizează pentru
acoperirea cheltuielilor generale ale societăţii.
- taxele reprezintă plăţi făcute pentru servicii prestate în mod direct şi imediat
beneficiarilor de către instituţiile statului.

4
- plata efectivă a taxelor se realizează numai în măsura în care se solicită un anumit
serviciu public, pe când plata impozitelor are un caracter imperativ, obligatoriu.
În stabilirea şi aplicarea taxelor se au în vedere anumite principii, printre care:[2.2, pag22]
- unicitatea taxării, în sensul că, pentru un anumit serviciu prestat în favoarea unei
persoane, aceasta nu datorează taxă numai o singură dată.
- răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată a unei taxe revine
funcţionarului public şi nu debitorului.
- nulitatea actelor nelegal taxate.
- taxele sunt anticipative, în sensul că ele se datorează şi se achită în momentul
solicitării serviciilor, ce urmează a fi efectuate de organe sau instituţii de stat.
Domeniile în care pot fi instituite taxe sunt delimitate de lege şi reprezintă venituri ale
bugetelor locale destinate finanţării acestor bugete. Ele provin atât de la persoane fizice cât
şi de la persoane juridice. Deşi există un număr apreciabil de impozite şi taxe locale totuşi
cuantumul lor se situează permanent sub necesarul de resurse financiare ale bugetelor
locale. Una dintre aceste taxe este și taxa rutieră prevăzută la Titlul IX din Codul Fiscal al
Republicii Moldova intitulat Taxe Rutiere, aprobat prin Legea nr.316-XVI din 02.11.2006.
Publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.199-202/950 din 29.12.2006 și intrat în
vigoare de la 01.01.2007 conform Legii nr.317-XVI din 02.11.2006[1.2]
Astfel taxele rutiere sânt taxe percepute pentru folosirea drumurilor şi/sau a zonelor
drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor. În
acest titlu se includ: Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate
în Republica Moldova; Taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către
autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova; Taxa pentru folosirea drumurilor
Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova,
clasificate la poziţia tarifară 8703, şi de către remorcile ataşate la acestea, clasificate la
poziţia tarifară 8716 (vinieta); Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a
căror masă totală, sarcină MA sică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele
admise; Taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protective a acestuia
din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj;
Taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara
perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare; Taxa pentru folosirea
zonei drumului public şi/sau zonelor de protective a acestuia din afara perimetrului
localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere.

5
Aceste categorii de taxe rutiere au fost introduse în Codul fiscal al Republicii Moldova
încă din anul 2007, astfel în continuare vom analiza importanța introducerii lor precum și
aportul pe care-l aduc la formarea veniturilor publice ale statului.

CAPITOLUL II: TAXELE RUTIERE- PARTE COMPONENTĂ A VENITURILOR


PUBLICE
2.1 Analiza importanței taxelor rutiere ca parte componentă a veniturilor publice

Viaţa curentă a oamenilor presupune satisfacerea atât a nevoilor individuale


procurate prin mecanismul pieţei ( hrană, îmbrăcăminte, adăpost) cât ţi a nevoilor sociale
care sunt furnizate de autorităţile publice pe seama unor activităţi vizând asigurarea
apărării naţionale, ordinea publică, protecţie socială, menţinerea echilibrului ecologic,
asistenţă sanitară , educaţie etc. Finanţele publice constituie o componentă de mare
importanţă a vieţii social-economice a fiecărei ţări, iar impactul lor asupra economiei
naţionale are conotaţii atât în proporţiile redistribuirii PIB cât şi modul concret de realizare
a acestui proces.[2.4, pag15]
În societatea contemporană, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice răspunderea
socială a omului primeşte o semnificaţie deosebită. Răspunderea socială se referă la
comportamentul pe care îl aleg membrii societăţii din multiple variante posibile în cadrul
determinismului social. Acesta presupune o atitudine conştientă într-un comportament care
corespunde cerinţelor, necesităţilor sociale obiective, atitudine ce rezultă dintr-o hotărâre,
act de conştiinţă şi voinţă a individului. Politica fiscala joaca un rol important în economia
de piață prin pârghiile tradiționale de care dispune nu numai în vederea realizării
veniturilor statului, dar si pentru imprimarea sensului și ritmului de dezvoltare economică
și socială a țării, dezvoltare asigurată cu resurse din bugetul de stat. [2.5, pag 15] Bugetul
de Stat reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate
pentru realizarea funcţiilor autorităţilor publice centrale, cu excepţia funcţiilor proprii
sistemului public de asigurări sociale şi sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă
medicală, precum şi pentru stabilirea relaţiilor cu alte bugete. Formarea bugetului
reprezintă un proces de determinare a acţiunilor care urmează să fie efectuate în viitor şi de
prezentare a acestora sub forma unui buget. Procesul de întocmire a bugetelor este unul
dintre cele mai importante în cadrul sistemului de planificare şi control. Întocmirea
bugetelor sau bugetarea, ca şi întocmirea planurilor şi programelor strategice, reprezintă un
proces al planificării. Planificarea strategică este o activitate orientată spre viitor şi
reprezintă procesul de stabilire a obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi a

6
ceea ce trebuie de făcut pentru a atinge aceste obiective. Administratorii de buget decid ce,
când şi cum trebuie făcut şi cine trebuie să facă.[2.2,pag.92]
În continuare vom analiza structura și componența bugetului public, astfel structura
poate fi analizată în figura 1.1, iar în componența bugetului public intră atât veniturile cât
și cheltuielile suportate. În continuare ne vor referi la veniturile publice, care sunt
constituite din totalitatea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și primelor de asigurare
obligatorie, precum și alte încasări stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale.

Figura 1.1 Structura bugetului public național


Sursa:Site-ul oficial al Ministerului Finanțelor
Veniturile bugetare reprezintă sumele băneşti ce alimentează fondurile bugetare ale
statului, fiind un instrument de intervenţie în activitatea economică şi socială a statului
contemporan.[2.2, pag17] Ce-a mai mare parte a acestora este constituită de impozite și
taxe fapt ce poate fi analizat în tabelul 1.2

Denumirea Cod Suma, mii lei


Venituri, total 1 42125500,0
Impozite și taxe 11 37337373,0
Impozite pe venit 111 7189400,0
Impozit pe venitul persoanelor fizice 1111 1472700,0
Impozit pe venitul persoanelor juridice 1112 5716700,0
Impozite pe proprietate 113 55000,0
Impozite pe proprietate cu caracter ocazional 1133 2000,0
Alte impozite pe proprietate 1136 53000,0
Impozite și taxe pe mărfuri și servicii 114 28181273,0
Taxa pe valoarea adăugată 1141 20129000,0
Accize 1142 6729493,0

7
Denumirea Cod Suma, mii lei
Taxe pentru servicii specifice 1144 10900,0
Taxe şi plăţi pentru utilizarea mărfurilor şi pentru
practicarea unor genuri de activitate 1145 391400,0
Alte taxe pentru mărfuri şi servicii 1146 920480,0
Taxa asupra comerțului exterior și operațiunilor
externe 115 1911700,0
Taxe vamale şi alte taxe de import 1151 1282600,0
Alte taxe asupra comerţului exterior şi operaţiunilor
externe 1156 629100,0

Tabel 1.1 Componența veniturilor bugetului de stat și sursele de finanțare a soldului bugetar 2019
Sursa: Site-ul oficial al Sistemului Fiscal de Stat

Analizând Tabelul 1.1 observăm că alături de impozite, taxele de asemenea ocupă un


loc important în formarea bugetului public național. Dacă să ne referim la taxele rutiere,
deși acestea nu sunt menționate în separat acestea fac parte fie din categoria Taxelor pentru
servicii specifice, fie Alte taxe pentru mărfuri și servicii, observăm că în ambele
compartimente suma veniturilor este destul de impunătoare, sumă la care-și aduc aportul și
taxele rutiere de unde rezultă și importanța lor incontestabilă la formarea veniturilor
publice.
Fondul Rutier are o destinaţie specială în cadrul veniturilor publice și anume
acestea sunt utilizate pentru:[2.5, pag.65]
a) întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice naţionale şi locale;
b) proiectării de drumuri;
c) dezvoltării bazei de producţie a unităţilor care deservesc drumurile;
d) producerii de materiale de construcţie rutieră;
e) procurării de tehnică şi utilaj pentru întreţinerea drumurilor;
f) lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi construcţie în domeniu;
g) administrării gospodăriei drumurilor.
Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naţionale şi
locale se aprobă anual de Guvern, ținându-se cont de faptul că cel puţin 50 la sută din ele
se vor utiliza pentru finanţarea drumurilor naţionale. Mijloacele pentru întreţinerea
drumurilor se determină conform normativelor stabilite pentru un kilometru de drum şi
lungimii lor. Volumul mijloacelor necesare pentru reparaţia şi reconstrucţia drumurilor
se aprobă de Guvern în conformitate cu nomenclatorul acestor drumuri.

8
CAPITOLUL III: CONTRIBUȚIA TAXELOR RUTIERE LA FORMAREA
VENITURILOR PUBLICE
3.1 Structura, componența și analiza cuantumului Taxelor rutiere

Taxele rutiere sunt taxe percepute pentru folosirea drumurilor şi/sau a zonelor de
protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor. Conform analizei efectuate în
capitolul II al acestei lucrări, am observat care este importanța acestor taxe în formarea
veniturilor publice ale Republicii Moldova, prin aportul pe care acestea îl aduc bugetului,
însă este extrem de important de menționat cum se formează aceste taxe. Astfel în
continuare avem figura 1.2 în care sunt indicate elementele constitutive ale taxelor rutiere.

taxa pentru folosirea zonei


taxa pentru folosirea drumurilor de
către autovehicule a căror masă drumului public şi/sau
taxa pentru folosirea totală, sarcină masei pe axă sau ale zonelor de protecţie a
drumurilor de către căror dimensiuni depăşesc limitele acestuia din afara
autovehiculele înmatriculate admise; perimetrului localităţilor
în Republica Moldova
pentru efectuarea lucrărilor
de construcţie şi montaj;
taxa pentru folosirea drumurilor taxa pentru folosirea drumurilor
Republicii Moldova de către Republicii Moldova de către
autovehiculele neînmatriculate în
Structura
autovehiculele neînmatriculate în
Republica Moldova, cu excepţia Republica Moldova, clasificate la
Taxelor Rutiere
celor clasificate la poziţia tarifară poziţia tarifară 8703, şi de către
8703 şi a remorcilor ataşate la remorcile ataşate la acestea,
acestea, clasificate la poziţia clasificate la poziţia tarifară 8716
tarifară 8716; (vinieta).
taxa pentru folosirea zonei
drumului public şi/sau zonelor
taxa pentru folosirea zonei de protecţie a acestuia din afara
drumului public şi/sau zonelor de perimetrului localităţilor pentru
protecţie a acestuia din afara amplasarea obiectivelor de
perimetrului localităţilor pentru prestare a serviciilor rutiere;
amplasarea publicităţii
exterioare;

Figura 1.2 Structura Taxelor Rutiere


Analizând figura 1.2 putem observa că Taxele Rutiere sunt constituite din 7 surse de taxe
diferite, fiecare aducându-și aportul în formarea Taxelor Rutiere care le rândul lor
contribuie la formarea veniturilor publice. Obligațiile fiscale impuse de stat fiecărui
cetățean reprezintă beneficiul bunăstării în ziua de mâine. Taxele și impozitele constituie
procedeele nemijlocite de conducere a unei economii concurențiale, politica fiscală fiind
chemată să stabilească obiectivele economice și sociale ce urmează a fi atinse în procesul
9
mobilizării și repartizării resurselor. Ca rezultat, politica bugetară din R. Moldova este
modernizată continuu și tinde să constituie un sistem transparent și stimulatoriu pentru
desfășurarea activității economice.
După cum am menționat anterior taxele rutiere sunt constituite din 7 categorii de
taxe, iar pentru fiecare dintre acestea sunt prevăzute sumele ce urmează a fi achitate de
către plătitori. Aceste date pot fi analizate în Anexa 1. De asemenea în Anexa 1 sunt
redate Taxele Rutiere stabilite pentru anul 2016 și pentru anul 2019, efectuând o
analiză a acestor două planuri putem observa că cuantumul stabilit pentru Taxele
Rutiere pentru anul 2016 nu se deosebesc considerabil de cele stabilite pentru anul
2019 fiind efectuare doar câteva rectificări. Astfel pentru anul 2016 avem două categorii
de taxe rutiere ce se achită pentru pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de
către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova pentru care erau stabilite
sume fixe pentru intrarea în țară și pentru tranzitarea acesteia, fapt ce poate fi observat în
tabelul 1.3, accentuat.

Nr. Obiectul impunerii Taxa, euro


crt. pentru pentru
intrarea tranzitarea
în ţară ţării
1 Microbuze şi autobuze cu capacitatea:*
a) de 9 locuri 6 10
b) de la 10 la 16 locuri inclusiv 8 14
c) de la 17 la 24 locuri inclusiv 10 16
d) de la 25 la 40 locuri inclusiv 12 18
e) de peste 40 locuri 16 20
2 Remorci la microbuze 10 12
3 Remorci la autobuze 12 15
4 Camioane cu sau fără remorcă (a căror sarcină masică pe
axă nu depăşeşte limitele admise), cu masă totală:
a) de pînă la 3,6 t inclusiv 10 12
b) de la 3,6 la 10 t inclusiv 12 15
c) de la 10 la 40 t inclusiv 15 20

Tabelul 1.3 Taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele
neînmatriculate în Republica Moldova

Conform noilor modificări din anul 2019 a rămas doar o categorie de taxe Taxa pentru
folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica
Moldova (vinieta), date ce pot fi analizate în tabelul 1.4.

10
Obiectul impunerii Perioada, zile Taxa, euro
Autovehiculele clasificate la poziţia tarifară 7 4
8703 şi remorcile ataşate la acestea, 15 8
clasificate la poziţia tarifară 8716
30 16
90 45
180 85
Autovehiculele clasificate la poziţia tarifară peste 180 în 180 se achită pentru
8703 şi remorcile ataşate la acestea, decursul a 12 fiecare perioadă
clasificate la poziţia tarifară 8716, introduse luni consecutivă de 180 de
pe teritoriul vamal de către persoanele fizice consecutive zile, inclusiv
cu domiciliul în orice stat străin şi care deţin perioadele incomplete
permis de conducere emis în ţara în care au ce urmează după
domiciliu, declarate prin acţiune, aflate pe primele 180 de zile
teritoriul vamal al Republicii Moldova

Tabel 1.4 Taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către


autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta)

După cum observăm au fost eliminate perioadele “pentru intrarea în țară” și “pentru
tranzitarea țării” și a fost stabilită o perioadă ce se va calcula pe zile. După cum putem observa
de asemenea s-au modificat și mărimile prețurilor astfel au fost create două categorii de
autovehicule, iar prețurile majorate cu o unitate de la 6 euro pentru intrarea în țară a
microbuzelor cu capacitatea de 6 locuri și 10 euro pentru tranzitare a fost stabilit prețul pe
perioade de exemplu pentru 7 zile o taxa de 4 euro.
Taxele ce urmează a fi achitate de către beneficiarii serviciilor sunt stabilite în sume fixe.
Deși cuantumul acestor servicii nu a fost majorat în decursul perioadei 2016-2019, importanța
acestora pentru formarea veniturilor publice este incontestabilă, ținând cont de cele 7 surse din
care sunt formate Taxele Rutiere și de aportul continuu pe care acestea îl asigură la bugetul
public național al Republicii Moldova.
Sursele de constituire a fondului rutier sunt:[2.5, pag. 65]
a. defalcările de la accizele la benzină şi motorină;
b. taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor neînmatriculate în
republică percepută de la beneficiarii lor, care nu au relaţii fiscale cu bugetul
republican şi care folosesc teritoriul ei pentru trecerea cu vehicule, pentru transportul
de încărcături şi de pasageri;
c. taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în
Republica Moldova, cu excepţia defalcărilor la bugetele unităţilor administrativ-

11
teritoriale;
d. taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor a căror masă totală,
sarcină masică pe osie şi gabarite depăşesc limitele admise şi taxa pentru efectuarea de
lucrări şi amplasarea de obiective pentru prestarea serviciilor rutiere în zona de
protecţie a drumurilor;
e. mijloacele provenite de la eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere
internaţionale, carnetelor (carnete de drum la autorizaţii multilaterale CEMT) şi taxele
pentru transporturi rutiere internaţionale (taxe adecvate), achitate de persoane fizice şi
juridice;
f. amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători,
deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente
drumurilor;
g. taxa pentru gazul lichefiat importat;
h. taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de
carburanţi pentru unităţile de transport auto.
Stabilitatea financiară este condiția dezvoltării durabile a economiei caracterizată de lipsa
dezechilibrelor majore, care ar putea duce la crize financiare sistemice, incapacitatea instituțiilor
financiare de a efectua uniform operațiuni financiare sau la căderea piețelor financiare. Această
condiție este esențială pentru funcționarea economiei naționale. Stabilitatea financiară se menține
prin reglementarea riscurilor actuale și potențiale, implementarea unor instrumente
macroprudențiale pentru a nu admite acumularea riscurilor sistemice și asigurarea încrederii
populației în sistemul financiar.[2.5, pag 60]În acest context rezultă că este foarte important de
adoptat o politică bugetară adecvată situației economice a țării deoarece se axează pe
constituirea, distribuirea şi utilizarea celui mai important fond public: fondul bugetar. Politica
bugetară are o sferă mai largă de cuprindere decât politica fiscală, incluzând, pe lângă
problemele vizate de politica fiscală, opţiunile asupra procurării resurselor sub alte forme ale
veniturilor ordinare decât cele fiscale (veniturile nefiscale), ca şi cele privind soldul bugetar,
inclusiv derularea procesului bugetar. În ultimul deceniu, Republica Moldova a cunoscut o
îmbunătăţire sesizabilă a performanţei managementului finanţelor publice, fiind promovată o
serie de reforme. Vectorul de bază al acestor reforme îl constituie implementarea planificării
bugetului pe termen mediu şi, concomitent, introducerea elementelor de bugetare în bază de
programe şi performanţă.

12
CONCLUZII

Pe parcursul ultimelor două decenii, Republica Moldova a mers pe un drum complex şi


controversat al formării sale devenind un stat suveran. Determinându-și vectorul său de
dezvoltare, bazat pe valorile liberale ale culturii occidentale, a fost practic complet revizuit şi
recreat întregul cadru normativ juridic. În contextul tranziţiei economice, reformele trebuie să se
producă conform următoarei structuri: liberalizare, deetatizare şi creare a instituţiilor şi a
mecanismelor caracteristice economiei de piaţă. Concepţia de reformare a Republicii Moldova s-
a realizat în acest cadru: liberalizarea preţurilor şi renunţarea la sistemul planificat de gestiune a
economiei, concomitent, creându-se mecanismele necesare funcţionării economiei de piaţă –
crearea sistemului bancar, instituirea pieţei de capital, introducerea monedei naţionale, crearea
altor instituţii şi amplul proces privind producerea noului cadru juridic. Reînviind proprietatea
privată, în Republica Moldova a fost efectuată privatizarea în masă a proprietăţii de stat, a fost
introdusă şi pusă bine pe picioare valuta naţională - leul moldovenesc. Din starea permanent
deficitară în toate, piaţa bunurilor şi serviciilor autohtone capătă forme din ce în ce mai
civilizate.

Industria şi agricultura naţională, construcţiile şi transportul, sfera comerţului şi serviciilor


toate acestea contribuie la dezvoltarea continuă și durabilă a Republicii Moldova, însă pentru
menținerea acestui progres sunt necesare resurse financiare, resurse ce sunt obținute și din
obligațiile fiscale impuse de stat cetățenilor, care de fapt reprezintă beneficiul bunăstării din
ziua de mâine. Taxele și impozitele constituie procedeele nemijlocite de conducere a unei
economii concurențiale, politica fiscală fiind chemată să stabilească obiectivele economice și
sociale ce urmează a fi atinse în procesul mobilizării și repartizării resurselor. Ca rezultat,
politica bugetară din R. Moldova este modernizată continuu și tinde să constituie un sistem
transparent și stimulatoriu pentru desfășurarea activității economice.
În contextul celor menționate anterior vreau să accentuez faptul că pentru o dezvoltare
continuă și durabilă a întregii țări este necesar ajutorul fiecărui cetățean, de aceea fiecare dintre
noi trebuie să acționeze ca un adevărat patriot prin îndeplinirea obligațiilor fiscale, care ulterior
să fie utilizate în vederea satisfacerii necesităților publice care-l implică în mod direct.

13
BIBLIOGRAFIE:

I. ACTE NORMATIVE

1.1 Legea nr.316-XVI din 02.11.2006. Publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova


nr.199-202/950 din 29.12.2006
1.2 L E G E A bugetului de stat pentru anul 2019, nr. 303 din 30.11.2018 (în vigoare
01.01.2019), Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 504-511 art. 842 din 22.12.2018
1.3 LEGE Nr. 847din 24.05.1996, privind sistemul bugetar şi procesul bugetar,
Publicat : 27.03.1997 în Monitorul Oficial Nr. 19, Data intrării in vigoare:
31.08.2000
1.4 Cod fiscal al Republicii Moldova, Nr. 1163 din 24.04.1997, Republicat Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Ediţie Specială, 08 februarie 2007, pag.4
Republicat Monitorul Oficial al Republicii Moldova Ediţie Specială, 25 martie
2005, pag.13

II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE


2.1 ARMEANIC A., CODREANU A., POPOVICI E., Drept fiscal. Suport didactic
Chişinău 2013
2.2 ARMEANIC A., Drept financiar. Suport de curs, Chișinău 2016
2.3 DRAGOMIR L., Importanţa planificării strategice a bugetului în Republica
Moldova, Chișinău 2016
2.4 GABRIEL M., Impozite și taxe locale. Lucrare de disertație, București 2010
2.5 HÎNCU R., CHICU R., KUZMINA O., COVALI R., DANDARA M., BĂCIOI L.,
Metode și tehnici fiscale, Chișinău 2005

III. RESURSE ELECTRONICE


3.1 Taxele Rutiere, [online],[accesat 03.12.2019]
Disponibil: http://www.lex.md/fisc/codfiscaltxtro.htm#Articolul%20335.
3.2 Cuantumul Taxelor Rutiere, [online],[accesat 03.12.2019]
Disponibil: https://date.gov.md/
3.3 Importanţa planificării strategice a bugetului în Republica Moldova, [online],
[accesat 03.12.2019]. Disponibil: http://aap.gov.md/
3.4 Catalogul taxelor rutiere, [online],[accesat 03.12.2019]
Disponibil: https://monitorul.fisc.md/catalog/tematic/tolls/

14
ANEXA 1
TAXELE RUTIERE 2016

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele


înmatriculate în Republica Moldova
Nr. Obiectul impunerii Unitatea de Taxa,
crt. măsură lei
1. Motocicletă cu capacitatea cilindrică a motorului:
a) de pînă la 500 cm³ inclusiv unitate 300
b) de peste 500 cm³ unitate 600
2. Autoturisme, autovehicule pentru utilizări speciale pe
şasiu de autoturism cu capacitatea cilindrică a
motorului:
a) de pînă la 2000 cm³ inclusiv cm³ 0,60
b) de la 2001 la 3000 cm³ inclusiv cm³ 0,90
c) de la 3001 la 4000 cm³ inclusiv cm³ 1,2
d) de la 4001 la 5000 cm³ inclusiv cm³ 1,5
e) de peste 5001 cm³ cm³ 1,8
3. Remorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în tonă 270
certificatul de înmatriculare
4. Semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în
certificatul de înmatriculare:
a) de pînă la 20 t inclusiv tonă 225
b) de peste 20 t unitate 4500
5. Autoremorchere, tractoare unitate 2250
6. Autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe
şasiu de autocamion, orice alte autovehicule cu
autopropulsie, cu masa totală:
a) de pînă la 1,6 t inclusiv unitate 1200
b) de la 1,6 t pînă la 5,0 t inclusiv unitate 2250
c) de la 5,0 t pînă la 10,0 t inclusiv unitate 3000
d) de peste 10,0 t unitate 4500
7. Autobuze cu capacitatea*:
a) de pînă la 11 locuri unitate 2925
b) de la 12 la 17 locuri inclusiv unitate 3600
c) de la 18 la 24 locuri inclusiv unitate 4275
d) de la 25 la 40 locuri inclusiv unitate 4725
e) de peste 40 locuri unitate 5400

* Numărul de locuri se calculează fără locul şoferului.

15
Taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele
neînmatriculate în Republica Moldova

Nr. Obiectul impunerii Taxa, euro


crt. pentru pentru
intrarea tranzitarea
în ţară ţării
1 Microbuze şi autobuze cu capacitatea:*
a) de 9 locuri 6 10
b) de la 10 la 16 locuri inclusiv 8 14
c) de la 17 la 24 locuri inclusiv 10 16
d) de la 25 la 40 locuri inclusiv 12 18
e) de peste 40 locuri 16 20
2 Remorci la microbuze 10 12
3 Remorci la autobuze 12 15
4 Camioane cu sau fără remorcă (a căror sarcină masică pe
axă nu depăşeşte limitele admise), cu masă totală:
a) de pînă la 3,6 t inclusiv 10 12
b) de la 3,6 la 10 t inclusiv 12 15
c) de la 10 la 40 t inclusiv 15 20

* Pentru microbuze şi autobuze, numărul de locuri se calculează fără locul


şoferului.

Taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele


neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta)

Obiectul impunerii Perioada, zile Taxa, euro


Autovehiculele clasificate la poziţia tarifară 7 4
8703 şi remorcile ataşate la acestea, 15 8
clasificate la poziţia tarifară 8716
30 16
90 45
180 85

16
Autovehiculele clasificate la poziţia tarifară peste 180 în 180 se achită pentru
8703 şi remorcile ataşate la acestea, decursul a 12 fiecare perioadă
clasificate la poziţia tarifară 8716, introduse luni consecutivă de 180 de
pe teritoriul vamal de către persoanele fizice consecutive zile, inclusiv
cu domiciliul în orice stat străin şi care deţin perioadele incomplete
permis de conducere emis în ţara în care au ce urmează după
domiciliu, declarate prin acţiune, aflate pe primele 180 de zile
teritoriul vamal al Republicii Moldova

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele


înmatriculate şi neînmatriculate în Republica Moldova a căror masă
totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc
limitele admise

Nr. Obiectul impunerii Taxa, lei


crt.
1 Eliberarea avizului preliminar şi a autorizaţiei speciale 43,2
la cerere
2 Depăşirea sarcinii masice pe axă admise:
a) pînă la 2 t inclusiv 5,5 pentru fiecare tonă
depăşire × km
b) peste 2 t 11 pentru fiecare tonă
depăşire × km
3 Depăşirea masei totale admise a autovehiculelor cu 16 pentru fiecare tonă
încărcătură (fără depăşirea sarcinii masice pe axă) depăşire × km
4 Depăşirea dimensiunilor admise, cu respectarea
condiţiilor pentru sarcina masică:
a) lăţimea sau înălţimea pînă la 50 cm ori lungimea 21,5 pentru fiecare
pînă la 100 cm kilometru
b) lăţimea sau înălţimea cu 50–100 cm ori lungimea cu 43 pentru fiecare
100–200 cm kilometru
c) lăţimea sau înălţimea cu 101–150 cm ori lungimea 65 pentru fiecare
cu 201–350 cm kilometru
d) lăţimea sau înălţimea cu 151–200 cm ori lungimea 86,5 pentru fiecare
cu 351–600 cm kilometru
e) lăţimea sau înălţimea cu 201–250 cm ori lungimea 108 pentru fiecare
cu 601–900 cm kilometru

17
f) lăţimea sau înălţimea cu 251–300 cm ori lungimea cu 129,5 pentru fiecare
901–1200 cm kilometru
g) lăţimea sau înălţimea cu peste 301 cm ori lungimea 162,0 pentru fiecare
cu peste 1201 cm kilometru
5 Recîntărirea autovehiculului sau măsurarea repetată a 108 pentru o
dimensiunilor după transpunerea încărcăturii operaţiune

Taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonele de protecţie


a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea
lucrărilor de construcţie şi montaj

Nr. Obiectul impunerii Unitatea Taxa,


crt. de lei
măsură
1. Examinarea şi perfectarea documentelor, coordonarea 1 proiect 90
deciziilor de proiecte şi eliberarea de prescripţii tehnice
2. Invitarea specialistului la obiect 1 proiect 108
3. Eliberarea de autorizaţii pentru efectuarea lucrărilor
subterane de montare a comunicaţiilor inginereşti:
a) prin metodă deschisă (de tranşee) peste drum 1 m2 126
b) prin metodă închisă (perforare, străpungere) pe sub drum 1m 36
c) de-a lungul drumurilor 1m 18
d) sub trotuare 1m 27
4. Eliberarea de autorizaţii pentru efectuarea lucrărilor
supraterane de montare a comunicaţiilor inginereşti:
a) pe piloni de-a lungul drumurilor 1m 18
b) de-a lungul podurilor 1m 72
c) suspendate deasupra drumurilor 1m 54
5. Eliberarea de autorizaţii pentru construcţia căilor de acces 1 m2 9
la drumuri, parcărilor şi benzilor suplimentare

18
6. Eliberarea de autorizaţii pentru construcţia de clădiri şi 1 m2 54
amenajări (cu excepţia obiectivelor pentru prestarea de
servicii rutiere)
7. Efectuarea de lucrări fără autorizaţia organelor de 1 obiectiv 1800
administrare rutieră (fără a se lua în considerare plata pentru
eliberarea autorizaţiei)
Taxa pentru folosirea zonei drumului public
şi/sau zonelor de protecţie ale acestuia din afara perimetrului
localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare şi taxa pentru
folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie ale acestuia
din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor
de prestare a serviciilor rutiere

Nr. Obiectul impunerii Unitatea de măsură Taxa,


crt. lei
1 Examinarea şi perfectarea documentelor, 1 proiect 90
coordonarea deciziilor de proiecte şi
eliberarea de prescripţii tehnice
2 Invitarea specialistului la obiect 1 proiect 108
3 Obiective de publicitate exterioară 1 m2 de suprafaţă 500
amplasate în zona drumului public şi/sau publicitară
zonele de protecţie ale acestuia din afara
perimetrului localităţilor
4 Obiective de prestare a serviciilor rutiere
în zona drumului public şi/sau zonele de
protecţie ale acestuia din afara
perimetrului localităţilor:
a) staţii de alimentare cu combustibil 1 contor de evidenţă a 900
combustibilului livrat
1 m2 suprafaţă teren* 16
b) staţii de deservire tehnică 1 post de prestare a 900
serviciilor**
1 m2 suprafaţă teren* 16
c) puncte de vulcanizare 1 punct 360
1 m2 suprafaţă teren* 16
d) unităţi de comerţ cu amănuntul, pînă la 100 m2 1800
întreprinderi de alimentaţie publică, 1 m2 suprafaţă teren* 16
structuri de primire turistică cu funcţii de
100 m2 şi mai mult 3600
cazare şi de servire a mesei
1 m2 suprafaţă teren* 16
e) tarabe (puncte comerciale) amplasate în 1 tarabă (punct) 180
afara localităţilor 1 m2 suprafaţă teren* 16

*Pentru obiectivele prevăzute la pct.4, suprafaţa terenului supusă taxării va fi suprafaţa

19
terenului proprietate publică a statului din zona drumului (delimitată şi stabilită în modul
prevăzut de legislaţie), teren folosit pentru amplasarea şi funcţionarea obiectivului cu toate
construcţiile auxiliare, inclusiv pentru realizarea căilor de acces la drumuri, parcărilor şi
pentru amenajarea spaţiilor verzi.
*Numărul de posturi se determină pornind de la numărul de autovehicule care pot fi
deservite.

TAXELE RUTIERE PENTRU ANUL 2019


Taxa pentru folosirea drumurilor de către

autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova

Nr. Obiectul impunerii Unitatea de Taxa,


crt. măsură lei
1. Motocicletă cu capacitatea cilindrică a motorului:
a) de pînă la 500 cm³ inclusiv unitate 300
b) de peste 500 cm³ unitate 600
2. Autoturisme, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de
autoturism cu capacitatea cilindrică a motorului:
a) de pînă la 2000 cm³ inclusiv cm³ 0,60
b) de la 2001 la 3000 cm³ inclusiv cm³ 0,90
c) de la 3001 la 4000 cm³ inclusiv cm³ 1,2
d) de la 4001 la 5000 cm³ inclusiv cm³ 1,5
e) de peste 5001 cm³ cm³ 1,8
3. Remorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de tonă 270
înmatriculare
4. Semiremorci cu capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de
înmatriculare:
a) de pînă la 20 t inclusiv tonă 225
b) de peste 20 t unitate 4500
5. Autoremorchere, tractoare unitate 2250
6. Autocamioane, autovehicule pentru utilizări speciale pe şasiu de
autocamion, orice alte autovehicule cu autopropulsie, cu masa
totală:
a) de pînă la 1,6 t inclusiv unitate 1200
b) de la 1,6 t pînă la 5,0 t inclusiv unitate 2250
c) de la 5,0 t pînă la 10,0 t inclusiv unitate 3000
d) de peste 10,0 t unitate 4500
7. Autobuze cu capacitatea*:
a) de pînă la 11 locuri unitate 2925

20
b) de la 12 la 17 locuri inclusiv unitate 3600
c) de la 18 la 24 locuri inclusiv unitate 4275
d) de la 25 la 40 locuri inclusiv unitate 4725
e) de peste 40 locuri unitate 5400

* Numărul de locuri se calculează fără locul şoferului.

pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către


autovehiculele neînmatriculate în Republica
Moldova (vinieta)

Nr. Obiectul impunerii Perioada, Taxa, euro


crt. zile
1 Autovehiculele clasificate la poziţia tarifară 8703 7 4
şi remorcile ataşate la acestea 15 8
30 16
90 45
180 85
2 Autovehiculele clasificate la poziţia tarifară 8703 peste 180 180
şi remorcile ataşate la acestea, introduse pe se achită pentru fiecare
teritoriul vamal de către persoanele fizice cu perioadă consecutivă de
domiciliul în orice stat străin şi care deţin permis 180 de zile, inclusiv
de conducere emis în ţara în care au domiciliu, perioadele incomplete ce
declarate prin acţiune, aflate pe teritoriul vamal al urmează după primele
Republicii Moldova 180 de zile
3 Autobuze cu capacitatea:
a) de la 9 la 24 locuri inclusiv 1 6
7 24
30 48
90 120
12 luni 480
b) de peste 25 locuri 1 7
7 28
30 56
90 140
12 luni 560
4 Camioane cu/fără remorcă, tractoare rutiere
cu/fără semiremorcă (a căror sarcină masică pe
axă nu depăşeşte limitele admise), cu masă totală:
a) de pînă la 3,5 t inclusiv 1 5
7 20
30 40
90 100
12 luni 400

21
Taxa
b) de la 3,5 la 10 t inclusiv 1 8
7 32
30 64
90 160
12 luni 640
c) de la 10 la 40 t inclusiv 1 11
7 55
30 112
90 280
12 luni 1120
pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele
înmatriculate şi neînmatriculate în Republica Moldova a
căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror
dimensiuni depăşesc limitele admise

Nr. Obiectul impunerii Taxa, lei


crt.
1 Eliberarea avizului preliminar şi a autorizaţiei speciale la cerere 43,2
2 Depăşirea sarcinii masice pe axă admise:
a) pînă la 2 t inclusiv 5,5 pentru fiecare tonă
depăşire × km
b) peste 2 t 11 pentru fiecare tonă
depăşire × km
3 Depăşirea masei totale admise a autovehiculelor cu încărcătură 16 pentru fiecare tonă
(fără depăşirea sarcinii masice pe axă) depăşire × km
4 Depăşirea dimensiunilor admise, cu respectarea condiţiilor pentru
sarcina masică:
a) lăţimea sau înălţimea pînă la 50 cm ori lungimea pînă la 100 21,5 pentru fiecare
cm kilometru
b) lăţimea sau înălţimea cu 50–100 cm ori lungimea cu 100–200 43 pentru fiecare
cm kilometru
c) lăţimea sau înălţimea cu 101–150 cm ori lungimea cu 201–350 65 pentru fiecare
cm kilometru
d) lăţimea sau înălţimea cu 151–200 cm ori lungimea cu 351–600 86,5 pentru fiecare
cm kilometru
e) lăţimea sau înălţimea cu 201–250 cm ori lungimea cu 601–900 108 pentru fiecare
cm kilometru
f) lăţimea sau înălţimea cu 251–300 cm ori lungimea cu 901– 129,5 pentru fiecare
1200 cm kilometru
g) lăţimea sau înălţimea cu peste 301 cm ori lungimea cu peste 162,0 pentru fiecare
1201 cm kilometru
5 Recîntărirea autovehiculului sau măsurarea repetată a 108 pentru o
dimensiunilor după transpunerea încărcăturii operaţiune

22
Taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonele de
protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor
pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montaj

Nr. Obiectul impunerii Unitatea Taxa,


crt. de lei
măsură
1. Examinarea şi perfectarea documentelor, coordonarea deciziilor de 1 proiect 90
proiecte şi eliberarea de prescripţii tehnice
2. Invitarea specialistului la obiect 1 proiect 108
3. Eliberarea de autorizaţii pentru efectuarea lucrărilor subterane de
montare a comunicaţiilor inginereşti:
a) prin metodă deschisă (de tranşee) peste drum 1 m2 126
b) prin metodă închisă (perforare, străpungere) pe sub drum 1m 36
c) de-a lungul drumurilor 1m 18
d) sub trotuare 1m 27
4. Eliberarea de autorizaţii pentru efectuarea lucrărilor supraterane de
montare a comunicaţiilor inginereşti:
a) pe piloni de-a lungul drumurilor 1m 18
b) de-a lungul podurilor 1m 72
c) suspendate deasupra drumurilor 1m 54
5. Eliberarea de autorizaţii pentru construcţia căilor de acces la 1 m2 9
drumuri, parcărilor şi benzilor suplimentare
6. Eliberarea de autorizaţii pentru construcţia de clădiri şi amenajări (cu 1 m2 54
excepţia obiectivelor pentru prestarea de servicii rutiere)
7. Efectuarea de lucrări fără autorizaţia organelor de administrare 1 obiectiv 1800
rutieră (fără a se lua în considerare plata pentru eliberarea
autorizaţiei)

23
Taxa pentru folosirea zonei drumului public
şi/sau zonelor de protecţie ale acestuia din afara perimetrului
localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare şi taxa pentru
folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie ale acestuia
din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de
prestare a serviciilor rutiere

Nr. Obiectul impunerii Unitatea de măsură Taxa,


crt. lei
1 Examinarea şi perfectarea documentelor, 1 proiect 90
coordonarea deciziilor de proiecte şi eliberarea de
prescripţii tehnice
2 Invitarea specialistului la obiect 1 proiect 108
3 Obiective de publicitate exterioară amplasate în 1 m2 de suprafaţă 500
zona drumului public şi/sau zonele de protecţie publicitară
ale acestuia din afara perimetrului localităţilor
4 Obiective de prestare a serviciilor rutiere în zona
drumului public şi/sau zonele de protecţie ale
acestuia din afara perimetrului localităţilor:
a) staţii de alimentare cu combustibil 1 contor de evidenţă a 900
combustibilului livrat
1 m2 suprafaţă teren* 16
b) staţii de deservire tehnică 1 post de prestare a 900
serviciilor**
1 m2 suprafaţă teren* 16
c) puncte de vulcanizare 1 punct 360
1 m2 suprafaţă teren* 16
d) unităţi de comerţ cu amănuntul, întreprinderi pînă la 100 m2 1800
de alimentaţie publică, structuri de primire 1 m2 suprafaţă teren* 16
turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei
100 m2 şi mai mult 3600
1 m2 suprafaţă teren* 16
e) tarabe (puncte comerciale) amplasate în afara 1 tarabă (punct) 180
localităţilor 1 m2 suprafaţă teren* 16

* Pentru obiectivele prevăzute la pct.4, suprafaţa terenului supusă taxării va fi


suprafaţa terenului proprietate publică a statului din zona drumului (delimitată şi stabilită
în modul prevăzut de legislaţie), teren folosit pentru amplasarea şi funcţionarea
obiectivului cu toate construcţiile auxiliare, inclusiv pentru realizarea căilor de acces la
drumuri, parcărilor şi pentru amenajarea spaţiilor verzi.

**Numărul de posturi se determină pornind de la numărul de autovehicule care pot


fi deservite.

24

S-ar putea să vă placă și