ș

Străinii şi regimul lor juridic

Prin străin este desemnată persoana care se află pe teritoriul unui stat tară a avea
cetăţenia acestuia, ci a altui stat.4- în orice stat se află pro\ izoriu sau permanent, sau
chiar locuiesc, cetăţeni ai altor state. Statutul lor juridic este determinat de legislaţia
naţională a ţării de şedere, a ţării a cărei cetăţenie o deţin, precum şi de dreptul
internaţional. în Republica Moldova statutul juridic al cetăţenilor străini este
reglementat de: Constituţia Republicii Moldov a. Legea nr. 2"5 din 10.11.1994 cu
privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor in Republica Moldova2'
Legea privind regimul străinilor in Republica Moldova. Codul civil al Republicii
Moldova. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Codul ■omiliei al
Republicii Moldova, precum şi de alte legi şi acte normative.
Totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care străinul le are pe teritoriul unui stat,
în temeiul legislaţiei acestuia şi ale convenţiilor internaţionale la care el este parte,
formează statutul sau regimul juridic al străinilor. Practica internaţională relevă
existenţa următoarelor regimuri juridice aplicabile străinilor:
a) regimul naţional. în temeiul căruia străinilor le sunt acordate, într-o mare
măsură, aceleaşi drepturi sociale, economice, culturale şi civ ile ca şi propriilor
cetăţeni. în practică, de regulă, o echivalare deplină în drepturi nu are loc. De exemplu,
ei nu dispun de drepturi politice, cum este dreptul de a alege şi de a fi ales în
autorităţile publice ale statului de reşedinţă. Acest regim le este stabilit străinilor şi în
Republica Moldova. Potrivit art. 19 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova.
..[cjetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii
Moldova, cu excepţiile stabilite de lege".
b) regimul special, prin care statul acordă străinilor anumite drepturi prevăzute
de legislaţia sa sau de convenţiile internaţionale la care este parte. în • irtutea acestui
regim, pentru străini pot fi prevăzute anumite obligaţii, care se deosebesc de cele
prevăzute in acest domeniu pentru cetăţenii statului în cauză. De regulă, aceasta se face
prin enumerarea drepturilor şi obligaţiilor respective. Dar regimul special mai poate
prev edea şi un şir de restricţii juridice aplicabile

Potriv it ari. 3 din Legea ni: 200 din 16.07.2010privind regimul străinilor in Republicii
Moldovei. publicară in VIORM nr. P'MSI din 24.09.2010 (in continuare Legea privind regimul
străinilor in Republica Moldova), străin este ..persoanja] care nu deţine cetăţenia Republicii
Moldova sau care este apatrid”.
Publicată in MORM nr. 20 din 29.12.1994 (in continuare Legea cu privire la statutul juridic al
cetăţenilor străini in Republica Moldova).
numai străinilor, cum ar li. bunăoară, limitarea dreptului străinilor de a desfăşura unele
genuri de activitate profesională (deţinerea de funcţii publice, practicarea activ ităţii de
avocat, de comandanţi ai nav elor aeriene şi maritime etc.).
în condiţiile actuale regimul special înseamnă admiterea anumitor privilegii
într-o anumită sferă de activitate pentru cetăţenii unor state luate aparte în raport c. alţi
străini. însă nu şi faţă de cetăţenii proprii. El se stabileşte, de regulă, prin tratate
bilaterale între statele interesate şi se referă. în special, la probleme ca ordine-
simplificată de trecere a frontierei de stat. scutirea de vize pentru intrarea în ţar2 ş. a.
Privilegii esenţiale acordate în mod reciproc sunt prev ăzute în documenteie CS1
pentru cetăţenii statelor membre în privinţa intrării şi şederii. învăţământului, politicii
sociale etc.
c) regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate. In virtutea acestuia, străini;
dintr-un stat vor beneficia de tratamentul cel mai favorabil acordat de acel stat
străinilor din alte state pe bază convenţională. Acţionează astfel un mecanism specific
de echivalare în drepturi a străinilor care îşi au reşedinţa pe teritoriul unui anumit stat.
în ale cărui tratate bilaterale este inclusă clauza naţiunii celei mai favorizate.4'1 Această
clauză se întâlneşte, de cele mai dese ori. in tratatele comerciale. Efectul aplicării
clauzei date. conform unor astfel de tratate, este că ea permite statelor in folosul cărora
clauza este acordată să beneficieze de condiţii de concurenţă egale pentru a pătrunde
pe piaţa statului ce-o acordă, asta de vreme ce exporturile lor vor fi supuse aceloraşi
reglementări şi taxe vamale. Regimul în cauză se stabileşte, de regulă. în baza
principiului reciprocităţii.45 în realitate însă se întâmplă ca acest regim să poarte un
caracter de trimitere, exprimându-se prin stabilirea fie a regimului naţional, fie a celui
special.
d) regimul capitulaţiilor, potrivit căruia pe timpuri statele europene occidentale,
prin intermediul unor tratate internaţionale inegale. încheiate cu ţări de

u în aceeaşi ordine de idei. CU recunoştea in Hotărârea din 2^ august 1652 adoptată in Cauza relativ
la drepturile resortisanţilor Statelor Unite ale Americii in Maroc (Franţa c. Statelor Unite ale
Americii). C.I.J. Recueil 1952. p. 176. că finalitatea directă a clauzei naţiunii celei mai favorizate
este ..d'établir et de maintenir en tout temps, entre les pays intéressés, une égalité fondamentale
sans discrimination" (p. 192).
Nu este insă şi cazul angajamentelor contractate in cadrul OMC. la baza funcţionării căreia se
află aceeaşi clauză, insă unde ea se conferă în mod automat, are un caracter multilateral şi
neînsoţit de anumite condiţii. Astfel, potrivit art. I § I din Acordul general pentru tarife şi comerţ
(GATT) din 1994: ..Tous avantages, faveurs, privilèges ou immunités accordés par une partie
contractante à un produit originaire ou à destination de tout autre pays seront, immédiatement et
sans condition, étendus à tout produit similaire originaire ou à destination du territoire de toutes
les autres parties contractantes. Cette disposition concerne les droits de douane et les impositions
de toute nature perçus à T importation ou à l'exportation ou à l'occasion de l’importation ou de
l'exportation, ainsi que ceux qui frappent les transferts internationaux de fonds effectués en
règlement des importations ou des exportations, le mode de perception de ces droits et
impositions, l'ensemble de la réglementation et des formalités afférentes aux importations ou
aux exportations [...]".
 POPULAŢIA IN DREPTUL INTERNAŢIONAL

altă credinţă religioasă decât cea creştină, ca Turcia, Egipt, Persia. China, Japonia,
Coreea ş. a., obţineau pentru cetăţenii lor aflaţi pe teritoriul unor asemenea state
anumite privilegii, cum ar fi nesupunerea jurisdicţiei acestuia sau beneficierea de un
cerc mai larg de drepturi şi libertăţi în raport cu cetăţenii proprii ai statelor respective
în materie de comerţ, impozite sau taxe vamale. Ca pretext era invocat faptul că statul
de reşedinţă ar avea o civilizaţie inferioară.
în dreptul internaţional privitor la străini s-au cristalizat anumite principii şi
norme care. in principal, au fost incluse în Declaraţia asupra drepturilor omului ale
persoanelor care nu sunt cetăţeni ai ţării în care trăiesc, adoptată prin Rezoluţia nr. 47
144 a Adunării Generale a ONU la 13 decembrie 1485. Acestea se rezumă la
următoarele:
- dreptul fiecărui stal de a stabili regimul juridic al străinilor, cu luarea în
considerare a obligaţiilor sale internaţionale, inclusiv cele din domeniul drepturilor
omului:
- străinii sunt obligaţi să respecte legile statului pe al cărui teritoriu se află. iar in
caz de încălcare a lor. poartă răspundere la fel ca şi cetăţenii acestui stat;
- în conformitate cu legislaţia naţională şi cu luarea in considerare a obligaţiilor
statului potrivit dreptului internaţional, străinii beneficiază de un volum respectiv de
drepturi şi libertăţi:
- sunt inadmisibile expulzările în masă a cetăţenilor ce se atlă în mod legal pe
teritoriul ţării date: expulzarea indiv iduală este posibilă doar în v ederea executării
deciziei, adoptată în conformitate cu legea;
- străinii se bucură de dreptul la protecţie diplomatică din partea statului lor.
Acest drept, de origine eutumiară. este prevăzut actualmente în Convenţia de la Viena
cu privire la relaţiile diplomatice (1961) şi în cea cu privire la relaţiile consulare
(1963), precum şi în legislaţia naţională a mai multe state. în conformitate cu an. 18
alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova: „Cetăţenii Republicii Moldova
beneficiază de protecţia statului atit în ţară, cit şi în străinătate". In vederea realizării
acestui drept, străinului trebuie să i se asigure accesul liber în reprezentanţele
diplomatice sau instituţiile consulare ale ţării cetăţenia căreia o deţine.4' Statul,
exercitând protecţia diplomatică a cetăţenilor săi aflaţi peste hotare, trebuie să
acţioneze conform normelor de drept internaţional şi legislaţiei statului de reşedinţă.