Raportul juridic penal reprezintă singura modalitate prin intermediul

căreia se realizează legile penale şi normele juridice penale . În doctrina dreptului

penal se afirmă că premisele raportului juridic penal constau pe de-o-parte în
existenţa relaţiilor sociale de apărare, împotriva infracţiunilor ,iar pe de altă parte
în adoptare normelor juridice penale care fixează conduita oamenilor ce participă
la aceste relaţii sociale.

Structura raportului juridic penal este asemănătoare oricărui alt raport

juridic şi cuprinde următoarele componente:

Subiecţii raportului juridic penal sunt însăşi participanţii la acest raport .Atît
în cazul raporturilor juridice de conformare ,căt şi acelor de conflict ,statul ca
titular al funcţiei de apărare socială va apărea întotdeauna ca subiect învestit cu
dreptul de a organiza această apărare prin mijloace de drept penal.
Cel de-al doilea subiect al raportului juridic de conformare ,este persoana
fizică sau juridică, destinaratul normei penale căreia îi revine obligaţia de a avea
faţă de valorile sociale ocrotite o conduită prestabilită .
Conţinutul raportului juridic penal este format din drepturile şi obligaţiile
corelative ale participanţilor la acest raport . În cazul raportului juridic de
conformare conţinutul raportului dat pe deoparte este format din dreptul statului ,
şi pe de altă parte este obligaţia noastră să ne conformăm cerinţelor pe care ne le
impune legislaţia. În cazul raportului de conflict statul are dreptul să tragă la
răspundere penală, persoana care nu s-a supus raportului de conformare.
Obiectul raportului juridic penal este reprezentat de conduita pe care urmează
să o adopte subiectele raportului în funcţie de drepturile şi obligaţiile ce constituie
conţinutul raportului juridic.
Obiectul raportului juridic penal de conformare îl constituie însăşi regula de
conduită ,recomandată destinatarilor normei penale, cu privire la care sunt create
drepturile şi obligaţiile participanţilor la raport . Obiectului raportului juridic penal
de conflict este format din dispoziţia de aplicare a pedepsei sau a altor măsuri
penale ,stabilirea răspunderii penale şi executarea pedepsei cu privire la care sunt
create drepturile şi obligaţiile participanţilor la raport . În aceest caz obiectul
raportului juridic penal, presupune nu o conformare , ci o constrîngere absolut
necesară pentru a restabili autoritatea legii penale ,a asigura ordinea de drept penal
şi a preveni alte încălcări ale normei penale.
Raportul juridic penal de conformare se naşte din momentul intrării în vigoare a
normelor cu caracter penal prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile
subiecţilor acestui raport juridic penal .În cazuri excepţionale ,pentru infracţiunile
la care legea penală prevede în mod expres un subiect special (o anumită calitate
pentru subiectul activ), raportul juridic de conformare ,se naşte de la data de la care
persoana dobîndeşte calitatea cerută de norma penală (de ex. funcţionar public).

Odată născut, raportul juridic de conformare se desfăşoară în timp prin impunerea

cerinţei de respectare a regulii de conduită pe care o instituie şi executarea de către
destinatarii normei penale a obligaţiei de a se supune dispoziţiilor legii şi de a nu
săvîrşi fapte prejudiciabile .
Durata desfăşurării raportului juridic de conformare nu este determinată ,cu
excepţia raporturilor ce decurg din legile temporare , care prevăd în mod expres
data sau împrejurarea în care ele vor ieşi din vigoare.
Raportul juridic penal de conflict se naşte din momentul săvîrşirii infracţiunii , în
literatura de specialitate găsim trei opinii privind naşterea raportului juridic penal
de conflict :
1)acesta i-a naştere în momentul punerii sub învinuire a făptuitorului.
2)naşterea raportului ar fi momentul pronunţării hotărîrii definitive de
condamnare.
3)raportul juridic penal se naşte prin consumarea raportului de drept procesual
penal.
Considerăm că raportul juridic penal de conflict i-a naştere în momentul săvîrşirii
unei infracţiuni. Această concluzie reiese din conţinutul art. 51 Cod Penal.
Temeiul răspunderii penale .
În situaţia în care fapta nu întruneşte elementele unei componenţe a infracţiunii ea
nu poate da naştere unui raport juridic penal de conflict .
Modificarea raportului juridic penal
Modificarea raportului juridic penal de conformare poate interveni pe
parcursul activităţii normei juridice , ca urmare a modificărilor ce intervin în
conţinutul normei de incriminare ,fie prin extinderea ,fie prin restrîngerea
obligaţiei de conformare . Drepturile şi obligaţiile participanţilor la raportul de
conformare se vor adapta din mers , în dependenţă de modificările normative
făcute şi care au fost aduse la cunoştinţa public , potrivit dispoziţiilor legale.
Modificarea raportului juridic penal de conflict ,se produce sub influenţa unor
fapte juridice modificatoare cum ar fi : 1)adoptarea unei norme juridice penale mai
blînde
2)Intervenţia unei cauze care înlătură executarea pedepsei
3) demodificarea executării efective a pedepsei .
Stingerea raportului juridic penal
Stingerea raportului juridic penal de conformare intervine la data ieşirii din
vigoare a legii penale, care a dat naştere de fapt raportului juridic . În cazul
infracţiunilor la care subiectul activ este unul special raportul juridic încetează din
momentul în care persoana fizică pierde calitatea cerută de lege.
Principala modalitate de stingere a raportului juridic penal de conflict o reprezintă
executarea pedepsei , moment în care părţile şi-au îndeplinit drepturile şi
obligaţiile ,ce s-au născut în cadrul raportului respectiv.
Stingerea raportului penal de conflict se poate realiza şi prin alte
modalităţi :
1)Prin fapte juridice intervenite anterior pronunţării unei hotărîri definitive :
a)decesul făptuitorului
b)prescripţia răspunderii penale
c)constatarea lipsei plîngerii prealabile
d)împăcarea părţilor
e)dezincriminarea
f)intervenirea unei cauze de nepedepsire . (cazul legitimii apărări).
În această situaţie judecat
constată stingerea raportului juridic penal de conflict printr-o hotărîre de încetare
a procesului penal .
2)Prin fapte juridice intervenite după pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti
definitive :
a)decesul infractorului
b)prescripţia executării pedepsei
c)amnistia
d)graţierea
e)dezincriminarea