Să se determine poligonul de intersecţie dintre piramida SABC şi prisma cu

baza DEF. Se dau: S(110,

(110, 100, 75), A(90, 20, 0), B(50, 5, 0), C(10, 50, 0),
D(85, 40, 0), E(140, 30, 0), F(120, 75, 0), D 1(5, 80, 100), unde DD1 este
direcţia muchiilor.

REZOLVARE
d'1

s'

b'
X e' f' a' d' b c'
0

a
e
d

f
d1

Fig. 7.13a
 s'

b'
X e' f' a' d' b c'
0

a
e
d

Fig. 7.13b

În prima fază, se reprezintă proiecţiile celor două corpuri pe planele [H] şi [V]
(fig. 7.13a). Apoi, se trasează conturul aparent al ansamblului format de cele
două poliedre (fig. 7.13b), stabilind ulterior vizibilitatea celorlalte elemente
geometrice ale prismei şi piramidei – muchii, apoi laturi.
Se va ţine cont de faptul că, în zona de intersecţie a poliedrelor (zona de
suprapunere în epură a celor două corpuri), vizibilitatea muchiilor poliedrelor
nu poate fi stabilită de la început, ci doar după determinarea poligonului de
intersecţie. De aceea, într-o primă etapă, se consideră că muchiile prismei şi
ale piramidei sunt vizibile doar parţial, excluzând zona de intersecţie (fig.
7.13c).
 s'

b'
X e' f' a' d' b c'
0

a
e
d

Fig. 7.13c

Determinarea poligonului de intersecţie presupune, mai întâi, trasarea dreptei

(D)(d, d') prin vârful piramidei, paralelă cu muchiile prismei (fig. 7.13d). Prin
dreapta (D)(d, d') şi, alternativ, prin muchiile poliedrelor, vor trece toate
planele utile cu ajutorul cărora se va determina poligonul de intersecţie căutat.
Deoarece, ambele poliedre au bazele în planul [H], se vor determina urma
orizontală h a dreptei (D)(d, d') şi urmele orizontale ale planelor utile.
 s'

')
h' (d d' b'
X e' f' a' c'
0
b
a
e
d

h
f

s (d)

Fig. 7.13d

Revenind la epură, planele utile (fig. 7.13e) trebuie să îndeplinească două

condiţii:
 vor trece prin prin urma orizontală h a dreptei (D)(d, d');
 vor trece alternativ prin vârful bazei unui poliedru, cu condiţia să
secţioneze baza celuilalt poliedru.

Observaţii
1. În epură (fig. 7.13e), planele duse prin prin vârfurile e şi f nu sunt plane utile, deci
nu interesează şi nu au fost reprezentate.
2. Notaţiile se fac întotdeauna pe baza secţionată.
 s'

')
(d
h)
h' d' b' (P 1
X e' f' a' c'
0
h) b
(L 1 )
P2h
a 6(
e 2
d 5
4
1 (L2h)
3 c

7 8
h
f

s (d)

Fig. 7.13e
TABELUL 1
SABC A - 5 C 6 B A A - 5 C 6 B A
DEF... 1 3 - 7 - 3 1 2 4 D 8 D 4 2
n I - - II - III I IV - V VI VII VIII IV
SABC
DEF...
n [H]
SABC
DEF...
n [V]
 s'

')
(d
h )
h' d' b' (P 1
X e' 1' f' a' 6' c'
h) b
(L 1 )
a (P2h

e 5 6
2
d
4
1 (L2h)
3 c

7 8
h
f

s (d)

Fig. 7.13f

Pentru a determina vârfurile poligonului de intersecţie, ordinea de unire a

acestor vârfuri şi pentru a stabili vizibilitatea poligonului în planele de
proiecţie, se aplică regula mobilului.
Vârfurile poligonului de intersecţie sunt vizibile numai dacă rezultă din
intersecţia a două drepte vizibile, iar laturile poligonului sunt vizibile numai
dacă rezultă din intersecţia a două feţe vizibile. În tabel, se noteazã cu linie
întrerupă traiectoriile şi laturile invizibile şi cu linie continuă, cele vizibile.
Rezultatele intersecţiei sunt prezentate sintetic în tabelul 1.
Figura 7.13 f prezintă modul de determinare a două dintre vârfurile
poligonului de intersecţie: punctele I şi VII. Conform tabelului 1, punctul I se
află la intersecţia muchiei sa cu paralela dusă prin punctul 1 la direcţia
muchiilor prismei. Punctul VII se află la intersecţia muchiei din d cu s6.
Proiecţiile verticale ale acestor puncte se află cu ajutorul liniilor de ordine
corespunzătoare.

s'

d' b'
X e' 1' f' a' c'
b
a 6
e 5
2
d
4
1
3 c

7 8

Fig. 7.13g

Intersecţia celor două poliedre este de tip pătrundere şi se realizează după

două poligoane – unul de intrare şi unul de ieşire, în concordanţă cu poziţia
zonelor haşurate de pe bazele poliedrelor (fig. 7.3b).
Figura 7.13g prezintă cele două proiecţii ale poligonului de intersecţie.
 s'

d' b'
X e' f' a' c'
b
a

e
d

Fig. 7.13h

Figura 7.13h prezintă rezultatul final al intersecţiei piramidă-prismă.

5. Să se determine poligonul de intersecţie dintre piramidele SABC şi VDEF.
Se dau: S(60,
(60, 125, 110), A(110, 5, 0), B(130, 65, 0), C(80, 20, 0), V(120, 85,
60), D(65, 10, 0), E(25, 65, 0), F(5, 15, 0).

REZOLVARE
s'

v'

b' a' c' d' e' f'

X a d
c f

b e

s
Fig. 7.14a

Modul de rezolvare a problemei este ste similar problemei 4, iar etapele de lucru
sunt cele specificate
cate în cadrul problemei anterioare
anterioare.
 s'

v'

b' a' c' d' e' f'

X a d
c f

b e

s
Fig. 7.14b
 s'

v'

b' a' c' d' e' f'

X a d
c f

b e

s
Fig. 7.14c
 s'

v'

h' b' a' c' d' e' f'

X a d
c f

b e

Fig. 7.14d

În cazul intersecţiei a două piramide, dreapta (D)(d, d') va trece prin vârfurile
acestora.
 s'

')
(d

v'

h' b' a' c' d' e' f'

X )
a d (L h (P h)
(P h)
c
f

( d) (L h)
b
e

s
Fig. 7.14e
TABELUL 2
SABC 1 - 5 7 5 - 1 2 C 6 8 6 C 2
VDEF D 3 - E F 4 D D 3 - E F 4 D
n I - - II III - I IV V - VI VII VIII IV
SABC
VDEF
n [H]
SABC
VDEF
n [V]
 s'

')
(d

v'

VI'

VIII'

h' b' a' c' d' e' f'

X a h)
d (L (P h)
(P h)
c
f

h
VIII

(L h)
(d) b
e

VI
v

Fig. 7.14f

Figura 7.14f prezintă modul de determinare a două dintre vârfurile poligonului

de intersecţie: punctele VI şi VIII. Conform tabelului 2, punctul VI se află la
intersecţia muchiei ve cu s8. Punctul VIII se află la intersecţia muchiei din sc
cu v4. Proiecţiile verticale ale acestor puncte se află cu ajutorul liniilor de
ordine corespunzătoare.
 s'

v'
III'
II' VII'
VI'
I'
VIII'
IV' V'

b' a' c' d' e' f'

X a d
c
f

IV
V

VIII
I
b III VII
e

v II VI

s
Fig. 7.14g

Figura 7.14g prezintă cele două proiecţii ale poligonului de intersecţie.

 s'

v'
III'
II' VI' VII'

I'
VIII'
IV' V'

b' a' c' d' e' f'

X a d
c
f

IV
V
VIII
I

b III VII
e

II VI
v

s
Fig. 7.14h

Intersecţia celor două poliedre este de tip pătrundere şi se realizează după

două poligoane – unul de intrare şi unul de ieşire, în concordanţă cu poziţia
zonelor haşurate de pe bazele piramidelor (fig. 7.3b).
Figura 7.14h prezintă rezultatul final al intersecţiei celor două piramide.
6. Să se determine poligonul de intersecţie al prismelor cu bazele ABC,
respectiv MNP, situate în planul [H[H]. Se dau: A(120, 30, 0), B(150, 40, 0),
C(110, 5, 0), D(65, 90, 70), M(70, 10, 0), N(30, 50, 0), P(10, 15, 0), T(145, 80,
65), unde AD şi PT reprezintă direcţiile
ţiile much
muchiilor.

REZOLVARE

t' d'

b' a' c' m' n' p'

X 0
c
m
p

t
d

Fig. 7.1
7.15a

În prima etapă, se reprezintă proiecţiile celor două corpuri pe planele [H] şi

[V] (fig. 7.15a). Apoi, se trasează conturul aparent al ansamblului format de
cele două prisme (fig. 7.15b), stabilind, în etapa următoare, vizibilitatea
celorlalte elemente geometrice ale lor – muchii, apoi laturi (fig. 7.15c).
Se va ţine cont de faptul că, în zona de intersecţie a prismelor (în epură, zona
de suprapunere), vizibilitatea finală a muchiilor nu poate fi stabilită de la
început, ci doar după determinarea poligonului de intersecţie. De aceea, într-o
primă etapă, se consideră că muchiile prismelor sunt vizibile doar parţial.

b' a' c' m' n' p'

X 0
c
m
p

Fig. 7.15b

Determinarea poligonului de intersecţie presupune mai întâi, trasarea prin

muchiile acestor prisme a câteunui plan util paralel cu direcţiile muchiilor
celor două poliedre. Revenind în epură, prin punctul I(i, i'), exterior celor două
prisme, se construiesc dreptele (D1)(d1, d1'), paralelă cu muchiile prismei de
bază ABC şi (D2)(d2, d2'), paralelă cu muchiile prismei de bază MNP, ale căror
urme orizontale sunt h1, respectiv h2 (fig. 7.15d). Deoarece, ambele prisme au
bazele situate în planul [H], interesează doar urma orizontală (Ph) a planului
definit de cele două drepte.
Regula mobilului permite determinarea vârfurilor poligonului de intersecţie,
ordinea de unire a acestor vârfuri şi stabileşte vizibilitatea poligonului pe
planele de proiecţie, conform paragrafelor 2.1 şi 2.4.
Rezultatele intersecţiei sunt prezentate sintetic în tabelul 3.

b' a' c' m' n' p'

X 0
c
m
p

Fig. 7.15c
 1' )
(d'

(d
2)

i'

h'1 h'2
x 0
(Ph)
h2
h1 (d 2)

(d 1
)
b' a' c' m' n' p'
X c (L1h)
0
1 2 m
(P1h)
p
3 4 (P2h)
a 6 (L2h)
5
7 8
b
n

Fig. 7.15d
TABELUL 3
ABC... 1 3 - B A 4 2 4 A B - 3 1
MNP... M - 5 7 5 - M P 6 8 6 P M
n I - - II III - IV V VI VII - VIII I
ABC...
MNP...
n [H]
ABC...
MNP...
n [V]
 V'

III'

b' a' c' m' n' p'

X (L1h)
0
c
1 2 m
(P1h)
p
3 4
(P2 h)
a 6 (L2h)
5

7 8
b

n
III
V

Fig. 7.15e

Figura 7.15e prezintă modul de determinare a două dintre vârfurile poligonului

de intersecţie: punctele III şi V. Conform tabelului 3, punctul III se află la
intersecţia muchiei din a cu paralela dusă prin punctul 5 la direcţia muchiilor
prismei de bază mnp. Punctul V se află la intersecţia muchiei din p cu cu
paralela dusă prin punctul 4 la direcţia muchiilor prismei de bază abc.
Proiecţiile verticale ale acestor puncte – III' şi V', se află cu ajutorul liniilor de
ordine corespunzătoare.
 VII'
VIII'
II' V'
VI'
III'

I'
IV'
b' a' c' m' n' p'
X 0
c m
1 2
p
3
a 4 6
5

7 8
b

Fig. 7.15f

Intersecţia celor două prisme este de tip rupere şi se realizează după un singur
poligon spaţial, în concordanţă cu poziţia zonelor haşurate de pe bazele
poliedrelor (fig. 7.3a).

Figura 7.15f prezintă cele două proiecţii ale poligonului de intersecţie, iar
figura 7.15g oferă rezultatul final al intersecţiei celor două prisme.
 VII' VIII'
II' V'
VI'

III'

I'
IV'
b' a' c' m' n' p'
X 0
c
m
p

Fig. 7.15g