Sunteți pe pagina 1din 16

DIGESTIV

 Cavitatea bucala este un visceer


 Fig 75/pag 74
o Mucoasa bucala este un epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratiniza
o Buzele sunt conectate cu gingia prin frenuri (2.frenul buzei superioare, frenul buzei
inferioare nu este notat pe desen, dar se poate observa)
o Pe fata ventrala, limba se leaga prin frenul lingual (fata dorsala este cea care
prezinta papile gustative)
o Pe fata ventrala a limbii se pot observa vase de sange
o Palatul tare se gaseste anterior fata de palatal moale
o Fiecare jumatate a unei arcade dentare are : 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari si 3
molari; deci 8 dinti;
o Cele doua amigdale palatine se gasesc lateral de lueta (“omulet”)
o Lueta este situata menian
 Fig 76/pag 74
o Stomacul are 2 regiuni:
 Verticala – fundul si corpul stomacului
 Orizontala – antrul piloric si canalul piloric
o Stomacul prezinta 2 curburi: mica (in dreapta, spre medial) si mare (in stanga, spre
lateral)
o Peretele are 4 teci dinspre exterior spre interior: adventice, patura musculara (3
tipuri de fibre: longitudinale, circulare, oblice*), submucoasa, mucoasa;
o Fibrele oblice*sunt specific stomacului; restul tubului digestiv are fibre longitudinale
si/sau circulare
o Mucoasa gastrica este plicaturata; in regiunea antrala (10.antru piloric) plicile sunt
paralele;
 Fig 77/pag74
o 2. Flexura duodeno-jejunala este imediat sub pancreas
o Ileonul este inferior fata de jejun
o Intestinele sunt legate de peretele abdominal prin mezenter
 Fig 78/pag74
o Apendicele vermiform este primul segment al intestinului gros
o Intestinul gros are muschi circulari; cei longitudinali sunt in tenii (benzile musculare)
o Apendicele epiploice sunt adipoase! (a nu se confunda cu apendicele vermiform)
o Intestinul gros prezinta mezocolon
o Study tip 😉: Apendice vermiform (seamana cu cuvantul „vierme”); teniile sunt
benzi musculare (tenia este un vierme); in concluzie, intestinal gros are termeni ce
tin de campul lexical al viermilor
 Fig 79/pag74
o Canalul coledoc este posterior de duoden
o Canalul principal Wirsung este in tot pancreasul; Canalul accessor Santorini este
doar la nivelul capului
o La nivelul ficatului se unesc canalele hepatice drept si stang si formeaza canalul
hepatic comun; in canalul heaptic comun se varsa bila din canalul cistic si formeaza
canalul coledoc
o Canalul coledoc este posterior de duoden
 Rolurile masticatiei
o Fragmenteaza alimentele
o Formeaza, lubrifieaza si inmoaie bolul alimentar
o Asigura contactul cu receptorii gustativi
o Substantele odorante eliberate vor stumula receptorii olfactivi =>initieaza secretia
gastrica
 Rolurile salivei
o Lubrifieaza alimentele (nu bolul alimentar)
o Elaborarea senzatiei gustative; doar substantele sapide (solubile in saliva stimuleaza
receptorii gustativi)
o Echilibru hidroelectrolitic (apa+saruri); diferit de echilibrul acido-bazic; (au rol in
mentinerea echilibrului acido-bazic hematiile, aldosteronul)
 In afara de K+, concentratia celorlali electroliti este mai mica decat in plasma (in plasma:
Na+ 135-146 mmol/L, Ca+ 8,5-10,3mg/dL, K+ 3,5-5,3 mmol/L)
 Amidonul este hidrolizat IN TREPTE, nu direct de catre ptialina
 Ptialina este inactivata de pH-ul gastric scazut (de mediul foarte acid)
 !!! cand pH-ul scade, aciditatea creste;
 Alimente introduse in cavitatea bucala – omogenizate – imbibate cu mucus => bol alimentar

 Masticatia este un act INVOLUNTAR care se poate desfasura si sub control vountar (pot sa
mananc si sa ma uit la televizor fara a mai constientiza sau a ma gandi in mod special la
mestecat)
 Deglutitia are 3 timpi
https://makeagif.com/gif/swallowing-deglutition-from-anatomy-physiology-online-vmXzrA
 Link-ul este pentru un gif in care se observa foarte frumos timpul bucal, faringian si o parte
din cel esofagian (il puteti accesa direct din document cu ctrl+click pe link)
o Timpul bucal
 Voluntar
 De acum procesul deglutitiei devine IN INTREGIME sau APROAPE un act
automat
o Timpul faringian
 Bolul ajunge in faringe; la intrare stimuleaza ariile receptoare; „impulsurile
primite de aici [...] o serie de contractii faringiene automate care previn ...”;
odata ajuns faringe bolul ar putea sa 1)se intoarca in cavitea bucala (putin
probabil deoarece deglutitia l-a impins deja spre faringe); 2)sa ajunga in nari
prin nazofaringe (lucru ce nu se intampla deoarece se ridica valul
palatin/palatul moale si impiedica accesul); 3)sa ajunga pe trahee (nu se
intampla deoarece epiglota acopera glota si accesul este restrictionat); 4)sa
isi continue drumul spre esofag, singura cale ramasa libera
 Toate aceste modificari (valul palatin, epiglota) sunt realizate de „o serie de
contractii faringiene musculare automate”
 Tot ce este descris (receptionarea stimulilor, contractiile farngiene
automate) dureaza 1-2 secunde
o Timpul esofagian
 Peristaltismul primar
 Declansat de deglutitie/patrunderea alimentelor in esofag
 Coordonat vagal
 Peristaltismul secundar
 Declansat de prezenta alimenterlor in esofag
 Coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului
o Pe masura ce unda peristaltica se deplaseaza spre stomac, o unde de relaxare e
transmisa prin neuroni mienterici inhibitori si precede contractia; (in traducere, mai
intai esofagul se „relaxeaza” putin pentru a permite alimentelor sa-si urmeze
traiectul; in urma acestei unde de relaxare, este contractia esofagului care
propulseaza bolul)
o Cand unda de relaxare ajunge la nivelul esofagului inferior, stomacul si o parte din
duoden se relaxeaza pentru a primi alimentele
o Sfincterul cardia (musculatura ingrosata a esofagului pe o portiune de 2-5 cm
deasupra jonctiunii cu stomacul) este mereu inchis (pt a preveni refluxul gastric); el
se deschide doar prin relaxare receptiva (in momentul cand vine mancarea, se
deschide si el; persoanele care au probleme cu refluxul gastro-esofagian au acest
muschi slabit)
 Sistemul nervos enteric = rețea de neuroni intrinsecă peretelui tractului gastrointestinal;
este o componenta a sistemului nervos vegetativ si poate actiona independent de simpatic
sau de parasimpatic (esofagul are si neuroni inhibitori responsabili pentru unda de relaxare;
stomacul are neuronii sai ce secreta somatostatina)
 Proenzima = enzima in starea inactiva (pepsinogen, tripsinogen, chimotripsinogen)

STOMACUL

 Motilitatea gastrica include si contractiile de foame


 Motilitatea gastrica realizeaza STOCAREA (prin relaxare receptiva)
 Hormoni ce controleaza forta contractiilor peristaltice
o Acetilcolina
o Gastrina
 Substante care stimuleaza secretie de HCl
o Acetilcolina
o Secretina
o Gastrina
 Inhibarea secretiei de HCl
o Somatostatina (eliberata de neuroni ai sistemului nervis enteric al stomacului)
o Glucagonul (nu se precizeaza ca ar scadea/inhiba secretia de HCl, dar reduce secretia
de suc gastric care contine HCl)
o ADH (reduce secretia tutoror glandelor exocrine; stomacul face parte din aceasta
categorie; din nou, nu are efect DIRECT pe secretia de HCl, dar poate fi considerat ca
o influenteaza)
o Sistemul nervos simpatic reduce secretiile digestive
 Glandele oxintice (in stomacul „vertical” = fund/fornix + corp)
o HCl
o Factor intrinsec (NECESAR pt absorbtia cobalaminei/vit B12)
o Pepsinogen
o mucus
 daca se lezeaza glandele oxintice
 apar efectele avitaminozei de B12 : anemie (deooarece nu se mai
secreta factorul intrinsec, necesar pt absorbtia cobalaminei =>
avitaminoza);
 lipsa/reducerea cantitatii de HCl este insemnata (nu se mai asigura
un mediu suficient de acid pentru actiunea optima a pepsinei, deci
apar probleme in digestia protienlor; nu se mai reduce fierul de la
Fe3+ la Fe2+, etc)
 Glandele pilorice (in stomacul „orizontal” = regiunea antrala si pilorica; in antrul piloric)
o Celule G – gastrina
o Celule mucoase – mucus
 1-5 mEq/ora este HCL liber SI combinat cu proteine (valoarea este pentru totalul de HCl, in
ambele forme)

 Sucul gastric este INCLOLOR


 Somatostatina este un HORMON, deci se duce direct in sange; nu il gasim in lumenul gastric
(in sucul gastric)
 pH-ul pentru un adult este intre 1 si 2,5
 pH-ul optim pentru activarea pepsinogenului este 1,8-3,5
 pepsinogenul este activat de
o contactul cu HCl
o pepsina anterior formata (autocataliza)
 pepsina scindeaza 20-30% din proteine pana la aminoacizi si peptide
 stomacul secreta pepsinoGEN (daca ar secreta pepsina, s-ar autodigera)
 labfermentul este secretat NUMAI la sugari (mai sunt grile in care precizeaza „numai la
copii”; de obicei sunt considerate bune)
 sub actiunea labfermentului NU se obtin compusi absorbabili (labfermentul este o proteaza
ce coaguleaza laptele)
 labfermentul actioneaza in prezenta de Ca2+ (alt fenomen in prezenta de calciu: coagularea
sangelui)
 lipaza gastrica este o lipaza slaba, actionand asupra lipidelor deja emulsionate (ex: din frisca)
 gelatinaza este o proteaza
 factorul intrinsec si mucusul sunt glicoproteine
 mucusul are rol in protectia mucoasei gastrice, atat MECANIC (la zgarieturi, de exemplu daca
am inghitit un sambure), cat si CHIMIC (fata de actiunea HCl)
 absorbita la nivel gastric
o substante foarte solubile in
 lipide
 etanol
 apa
o cantitati extrem de mici de
 sodiu
 potasiu
 glucoza
 aminoacizi
o magneziu nu se absoarbe la nivel gastric

DIGESTIA LA NIVELUL INTESTINULUI SUBTIRE

 mai intai actioneaza sucul pancreatic, apoi bila si in final sucul intestinal
 secretia pancreatica
o celulele endocrine (organizate in insule Langerhans) – vezi glande endocrine
o celule exocrine
 organizate in acini produc
 peptidaze
 lipaze
 amilaze
 nucleaze (pentru digestia acizilor nucleici)
 ductale - secreta
 1200-1500 mL suc pancreatic
 Asigura secretia de HCO3-
 Compozitia secretiei
o Electroliti
 Na+ si K+ se gaesec in aceeasi cantitate CA IN PLASMA (135-146mmol/L Na+;
3,5-5,3 mmol/L K+)
 Bicarbonat (HCO3-) in cantitate mult mai mare decat in plasma; el este
responsabil pentru neutralizarea chimului acid
o Enzime
 Doar proteazele (peptidazele) sunt secretate in forma inactiva pentru a nu
distruge pancreasul; celalte (amilaza si lipazele) sunt secretate in forma
activa
 Amilaza pancreatica – mai puternica decat ptialina; digera tot amidonul (si
cel crud), amidon si ALTE GLUCIDE CU EXCEPTIA CELULOZEI pana la stadiul
de dizaharide
 Lipazele3 (lipaza, colesterol-lipaza si fosfolipaza) hidrolizeaza ESTERII
insolubili in apa; NECESITA prezenta SARURILOR BILIARE
 Proteaze (desi in inceputul paragrafului sunt numite proteaze) - pancreasul
secreta tripsinogen si chimotripsinogen (proenzime; enzime in forma
inactiva)

 ENTEROkinaza este produsa de ENTEROcitele duodenului; tripsinogenul este
transformat in tripsina activa in lumenul intestinal
 Inhibitorul tripsinei (secretat de aceleasi celule si in acelasi timp cu
proenzimele)
 Secretia biliara
o Este necesara pentru
 Digestia si absorbtia lipidelor
 Excretia substantelor insolubile in apa (colesterolul, bilirubina)
 (study tip:eu asociez ca lipidele sunt galbene; grasimile sunt insolubile in
apa, bilirubina de culoare galbena este insolubila in apa)
o Formata de catre
 Hepatocite
 Celulele ductale
o Este secretata CONTINUU, depozitata in vezica biliara in perioadele interdigestive
o Compozitia bilei
 Acizi biliari (in hepatocite – colesterol + anumiti aminoacizi)
 Acizi biliari + sodiu => saruri biliare
 Sarurile biliare sunt secretate activ din hepatocit in canaliculele
biliare
 Deoarece nu sunt liposolubile, raman in intestin
 Se reabsorb activ la nivelul ileonului (prin vena porta ajung la ficat)
 „drumul” parcurs de sarurile biliare se numeste circuitul hepato-
entero-hepatic (enterohepatic)
 Prin circuitul enterohepatic se recicleaza CEA MAI MARE PARTE a
sarurilor biliare (90-95%)
 In lipsa sarurilor biliare se pierd prin fecale 40% din lipidele ingerate
 Pigmentii biliari : biliverdina si bilirubina
 Metaboliti ai hemoglobinei
 Sunt EXCRETATI prin bila
 Confera bilei culoarea GALBENA
 Lecitina
 Colesterol
 Electroliti
o Rolurile sarurilor biliare
 Emulsioneaza lipidele (si lecitina emulsioneaza lipidele)
 Sunt necesare pentru actiunea lipazelor pancreatice
 Ajuta la absorbita acizilor grasi, monogliceridelor, colesterolului si a altor
lipide
 Formeaza cu aceste lipide micelii
 Stimuleaza motilitatea intestinala
 Rol bacteriostatic
o Evacuarea bilei = eliminarea ei in din vezica biliara in intestin
o Secretia bilei = formarea ei (stimulata (+) de glucagon)
o Excretie vs secretie
 Excretie = cand se elimina substante in exces/toxice/de care organismul nu
se mai poate folosi si de care nu mai are nevoie (ex: excretia pigmentilor
biliari)
 Secretie = organismul produce substante de care are nevoie (hormoni,
sucuri digestive, etc)
o Evacuarea bilei
 Consecinta contractiei musculaturii veziculare + relaxarea sfincterului Oddi
IN PARALEL (simplificat, sfincterul Oddi este un „dop”, iar contractia
musculaturii este forta ce impinge bila)
 Mecanismele pot fi :
 Umoral : secretia de colecistokinina (chimul ajuns in duoden,
prosusii digestiei lipidelor, mai exact, declanseaza eliberarea de
colecistokinina de catre celulele mucoasei duodenale)
 Nervos : stimulare vagala
 Fig 82/pag 78
o Reprezinta o „felie” dintr-un lobul hepatic
o Se observa cele doua surse de sange : vena porta (care aduce produsi ai
digestiei/substante nutritive) si artera hepatica (aduce sange oxigenat)
o 5.canalicul biliar (intralobular) – nu are pereti propriu-zisi; canaliculul este marginit
de hepatocite
o 3.canalicul biliar (interlobulare) (hepato-coledoc) – are pereti proprii
o Hepatocitele sunt dispuse radiar, in 2 siruri
o Sangele din vena porta si din artera hepatica „se aduna” in capilarele sinusoide (este
reprezentat la 4, dar se observa mai bine pe desen unde este sageata mov); sangele
din capilarele sinusoide contine „tot ce e mai bun”(oxigen + substante absorbite la
nivelul intestinelor)
o Sangele din capilarele sinusoide se varsa in 7.vena centrolobulara (cum ii spune si
numele, se gaseste in centrul lobulului)
o Mai multe vene centrolobulare se undesc si dau nastere venelor hepatice care se vor
varsa in vena cava inferioara
 Fig 83/pag 79
o Sarurile biliare ajung in intestinul subtire si sunt absorbite la nivelul ileonului
o Se observa ca vena porta se formeaza prin confluenta a 3 vene (vena mezenterica
inferioara, vena mezenterica superioara si vena splenica)
o Canalul hepatic comun se formeaza prin confluenta canalelor hepatice drept si stang
 Activitatea secretorie a intestinului subtire
o Mucus – secretat de
 Galndele Brunner din duoden
 Celule speciale din
 Epiteiul intestinal
 Criptele Liberkuhn
o Enzime asociate cu microvilii enterocitelor (NU sunt secretate in lumen)
 Dizaharidaze (maltaza, izomaltaza, zaharaza si lactaza)
 Peptidaze
 Lipaza intestinala
o Apa si electroliti
 Fig 84/ pag 79
o 1.lumen intestinal (lumen=interiorul)
o se observa marginea in perie a enterocitelor
o enterocitele sunt celule epiteliale cu microvili (pentru a mari suprafata de contact)
o enzimele intestinului subtire sunt
 asociate marginii in perie (5.enzime ale marginii in perie)
 in enterocit (7.tripeptidaza)
 NICIODATA IN LUMEN (3.peptidaza; pentru ca este in lumen, probabil este o
peptidaza pancreatica)

ACTIUNEA ENZIMELOR DIGESTIVE (TABEL/PAG 80 )

 In urma digestiei din interstinul subtire rezulta doar substante abosrbabile (cu exceptia
celulozei, care nu este digerata)
 Bila NU contine enzime;
 Peptidazele intestinale actioneaza asupra tri- si dipeptidelor si rezulta aminoacizi si
oligopeptide

ABSORBTIA INTESTINALA

 favorizeaza abosrbtia la nivelul intestinului subtire


o suprafata mare de contact datorita structurii specifice a mucoasei intestinului
subtire = vilozitati intestinale (vezi fig 85) ale caror enterocite prezita microvili (vezi
fig 84)
o grosimea peretelui este minima => distanta pe care moleculele o au de strabatut
este mica
o reteaua vasculara bogata de la nivelul vilozitatilor (in timpul perioadelor digestive,
poate creste cantitatea de sange, printr-un mecanism reflex) (mai mult sange =>
o absorbtie mai eficienta)
o MISCARILE CONTRACTILE ALE VILOZITATILOR usureaza tranzitul substantelor
absorbite
 Sageata verde – pasiv
 Sageata rosie – activ
 Sageata albastra (la sugari amioacizii pot trece si prin difuziune facilitata, dar nu este vorba
de absorbtia intestinala)
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
o se pot absorbi (la polul apical/luminal)
 glucoza si galactoza (prin transport Na-dependent)
 fructoza (difuziune facilitata)
o se absorb (prin membrana bazo-laterala a enterocitului)
 glucoza,galactoza si fructoza (prin difuziune facilitata)
o odata absorbite, prin vena porta ajung in ficat
 ABSORBTIA PROTEINELOR
o Pentru oligopeptide si aminoacizi
 Mai multe sisteme de tranpsort activ Na-dependente
o Toata cantitatea de proteine din intestin e absorbita
 ABSORBTIA LIPIDELOR
o Pentru a putea fi absorbite, lipidele trebuie sa fie HIDROSOLUBILEi
o Inainte de a fi digerate, lipidele trebuie emulsionate de catre
 Sarurile biliare
 Lecitina
o Sarurile biliare + grasimi = micelii
o Sarurile biliare „imping” lipidele in enterocit.
o Sarurile biliare NU intra in enterocit; ele raman printre microvilii enterocitelor
o Trigliceride + fosfolipide + colesterol + proteinele din epiteliul celulelor intestinale
= chilomicroni
o Chilomicronii ajung in circulatia limfatica (vasul chilifer central => canalul toracic =>
trunchiul brahiocefalic stang => vena cava superioara => Atriu drept => ventricul
drept => ...)
o Lipoproteinlipaza care scindeaza chilomicronii se gaseste in peretele capilar, la nivel
tisular (unde se fac schimburi de substanta cu tesuturile)
 APA
o Izoosmotic (deoarece s-au absorbit multe substante, monozaharide, aminoacizi,
vitamine, etc, s-a creat un gradient osmotic)
 ELECTROLITII
o Na – activ
o Cl – urmeaza pasiv Na =>NaCl
 VITAMINELE LIPOSOLUBILE
o Intra in alcatuirea miceliilor
o Impreuna cu celelalte lipide
o Intestinul proximal
 VITAMINELE HIDROSOLUBILE
o Facilitat SAU activ Na-dependent
o Intestinul proximal
o B12/cobalamina – intestinul distal (ileon)
 CALCIUL
o Cu ajutorul unui transportor legat de membrana celulara
o Activat de vitamina D
 FIERUL
o Fe2+ se absoarbe mai usor
o Vitamina C stimuleaza absorbtia sa
ACTIVITATEA MOTORIE

Stomac Peristaltismul
 Misc. initiate la granita dintre fundul si corpul gastric
 Propulsie spre pilor
 Forta contractiilor controlata de Ach si gastrina
Retropulsia/ Miscarile de „du-te-vino”
 Propulsia puternica a chimului catre sfincterul piloric INCHIS
 Rol: amestecul alimentelor cu secretiile gastrice
Intestin Contractiile de amestec/contractii segmentare
subtire  Fragmenteaza chimul de 8-12 ori pe minut
 Amestecarea progresiva a particulelor solide cu secretiile din int. Subt.
Miscarile de propulsie
 Unde peristaltice
 Apar in ORICE parte a intestinului subtire
 Viteza 0,5-2cm/secunda (mai rapid in intestinul proximal (2cm/s) si mai lent
distal (0,5cm/s))
 Chim: pilor – valva ileocecala: t=3-5 ore
Intestin Miscarile de amestec / haustratii
gros  Contractii combinate ale musc. circulare + longitudinale
 Se deplaseaza lent, in directie anala
 Contractiile determina proiectia in afara a zonelor nestimulate ale peretelui
colic, sub forma unor saci denumiti haustre (imaginati-va ca intestinul gros
este un balon lung; in momentul in care strangem balonul intr-un loc, zonele
adiacente se umfla; unde strangem este „contractia”, iar zonele care se umfla
sunt „zonele nestimulate ale peretelui colic”)
Miscarile propulsive – „miscarile in masa”
 Rezulta prin
o Contractii haustrale in directie anala
o Miscari in masa
 Sunt un tip de peristaltism modificat
 Apar de cateva ori pe zi
 Cele mai numeroase dureaza aprox. 15 min, in prima ora de la micul dejun

 Jumatatea proximala a intestinului gros


o Absorbtia apei si a electrolitilor
 Jumatatea distala
o Depozitarea materiilor fecale pana la eliminarea lor
 Datorita acestor roluri, miscarile sunt LENTE
ABSORBTIA SI SECRETIA LA NIVELUL COLONULUI

 Absorbtia
o Apa – maxim 2-3L apa/zi
o Cea mai mare parte a soduiului si clorului care NU au fost absorbite in intestinul
subtire
 Secretia
o Potasiu
 Aceste procese sunt controlate de aldosteron (secreta potasiu la schimb cu retentia de
sodiu)

DEFECATIA

 Procesul de eliminare a materiilor fecale


 Unele miscari in masa propulseaza fecalele in rect => initieaza dorinta voluntara de defecatie
 =>contractia reflexa a musculaturii netede a colnului distal + a rectului => propusia fecalelor
in canalul anal
 =>relaxarea sfincterelor anale intern (neted) si extern (vountar, fibre striate)
Poate ca veti sustine admiterea cu fizica sau poate ca nu ati ajuns la partea de biochimie (aminoacizi-
proteine, monozaharide, polizaharide, lipide, grasimi, ac. grasi) la chimie, iar o parte din sistemul
digestiv si metabolism au multi “termini noi” care sunt dificil de retinut. Vorbesc mai ales despre
partea de enzime/absorbtie de la digestiv.

Asadar, pe scurt:

PROTEINELE

 cea mai mica unitate este aminoacidul


 cativa aminoacizi (2-10) fac polipeptide (dipeptida are 2 aminoacizi, tripeptida are 3,
s.a.m.d.)
 10-50 aminoacizi – polipeptide
 Peste 50 de aminoacizi – proteine

GLUCIDELE/ZAHARURILE/CARBOHIDRATII

 Cea mai mica unitate este monozaharida


 Monozaharidele „principale” sunt
o Glucoza
o Fructoza
o Galactoza
 Dizaharidele sunt alcatuite din 2 monozaharide, prin condensare (s-a eliminat o molecula de
apa)
o Maltoza (2 x glucoza)
o Zaharoza/sucroza* (glucoza+fructoza)
o Lactoza* (glucoza+galactoza)
 Dextrinele (cu un numar relativ mic de monozaharide)
 Polizaharidele (multe resturi de monozaharide)
o Amidon* (are doar α-glucoza)
o Celuloza** (are doar β-glucoza)

*dizaharidele zaharoza si lactoza si polizaharidul amidon sunt cele 3 glucide majore ale dietei

**celuloza este prezenta in cantitati MARI in dieta, dar nu poate fi digerata de tractul
gastrointestinal uman, deoarece nu exista enzime specifice

LIPIDELE

 Sunt substante care se dizolva in hideocarburi si alcooli, dar nu si in apa


 Pot fi:
o Trigliceride = glicerol/glicerina + 3 acizi grazi
o Fosfolipide
o Colesterol
o Lecitina
Enzimele au sufixul „aza”

Lactaza este enzima ce hidrolizeaza lactoza