Sunteți pe pagina 1din 132

ESOFAG

TULBURARI DE MOTILITATE

 SES SEI
 Unde persitaltice
 Primare – deglutitie
 Secundare – GERD
 Tertiare – control muscular
autonom, independent de
deglutitie
TULBURARI DE MOTILITATE
 TULBURARI DE MOTILITATE PRIMARE
 Achalazia: cricopharingian, cardia
 Spasm esofagian difuz
 Hipertonia primara a SES si SEI
 TULBURARI DE MOTILITATE SECUNDARE
 sclerodermie
 diabet
 Parkinson
 amiloidoza
 colagenoze
 miastenia gravis
ACHALAZIA
 Definitie
 Lipsa de relaxare a SEI + pierderea capacitatii de transmitere a
undelor perstaltice, care sunt inlocuite de contractii
necoordonate
ACHALAZIA - fiziopatologie
 Caua - Necunoscuta
 Degenerarea celuleleor ganglionare din plexul
Auerbach si nucleii motori vagali.
  cresterea presiunii bazale in SEI si lipsa relaxarii in
timpul deglutitiei, cresterea a presiunii si o pierdere
progresiva a peristalticii
 Obstructie functionala  dilatatie progresiva a
esofagului
 Progresie: modificari vizibile la tranzitul baritat :
 E – dilatat, deformare in cioc de pasare a junctionii EG
 Nivel de apa = reflecta presiunea din SEI
 Evolutie lunga = E dilatat, tortuos, “in ciorap”
ACHALAZIA - AP

 Macroscopic
 dilatat “sticla”, “ciorap”, initial modificari la nivelul
jonctiunii EG apoi modificat tot esofagul
 Perete ingrosat

 Esophagita datorita stazei si fermentatiei  ulceratii si


singerare
 Microscopie
 Scaderea numarului sau absenta celulelor ganglionare din
plexul Auerbach
ACHALAZIA prezentare clinica
 20 – 40 ani, debut insidios
 Frecvent asimptomativ o perioada
 SINDROMUL ESOFAGIAN:
 Disfagie (intermitenta, uneori acuta, paradoxala)
 Durere (epigastrica, toracica) - radiaza precordial,
cervical, in ureche. Preteaza usor la confuzii!
 Regurgitatie (depinde de dilatatia esofagului) – poate
produce aspiratie sau microaspiratie
ACHALAZIA prezentare clinica
 Perioade de acutizare si perioade de remisiune
(uneori aproape complete)
 Simptomatologia depinde de stadiul de epuizare
musculara: musculatura esofag. competenta:
reactie de lupta:
 predomina durere, disfagie, regurgitatie
 Stadiu final (de epuizare)
 Regurgitatie
 Fenomene respiratorii: compresiune, aspiratie

 Denutritie

 Examenul clinic: nimic obiectiv


ACHALAZIA imagistica
Radiologie
 Funcţional
 initial
 Peristaltica OK
 Relaxare lenta a cardiei
 avansat
 Peristaltica in 1/3 sup
 Contractii dezorganizate care nu
relaxeaza cardia
 Final
 Lipsa undelor peristaltice
 Organic
  diametrului E
 E alungit, deviat, sinuos
 Jonctiune deformata: aspect in “cioc
de pasare” sau in “flacara de
luminare”
 Endoscopie
 Pasaj strimt
 NU se deschide la
insuflare, DAR pasaj
usor
 cancer
 Manometrie
 Lispa peristalticii armonioase, unde secundare
 Cresterea presiunii in SEI
 Lipsa de relaxare a SEI
ACHALAZIA – dg. diferential
 Cancer esofagian inferior
 Stenoza peptica benigna

 Spasm esofagian difuz

 Cardiopatie ischemica

 Variate tulburari respiratorii

 Boala Chagas (Trypanosoma cruzi) – leziuni


parazitare ale plexurilor mienterice, cu aceeasi
prezentare
ACHALAZIA evolutie
Complicatii
 Lunga, impredictibila  generale
20-30 ani  Denutritie
 regionale
 3 stadii  Compresiune mediastinala
 Disfagie si regurgitare  Complicatii asociate
 Perioade de stare aspiratiei pulmonare
 Megaesofag  TBC scaderea imunitatii -
reactivare
 Pierdere in greutate :  locale
malnutritie  Esofagita
 HDS, ulcer
 Cancer
 Perforatie + mediastinita
ACHALAZIA tratament

 Conservativ
 Modificari dietetice:
 De evitat alimente foarte reci sau foarte fierbinti
 Mese cu bolusuri mici – nu inghitituri mari

 Medicatie: scaderea tonusului SEI: nitrati, blocanti canale


de calciu
 Protectri mucoase – Sucralfat

 Beneficiu minor in timp


 Tratatamente agresive – mult mai eficace
Dilatatie esofagiana – endoscopica
 Initial efecte favorabile
 Se accepta 2 dilatatii dupa care pentru recidiva  chirurgie
 RISC major: perforatie
 CIND: - boala cu evolutie lunga, esofag tortuos, asocierea cu RGE
Injectare deToxina botulinica
ACHALAZIA – tratament chirurgical

 Indicatii
 Per primam
 Recidiva dupa dilatatie
 Miotomie extramucoasa Heller
 Incizie de 8-10 cm in peretele muscular calare pe
jonctiunea EG
 Abord abdominal sau toracic
 Fundoplicatura (procedeu antireflux)
POEM – per oral endoscopic
myotomy
POEM – per oral endoscopic
myotomy
DIVERTICULI ESOFAGIENI
Classificare:
 - pharingo-esofagian – jonctiunea dintre faringe si
esofag;
 - medio-esofagian in contact cu trahea si bronsiile;
 - epifrenic (supradiafragmatic) ultimii 10 cm ai
esofagului
Histologie

Structura peretelui diverticular:

 - diverticuli adevarati – toate straturile peretelui


esofagian;
 - falsi (de pulsiune) – doar mucoasa si
submucoasa
PATOGENEZA

TIPURI
 - diverticul de pulsiune - cresterea presiunii
in lumen + modificari de motilitate
 - diverticul de tractiune – proces inflamator de
vecinatate cu tractiune pe esofag in procesul de
cicatrizare.
Patogeneza
Diverticul ZENKER

 Fals diverticul
 Diverticul de pulsiune
 Zona slaba: peretele
posterior al faringelui intre
constrictorul inferior si
muschiul cricofaringeal
situat transversal =
triunghiul lui Killian
Diverticul ZENKER

Prezentare clinica
 Initial
 Senzatie de arsura, tuse neproductiva, senzatie de corp strain
in git
 Miros neplacut al respiratiei
 Stadiu avansat – diverticul mare
 Disfagie
 Regurgitatie
 Halena
 Compresiune mediastinala
DIVERTICULUL
ZENKER
IMAGISTICA
 Examen baritat
 Endoscopie
DIVERTICULUL ZENKER
Endoscopie
DIVERTICUL ZENKER

Complicatii
 Hemoragie
 Perforatie
 Carcinom
 Infectii pulmonare repetitive cu
afectare respiratorie cronica
DIVERTICUL ZENKER

TRATAMENT
 Mic
 Nimic
 Mare, simptomatic, complicatii
 Resectia diverticulului + miotomie SEI
 Tratament endoscopic cu stapler sau miotomie
DIVERTICUL MEDIO-ESOFAGIAN
 De tractiune
 Mediu toracic ca pozitie
 Fenomene inflamatorii adiacente
ETIOLOGIE
 infectii
 TBC primoinfectie ggl mediastinali
 Pleurite

 Pericardite

 congenital
PATOLOGIE

 Diverticul adevarat -
tractiune
 Comunicare larga cu
luemnul esofagian = nu
face retentie
DIAGNOSTIC
 Clinic
 asmptomatic
 disfagie
 Durere retrosternala
 Complicatii
 Hemoragie
 Perforatie
 Cancer
 Imagistica
 Tranzit baritat
 Endoscopie
TRATAMENT

 Conservator (regula in
diverticolul necomplicat)
 Chirurgie
 Excizie(clasica sau abord
toracoscopic)
DIVERTICUL
EPIFRENIC

PATOGENIE
 Asociat unor tulburari de
motilitate– achalazie,
spasm esofagian difuz
 Combina: o zona de
mare presiune si o
insuficienta in relaxare
DIVERTICUL EPIFRENIC

 DIAGNOSTIC
 La fel ca in cel medio toracic
 +manometrie pentru tulburari de
motilitate
 TRATMENT
 Rezectie + miotomie
 +tratament al patologiei asociate
REFLUXUL GASTRO ESOFAGIAN
- BRGE
 Exista reflux fiziologic
 Normal in anumite perioade, clearance f rapid
 Mai frecvent in ortostatism si nu in decubit sau somn

 SEI factori care influenteaza tonusul: :


 
α stimulante, β blocanti α blocanti, β stimulanti
gastrina, motilina colecistochinine, estrogen,
progesteron, glucagon, somatostatina,
secretina
antiacide, domperidol, PGF2 anticholinergice, barbiturice, blocanti
canale de calciu, cafeina, dopamina,
teofilina, PGE1-2, diazepam
menta, ciocolata, cafea, alchool,
grasimi alimentare
BRGE

 Diagnostic:
 Simptome caracteristice
 Examen endoscopic -
esopfagita
  tonusului SEI
BRGE
PATOGENIE
 A. SEI cedeaza “mecanic” in functia de bariera–
efectul de valva
 Scadere a presiunii in SEI pina la nivele inadecvate
 Lungime inadecvata a SEI
 Pozitie anormala a cardiei
 Brahi-esofag

 B. Clearance ineficient – 4 factori:


 Gravitatia
 Peristaltica normala a esofagului
 Productia de saliva
 Pozitionarea esofagului in abdomen
BRGE patogenie
Rezervorul gastric
 Distensia gastrica:
 Scade lungimea SEI
 Cause: guma de mestecat, tulb de motilitate

 Cresterea presiunii intragastrice


 Stenoza pilorica, status postvagotmie
 Gastropareza diabetica

 Staza gastrica prelungita


 Tulburari miogenice (diabet, patologie neuromusculara, medicatie
anticholinergica, etc)
 Cauze non-miogenice (vagotomie, disfunctie antropilorica,
tulburari de motilitate duodena;a, reflux duodeno-gastric)
 Hipersecretie gastrica – expunere la un pH scazut
BRGE – agresiune pe mucoasa
 Suc gastric:
 pH acid – expunere prelungita
 Pepsina – proteoliticela pH<2

 Reflux duodenal:
 Saruri biliare – E nu stie sa faca fata la pH alcalin
 Enzime pancreatice

 Diferente
 HCl, acizii biliari   permeabilitatea mucoasei
 pepsina, tripsina  eroziuni
 DAR nu se coreleaza simptomatologia cu examenul
endoscopic – leziuni ulcerative.
BRGE complicatii
 ESOFAG: expunere prelungita
 esofagita
 Stricturi/stenoze
 Metaplazie Barrett

 RESPIRATOR: micro-aspiratii repetate 


pneumonie, fibroza pulmonara

 Leziunile se coreleaza cu
 1. presiunea in SEI (volumul sfincterian)
 2. prezenta de bila in refluat (acid + bila = mai agresiv decit
acidul simplu)
BRGE simptome
 Digestive
 Durere toracica retrosternala/arsura -
pirozis
 Regurgitatie (postural dependenta!)
 Disfagie (edem, stenosza, afectare a
persitalticii)

 Respiratorii
 Tuse cronica
 Senzatie de lipsa de aer
 Laringita cronica
 Wheezing

 Siptome atipice
 Greata, varsaturi
 Senzatie de stomac plic
 Durere toracica atipica
BRGE imagistica

Examen baritat
 Reflux din stomac
 Hernie hiatala
 Stenoza
 Leziuni asociate
BRGE endoscopie
 OBLIGATORIU la orice pacient care acuza disfagie
 Esophagita
 gr I – congestie, fara ulceratii
 gr II – ulceratii lineare marginite de tesut de granulatie
 gr III – ulceratii confluente si insule de mucoasa normala
 gr IV - stenoza
BRGE – esofagul Barrett
 Metaplazie columnara epiteliala:
 Din epiteliu squamos normal – epiteliu columnar de tip gastric
 Biopsie: metaplazie, displazie, adenocarcinom
BRGE si hernia hiatala
 HH este frecvent asociata cu BRGE (simptom principal)
 Prin alunecare
 Prin rostogolire – de obicei nu are reflux – cardia in pozitie normala
 Mixta
BRGE – manometrie stationara

 Evaluare SEI
 Presiune <6mmHg
 Lungime totala a SEI in
abdomen < 1cm
 Lungime totala a SEI <2cm
 Volumul sfincterian
(presional)
 Tulburari de motilitate
(acalazia, spasmul difuz )
 BRGE induce tulburari de
motilitate
 BRGEafectare SEI/
peristaltica E/ amplitudinea
contracţiilor
BRGE manometrie ambulatorie
 24 ore ambulator
 Mai bun pt evaluarea tulburarilor de motilitate
 Doar in formele non-obstructive

 Tranzitul poate fi evaluat scintigrafic


 10 ml Apa cu Tc99
 Cuantifica tranzitul esofagian

 Creste timpul de tranzit in acalazie, sclerodermie, spasm


difuz, esofagul in tirbuson
Monitorizare pH – 24 de ore
 Cuantificarea
timpului pH<4
 Timp tota pH<4
 Frecventa epsioadelor
 Durata episoadelor>5
minute
 Cea mai lunga perioada a
refluxului
 Asocierea cu evenimente
 Reflux acid: pH<4
 Reflux alcalin pH>7
 Pletismografie:
cuantificarea refluxului
biliar
BRGE dg diferential

 Acalazie –disfagie + intirzierea golirii esofagiene (Rx


+ endoscopie)
 Cancer esofagian: disfagia (endoscopie)
 Hernia hiatala: asociere posibila
 Diverticul esofagian tulburari de motilitate,
regurgitare (Rx, endoscopie)
 Orice patologie de tub digestiv superior
 CPI
 Pneumonie, probleme respiratorii
BRGE tratament
Medical – prima etapa (nu necesita
evaluare)
 Ajustari dietetice si comportament
 Pozitie mai ridicata a capului
 De evitat imbracaminte f strinsa
 Mese mai mici, repetate
 Seara masa inainte 6pm cantitate mica
 Scadere in greutate
 De evitat alcool, fumat, cafea, ceai, menta ciocolata, grasimi

 Tratamente protective pt mucoasa (alginati) +


antiacide (amelioreaza simptomele dar dau rebound)
 Medicatie promotilica
TRATAMENT ETAPA II
Simptome persistente
 Endoscopie +/- Rx pt complicatii; manometrie
 PPI – scad secretia gastrica acida (se continua pe perioade
lungi – recurenta la intrerupere) Pe termen lung creste
riscul de polipi gastrici hiperplastici
 Persista: evaluare agresiva
 TRATAMENT: agresiv
 Medical
 Chirurgical
Chirurgia BRGE

 Indicatii
 Persistenta leziunilor
 Pacienti tineri – medicatie pe termen lung

 Tratament medical fara raspuns

 FUNDOPLICATURA
LOGICA FUNDOPLICATURII
 1. Reface presiunea SEI 2x peste presiunea gastrica
 2. Reface lungimea segmentului esofagian
intraabdominal (presiune pozitiva)– 2 cm
 3. Sa permita degutitie normala : se foloseste corpul
gastric (floppy Nissen) si se evita leziunea nervilor vagi
 4. Cit de completa fundoplicatura: in functie de
anatomie, diamteru esofagian si MAI ALES tulburarile
de motilitate
 5. Fundoplicatura trebuie pozitionata
intraabdominal : gastroplastie Collis
Esofagul BARRETT
 Problema aparuta la 10% din cei cu BRGE – stadiu final
 BRGE distructie a mucoasei  inlocuire cu epiteliu columnar,
mai rezistent la agresunea acida
 Implica
 Deficienta majora in functia SEI
 Deficit major in clearance.
 Expunere indelungata la acid
BARRETT
 COMPLICATII
 Ulcer esofagian (f asemanataor cu cel gastric) –
aceleasi complicatii
 Stenoze
 Displazie – metaplazie - cancer
BARRETT - diagnostic
 Rx - indirect
 Brahiesofag
 Ulcer
 Stenoza
 Endoscopie - BIOPSIE
 Prezenta si gradul dislpaziei – EVALURE RISC DE CANCER
BARRETT - tratament
 Medical
 Fara displazie– supraveghere
 Displazie: distrugere cu radiofrecventa, ablatie fotodinamica

 Chirurgical
 Procedeu antireflux
 Esofagectomie in cazurile cu displazie cu risk f mare
Stenozele esofagiene peptice
 Cauza: reflux de lunga durata
 Dg: trebuie exclusa stenoza maligna
 Tratamentul depinde de
 1.  raspunsul la dilatatii repetate
 2.  lungimea stenozei si lungimea esofagului
 3.  motilitate normala versus patologica

 Tratament
 Dilatatii + tratamentul BRGE
Stenozele esofagiene peptice
Hernia hiatala (HH)
 Definitie: hernierea unei portiuni de stomac prin
hiatusul esofagian
HH clasificare
 Tip I - prin alunecare
 Tip II -
 90-95%
paraesofagiana sau
 Cardia situata in torace
prin rostogolire
 5-10%
 Cardia in cavitatea
abdominala
HH clasificare
 Tip III - combinat
 Brahiesofag - 1-2%
 Congenital sau dobindit ca urmare a BRGE
HH patogenie
 Mecanism de producere - cedeaza sistemul de
fixare a complexului eso-cardial
HH - cauze
 1. virsta: modificari structurale in sistemele de suspensie
 2. obezitatea: infiltrare grasoasa cu scaderea rezistentei
 3. cresterea presiunii intra abdominale (sarcina, constipstie
croncia, tuse cronica, probleme prostatice, efort cronic, etc)
 4. anomalii de coloana (scolioza, cifoza) modifica pozitia
pilierilor diafragmatici
 5. trauma
 6. iatrogenic – disectie chirurgicala pentru alte patologii
 8. asocieri de patologii– litiaza biliara si diverticulaoza colonica
( sdr Saint ) = hipertoniei musculare (colici) + cresterea
presiunii intraabdominale
 9. Probleme gastrice
 Boala ulceroasa: spasm piloric → ↑ presiunii gastrice
 Stenoza pilorica
HH efecte fiziopatologice

 BRGE cu sau fara simptome


 Efecte mecanice ale HH
 Leziuni ale peretelui gastric (compresiune, aciditate
crescuta in punga de hernie)
 Ulceratie, edem – HDS

 Strangulare – gangrena si perforare

 Probleme respiratorii si cardiace


 Dispnee si tuse iritativa
 Tahicardie, aritmii, mimeaza angina

 Simptomele se dezvolta postprandial, in decubitus si dispar


in ortostatism
HH simptome

 A. Simptome de BRGE
 Durere epigastrica  50%
 Pirozis  67%

 Regurgitatie - 40%
 Postprandial sau cind se apleaca in fata
 Nocturn  aspratie traheala si pneumonie

 Disfagie
 intermitenta - spasm
 permanenta – stenoza
HH simptome

 B. Volumul herniei
 Simptome respiratorii
 Dispnee, tuse
 Dupa mese abundente + pozitie
 Probleme cardiace –
 palpitatii, extrasistolie, mimeaza angina
 Sughit – iritare frenica
HH simptome
 C. Complicatii
 HDS versus hemoragii oculte si anemie
 Discomfort prin distensia pungii gastrice: meteorism,
eructatii, senzatie de lipsa de aer
 stenoza esofagiană sau/ şi cancerul esofagian
 Strangulare + perforatie
 Stenoza (+/- maligna)
HH imagistica
 Radiologie
 In multiple pozitii, inclusiv
Trendelenburg
 Punga gastrica cu pliuri de
mucoasa in pozitie
anormala
 Pozitia cardiei
 E - lung su curbat sau scrut
si drept (brahiesofag)
HH imagistica
 ENDOSCOPIE
 Se poate vedea hernia
 BULK reflux
 Esofagita
 Stenoza si ulcer
 Biopsie
 Aspectul si
functionalitatea cardiei
HH evaluare

 Teste functionale:
 manometrie
 Evaluare SEI
 Tulburari de motilitate
 Monitorizare ph 24 de ore
 Interval de timp cu pH<4
HH tratament
 Medical – orice HH cu simptome de BRGE beneficiaza de
trat medical 6 luni minimum
 Modificare posturala dupa masa si in timpul somnului
 Modificare a obiceiurilor alimentare
 Mese mici, frecvente
 De evitat cina, sau devreme si putin
 De evitat alcool, mirodenii, bauturi carbogazoase

 Scaderea presiuninii abdominale


 Scadere in greutate (obezi)
 Evitarea constipatiei si a eforturilor majore
 Indicatii:
 Esofagita gr. I – II : de evitat o operatie
 Esofagita gr. IV: operator
 CIND: virstnici, comorbiditati.
 LAPAROSCOPIA – gold standard
HH tratament
 Medicatie
 Scaderea secretiei acide IPP, H2 blocanti
 Promotilice
 Endoscopic
 Tehnici de cauterizare pentru inducerea sclerozei
 Dilatia unor stenoze
 Fundoplicatura endoluminala a mucoasei –
procedeu antireflux
HH tratament
 Chirurgical
 Indicatii:
 Lipsa raspunsului la tratament
 HH mare cu fen respiratorii, cardiace sau HDS
 Complicatii
 Esofagita gr. III-IV
 HDS, stenoza, brahiesofag
 Tip II si III- risc de strangulare
 HH la nou nascut
HH tratament
 Principii
 Repozitionarea stomacului in abdomen si fixare
 Calibrarea hiatusului esofagian

 Inchiderea unghiului Hiss

 Reconstructia ligamentului gastrofrenic

 Valva antireflux
HH

 Tehnica:
Fundoplicatura(270-360
grade)
CANCER ESOFAG
 7% din cancerele digestive; 2% din
toate
 M>F
 60-70 ani
 Asia (China, Iran, Japonia), Africa de
Sud, SUA
 A 6-a cauza de deces prin cancer
Factori de risc
Factor de risc Carcinom scumocelular Adenocarcinom

Fumatul +++ ++
Alcool +++ —
Esofag Barrett’s — ++++
Simptome de reflux saptaminal — +++
Obesitatea — ++
Saracia ++ —
Achalazia +++ —
Esofagita caustica ++++ —
Cheratoedrmia palmo-plantara non
Epiermolitica (tylosis) ___ ++++
Sindr Plummer–Vinson ++++ —
Cancer cap-git ++++ —
APP de cancer de sin cu radioterapie +++ +++
Cosmum lichide f fierbinti + —
Anatomie Patologica
 CARCINOM SCUAMO-CELULAR
 Marea majoritate
 Frecvent multicentric
 2/3 superioare
 Mediastinul = anatomie “inghesuita” invazie rapida arbore traheo-
bronsic, aorta, pleurele, nervul recurent stg.
 Adenocarcinom
 1/3 inferioara
 Origine:
 Glandele din submucoasa esofagiana
 Epiteliu cilindric in esofagul distal
 Barrett
 Extensie longitudinala rapida (submucoasa proximal si subseroasa
distal)
 Mediastinul mai larg – invazie tardiva in structurile adiacente
ESOFAGUS - CANCER
 Macroscopie: carcinom
scuamocelular
CANCERUL ESOFAGIAN

 MACROSCOPIE: adenocarcinom
Microscopie

 Carcinom
scuamucelular
 MTS frecvent
 Radiosensibil
Microscopie
 Adenocarcinom
 Origine gastrica sau
esofag
 Raspuns prost la
radioterapie
Invazie

 Locala
 Organe adiacente
 Limfatica – LN regionali
 1/3 inf – mediastin – abdomen (trunchiul celiac)
 1/3 mijlocie – bifurcatia traheala, mediastin

 1/3 sup – recurent – supraclavicular – cervical

 Hematogen
 Ficat, plamini, schelet, etc
STAGING
 T:
 T1 – lamina  Stages:
propria/submucosa
 I: T1N0M0
 T2 – muscularis propria
 IIa: T2N0M0 or T3N0M0
 T3 – adventicia
 IIb: T1N1M0 or
 T4 – neighbor organs T2N1M0
 N:  III: T3N1M0 or T4N0-
 N0 – no LN 1M0
 N1 – invasion in regional  IV: any T any N M1
LN
 M:
 M0 – no MTS
 M1 – distant MTS
SIMPTOME
 Totdeauna cu malnutritie
 Prezentare tardiva la medic
 DISFAGIA
 Prim simptom si simptom dominant 90 % (lumen sub 10% suprafata
libera)
 Progresiva
 Uneori debut brusc prin impactare
 DURERE
 Retrosternal
 Iradiere posterioara – semnificatie prognostica
 PIERDERE IN GREUTATE - MASIVA
 Simptom major
 Nu atit casexia neoplazica cit lipsa de alimentatie
SIMPTOME
 Regurgitare – tardiv  Modifcare de voce
 Hipersalivare  Tuse si fen. respiratorii
 Subfebrilitate  Semne de comunicare
 HDS – de obicei aero-digestiva (fistula)
hemoragii oculte
Evaluare clinica
 General
 Scadere masiva in greutate, deshidratare
 Abdominal
 Epigastru → uneori tumora devine palpabila
 Ficat→ MTS

 Cervical – LN
 Respirator
 Fistula – pneumonie, abces pulmonar
IMAGISTICA

 Examen baritat
IMAGISTICA
ENDOSCOPIE
CT stadializare 3D
EcoEndoscopie
EVALUARE
 Brush cytology – leziuni EARLY
 Laringoscopie + Bronhoscopie
 Invazie in arborele traheo-bronsic
 Dinamica corzilor vocale
 Compresiuni
 Fistula
 Laparoscopie
 MTS ficat si carcinomatoza
 LN in ggl abdominali
 Functia respiratorie
 VEMS < 1 = CIND pentru toracotomie
 Lab
 Nespecific
TRATAMENT
 Functie de tipul anatomo-patologic
 Scuamocelular – CHT - RXT + chirurgie
 Adenocarcinom – chirurgie/ CHT - RXT +
chirurgie
 Stadiul
 Rezecabil versus curativ
 Curativ versus paliativ

 Status general: poate supravietui operatiei?


PROGNOSTIC
Intentie curativa
 In tari fara program de screening ≈ 10-20 %
 CHT-RXT versus CHT-RXT + Chirurgie
 Scop: rezectia tumorii cu margini negative in 3
dimensiuni + toate zonele de drenaj ganglionare
 10 cm distanta fata de marginea macroscopica
 Frecvent esofagectomie totala sau subtotala
Rezectie mucoasa
 Trat. disfagiei
 Stomie de alimentatie
 Resfacere lumen TRATAMENT
Laser

 Scleroterapie cu alcool PALIATIV
 PDT
 Brahoterapie
 Proteze
ESOFAGITA CAUSTICA SI
STENOZELE POSTCAUSTICE
PATOGENIE
 3 stadii de dezvoltare:
 AGENT  leziune  Necroza acuta: 1-4 zile
caustica + stenoza  Coagulare proteica =
 Important: tipul necroza
Inflamatia urmeaza
agentului, concentratia, 

cantitatea, timpul de  Ulceratie si granulare


10-12 zile
contact  Membrana necrotica este
 ACID: necroza uscata eliminata
 ALCALIN: necroza si  Suprafata mare denudata,
lichefiere umpluta de tesut de
granulatie
 Localizarea zonei de  Peretele esofagian f friabil
maxima distructie  Formare de cicatrici
 De la gura la pilor  Din saptamina 3
 Zonele natural inguste  Fibroza genereaza stenoza
 Tratamentul are ca scop
 Alcaline: efect minim pe prevenirtea fibrozei
stomac
DIAGNOSTIC
 Simptome
 3 stadii de dezvoltare
 Initial : soc, acidoza, IRAc
 Respirator: spasm laringean, edem laringean edem pulmonar
 Evaluare clinica  leziuni ale limbii si oro-faringe
 Endoscopie precoce
 1. edem de mucoasa
 2. singerare, ulceratii si pseudomembrane
 3. ulcer, singerare masiva, obstructie (edem) si perforatii
  X-Ray –stenoza
 faringe
 esofag
 stomac
TRATAMENT
 A. Imediat (urgenta)
 De gasit sticla pt identificare
 Verificare libertatea cailor aeriene
 Acces venos
 NU se incearca neutralizarea substantei
 Nu este antidot
 Favorizarea difuziunea
 Produce arsuri prin reactia de neutralizare
 NU se administreaza vomitive
 Induce leziuni pe tractul respirator
 Inhalare toxic
 NU – sonda naso-gastrica
 Induce reflux
 Voma
 Perforatie
TRATAMENT

 TRANSPORT: spital + siguranta in


transport
 ATI
 Endoscopie +/- bronhoscopie
 Chirurgie specializata
 Determinari toxicologice
Tratament in spital
 A. – Trat IResp
 O2
 Cortizon
 Intubare +/- traheostomie
 Trat soc si acidoza

 B. Endoscopie  evaluare leziuni

 C. Bronhoscopie – leziuni respiratorii


PROTOCOL TRATAMENT
Leziuni gr. III
 Chirurgie imediat (esofagectomie)

 Aspecte endoscopice semnificative :


 Necroza difuza esofag si/sau stomac: risc major de
perforatie si mediastinita
 Operatie cit de repede

 Esogastrectomie: stripping + jejunostomie

 Reconstructie tardiva

 Necroza limitata la esofag : esofagectomie (stripping)


+ reconstructie intirziata
 Necroza gastrica: gastrectomie totala si reconstructie
PROTOCOL TRATAMENT
 gr. II tratament medical
 Fara alimentatie orala ~20 zile
 +/- jejunostomie/gastrostomie

 Prognostic
 Uneori fara complicatii/sechele
 Complicatii: singerare, perforatie, stenoza

 STENOZA:
 Dilatatii (risc de perforare)
 Reconstructii diverse
PROTOCOL TRATAMENT
 gr. I leziuni moderate
 Vindecare fara sechele
 Supraveghere de scurta durata (3 zile)
TUMORI BENIGNE
 <1% din toate tumorile esofagiene
 Leiomiom
 In peretele esofagian
 Se poate vedea la interior

 Tratament
 Rezectie endoscopica in caz de lez. pediculata
 Rezectie chirurgicala +/- reconstructie

 Enucleare
TUMORI BENIGNE
 Fibrom
 Schwannom
 Chisturi bronhogenice
 Hemangioam
 Polip adenomatos
 Origine in glande submucoase sau mucoasa ectopica
 Papilom
 Mixom
TUMORI BENIGNE
 CAUZE
 Necunoscute
 Diagnostic
 clinic
 Sdr esofagian sau nimic
 Complicatii: HDS, compresiune
 imagistica
 Rx, endoscopiem CT, echoEndo
 Tratament
 conservativ
 Dilatatie +/-
 Rezectie chirurgicala
 RXT pentru hemangiom