Sunteți pe pagina 1din 17

20.02.

2019

Curs I – Introducere. Bazele fundamentale ale Biochimiei


Titular curs: Conf. Dr. Habil. Marius Mihășan
corp B, Facultatea de Biologie, demisol I, sala B228, marius.mihasan@uaic.ro
Titular lucrări practice: Lect. Dr. Sabina Ioana Cojocaru
corp B, Facultatea de Biologie, demisol I, sala B322
https://mail.uaic.ro/~marius.mihasan/index.html

Nota finală examinare


• admis la colocviu
• nota examen scris

- Definiţii şi valori esenţiale pentru înţelegerea conţinutului

- Clasificări, valori şi exemple importante

- Informaţii accesorii, utile dar ne-esenţiale pentru înţelegerea conţinutului

19.02.2019 Pagina 2 din 17


19.02.2019 Pagina 3 din 17
19.02.2019 Pagina 4 din 17
Bibliografie

Lehninger Principles of Biochemistry


Seventh Edition|©2017 David L. Nelson; Michael M. Cox

19.02.2019 Pagina 5 din 17


Unde se situează Biochimia în contextul celorlalte
domenii științifice?

19.02.2019 Pagina 6 din 17


Introducere – ce este Biochimia?
Biochimia (numită în trecut și chimie biologică)
- o ramură a științei ce se ocupă studiul structurii și compoziției substanțelor chimice precum și a
reacțiilor chimice pe care le realizează acestea în sistemele vii (celule, organisme sau ecosisteme).
Biochimia se concentrează pe procesele ce au loc la nivel molecular, în special în interiorul celulei
și studiază componente precum proteinele, lipidele, acizi nucleici sau glucidele. De asemenea,
Biochimia studiază modul în care celulele comunică între ele, de exemplu în cazul unei creșterii sau
pentru a lupta împotriva unei boli. Biochimiștii trebuie să înțeleagă dependența dintre structura
moleculelor și funcția acestora pentru a putea înțelege și prezice cum două molecule diferite ar putea
interacționa în interiorul celulei.

19.02.2019 Pagina 7 din 17


Biochimia în contextul celorlalte sub-domenii
înrudite ale Biologiei

Funcție
???? Studiul genelor, a efectelor
Rolul, funcţia şi
biologică diferenţelor genetice asupra
structura organismelor şi a eredităţii.

ia
biomoleculelor

Gen
him

etic
Bioc

a
????

Proteine Gene
Biologia
Mecanismele moleculare ce stau
la baza activităţii biologice a
moleculară ????
biomoleculelor – replicare,
transcriere, translare şi funcţii
19.02.2019 Pagina 8 din 17
celulare
Istoricul dezvoltării Biochimiei ca știință
Biochimia ca domeniu științific derivat din Biologie și Chimie apare la începutul
secolului 19 sau ceva mai devreme, momentul exact fiind însă disputat de:
- Studiile proceselor de fermentație și respirație ale lui Antoine Lavoisier de la
începutul secolului 19;
- Descoperirea primei enzime – diastaza (astăzi cunoscută cu numele de amilază)
de Anselme Payen în 1833;
- Publicarea lucrării Animal Chemistry or Organic chemistry in its applications to
physiology and pathology de către Justus von Liebig în 1842 și introducerea
termenului de metabolism;
- Evidențierea procesului de fermentare alcoolică în prezența unor extracte acelulare
de către Eduard Buchner în 1897;
Termenul de Biochimie a fost introdus în 1877 de către
Felix Hoppe-Seyler la publicarea primului număr al
revistei Zeitschrift für Physiologische Chemie (Engleză:
Journal of Physiological Chemistry). Astăzi, revista
publică sub numele de Biological Chemistry și, alături de
Journal of Biological Chemistry este unul dintre
jurnalele de referință pentru publicațiile în Biochimie.

19.02.2019 Pagina 9 din 17


Momente cheie în dezvoltarea Biochimiei

https://www.futurelearn.com/courses/biochemistry/0/steps/15297
1902: Primul profesor de Biochimie numit la Universitatea din Liverpool;
1918: Fritz Haber primește premiul Nobel pentru “sinteza de amoniac din elemente”;
1923: Frederick Grant Banting and John James Rickard Macleod descoperă insulina;
1931: Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină lui Otto Heinrich Warburg pentru descoperirile sale în direcția respirației celulare;
1933, 1937 & 1953: Krebs descoperă ciclul ureii și mai apoi ciclul acizilor tricarboxilici;
1953: Crick, Franklin, Watson, Wilkins elucidează structura ADN-ului;
1958: Frederick Sanger primește premiul Nobel pentru elucidarea structurii insulinei și a proteinelor;
1961: Melvin Calvin stabilește modul în care plantele asimilează dioxidul de carbon;
1964: Dorothy Crowfoot Hodgkin primește premiul Nobel pentru dezvoltarea tehnicii de cristalografie cu raze X;
1978: Peter Mitchell primește Premiul Nobel prize în Chimie pentru contribuția sa la înțelegerea proceselor energetice celulare;
1997: Paul Boyer și John Walker primesc premiul Nobel pentru elucidarea mecanismelor de sinteză a ATP-ului;
2003: Finalizarea și publicarea secvenței complete a genomului uman.
19.02.2019 Pagina 10 din 17
Biochimia la centenar

http://www.biochemistry.org/Portals/0/Centenary/Images/centenary_timelines_Page_2ss.jpg
19.02.2019 Pagina 11 din 17
Ce este viaţa?

1. Ordine – toate organismele sunt alcătuite din una


sau mai multe celule, cu structuri foarte bine definite
şi ordonate. Atomii formează molecule, acestea se
organizează în macromolecule, care alcătuiesc
organite, ce formează celule. Celulele se organizează
în țesuturi, care formează organe și sisteme de organe organism ecosistem
celula
ce alcătuiesc împreună un organism. Organismele
formează populaţii ce sunt o parte a unui ecosistem;
2. Sensibilitate – toate organismele răspund la
Organit sistem cumunitate
stimuli;
3. Creştere, dezvoltare şi reproducere – toate
organismele vii cresc și se dezvoltă și posedă
Macromolecula organ specie
moleculele ce permit transmiterea ereditară a
proprietăților către urmași;
4. Auto-reglare – toate organismele vii au mecanisme
molecula
de reglaj ce coordonează funcțiile specifice; ţesut populaţie
5. Homeostazie – toate organismele vii își mențin Respiră, Necesită Nutrienţi, Excretă, Cresc,
relativ constante proprietățile mediului intern, Miscă, Interacţionează, se Reproduc, Mor şi
proprietăți diferite de ale mediului extern. 19.02.2019 sunt alcătuite din CelulePagina 12 din 17
I. Fundamentele Biochimiei. 1. Fundamentele celulare

19.02.2019 Pagina 13 din 17


I. Fundamentele Biochimiei. 1. Fundamentele celulare
Celulele procariote - au dimensiuni mici şi sunt alcătuite din citoplasmă înconjurată de o membrană
celulară şi de un perete celular dur ce conferă forma celulei. În interior nu există compartimente,
materialul genetic poate fi concentrat într-o zonă specifică numită nucleoid. Procariotele sunt
organisme unicelulare reprezentate de bacterii şi arheobacterii. În interiorul celulei au loc toate
procesele specifice vieţii.

Celulele eucariote – elementul esențial al acestor celule este compartimentarea: au un nucleu bine
definit și separat de citoplasmă printr-o membrană, iar în citoplasmă prezintă numeroase structuri
subcelulare numite organite ce realizează funcții specifice simultan şi independent. Celulele
vegetale au un ''sac'' central numit vacuolă unde depozitează pigmenți, proteine sau produşi de
excreţie. Atât celulele vegetale cât şi cele animale prezintă vezicule, saci mai mici ce depozitează şi
transportă o gamă largă de compuşi. Prezintă un schelet interior de natură proteică – cito-schelet.
Pot prezenta perete celular (plantele – celulozic, fungi - chitinos).
Celulele eucariote sunt în general mai mari decât cele procariote.
19.02.2019 Pagina 14 din 17
Tipuri fundamentale de celule
Celula animală Ribozomi – sinteza proteinelor
Peroxizomi – oxidarea acizilor grași
Citoschelet – forma celulei și mișcări intracelulare
Lizozom – degradarea resturilor intracelulare
Vezicule de transport
Complex Golgi – pregătește proteine în vederea exportului
Reticol Endoplasmatic neted (REN)–
metabolismul lipidelor
Anvelopa nucleară– separă
nucleul (ADN+cromatină) de citoplasmă
Nucleol
RER Nucleu
Membrana citoplasmatică – sinteza proteinelor Citoschelet
Ribozomi
separă conținutul celular de exterior
Mitocondrii
Celula vegetală
Cloroplast – captează Complex Golgi
energia solară, produce ATP
și carbohidrați

Perete celular
Perete celular
Vacuolă – stocarea apei și a compușilor Glioxizomi
Plasmodesme – permit contactul dintre 2 celule
19.02.2019 Pagina 15 din 17
Tipuri fundamentale de celule
Toate celulele conţin:
- membrana plasmatică (celulară) – plasmalemă- delimitează conţinutul celular de mediul exterior.
Toate schimburile celulei cu mediul exterior se fac prin intermediul membranei celulare;
- citoplasmă – regiunea din celulă aflată în interiorul membranei celulare ce include fluidul
citoplasmatic, citoscheletul şi celelate structuri subcelulare (organite). Porţiunea ce include
moleculele mici şi ribozomii se numeşte citosol. Citoplasma conţine organite celulare cu
membrane, citosolul nu;
- ribozomi – organite mici cu rol în sinteza proteinelor;
- materialul genetic -acidul dezoxiribonucleic – ADN – reglează funţia celulei şi se autoreplică. În
unele celule molecula de ADN pluteşte în citoplasma celulară – celule procariote. Alte celule au un
o zonă delimitată de o membrană numită nucleu ce conţine ADN-ul. Celulele se numesc în acest caz
eucariote.
Alte organite celulare, nu sunt obligatorii la toate tipurile de celule:
1. mitocondrii – rol în producerea de energie, delimitate de o membrană dublă;
2. cloroplaste – rol în fotosinteză, delimitate de o membrană dublă;
3. peroxizomi;
4. lizozomi;
5. aparatul Golgi ;
6. vacuole – rol în depozitare;
7. reticul endoplasmatic;
8. perete celular - înconjoară la exterior membrana celulară, dau forma celulei.
19.02.2019 Pagina 16 din 17
Tipuri fundamentale de celule
Celulă procariotă Celulă eucariotă
Celulă vegetală Celulă animală
Asemănări:
Material genetic Da Da Da
Membrană celulară Da Da Da
Ribozomi Da Da Da
Citoplasmă Da Da Da
Deosebiri:
Nucleu Nu Da Da
Mitocondrii Nu Da Da
Perete celular Da (peptidoglican) Da (celuloză) Nu
Vacuole Nu Da Da
Cloroplaste Nu (există şi bacterii Da Nu
fotosintetizatoare)

19.02.2019 Pagina 17 din 17