Sunteți pe pagina 1din 6

Varianta I

SUBIECTUL I (40 de puncte) :− Varianta 012


“ Prin geamurile peticite se strecoară leneşe cele din urmă tremurături ale amurgului. Lumina ruginie
pătrunde în casa din ce în ce mai cernită, umplând odaiţa cu umbre deşirate. În vatră, flăcările roşcate
pâlpâie domol, se preling ca nişte limbi de şarpe în jurul ceunaşului funinginiu în care apa de mămăligă
hohoteşte înăbuşit. Adieri răcoroase rătăcesc pe sub pereţii coşcovi, se furişează înlăuntru şi-nvălmăşesc,
câte-o clipă, jocul blajin al focului.
Pe prichiciul cuptorului, moş Costin şade pipernicit şi tăcut cu privirile pribege, cu gândurile cine ştie
unde. În faţa lui, Ileana, o fetişcană ca un bobocel înrourat, răsuceşte repede-repede firul subţirel de in.
- Spune, tăticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care, în liniştea înserării, răsuna întocmai ca
un fâlfâit uşor de aripi.
Barba bătută de brumă a moşneagului tremură o clipă. Se uita galeş, pe sub gene, la Ileana pe care
lumina trandafirie a flăcărilor o învăluie într-o haină scumpă din poveşti ,apoi cu vocea lină, cu ochii
închişi, parc-arcuiţi în cartea vremilor trecute, începe:
- Uite... era fetişcană, ia, aşa ca tine. O guriţă cât o cireaşă coaptă şi doi ochi albaştri cum e cerul când
e mai limpede. Şi cum râdea, cum râdea! Îţi fura inima. A trecut potop. de vreme de-atunci, dar îmi aduc
aminte de ea, parcă numai ieri aş fi văzut-o. Mai ştii? Poate îmi furase şi mie inima. Eram pe-atunci ostaş
tânăr şi slujeam în Italia, într-un oraşel ca o grădiniţă de flori... C-atunci aşa era lumea. Te prindea la
oaste, te ducea prin câte şi mai câte ţări străine, ş-acolo te ţinea cu zecile de ani. Plecai tânăr de-acasă,
fără urmă de mustăcioară pe sub nas, şi te întorceai bătrân, bărbos şi toropit, încât de-abia te mai
cunoştea cineva din sat ,aşa era lumea şi pace...”
( Liviu Rebreanu. Cântecul iubirii)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre
următoarele cuvinte: amurg, vreme. 2 puncte
2. Motivează folosirea repetată a punctelor de suspensie în text. 2 puncte
3. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al cuvântului amurg. 2 puncte
4. Scrie patru expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul lume. 2 puncte
5. Prezintă semnificaţia câtorva elemente de portret din fragmentul citat. 6 puncte
6. Prezintă semnificaţia titlului în raport cu fragmentul citat. 6 puncte
7. Ilustrează, cu ajutorul câte unui citat, două modalităţi de caracterizare a unuia
dintre personaje. 4 puncte
8. Exprimă-ţi opinia, într-un text de 6 -10 rânduri, cu privire la relaţia dintre cele două
personaje. 10 puncte
9. Comentează semnificaţia expresiei din fraza “Poate îmi furase şi mie inima”. 6 puncte

SUBIECTUL II (50 de puncte)


− Varianta 004
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic
studiat din opera lui Nichita Stănescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie,
într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei
poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea
viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de
opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice –
tropii, elemente de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre
lume sunt reflectate în textul poetic ales.

Varianta II
SUBIECTUL I (40 de puncte) :− Varianta 012

“Primul gând al lui Gelu, sfârşind acele rânduri, fu unul de mânie. Nu-şi putea opri emoţia. Faptul, aşa
cum era spus, în liniştea aparentă a vorbelor, îl descumpănea: nu înţelegea pe moment nimic altceva decât
că pierdea deodată, brutal, pe totdeauna, o femeie care fusese a lui şi care ţinea, în aşezarea existenţei
lui ,un echilibru. Se simţi prădat. Cum? Femeia aceea care surâdea la un anumit cuvânt al lui şi plângea
la altul, care intrase supusă în traiul lui fără secrete, ca un dulap cu sertarele trase, fără orgoliu, fără
refugii, femeia aceea care nu păstrase nimic neştiut, nicio îndoitură a buzei, nicio dilatare a pupilei ,nicio
tremurare a mâinilor, se rupea de el şi trecea pe alături, în altă lume, cu alţi oameni!...îi era intolerabilă
imaginea Adrianei la braţul altui om. Revolta lui era reflexă, ca gestul cuiva care recunoaşte la gâtul unui
trecător fularul pierdut deunăzi. Faptul i se părea absurd. Ieşi din casă neliniştit, incapabil să gândească,
copleşit de veste, ca o durere fizică pe care nu o judeci, ci o porţi numai. Umbla fără ţintă pe străzi pe
care nu le recunoştea, intră într-un cinematograf şi iesi înainte de a se termina filmul”
(Mihal Sebastian, Oraşul cu salcâmi)
1. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte: brutal, mânie. 2 puncte
2. Precizeaza valoarea expresivă a punctelor de suspensie prezente în text. 2 puncte
3. Transcrie o pereche de antonime. 2 puncte
4. Scrie patru expresii / locuţiuni care să conţină cuvântul braţ. 4 puncte
5. Transcrie patru termeni din câmpul semantic al sentimentelor. 4 puncte
6. Demonstrează că fragmentul citat este un text narativ. 6 puncte
7. Identifică perspectiva narativă, în textul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6-10 rânduri, starea de spirit a lui Gelu, aşa cum reiese din fragmentul
citat. 10 puncte
9. Exprimă-ţi opinia despre motivul pentru care personajul ” umbla fără ţintă pe străzi
pe care nu le recunoştea". 6 puncte

SUBIECTUL II ( 50 PUNCTE)

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text
poetic romantic, studiat în anii de liceu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent
cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei
poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii
despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie
şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii,
elemente de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre
lume sunt reflectate în textul poetic ales.

VARIANTA III
SUBIECTUL I (40 de puncte) :− Varianta 012

«ANCA: Acu, ce stai? Trebuie să te găteşti de plecare.


DRAGOMIR: De plecare...
ANCA:Fireşte.
DRAGOMIR: De ce să mai plec?
ANCA: Ca să scapi şi tu şi să mă scapi şi pe mine. Dacă se află că eşti tot aici şi eu am
tăcut, se cheamă că amândoi l-am omorât.. Eu sunt nevinovată şi nu vreau să cază vina
pe mine. Dacă vrei să stai, eu caut să mă duc în sat şi să spui tot, tot, tot... Dacă pleci,mă
fac că găsesc pe Ion în puţ şi dau de ştire... N-ai grije; îţi las eu vreme destulă s-ajungi
departe.,. Tu eşti fugarul, tu vinovatul.-, ş-am scăpat amândoi…
DRAGOMIR: Vino şi tu.
ANCA: Dacă fug şi eu, cade vina şi pe mine: nu poci asta..- (Suie; după o pauză mare, coborând la el cu
braţele încrucişate.) Nu ţi-e ruşine! Nu ţi-a fost milă şi păcat de Dumnezeu!...Creştin eşti tu?... Om eşti
tu?... Vine un biet păcătos în casa ta, spune taina lui şi tu, fiară fărădelege, pui mâna pe cuţit şi spinteci
omul! (Dragomir face nişte ochi foarte miraţi.) Cu ce-ţi greşise bietul nebun?(Cu toată energia.) De ce ai
omorât pe Ion?
DRAGOMIR: Eu... Pe Ion!...
ANCA: Pe Ion.
DRAGOMIR: Eu... am omorât... pe Ion! (Râde febril.)
ANCA: Râzi? Nu tu, da cine? (El se uită la ea lung; ea îi înfruntă căutătura; merge la el
şi-l apucă de pieptul cămăşii.) Ăsta ce e? Sângele acesta al cui e? Nu-i sângele lui Ion?.-
DRAGOMIR (îşi încheie repede minteanul la piept.): Fugi d-aici!
ANCA: Nu te-ncheia, Dragomire, pe cămaşă e puţin; în odaie, dincolo ,e mult; uite, ici e
plin.. Du-te în curte, e stropit peste tot; mergi de scoate o găleată din puţ, să vezi apa
roşie... Tu, ucigaşule, tu! O să te gunoieşti de viu între pereţii de sare umezi până o socoti Dumnezeu c-a
venit ceasul să te cheme ca să te judece el mai bine...
DRAGOMIR: Pentru ce?
ANCA: Pentru că ai ridicat viaţa altuia...”
(Ion Luca Caragiale, Năpasta)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre
următoarele cuvinte: căutătură, a omorî . 2 puncte
2. Justifică folosirea punctelor de suspensie în fragmentul citat.2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri în care să ilustrezi polisemia verbului a lăsa . 2 puncte
4. Rescrie, din text ,două cuvinte/ structuri care aparţin registrului stilistic popular. 4 p
5. Transcrie din text două structuri care conţin indici de spaţiu. 4 puncte
6. Mentionează din fragment două enunţuri sau sintagme care indică raportarea la
divinitate. 4 puncte
7. Comentează o metaforă şi un epitet din textul dat. 6 puncte
8. Comentează, în 6 -10 rânduri, tema textului citat. 10 puncte
9. Exprimă-ţi opinia în legătura cu rolul indicaţiilor scenice în reliefarea atitudinii
personajului masculin. 6 puncte
Subiectul II – 50 de puncte
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text
tradiţionalist, studiat în anii de liceu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent
cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei
poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii
despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie
şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii

VARIANT IV
SUBIECTUL I (40 de puncte) :− Varianta 012

« Actul II scena 7
Salonaş bătrânesc la doctorul Micu, două intrări. Cald; vară; dupa-amiază.
OCTAV (mişcat): Unchiule...
MARIA: Nelegiuiţilor.. Adică... ce mai vorbesc eu de clacă... În neamul vostru s-au întamplat multe de-
astea…
DOCTOR MICU: Da... da, aşa a fost... fiindcă am fost legaţi de pământul ăsta. Noi care , de când am
deschis ochii, ne-am iubit uliţele şi casele bătrâneşti…şi n-am vrut să ieşim din ele… Iar neveste din alte
locuri n-aveam nevoie să aducem... Aveam destule fete frumoase aici...destule fete bune... Le ştiau
părinţii... De ce era să alergi în alte părţi?... Să dibuieşti un noroc străin, pe câtă vreme avea norocul
aici…Nu... madam Micu, tot neamul meu, ca şi-al tău ,de altfel – că şi al tău tot aşa a fost - n-a dat vrabia
din mână pe cea de pe gard... Şi dacă se întampla de se iubeau văr cu văr, nu era vina lor că se iubeau şi
nici nu era vina lor că erau neamuri... într-o vreme, în târgul acesta, nu găseai doi oameni să nu fie
neamuri... doar venetici… Şi aşa am fost noi blestemaţi să închidem ochii aici. Fiindcă în locul în care ne-
am născut ,pesemne că şi ţărâna îşi are sufletul ei...
Ai zvântat-o* cu degetele când erai mititel... ai scurmat-o" cu plugul când erai în vlagă'… Te cunoaşte... te
iubeşte... şi te cheamă... Pe mormânt ţi se lasă mai uşoară...”
(Victor Ion Popa, Ciuta)
'a dibui- a nimeri, a găsi
* venetic- străin
*a zvânta-a usca
*a scurma -a răscoli
* în vlagă- în putere
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele
cuvinte: neam, a cunoaste. 2 puncte
2. Precizează rolul punctelor de suspensie în textul dat. 2 puncte
3. Alcătuieşte două enunţuri în care să ilustrezi polisemia cuvântului vreme. 4 puncte
4. Menţionează două mărci ale oralităţii, prezente în fragmentul dat. 2 puncte
5. Transcrie din text două fragmente/ enunţuri care indică ataşamentul doctorului Micu
faţă de locurile natale. 4 puncte
6. Explică semnificaţia a două personificări din text. 6 puncte
7. Precizează două moduri de expunere existente în fragmentul dat. 4 puncte
8. Motivează utilizarea formei de plural a pronumelor personale la persoana I, în replica
rostită de doctorul Micu. 6 puncte
9. Prezintă semnificaţia proverbului “N-a dat vrabia din mână pe cea de pe gard...",
raportându-te la contextul în care este rostit. 10 puncte

SUBIECTUL II (50 de puncte)


− Varianta 089
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic
studiat din opera lui Lucian Blaga. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie,
într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei
poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea
viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de
opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri de stil, elemente
de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre
lume sunt reflectate în textul poetic ales.

VARIANTA V
SUBIECTUL I (40 de puncte) :− Varianta 012

“Vederea lumii se-adumbrea, când noi


ne sărutam în pieţe şi în scuaruri,
Un aer mat ne-nfăşura, şi nimeni
nu ne-a lovit vreodată cu privirea.

Doar steaua neagră-a părului tău scurt


îmi atingea, cu clinchet stins, un umăr,
şi toţi credeau că bate-n arbori ora
când soarele apune la amiază.

Şi păsări mari se coborau pe bănci


şi pe statui, pe cabluri, peste iarbă …
Luceau intens, presate de un cer
pe care-l începea iubirea noastră.”
(Nichita Stănescu, Sărutul)

1.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi
stins. 2 puncte
2. Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri, peste
iarbă…”. 2 puncte
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer. 2 puncte
4. Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă. 6 puncte
5. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 p.
7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 6 puncte
8. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 p.
9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică centrală, identificată în textul
dat. 10 puncte

SUBIECTUL II (50 de puncte)


− Varianta 085
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic
modernist din opera lui Ion Barbu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie,
într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei
poetice;
- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea
viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de
opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuride stil, elemente
de prozodie etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre
lume sunt reflectate în textul poetic ales.

VARIANTA VI
SUBIECTUL I (40 de puncte) :− Varianta 012
« Iubeşti – când urciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori şi de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.

Iubeşti – când suavă icoana


ce-ţi faci în durere prin veac
o ţii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.

Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre


vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânţi să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.

Iubeşti – când simţiri se deşteaptă


că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă
nu moartea, ci altă poveste.

Iubeşti – când întreaga făptură,


cu schimbul, odihnă, furtună
îţi este-n aceeaşi măsură
şi lavă pătrunsă de lună.”
(Lucian Blaga, Iubire)
1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. 2 p.
2. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 2 puncte
3. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ. 2 puncte
4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
5. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua. 6 puncte
6. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. 4p.
7. Explică semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 6 puncte
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre
ideea poetică şi mijloacele artistice. 10 puncte
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,
ambiguitate,sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte

SUBIECTUL II (50 de puncte)


Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-o comedie
studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea trăsăturilor comediei pentru care ai optat, care fac posibilă încadrarea
într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare
tematică;
- prezentarea temei comediei, reflectată în textul dramatic ales, prin referire la două
scene/ secvenţe/ situaţii ale conflictului;
- sublinierea a patru elemente ale textului dramatic, semnificative pentru ilustrarea
viziunii despre lume a autorului/ a unuia dintre personaje (de exemplu: acţiune, relaţii
temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei,
construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre
lume sunt reflectate în comedia aleasă.