Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Centrul de Excelență în Construcții

La Biologie

Tema:Analizatorul vizual

A efectuat: elevul grupei TPL.18.09 Strîmbanu Vlad

A verificat: Todorașco Veaceslav

Chișinău, 2019
 CUPRINS:
1. Analizatorul vizual (Ochiul)

2. Alcătuirea analizatorului vizua

3. Structura analizatorului vizual

4. Igiena și maladii

5. Igiena analizatorului vizual

6. Formarea imaginii
 1.Analizatorul vizual (Ochiul)
Ochiul este un organ a cărui 3apilla33 funcție este cea de a detecta lumina.

Se compune dintr-un 3apill sensibil la schimbările de lumină, capabil să le

transforme în impulsuri nervoase.

Ochii simpli nu fac altceva decât să detecteze obiectele din jur care sunt 3apilla3
sau obscure.Ochiul nu detectează doar lumina ci si culoarea si mișcarea vietăților
din jur.

Iar durerile de cap pot fi uneori si de la ochi fiindcă acestea se trag de la mult citit
de carte sau de la multă lumina ( calculator telefon s.a.

Ochii sunt, fără doar şi poate, cele mai delicate 3apilla33 din organismul uman şi
poate cele mai uimitoare

. Ei reprezintă fereastra prin intermediul căreia vedem lumea înconjurătoare, fiind

responsabili de toate informaţiile pe care creierul 3apilla le primeşte, motiv pentru
care analizatorul 3apill este analizatorul pe care ne bazăm cel mai mult.

Ochii compuși se găsesc la artropode (3apill și animale 3apilla) și sunt formați din
mai mulți ochi simpli care permit formarea unei vederi 3apilla33 în mosaic.

La majoritatea vertebratelor și câteva moluște, ochiul funcționează prin proiectarea

imaginilor pe o retină sensibilă la lumină, de unde se transmite un semnal spre
encefal prin intermediul nervului optic.

Ochiul are o formă sferică, este umplut de o substanță transparentă, gelationoasă

numită umoare vitroasă, are o 3apill de focalizare numită cristalin și, adeseori, un
mușchi numit iris, care reglează cantitatea de lumină care intră.

Vederea este un process complex de reflectare a lumii obiective,realizată cu

participarea unor formațiuni nervoase,extreme de specializate. La naștere vederea
este 3apilla33, ea imbogățindu-se progresiv, astfel incît se 3apilla3 că in jurul
vîrstei de 6 ani funcția vizuală este maximă ,ea reducaîdu-se odată cu înaintarea în
vîrstă.
 2.Alcătuirea analizatorului vizual
Simțul văzului, alături de simțul auditiv și cel kinestezic, are rol important în
orientarea conștientă în spațiu și în menținerea echilibrului corpului

. Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator si are
o importanta fiziologica considerabila nu numai in diferentierea luminozitatii,
formei si culorilor obiectelor, dar si in mentinerea tonusului cortical, atentiei.

Analizatorul optic este alcătuit din receptorul 4apill, calea optică și centrii corticali
de analiză și sinteză a informațiilor vizuale.

Segmentul periferic:

Ochiul este un organ pereche format din globul ocular si 4apilla44 anexe globului
ocular el este așezat în orbita și are o formă mai mult sau mai puțin sferică, puțin
turtit de sus în jos diametrul vertical este de cca 23 mm, iar cel antero-posterior
este de 25 mm – acesta numit si axul anatomic al ochiului, poate avea variații mai
mici sau mai mari și poate influența funcționarea ochiului.

Segmentul de conducere al analizatorului 4apill (calea optică) este format din

doua parti:

 calea infrageniculată, constituită din proto si deutoneuronii retinieni care

ajung pînî la corpii geniculați externi din metatalamus
 calea suprageniculată, reprezentată de axonii neuronilor din corpii
geniculați externi (drept și 4apil) = al III-lea neuron, care va proiecta
informațiile de la retină pe scoarța 4apilla4.

Segmentul central este reprezentat de ariile corticale unde informațiile sunt

transformate în senzații 4apilla4 după procese de analiză și sinteză

3.Structura analizatorului visual

 1.
Corneea – membrană 5apilla555t a ochiului, avasculara, foarte bine inervată, cu
rol de protecție și de mediu refringent. De doar 0.5 mm grosime la centru și un mm
la joncțiunea cu 5apilla55 (albul ochiului), este alcatuită din cinci straturi, epiteliul
corneean, 5apilla5 Bowmann, stroma coreeană, membrană Descement, endoteliul
corneean. Are 45 de dioptri.
Camera anterioară – spațiu între fața posterioară a corneei și fața anterioară a
irisului. Este umplut cu un fluid apos cunoscut ca umoarea apoasă.

Iris – disc circular colorat, este parte a uveei 5apill, fiind susținut suspendat în
umoarea apoasă prin corpul ciliar. Suprafața sa posterioară ramîne în fața
cristalinului, separînd camerele anterioară și posterioară ( partea 5apilla fiind
pupila). Este alcatuita dintr-o stroma conjunctivă de tipul mezenechimul
embrionar, acoperit anterior de epiteliu si posterior de o foiță pigmentară ce
reprezintă partea iridiana a retinei. Dimensiunile pupilei sunt controlate de cele
doua fasii de 5apilla 5apilla5 netede: una circulară, situată în marginea pupilară,
formînd sfincterul pupilei, iar alta, situată radial, dilatatorul pupilei. Culoarea este
dată de numărul de melanofori din stroma.Diametrul este de 12 – 13 mm și o
grosime de 0.35 mm in medie.

Pupila – orificiu circular sau alungit în 5apilla irisului, care permite, prin
contracție sau dilatare să dozeze cantitatea de lumină ce patrunde în ochi. Este de
culoarea neagră deoarece o mare parte a luminii care intră în pupilă este absorbită
de ţesuturile biologice din ochi. Ca sistem optic, pupila de intrare are rolul de
apertura ( diafragma de deschidere ) al ochiului.
Sclerotica ( sclera ) – este tunica solidă a globului ocular, fiind ca un fel de schelet
al ochiului. Este o membrană opacă, fibroasă, avascularizată, constituită din țesut
conjunctiv dens. ( albul ochiului numită în popor )

Corpul vitros – gel vascos care ocupă spațiul cuprins între fața posterioară a
cristalinului și fața internă a retinei, umple 6apilla ochiului. Este compus din 99%
apă și mai conține și cîteva 6apilla, precum și fibrile de 6apilla6 și de acid
hialuronic, ce servesc drept țesut de susțnere. Ocupă proximativ 2/3 din volumul
ochiului. Fața sa anterioară este în contact cu fața posterioară a cristalinului (baza
vitrosului). Fața sa posterioară se sprijină pe fața internă a retinei. Datorită
vascozitații permite ochiului de a reveni la forma sa 6apill dacă este comprimat.

Retina – membrană care tapetează fața internă a ochiului, formant dintr-un strat
subţire de 6apilla, responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase.
Există două tipuri de photoreceptori în retină: conuri si bastonase. Aproximativ 6
milioane de conuri sunt responsabile cu vederea de zi. În funcţie de semnalele
luminoase ne permit să apreciem culoarea. În fovee sunt cele mai multe conuri.
Există aproximativ 125 de milioane de bastoane si sunt răspândite pe întreg
teritoriul periferic al retinei. Ele sunt responsabile pentru vederea nocturnă și
periferică. Vascularizarea retinei este asigurată de catre artera 6apilla a retinei, care
patrunde în globul ocular prin 6apilla (locul de plecare al nervului optic).
Din punct de vedere anatomic retina este împartiță în :
-zona posterioară (coroidiană)
-zona mijlocie (ciliară)
-zona anterioară
-ora serată
-papila
-macula luteea.

Foveea – de locul de pe retină care asigură cea mai bună definiţie a imaginii. Este
locul de pe macula unde se formeaza imaginea rasturnata a obiectelor examinate.

Nervul optic – transmite impulsuri electrice de la retina la creier. Se află în partea

din spate a ochiului, lîngă maculă. Poate fi vazută la examinarea fundului ochiului,
parte a nervului optic, denumit discul optic.

4.Maladii
Miopia- Aproximativ o treime din populatie este depistata cu miopie. Miopii au
dificultati in vederea lucrurilor la distanta, , dar vad bine de aproape, chiar si cele
mai mici detalii.
Miopia apare cand globul ocular este usor mai lung decat de obicei. Aceasta
determina razele de lumina sa se focalizeze în fata retinei, si nu pe retina cum ar fi
normal. Imaginea unui obiect aflat la infinit se formeaza inaintea retinei .

Hipotermia- La ochiul hipermetrop imaginea unui obiect aflat la infinit se

formeaza in spatele retinei, partea din spate a ochiului, din cauza ca, globul ocular
este mai scurt decat cel normal.
Majoritatea copiilor se nasc cu o hipermetropie usoara, dar odata cu cresterea
normala a organismului, globul ocular se alungeste si astfel scapa de acel plus.

Astigmatismul- apare cand corneea are o forma neregulata ( alungita ,eliptica ) si

nu sferica asa cum ar fi normal. Aceasta forma determina focalizarea razelor de
lumina in doua puncte aflate in plane perpendiculare care pot fi pe retina, precum
si in fata sau in spatele retinei.
Prezbiopia In momentul in care ochiul pierde capacitatea sa de a vedea clar
obiecte de aproape si simte nevoia de a indeparta ca sa vada mai clar este semn ca
s-a instalat prezbiopia

Strîmbismul este o afecțiune când ochii nu privesc în aceeași direcție, cand axele
globilor oculari nu sunt paralele între ele: de multe ori ambii ochi privesc spre
interior sau spre exterior, dar sunt cazuri când sunt orientați în sus sau în jos. De
cele mai multe ori cauza constă în faptul că unul dintre mușchii oculo-motori este
mai slab, astfel la contracția mușchilor se deformează forma sferică a globului
ocular.

Conjunctivita este inflamația mucoasei conjuctivale și poate avea cauze

multiple: alergice, infecțioase, traumatice. Este o boală contagioasă – se transmite
prin secreții care ajung pe mâini, prosop, față de pernă. Netratată duce la orbire.
Simptome: senzația de arsură la nivelul ochilor și lacrimare, scurgere purulentă,
mâncărimi oculare.
 5.Iginea analizatorului vizual
Igiena este un șir de reguli de comportament cu scopul de a preveni
apariția unor boli disfuncții a anumitor organe.

Ca orice organ al corpului, ochiul necesita o ingrijire atenta, pentru a se evita

instalarea unor afectiuni care iti pot afecta vederea. Atunci cand porti ochelari sau
lentile de contact, este cu atat mai bine sa acorzi atentie detaliilor care tin de igiena
zilnica a ochiului. Despre acestea vom vorbi in cele ce urmeaza, astfel incat sa nu
mai ai niciun dubiu in acest sens.
Iata Asadar, in cele ce urmeaza, iti vom prezenta 8 astfel de reguli-
ce trebuie sa stii despre igiena ochiului:
1. Demachierea este foarte importanta pentru orice femeie, daca vrea sa iti
pastreze ochii sanatosi si sa nu se confrunte cu imbatranirea prematura a
acestei zone. Totusi, in cazul celor care poarta lentile de contact, importanta
demachierii creste, pentru ca, in acest fel, se evita o eventuala iritare a
ochilor.
2. Porti lentile de contact anuale, lunare sau de unica folosinta? Nu adormi
fara a le indeparta! In caz contrar, este posibil ca ele sa duca la aparitia unor
infectii, pereclitandu-ti vederea.
3. Exerciitile pentru ochi tin si ele tot de igiena, asa ca, daca vrei sa previi
scaderea acuitatii vizuale sau chiar sa iti ameliorezi vederea,
descopera aici ce trebuie sa faci!
4. Daca petreci multe ore in fata monitorului calculatorului si porti lentile de
contact, este indicat sa folosesti lacrimi artificiale. Astfel, ochiul va fi mereu
hidratat si nu vei avea simptome neplacute cum ar fi inrosirea sau chiar
iritatiile.
5. Pentru purtatorii de ochelari, sederea in fata monitorului poate avea, de
asemenea, consecinte neplacute. De aceea, ei pot alege o lentila cu dioptrii si
cu filtru de protectie PC.
6. La pauza cate 5 minute o data pe ora pentru a-ti odihni ochii atunci
cand stai in fata calculatorului.
7. Lumina puternica si diversele particule pot fi foarte periculoase, asa ca de pe
lista cu regulile de igiena a ochiului nu ar trebui sa lipseasca aceasta:
ochelarii de protectie nu trebuie sa iti lipseasca din geanta, indiferent de
anotimp. Vara, soarele este foarte puternic, iar iarna, zapada reflecta lumina,
lucru care se poate dovedi a fi la fel de nociv pentru ochi.
8. Esti fumator? Acest viciu iti va afecta nu numai sistemul vascular, plamanii
si bugetul familiei, ci si ochii, daca porti lentile de contact. Asadar, chiar
daca nu stai intr-un mediu in care fumatul este la zi, simplul fapt ca tu
fumezi poate deveni o problema, in acest caz.
Igiena ochiului este la fel de importanta ca orice alt tip de igiena care tine
de bunastarea organismului nostru. In cazul celor care poarta lentile de
contact sau ochelari, lucrurile sunt cu atat mai serioase.
 6.Formarea imaginii
Formarea imaginii pe retina -imaginea se formeaza pe retina cu ajutorul
sistemului dioptic al ochiului. Imaginea care se formeaza este o imagine reala,
rasturnata si mai mica decat obiectul vizat. Ochiul are toate punctele cardinale
situate pe axa optica. Toate suprafetele de refractie ale ochiului se comporta ca si
cum ar fi o singura lentila cu centrul la 17 mm inaintea retinei si cu o putere de
refractie totala de cca 60 dioptrii. Multa vreme s-a considerat ca echivalenta acestei
lentile este cristalinul. Dar cea mai mare putere de refractie nu o are cristalinul, ci
fata anterioara a corneei. Diferenta maxima de densitate a mediilor transparente
strabatute de razele luminoase se intalneste la interfata aer-cornee. Totalitatea
proceselor prin care se formeaza imaginea clara pe retina, a obiectelor situatela
distante diferite de ochi formeaza acomodarea ochiului si presupune trei aspecte
care se realizeaza prin mecanisme diferite

Reglarea cantitatii de lumina in ochi- Pupila limiteaza cantitatea de lumina care

intra in ochi, avand diametrul variabil intre 2 si 8 mm, cu un optim intre 2 si 3 mm
(diametrul mai mare favorizeaza aberatiile sferice sicromatice, iar diametrul mai
mic modifica difractia si degradeaza imaginea). Sfincterul muscular neted al
irisului modifica diametrul pupilar producand mioza, adica reducerea diametrului
pupilar. Contractia sfincterului se produce prin stimularea parasimpaticului.
Dilatatorul pupilar produce midriaza prin stimularea simpaticului, determinand
cresterea diametrului pupilar. Reducerea sau marirea diametrului pupilar joaca
rolul de protejare a ochiului fata deintensitatea variabila a luminii, asa cum am
vazut cand am descris irisul. Prin modificarile de curbura, cristalinul functioneaza
ca o lentila biconvexa convergentace refracta si concentreaza razele de lumina pe
retina.

Acomodarea- Procesul de acomodare se realizeaza de catre cristalin, care isi

modifica raza de curbura asuprafetei anterioare. Aceasta va determina cresterea sau
scaderea puterii de refractie acristalinului. Acest lucru il putem remarca prin
experienta Purkinje: se aseaza o lumanare in fata ochiului unei persoane intr-o
camera obscura, ochiul privind un obiect aflat la o distanta de peste 6 m. Imaginea
lumanarii se reflecta pe cornee ca intr-o oglinda convexa, pe care imaginea este
mai mica, dreapta si anterioara; pe fata anterioara a cristalinului ca intr-o oglinda
convexa in careimaginea lumanarii este mai mare, dreapta, situata in mijloc si pe
fata posterioara a cristalinuluica intr-o oglinda concava in care imaginea lumanarii
este posterioara, mai mica si rasturnata. Cand subiectul priveste in apropiere,
imaginea din mijloc se apropie de cornee si se micsoreaza. Acest fapt este dat de
bombarii fetei anterioare a cristalinului.