Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT

SPECIALIZAREA CARIERE JURIDICE

Amânarea aplicării pedepsei

Student,

Matei Ionut-Cristian

Pitești

2019
1. Introducere

Elaborarea și adoptarea unui nou Cod Penal reprezintă un moment de cotitură în evoluția
legislativă a unei țări.

Elaborarea unui nou Cod Penal presupune apariția unor noi premise respectiv, o evoluție a
relațiilor sociale, politice și economice care fac ca vechile reglementări existente să apară ca
depășite și să fie imperios necesar înlocuirea sau completarea acestora.

Un alt aspect care a dus la necesitatea apariției noului Cod Penal îl reprezintă
transformările politice, sociale și economice suferite de societatea românească în decursul celor 40
de ani de la adoptarea vechiului Cod Penal (1969).

În alcătuirea noului Cod Penal adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului României și
devenit astfel Legea 269/2009 s-a urmărit, valorificarea tradiției legislației penale românești și
racordarea acesteia la reglementările actuale ale unor sisteme judiciare de referință în dreptul penal
european.

Astfel ca principală sursă de inspirație pentru noul Cod Penal a fost în primul rând Codul
Penal din 1936 care avea la origine Codul Penal italian și Codul Penal din Transilvania, acesta
fiind îmbinat cu reglementări din Codul Penal spaniol, german, francez, elvețian, portughez
adaptate la realitățile românești.

Astfel au fost menținute unele instituții care și-au dovedit funcționalitatea cum ar fi participația
improprie, renunțându-se la unele instituții cum ar fi, instituția pericolului social și
consimțământul victimei, dar au fost introduse unele instituții noi cum ar fi, renunțarea la
urmărirea penală, încetarea acțiunii penale iar în cazul pedepselor, apariția pedepsei
complementare de ,, afișare sau publicare a hotarârii judecătorești, renunțarea la pedeapsă,
amânarea aplicării pedepsei” etc.

Prin acestea noul Cod Penal capătă caracter de actualitate specific realităților societății românești,
încadrându-se astfel în tendințele penale europene.
2. Amânarea aplicării pedepsei

Condițiile și termenul amânării aplicării pedepsei

Trebuie precizat că această instituție își are originea în dreptul penal german și parțial în
dreptul penal francez.

Cum am mai precizat anterior instituția ,,amânarii aplicării pedepsei,,este prevăzută în


Noul Cod Penal la articolele 83-90 și are ca scop principal amânarea temporară a executării
pedepsei de către o persoana găsită vinovată de comiterea unei infracțiuni atunci când pedeapsa
stabilită de lege pentru acea faptă este amenda sau inchisoarea de cel mult 2 ani.

Astfel acelei persoane găsită vinovată de comiterea unei infracțiuni i se stabilește un


termende supraveghere de fix 2 ani. Acest termen se acordă de instanță după ce aceasta a analizat
aspecte legate de conduita infractorului înainte și după comiterea infracțiunii, persoana
infractorului și dacă este sau nu necesară aplicarea imediată a unei pedepse.

Conform articolului 83 din Noul Cod Penal instanța de judecată poate dispune ,,amânarea
aplicării pedepsei,, stabilind un termen de supraveghere dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiții:1

1.pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau


inchisoarea de cel mult 2 ani;

2. infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția cazurilor


prevăzute în art. 42 lit. a și b sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de
reabilitare;( Art. 42. - La stabilirea stării de recidivă nu se ține seama de hotărârile de condamnare
privitoare la: a) faptele care nu mai sunt prevăzute de legea penală; b) infractiunile amnistiate;)

3. infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul


comunității;

4. în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de


eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și
de posibilitățile sale de îndreptare.

1
Legea numărul 296/2009art.85
In conformitate cu prevederile articolului 84 din Noul Cod Penal termenul de supraveghere
este de 2 ani și se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea
aplicării pedepsei.
Pe durata termenului de supraveghere, persoana față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei
trebuie să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin, în condițiile
stabilite de instanță.

Măsurile de supraveghere și obligațiile persoanei beneficiare de măsura amânării aplicării


pedepsei

Pe timpul termenului de supraveghere instanța de judecată stabilește persoanei găsită


vinovată de comiterea unei infracțiuni mai multe măsuri (art 85 alineat 1) pe care aceasta trebuie
să le respecte, cum ar fi:

a. să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;


b. să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c. să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,
precum și întoarcerea;
d. să comunice schimbarea locului de muncă;
e. să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de
existență.

Tot intanța de judecată pune și niste conditii pe care persoana găsită vinovată de comiterea
unei infracțiuni trebuie să le respecte. Acestea sunt stabilite în articolul 85 alineat 2 și au
următorul conținut:2

- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională;


- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioada cuprinsă între 30 si
60 de zile, în condițiile stabilite de instanță, afara de cazul în care, din cauza stării de
sănătate, persoana nu poate presta aceasta muncă iar numărul zilnic de ore se stabilește
prin legea de executare a pedepselor;
- să frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat de serviciul de probațiune;
- să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de

către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;

2
Legea numărul 296/2009art.85 al.2
- să se supună masurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
- să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a
comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori să nu se apropie de
acestea;
- să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte
adunări publice, stabilite de instanță;
- să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanță;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme
- să nu părăsească teritoriul României fără acordul serviciului de probatiune.

Aceste măsuri și condiții sunt stabilite de legiuitor pentru ca care persoana găsită vinovată
de comiterea unei infracțiuni să conștientizeze riscurile la care se expune prin comiterea de in
fracțiuni,dar și eforturile care se depun pentru reintegrarea sa socială.

Supravegherea persoanei beneficiare de măsura amânării aplicării pedepsei pe timpul


termenului de supraveghere.Revocarea, anularea și încetarea măsurii amânării aplicării
pedepsei

Un rol important în activitatea de supraveghere a persoanei beneficiare de măsura amânării


aplicării pedepsei îi revine în special consilierului de probațiune, care prin activitatea desfășurată
poate duce la integrarea socială a persoanei , supravegherea propriu-zisă fiind reglementată de
articolul 86 din Noul Cod Penal.

Legiuitorul a stabilit că supravegherea obligațiilor pe care persoana beneficiară a măsurii


,,amânării aplicării pedepsei,, prevăzute în articolul 85 alineat 2 lit ,,a - f ,,cad exclusiv în sarcina
consilierului de probațiune,iar cele prevăzute de articolul 85 alineat 2 lit,,g-j,, organelor abilitate
de lege cum ar fi poliție , jandarmerie , poliție de frontireră,etc.

Referitor la consilierul de probațiune acesta conform articolului 86 alineat 4 este obligat


să sesizeze instanța de judecată pe durata termenului de supraveghere dacă:

- au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de instanță, fie
încetarea executării unora dintre acestea;
- persoana supravegheată nu respectă masurile de supraveghere sau nu execută, în condițiile
stabilite, obligațiile ce ii revin;
- persoana supravegheată nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin
hotărâre, cel mai tarziu cu trei luni inainte de expirarea termenului de supraveghere , iar instanța
de judecată poate dispune conform articolului 87alineat 1, modificarea obligațiilor atunci când
consideră că obligațiile nu-și vor produce efectul, fie prin diminuarea sau sporirea acestora creând
persoanei șanse reale pentru îndeplinirea acestora, dar poate să aprecieze ca acestea și-au produs
efectul dispunând încetarea executarii unora dintre obligații (articolul 87 alineat 2) .

Totodată în situația în care persoana găsită vinovată de comiterea unei infracțiuni și


condamnată definitiv, cu rea credintă nu respectă măsurile și condițiile stabilite de instanța de
judecată pe perioada termenului de supraveghere sau comite o nouă infracțiune, aceasta poate
dispune revocarea amânării aplicării pedepsei conform articolului 88 sens în care acea persoană v-
a executa pedeapsa pentru care a fost condamnat definitiv și pedeapsa pentru noua infracțiune
calculată conform dispozițiilor privitoare la concursul de infracțiuni. De la această prevedere
există totuși o exceptie, aceasta fiind prevăzută de articolul 88 alineat 2 dacă persoana găsită
vinovată de comiterea uneiinfracțiuni poate face dovada că nu avut nici o posibilitate să
îndeplinească măsurile și obligațiile stabilite de instanța de judecată.

În cazul în care persoana găsită vinovată de comiterea unei infracțiuni și condamnată


definitiv a executat măsurile și condițiile stabilite de instanța de judecată,consilierul de probațiune
și celelalte organe abilitate ,inlăuntru termenului de supraveghere de 2 ani nu i se mai aplică
pedeapsa și pe cale de consecință nu este supusă nici unei decăderi, interdicții sau incapacități ca
ar putea decurge din infractiune ce a săvârșit-o anterior.

3. CONCLUZII

Prin introducerea acestei instituții, legiuitorul urmărește in special simplificarea


procedurilor ce se derulează după ramânerea definitivă a unei sentințe judecătorești din care
rezultă condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate, respectiv emiterea
mandatului de executarea pedepsei , trimiterea acestuia către instituțiile abilitate care să treacă la
punerea în executare a acestuia,etc,mai ales ca unii dintre infractorii condamnați sunt la prima
condamnare , faptele pentru care sunt condamnați nu prezintă un grad ridicat de periculozitate
,pedeapsa fiind de maxim 2 ani.

În acest context legiuitorul urmărește ca persoana vinovată de acea faptă să se poată


reintegra în societate, fiind cunoscut faptul că executarea unei pedepse în regim de detenție face
ca recuperarea și reintegrarea socială a unui infractor să fie foarte grea sau chiar nula în unele
cazuri. Astfel acesta a prevăzut în noul cod penal instituția ,, amânării aplicării pedepsei,,tocmai
pentru ca aceste persoane condamnate pentru infracțiuni minore să poată beneficia de această
prevedere în cadrul unui termen de supraveghere de maxim 2 ani, evitând asfel executarea
pedepsei in regim de detentie . Amânarea aplicării pedepsei este o măsură nouă de individualizare
judiciară a pedepsei,care nu are corespondent în Codul penal anterior.Aceasta constă în facultatea
acordată instanței de a stabili o pedeapsă pentru o persoană care a comis o infracțiune,dar care nu
se execută provizoriu, atunci când pedeapsa concret stabilită este amenda sau închisoare de cel
puțin 2 ani,iar instața apreciază,luând în considerare persoana infractorului și conduita
acestuia,că,în raport cu situația personală a inculpatului,aplicarea de îndată a unei pedepse nu este
necesară,însă se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă fixă de 2 ani.

Pe durata termenului de supraveghere,persoana față de cara s-a dispus amânarea aplicării


pedepsei este supusă unui proces de observație,cu un conținut flexibil,care să permită atât
verificarea conduitei persoanei,cât și sprijinirea acesteia pentru a realiza riscurile la care se expune
prin comiterea de infracțiuni ori de a-i înlesni reinserția socială.

Și paleta de obligații pe durata termenului de supraveghere este flexibilă,permițând


instanței să-l adapteze în raport de conduita persoanei supravegheate, fie prin stabilirea unor noi
obligații, fie prin sporirea sau diminuarea condițiilor de executare ori prin încetarea executării
unora dintre obligațiile pe care le-a impus inițial,în scopul creșterii șanselor îndreptării
infractorului.

O atenție sporită este acordată rolului consilierilor de probațiune,persoane specializate în


acest gen de activități,pentru a contribui într-un mod calificat la procesul de reintegrare socială a
infractorilor.

În scopul protecției,intereselor victimei, legea condiționează producerea efectelor amânării


aplicării pedepsei,printre altele de îndeplinirea integrală a obligațiilor stabilite prin hotărâre.O
eventuală neexecutare a obligațiilor consemnate în hotărârea judecătorească determină revocarea
amânării cu efectul obligației de executare a pedepsei,excluzând ipoteza în care infractorul
dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

În schimb,dacă la expirarea termenului de supraveghere se constată îndeplinirea cerințelor


legale ( aceasta a avut conduită care impune opțiunea instanței de a nu-i aplica o pedeapsă) nu se
mai aplică pedeapsa,iar persoana în cauză nu va fi spusă în viitor vreunei decăderi,interdicții sau
incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită.3

4. Studiu de caz: Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului. Amânarea aplicării
pedepsei

Prin sentinţa penală nr. 481/20.10.2016, Judecătoria Topoloveni l-a condamnat pe inculpatul
Popescu Ion, la pedeapsa închisorii de 1 (un) an pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui
vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, dispunând suspendarea executării pedepsei
sub supraveghere pentru o perioadă de 3 ani.

Instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În data de 09.04.2016, în jurul orelor 19,30, lucrători din cadrul Poliţiei Oraşului Topoloveni, au
depistat în zona pieţei din aceeaşi localitate, autoturismul cu nr. AG 16 RRR condus de către
inculpatul Popescu Ion.

Cu ocazia legitimării, s-a constatat faptul că acesta emana halenă alcoolică, motiv pentru care a
fost testat cu aparatul Drager ARSA 0447, (poziţia 00453) rezultând o alcoolemie de 0,55 mg/l în
aerul respirat .

În aceste condiţii, a fost condus la Spitalul Calinesti unde i s-a prelevat o singură probă de sânge,
pe ce-a de-a doua refuzând-o .

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. 487/11.04.2016, inculpatul avea o alcoolemie de


1,10 g‰ alcool în sânge.

Cu ocazia audierii in calitate de suspect la data de 29.04.2016, numitul Popescu Ion a recunoscut
săvârşirea infracţiunii ce i se reţine în sarcină, declarând că în ziua respectivă, a consumat trei
sticle cu bere la locuinţa fratelui său din Oraşul Topoloveni, iar în jurul orelor 19.30, s-a urcat la
volanul autoturismului său cu nr. AG 16 RRR , având ca pasager pe soţia sa, pentru a se deplasa la
locuinţa sa temporară situată în aceeaşi localitate. În acest sens a parcurs circa 50 m pe str. Eremia

3
Mihai Adrian Hotcă Noul Cod Penal și Codul Penal anterior. Aspecte diferențiate și situații tranzitorii , Editura
Hamangiu 2009 pag.88-93
Grigorescu, iar după ce a pătruns pe str. Pieţei a fost oprit de un echipaj de poliţie, fiind testat cu
aparatul alcooltest, apoi condus la unitatea medicală pentru prelevare de probe biologice.

Prin decizia penală nr. 161/A/08.02.2017 Curtea de Apel Arges a reținut că în speţă că sunt
îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 83 al. 1 lit. a-d Cod penal având în vedere că
pedeapsa stabilită nu depăşeşte 2 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente penale, şi-a
manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de
conduita bună anterioară (nu are antecedente penale şi beneficiază de caracterizări favorabile), de
împrejurarea că este o persoană integrată social (este căsătorit, are în întreţinere un copil şi
lucrează ca şofer de camion) şi de gravitatea relativ redusă a faptei comise (alcoolemia cu puţin
peste limita legală şi conducerea pe o distanţă relativ scurtă), se poate aprecia că aplicarea
imediată a unei pedepse nu este necesară, posibilităţile sale de îndreptare fiind ridicate, în
condiţiile în care se realizează o supraveghere a conduitei sale pentru o perioadă determinată.

De asemenea, a constatat că în cauză nu este incidentă vreuna dintre situaţiile ce exclud, conform
art. 83 al. 2 Cod penal, instituţia amânării aplicării pedepsei, pedeapsa prevăzute de lege pentru
infracţiunea comisă fiind mai mică de 7 ani închisoare iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire
penală ori de la judecată, (fiind prezent atât în faţa instanţei de fond cât şi la cea de apel) şi nici nu
a încercat zădărnicirea aflării adevărului.

În aceste condiţii, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege şi apreciind
că amânarea aplicării pedepsei este suficientă pentru îndreptarea conduitei inculpatului Popescu
Ion, Curtea a hotărât conform art. 396 al. 1, 4 Cod pr. penală raportat la art. 83 Cod penal,
stabilirea unei pedepse pentru infracţiunea comisă de inculpat, pentru care a dispus amânarea
aplicării acesteia pentru un termen de supraveghere de 2 ani.
BIBLIOGRAFIE

1. Codul Penal al României


2. Legea 296/2009 Noul Cod Penal al României
3. Mihai Adrian Hotcă Noul Cod Penal și Codul Penal anterior. Aspecte diferențiate și
situații tranzitorii , Editura Hamangiu 2009 pag.88-93
4. 4.www.just.ro –expunere de motive-