România şi Strategia Europa 2020

¬
Reforme naţionale
pentru creştere inteligentă, ¬
durabilă şi favorabilă incluziunii
la orizontul anului 2020 ¬
¬
¬
¬
¬
¬ Departamentul pentru Afaceri Europene
martie
Bucureşti, martie 2011
 România şi Strategia Europa 2020

Reforme naţionale
pentru creştere inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii
la orizontul anului 2020

Departamentul pentru Afaceri Europene

Bucureşti, martie
martie 2011
03
 Lista de abrevieri şi termeni
AGS – Analiza anuală a creşterii economice (Annual Growth Survey)
ANCS - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică
ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Broadband – internet în bandă largă
CDI – Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CNCIS - Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior
COM – Comisia Europeană
DAE – Departamentul pentru Afaceri Europene
eID – identitate electronică (electronic identity)
EIF – Cadrul European de interoperabilitate (European Interoperability Framework)
EIT - Institutul European de Inovare şi Tehnologie (European Institute of Innovation and
Technology)
EPSCO- Consiliul Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori
Europass – portofoliu personal de documente utilizat de cetăţenii europeni pentru a-şi face
cunoscute calificările şi competenţele în Europa
Eurostat – Biroul oficial de statistică al Uniunii Europene
FPC – Formare profesională continuă
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională
FSE – Fondul Social European
GES – gaze cu efect de seră
IMM – Întreprinderi mici şi mijlocii
INS – Institutul Naţional de Statistică
ISCED – Standardul Internaţional de Clasificare a Educaţiei (International Standard
Classification of Education)
MECST – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
MFP – Ministerul Finanţelor Publice
PIB – Produs intern brut
PNDR – Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală
PNR – Programul Naţional de Reformă
PO DCA - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative
POR - Programul Operaţional Regional
POS DRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
POS M - Programul Operaţional Sectorial Mediu
POS T - Programul Operaţional Sectorial Transporturi
PROGRESS - Programul UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială
PSC – Pactul de Stabilitate şi Creştere
SBA – Small Business Act
SMA – Actul privind Piaţa Unică (Single Market Act)
SM – stat(e) membru(e)
TIC – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
UE – Uniunea Europeană

04
Cuvânt înainte ............................................................................................. 5
Rolul departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului României în
peisajul instituţional românesc ............................................................. 6
Strategia Europa 2020.................................................................................. 7
I. Priorităţile şi obiectivele strategiei Europa 2020 .......................................... 7
Cele 3 priorităţi ale strategiei Europa 2020.................................................. 7

uprin
¬

Cele 5 obiective principale........................................................................... 8

II. Iniţiativele emblematice ale strategiei Europa 2020 .................................... 9
A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o
¬
Europă slăbită de criza economică ...................................................... 9
B. Tineret în Mişcare .................................................................................. 11
C. O Uniune a inovării ................................................................................13
D. O politică industrială integrată pentru era globalizării ............................15
E. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: ¬
contribuţia europeană la ocuparea totală .................. ................................ 17
F. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale:
un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială ...................... 19 ¬
G. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor ............ 21
III. Orientările integrate privind politicile economice şi piaţa muncii ......... 23
A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor membre ... 23
B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre ... 26 ¬
Programul Naţional de Reformă ............................................................... 28
I. Ţinte naţionale şi măsuri prioritare pentru atingerea acestora .................. 28
1. Ocuparea forţei de muncă ..................................................................... 28
2. Cercetare, dezvoltare, inovare ............................................................... 30
3. Schimbări climatice şi energie................................................................ 30
¬
3.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)............................ 30
3.2. Surse regenerabile de energie (SRE).................................................... 31

¬
3.3 Eficienţă energetică .............................................................................. 32
4. Educaţie .................................................................................................. 33
4.1 Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii ........................................... 33
4.2 Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de
educaţie terţiară ...................................................................................... 34

¬
5. Incluziunea socială/reducerea sărăciei ................................................... 35
II. Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu la nivel naţional................ 36
III. Blocajele macro-structurale în calea creşterii economice şi

¬
a ocupării forţei de muncă ................ ................................................... 38
Semestrul European................................................................................... 39

¬
Analiza Anuală a Creşterii (Annual Growth Survey) ................................. 40
I. Condiţii macroeconomice necesare creşterii economice ........................... 41
II. Mobilizarea pieţelor muncii şi crearea de locuri de muncă ...................... 42

¬
III. Măsuri prioritare pentru favorizarea creşterii economice .......................
Lista de abrevieri şi termeni .......................................................................
44
46
05
 Rolul departamentului pentru Afaceri Europene al
Guvernului României în peisajul instituţional românesc

Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) este autoritatea centrală de

coordonare la nivel naţional în domeniul afacerilor europene subordonată direct
primului ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene a fost constituit în
contextul aderării României la Uniunea Europeană pentru a asigura o pregătire cât
mai bună a participării României, în noua sa calitate, la procesul decizional de la
nivelul Uniunii.
Obiectivele principale ale DAE vizează promovarea eficientă a intereselor
naţionale la nivelul Uniunii Europene şi coordonarea îndeplinirii obligaţiilor ce
revin României în calitate de stat membru al UE. Structură cu personalitate juridică,
atribuţiile sale sunt stabilite prin OUG nr.133/2006 privind înfiinţarea, organizarea
şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene în subordinea primului
ministru, aprobată şi completată prin Legea nr. 102/2007. Astfel, DAE:
- realizează coordonarea interministerială în vederea elaborării poziţiilor
României pe problematica afacerilor europene;
- avizează poziţiile pe care reprezentanţii României le susţin la nivelul
instituţiilor europene, în contextul Afacerilor Generale;
- are sarcina de mediere, atunci când este cazul, între diferitele instituţii sau
agenţii pentru a asigura adoptarea unei poziţii unitare la nivel naţional;
- monitorizează şi susţine îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Tratatul de
Aderare a României la UE, a altor angajamente asumate pe parcursul
procesului de negociere precum şi a strategiilor naţionale şi programelor
elaborate în contextul politicilor europene;
- coordonează elaborarea şi implementarea strategiei Europa 2020 şi a altor
strategii sectoriale sau documente programatice relevante care au legătură cu
politicile europene;
- informează Parlamentul României şi autorităţile administraţiei publice cu
privire la activitatea legislativă a Uniunii Europene;
- reprezintă România la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, derulează actele
de natură procedurală necesare şi coordonează împreună cu ministerele de
linie, fundamentarea poziţiilor României în cadrul procedurilor pre-
contencioasă şi contencioasă la nivel european.
- organizează si coordonează Centrul Naţional SOLVIT - un mecanism informal
de soluţionare a problemelor care apar în cadrul Pieţei Interne a Uniunii
Europene, care nu presupune proceduri judiciare;
- reprezintă punctul naţional de contact pentru problematica Pieţei Interne şi
pentru Oficiul TAIEX al Comisiei Europene;
- reprezintă punctul tehnic de contact şi asigură responsabilul naţional în
problematica strategiei Europa 2020.

06
 Cuvânt înainte
¬

ncepând cu anul 2008, Uniunea Europeană a fost puternic

Î
¬
afectată de criza financiară, transformată rapid într-o criză
economică globală cu largi implicaţii sociale şi care a eclipsat
efectele benefice aduse de Strategia Lisabona pentru creştere economică şi ¬
locuri de muncă. Uniunea a răspuns rapid acestei noi provocări, iniţial
printr-un „Plan European de Redresare Economică“ şi, ulterior, prin
gândirea unei noi strategii economice mai realiste pentru orizontul anului
2020.
¬
În luna martie 2010, Comisia Europeană a lansat această nouă
strategie prin comunicarea „Europa 2020 – O strategie europeană pentru
¬
creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii“, care încorporează,
în chiar titlul său, trinomul de priorităţi ale strategiei în acest deceniu.
Strategia Europa 2020 fixează 5 obiective asumate la nivel european,
concrete şi cuantificabile în domeniile: ocupare, cercetare, mediu – energie,
¬
educaţie şi combaterea sărăciei - incluziune socială. Aceste obiective sunt
transpuse în ţinte naţionale suficient de ambiţioase dar şi adaptate
realităţilor naţionale. Strategia ocupă deja o poziţie prioritară pe agenda

¬
instituţiilor UE şi statelor membre: Consiliul European şi formaţiunile
sectoriale ale Consiliului UE oferă impulsurile necesare atingerii
obiectivelor strategiei şi vor evalua atent, alături de Comisia Europeană şi

¬
în cadrul Semestrului European (calendarul de implementare şi
monitorizare al strategiei), progresele înregistrate la nivel european şi

¬
naţional; Comisia Europeană a lansat deja un prim Raport Anual asupra
Creşterii Economice precum şi 7 iniţiative emblematice pe domeniile

¬
strategiei. Iniţiativele emblematice propun acţiuni concrete ce vor fi

07
implementate sinergic la nivel european şi naţional de către Comisie şi
statele membre. Acestea din urmă vor implementa strategia, la nivel
naţional şi local, prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă
(PNR) elaborate în strânsă coordonare cu Programele de Stabilitate şi
Creştere pentru statele din zona Euro şi Programele de Convergenţă
pentru statele din zona non-Euro.
În anul 2010, sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri
Europene (DAE), România şi-a fixat deja ţintele naţionale
corespunzătoare celor 5 obiective şi a elaborat o primă versiune a PNR
2011-2013. Acest program, care va furniza direcţia şi acţiunile concrete de
dezvoltare ale economiei româneşti în context european, va fi finalizat
până la începutul lunii aprilie 2011, în urma unui larg proces de
consultare publică. Lucrarea de faţă, elaborată de Direcţia Strategii UE şi
Monitorizare Post-aderare a DAE, are un dublu rol: pe de-o parte, acela de
a contribui ca sursă documentară în procesul de consultare şi dezbatere
publică în vederea definitivării PNR 2011-2013 şi, pe de altă parte, acela
de a-i familiariza pe cei interesaţi cu rolul, priorităţile, obiectivele şi ţintele
strategiei Europa 2020 la nivel european precum şi cu implicaţiile sale la
nivel naţional.

Bogdan Mănoiu
Ministru, Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene

08
 Strategia Europa 2020

I. Priorităţile şi obiectivele strategiei Europa 2020

Documentul ce stă la baza strategiei este comunicarea lansată la 3 martie ¬

2010 de către Comisia Europeană şi intitulată EUROPA 2020 – O strategie

europeană pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii1.
Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene ¬
(UE) în următorul deceniu, printr-o abordare tematică unitară a reformelor
în plan economic şi social, concentrată pe un număr de 3 priorităţi
reprezentative, structurate în 7 iniţiative emblematice şi cuantificabile în 5
obiective principale. ¬
Cele 3 priorităţi ale strategiei Europa 2020 care definesc viziunea UE
asupra economiei sociale de piaţă pentru secolul XXI vizează:
a) creşterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoaştere şi inovare;
¬
b) creşterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai
ecologice şi mai competitive;
c) creşterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un
grad înalt de ocupare a forţei de muncă care să asigure coeziunea
¬
socială şi teritorială.
Cele 5 obiective principale (concretizate în 8 ţinte numerice) propuse
pentru atingerea celor 3 priorităţi, la nivelul UE, până în 2020 sunt:
1. o rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%;
¬
2. investiţii (publice şi private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul
UE;
3. atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei şi al
schimbărilor climatice2; ¬
¬
¬
1

¬
Bruxelles 3.3.2010 COM (2010) final disponibilă la http://ec.europa.eu/commission_2010-

¬
2014/president/news/documents/pdf/20100303_1_en.pdf
2
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea la 20% a ponderii
surselor regenerabile de energie în consumul final de energie şi o creştere cu 20% a eficienţei energetice

09
 4. un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii3 şi un nivel
4
minim de 40% al ratei de absolvire a unei forme de învăţământ terţiar
în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani;
5. reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetăţeni europeni
ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială5.

II. Iniţiativele emblematice ale strategiei Europa 2020

Europa a identificat noi motoare ale creşterii economice şi ocupării abordate
în cadrul celor 7 iniţiative emblematice. În cadrul fiecărei iniţiative, autorităţile
statelor membre şi Uniunea Europeană trebuie să-şi coordoneze sinergic
eforturile pentru atingerea obiectivelor strategiei prin acţiuni întreprinse la nivel
european, respectiv, naţional.

3
Conform Eurostat, rata părăsirii timpurii a şcolii cuprinde ponderea acelui segment de populaţie care îndeplineşte
cumulativ trei condiţii: (1) are vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani; (2) are o formă de educaţie absolvită de nivel internaţional
standard de clasificare în educaţie ISCED 2 sau inferior acestuia (în România ISCED 2 este echivalentul claselor IV-VIII) şi
(3) nu se află cuprins în vreun curs de educaţie sau formare
4
Conform Eurostat, în învăţământul terţiar sunt incluse nivelurile ISCED 5 şi 6. În România prin învăţământ terţiar se
înţelege învăţământul superior.
5
Conform Eurostat, indicatorul însumează numărul persoanelor care sunt în risc de sărăcie şi/sau supuşi privaţiunilor
materiale şi/sau care locuiesc în gospodării în care intensitatea muncii este foarte redusă. Sunt excluse interacţiunile
între cei 3 indicatori.

10
 6
6
A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC
într-o Europă slăbită de criza economică
7
În comunicarea „O Agenda digitală pentru Europa“ din 28 august 2010, ¬

Comisia Europeană face o evaluare preliminară a principalelor priorităţi,

obiective politice şi măsuri în domeniul TIC, grupate pe 6 domenii majore de
acţiune, după cum urmează: ¬

1. Asigurarea accesului la internet de mare viteză prin:

- stimularea investiţiilor în reţelele de acces de generaţie următoare
(NGA) şi stabilirea unor măsuri clare şi eficiente de reglementare;
- implementarea unei Strategii europene privind spectrul de frecvenţe ¬
radio şi a strategiilor naţionale de broadband (internet în bandă
largă) etc.
2. Crearea pieţei unice digitale prin: ¬
- stabilirea unui sistem european online pentru soluţionarea litigiilor
legate de tranzacţiile din domeniul comerţului electronic;
- consolidarea normelor europene privind drepturile de autor etc.
3. Dezvoltarea societăţii digitale sustenabile, prin: ¬
- includerea alfabetizării digitale pe lista priorităţilor strategiei
Europa 2020 şi Regulamentului privind Fondul Social European
(2014-2020);
- monitorizarea punerii în aplicare a noului cadru de reglementare în¬
domeniul telecomunicaţiilor („Pachetul Telecom“), cu accent pe
managementul reţelei şi neutralitatea internetului etc.

tehnologiile online prin: ¬

4. Consolidarea măsurilor în domeniul securităţii şi al încrederii în

- elaborarea unui cadru general de reguli şi proceduri pentru

implementarea dispoziţiilor privind notificarea încălcărilor de

¬
securitate;
- implementarea unor instrumente juridice care să faciliteze
recunoaşterea transfrontalieră a identităţii electronice (eID),
autentificarea şi semnătura electronică etc.

¬
5. Dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniu prin:
- simplificarea normelor legate de finanţările UE în domeniul

¬
cercetării în TIC, pentru a oferi scheme „rapide şi uşoare“, în special
pentru IMM-uri;

¬
6
Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor
7
Bruxelles, 26.8.2010 COM(2010) 245 final/2
8
(COM (2010) 477) - http://europa.eu/youthonthemove/

11
 - promovarea centrelor de inovare şi a infrastructurilor comune etc.
6. Dezvoltarea de standardelor deschise şi a interoperabilităţii prin:
- actualizarea Cadrului European de Interoperabilitate (EIF), pentru a
promova o abordare deschisă faţă de tehnologie şi
interoperabilitate;
- promovarea dezvoltării standardelor deschise pentru noi aplicaţii şi
servicii, în vederea sprijinirii industriei de specialitate prin
intermediul programelor finanţate de UE etc.

B. Tineret în Mişcare
La 15 septembrie 2010, Comisia Europeană a lansat iniţiativa
emblematică „Tineret în mişcare“8. Iniţiativa trasează direcţiile de acţiune pe
care UE şi SM ar trebui să se axeze în viitor în dezvoltarea unor sisteme de
educaţie şi formare moderne, adaptate economiei cunoaşterii şi care să asigure
mobilitatea elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice.
Ea este structurată pe 4 direcţii de acţiune şi 28 de acţiuni, dintre care
menţionăm:
1. Dezvoltarea unor sisteme de educaţie şi formare moderne pentru
asigurarea de competenţe şi excelenţă educaţională prin:
- propunerea de către Comisia Europeană a unor Recomandări cu
privire la reducerea părăsirii timpurii a şcolii, lansate deja la 31
ianuarie 20119;
- propunerea unor Recomandări cu privire la promovarea şi validarea
formelor non-formale şi informale de educaţie pentru a stimula
acţiunea statelor membre de recunoaştere şi promovare a
competenţelor etc.

9
Bruxelles, 31.1.2011 COM(2011) 19 final

12
 2. Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru adaptarea la
economia cunoaşterii prin:
- sprijinirea reformei şi modernizării învăţământului superior prin
prezentarea unei Comunicări asupra agendei consolidate în ¬

domeniu;
- dezvoltarea unui sistem de ierarhizare global şi multi-criterial al
universităţilor la nivel european etc. ¬

3. Promovarea educaţiei transnaţionale şi a mobilităţii ocupaţionale

pentru tineri prin:
- dezvoltarea de către Comisia Europeană a cardului Tineret în
mişcare care să sprijine integrarea tinerilor care doresc să studieze în ¬
străinătate;
- lansarea, la propunerea Comisiei Europene, a unui Paşaport
european al competenţelor, pe baza Europass10 etc. ¬
4. Crearea cadrului pentru ocuparea tinerilor prin:
- încurajarea de către Comisia Europeană a utilizării într-o mai mare

¬
11
măsură a instrumentului european de micro-finanţare Progress
pentru acordarea de finanţare tinerilor antreprenori;

¬
¬
¬
¬
¬
10
CV-ul european, Paşaportul lingvistic, Documentul de mobilitate, Suplimentul la diplomă şi Suplimentul la
certificatul profesional

¬
11
PROGRESS este programul UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială. A fost creat pentru a sprijini
financiar punerea în aplicare a obiectivelor Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă, afacerile sociale şi
egalitatea de şanse, conform prevederilor din Agenda socială

13
 - introducerea de către statele membre a unei „garanţii pentru tineri“
în sensul asigurării că toţi tinerii vor putea beneficia de un loc de
muncă, o formare sau o experienţă profesională în termen de patru
luni de la terminarea şcolii etc.

C. O Uniune a inovării
Iniţiativa emblematică „O Uniune a inovării“, publicată la data de 6
octombrie 2010, reprezintă o componentă esenţială a strategiei Europa 2020,
pentru toate cele trei priorităţi ale acesteia: creşterea inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii. Iniţiativa oferă o viziune amplă şi incluzivă asupra
inovării în Uniunea Europeană, plasând inovarea în centrul intervenţiilor şi
interconectând multiple domenii de politici publice (de la cercetare-
dezvoltare, la educaţie, întreprinderi, coeziune socială, ajutor de stat,
standardizare, achiziţii publice, proprietate intelectuală). Prin distribuţia
clară a acţiunilor propuse la nivelul statelor membre şi al Uniunii, precum şi
prin procedurile solide de monitorizare pe care le prevede, documentul
comunitar poate fi asimilat unei foi de parcurs pentru o abordare strategică a
inovării.
Iniţiativa propune 10 direcţii de acţiune:
1. Promovarea excelenţei în educaţie şi dezvoltarea competenţelor
2. Definitivarea Spaţiului European al Cercetării
3. Focalizarea instrumentelor de finanţare ale UE pe priorităţile Uniunii
inovării
4. Promovarea Institutului European de Inovare şi Tehnologie
5. Îmbunătăţirea accesului întreprinderilor inovative la finanţare
6. Crearea unei pieţe unice a inovării
7. Promovarea deschiderii şi capitalizarea potenţialului creator european
8. Difuzarea beneficiilor inovării în întreaga Uniune
9. Creşterea beneficiilor sociale ale inovării
10. Lansarea parteneriatelor europene pentru inovare

14
 Fiecare direcţie de acţiune este detaliată prin măsuri concrete, cu
precizarea responsabilităţilor şi a termenelor de realizare. Din multitudinea
acţiunilor şi soluţiilor pe care le recomandă iniţiativa emblematică, lansarea
parteneriatelor europene pentru inovare se distinge prin conceptul novator ¬

propus, bazat pe crearea unei mase critice a expertizei din cercetare şi inovare.
Parteneriatele europene pentru inovare se vor focaliza pe abordarea
marilor provocări, depăşind sfera tehnologică a actualelor instrumente (cum ¬

ar fi, de exemplu, iniţiativele tehnologice comune), şi acţionând asupra

întregului lanţ al cercetării şi inovării. Concomitent cu simplificarea şi mai
buna coordonare a instrumentelor existente, parteneriatele vor asigura, acolo
unde va fi necesar, complementaritatea acţiunii acestora. Datorită noutăţii ¬
acestui tip de parteneriat, în anul în curs, COM testează conceptul de
parteneriat pentru inovare cu ajutorul unui parteneriat pilot privind
îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate. Principalul obiectiv al ¬
acestui parteneriat este ca până în 2020 să se adauge 2 ani la durata medie de
viaţă în condiţii bune de sănătate.

¬
¬
¬
¬
¬
¬ 15
 D. O politică industrială integrată pentru era globalizării
12
Comunicarea publicată în data de 28 octombrie 2010, contribuie la
creşterea durabilă şi are ca obiectiv susţinerea şi consolidarea unei baze
industriale puternice, diversificate, competitive şi eficiente din punct de
vedere energetic şi al utilizării resurselor. Iniţiativa este structurată pe 6
priorităţi:
1. Îmbunătăţirea condiţiilor cadru pentru industrie prin:
- efectuarea unei analize de impact consolidate pentru toate propunerile
de politici cu efecte semnificative asupra industriei şi de „verificări ale
adecvării“ legislaţiei UE asupra competitivităţii industriale;
- revizuirea Small Business Act (SBA)13 şi susţinerea accesului la
finanţare, în special a IMM-urilor, prin adecvarea instrumentelor
financiare europene pentru viitoare perioadă de programare 2014-
2020 etc.
2. Consolidarea Pieţei unice prin:
- elaborarea Planului de acţiune multi-anual, la nivel european, pentru
14
supravegherea pieţei , crearea Observatorului European pentru
contrafacere şi piraterie şi adoptarea Strategiei de promovare a unui rol
mai puternic al UE în domeniul standardizării;
- dezvoltarea infrastructurii pentru deservirea mai eficientă a
15
industriei europene etc.
3. O nouă politică de inovare industrială prin:
- lansarea Iniţiativei de promovare a introducerii rapide şi extinse, a
preluării şi a comercializării de tehnologii generice esenţiale
16
competitive ;
- adoptarea Strategiei privind clusterele şi reţelele de clustere globale
competitive în industriile tradiţionale şi industriile emergente etc.
4. Răspunsul la provocarările globalizării în industire şi serviciile conexe
prin:
- adoptarea Strategiei pentru susţinerea internaţionalizării IMM-urilor
şi a Strategiei privind materiile prime17 în vederea creşterii accesului

12
COM (2010) 614/28 octombrie 2010
13
Review of the "Small Business Act" for Europe, COM (2011) 78 final din 23 februarie 2011
14
Elaborarea de ghiduri de bună practică privind supravegherea la vamă în domeniul securităţii produselor şi
asigurarea cooperării cu autorităţile vamale din SM
15
Prin adoptarea Pachetului privind dezvoltarea pieţei unice a energiei, revizuirea orientărilor TEN-T în vederea creării
unei reţele centrale şi adoptarea Strategiei de finanţare a infrastructurii bazată pe utilizarea de obligaţiuni şi Parteneriatul
Public-Privat (PPP)
16
În baza comunicării“Key enabiling technologies”(KET), COM (2009) 512

16
 la materiile prime prioritare pentru industrie existente pe terţe
pieţe etc.
5. Promovarea modernizării industriale prin:
- elaborarea de strategii şi politici sectoriale pe termen lung18; ¬

revizuirea Politicii industriale durabile / consumului şi producţiei

durabile19; lansarea Planului de acţiune privind eco-inovarea şi
promovarea Iniţiativei privind amprenta ecologică a produselor ¬

- adecvarea instrumentelor de restructurare a industriei, prin

revizuirea cadrului de reglementare privind Fondul European de
Ajustare la Globalizare şi a ajutorului stat de salvare şi restructurare
etc. ¬

¬
¬
¬
¬
¬
¬
17
Tackling the challenges in commodity markets and on raw materials COM(2011) 25 final, 02.02.2011
18
În conformitate cu foaia de parcurs privind reducerea emisiilor de carbon până în 2050
19
Inclusiv prin extinderea directivei privind eco-design-ul la noi produse

17
 6. Abordarea focalizată a dimensiunii sectoriale prin:
- iniţiative strategice pentru promovarea tehnologiilor şi vehiculelor
„verzi“ în transporturi şi în construcţii;
- iniţiative de deblocarea a potenţialului industriilor creative, a
industriei de securitate, a medicamentelor şi promovarea unei pieţe a
produselor bio şi de susţinere a transformării industriilor energo-
20
intensive etc.

E. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia

europeană la ocuparea totală
Comunicarea21, lansată la data de 23 noiembrie 2010, reprezintă
propunerea COM în vederea atingerii, până în anul 2020, a unei rate de
ocupare a forţei de muncă de 75% pentru femei şi bărbaţi (pentru grupa de
vârstă 20-64 de ani), fiind structurată pe 4 priorităţi, după cum urmează:
1. Un nou moment pentru implementarea flexisecurităţii prin:
- lansarea consultărilor publice privind Cadrul european pentru
restructurarea componentelor flexisecurităţii şi a Comunicării
privind flexisecuritarea;
- lansarea Comunicării privind implementarea strategiilor de
învăţare pe tot parcursul vieţii şi de dezvoltare a competenţelor, a
manualului privind Cadrul european de implementare a politicilor
de învăţare pe tot parcursul vieţii şi a Planului de acţiune pentru
formarea profesională a adulţilor.
2. Asigurarea competenţelor necesare cetăţenilor în vederea ocupării unui
loc de muncă prin:
- elaborarea, la nivel comunitar, a unui instrument online ce va
conţine previziuni privind oferta de competenţe şi cerinţele pieţei
muncii şi completarea clasificării ESCO22;
- prezentarea propunerii privind reformarea sistemelor de
recunoaştere a calificărilor profesionale;
- lansarea unei noi Agende privind Integrarea Imigranţilor şi
rezentarea unor propuneri de îmbunătăţire a drepturilor
lucrătorilor migranţi, conform principiului liberei circulaţii.
20
Schema privind industria durabilă cu conţinut scăzut de carbon (SILC) în vederea dezvoltării şi adoptării tehnologiilor
cu emisii reduse de carbon.
21
COM (2010) 682/3, 23 noiembrie 2010
22
European Skilss, Competences and Occupations - Clasificarea europeană a ocupaţiilor, competenţelor, aptitudinilor şi a
calificărilor. Se doreşte a deveni un standard al grupurilor ocupaţionale şi va înlocui actualele clasificări ocupaţionale
sectoriale existente la nivel naţional.

18
3. Îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă
prin:
- revizuirea Directivei timp de lucru şi a Directivei privind detaşarea
lucrătorilor; ¬

- evaluarea finală a Strategiei Europene privind Sănătatea şi Securitatea

în muncă 2007-2012 şi prezentarea unei noi strategii pentru
perioada 2013-2020; ¬

- analizarea eficienţei legislaţiei în domeniul consultării lucrătorilor,

a directivelor privind munca part-time şi a celei privind contractele
pe durată determinată şi a impactului lor asupra participării
femeilor la piaţa muncii şi a dreptului de remuneraţie egală; ¬
- revizuirea legislaţiei privind sănătatea şi securitatea în muncă.
4. Sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă prin:
- elaborarea principiilor orientative referitoare la condiţiile pentru ¬
crearea de locuri de muncă prin îndepărtarea obstacolelor de natură
administrativă şi legislativă la angajarea şi concedierea lucrătorilor;
reducerea costurilor non-salariale cu forţa de muncă; tranziţia de la
munca informală şi nedeclarată la munca cu forme legale. ¬

¬
¬
¬
¬
¬
¬ 19
 F. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un
cadru european pentru coeziune socială şi teritorială
Complementară şi strâns legată de iniţiativele emblematice privitoare la
creşterea ocupării forţei de muncă şi îmbunătăţirea educaţiei şi
competenţelor, „Platforma Europeană pentru combaterea sărăciei şi a
23
excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială “,
lansată de către COM la data de 16 decembrie 2010, constituie instrumentul
de sprijin pentru obiectivele sociale ale UE şi strategiei Europa 2020, având ca
scop promovarea şi concentrarea acţiunilor în jurul ţintei europene de
combatere a sărăciei, mobilizarea de noi actori şi consolidarea
angajamentului politic.
Documentul promovează o abordare integrată a luptei împotriva
sărăciei, bazate pe 5 domenii de acţiune, după cum urmează:
1. Abordarea integrată a politicilor de incluziune pentru:
- creşterea accesului la ocupare şi asigurarea protecţiei sociale şi
accesului la serviciile esenţiale;
- elaborarea de politici educaţionale pentru tineri şi integrarea
migranţilor etc.
2. Utilizarea mai eficientă a fondurilor structurale (în special a FSE) prin :
- ghidarea resurselor necesare către incluziunea socială;
- facilitarea accesului la finanţare (inclusiv din fonduri structurale),
pentru organizaţiile mici şi grupurile care se confruntă cu
dezavantaje multiple etc.
3. Promovarea inovării sociale în scopul asigurării unei expertize europene
în:
- definirea de principii comune în elaborarea, implementarea şi
evaluarea experimentelor sociale;
- utilizarea instrumentelor financiare existente (FSE şi programul
PROGRESS), pentru a sprijini inovarea şi experimentarea socială
etc.
4. Realizarea de parteneriate efective cu societatea civilă şi sprijin pentru
economia socială, prin:
- adaptarea cadrului legal şi administrativ al UE în vederea
consolidării potenţialului economiei sociale;

23
COM (2010) 553 final

20
 - susţinerea sectorului economiei sociale pentru stimularea
implicării societăţii civile în principalele iniţiative ale Platformei,
cooperarea cu partenerii sociali şi sprijinirea dezvoltării economiei ¬

sociale etc.
5. Accelerarea procesului de coordonare a politicilor la nivelul statelor
membre prin: ¬

- asumarea ţintei de reducere a sărăciei care va îmbunătăţi

angajamentul politic şi va responsabiliza statele membre în acest
sens.
¬

¬
¬
¬
¬
¬
¬ 21
 G. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
24
Ultima iniţiativă emblematică a strategiei propune un cadru integrat de
acţiune pentru domeniile: schimbări climatice, energie, transport, industrie,
materii prime, agricultură, pescuit, biodiversitate şi dezvoltare regională.
Obiectivul acestei iniţiative îl constituie asigurarea unui echilibru între toate
politicile europene cu impact asupra eficienţei resurselor şi stabilirea unui
acord privind viziunea pe termen lung în această privinţă. În acest sens,
Comisia Europeană prezintă o serie de măsuri pe termen mediu şi lung.
Măsurile pe termen mediu vizează:
- elaborarea unui plan de eficienţă energetică la orizontul anului
2020, cu măsuri de realizare a unor economii de energie de 20%;
- reformarea politicii agricole comune, a politicii comune în
domeniul pescuitului, a politicii de coeziune, a infrastructurii
energetice şi a reţelelor transeuropene de transport, în contextul
viitorului buget UE;
- elaborarea unei noi strategii europene privind biodiversitatea;
- abordarea provocărilor existente în ceea ce priveşte pieţele de
mărfuri şi materiile prime prin evaluarea periodică a situaţiei
materiilor prime esenţiale şi definirea unei politici comerciale
menite să asigure aprovizionarea durabilă cu materii prime de pe
pieţele mondiale;

24
COM (2011) 21. - http://ec.europa.eu/resource-efficient-europe/index_en.htm

22
 - definirea unei strategii bazată pe o cultură a reciclării, care să ducă la
reducerea cantităţii de deşeuri produse şi care să folosească deşeurile
drept resursă (transformarea Europei într-o „economie circulară“);
- adaptarea la schimbările climatice pentru minimizarea pericolelor ¬

care planează asupra ecosistemelor şi a sănătăţii umane, pentru

susţinerea dezvoltării economice şi pentru adaptarea
infrastructurilor; ¬

- economisirea apei şi utilizarea mai eficientă a acesteia, pentru a

garanta că apa este disponibilă în cantitate suficientă, este de bună
calitate, este utilizată în mod durabil şi necesită resurse minime iar,
în final, are o calitate acceptabilă atunci când se întoarce în natură. ¬
Măsurile pe termen lung (până în 2050) vor conduce la:
- o economie cu emisii scăzute de carbon, ameliorând, în acelaşi
timp, securitatea energetică şi promovând creşterea durabilă şi ¬
crearea de locuri de muncă;
- un sistem energetic şi, respectiv, un sistem de transport la nivel
european, cu emisii scăzute de carbon, eficiente din punct de vedere
al utilizării resurselor, sigure şi competitive; ¬
- o creştere economică decuplată de utilizarea resurselor şi de
impactul acesteia asupra mediului.

¬
¬
¬
¬
¬
¬ 23
 III. Orientările integrate privind politicile economice şi piaţa muncii
La data de 27 aprilie 2010, ca urmare a solicitării Consiliului European de
primăvară, Comisia Europeană a publicat un set de recomandări constând în
10 orientări integrate pentru Strategia Europa 2020, din care 6 orientări
integrate pentru politica economică şi, respectiv, 4 privind ocuparea forţei de
muncă. Orientările integrate reflectă concluziile Consiliului European şi
ghidează statele membre în vederea elaborării viitoarelor Programe
Naţionale de Reformă (PNR).

A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor

membre
La data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene a aprobat
recomandarea Orientările generale privind politicile economice ale statelor
membre şi ale Uniunii25
Orientarea integrată 1: Asigurarea calităţii şi sustenabilităţii finanţelor
publice
Statele membre trebuie să aplice strategii de consolidare bugetară (SCB) pe
termen lung, începând cu 2011, în conformitate cu obiectivele Pactului de
Stabilitate şi Creştere (PSC) şi cu recomandările adresate în cadrul procedurii
de deficit excesiv şi/sau prin Memorandumurile de înţelegere pentru susţinerea
balanţei de plăţi. Indicatorul de referinţă trebuie să ajungă la 0,5% din PIB-ul
anual, iar datoria externă trebuie să înregistreze o tendinţă de descreştere.
Obiectivele prioritare urmărite în cadrul SCB: stimularea creşterii
economice şi a ocupării forţei de muncă; asigurarea durabilităţii finanţelor
publice, contracararea efectelor îmbătrânirii populaţiei, adoptarea unui ritm
alert de scădere a datoriilor. Trebuie asigurate: limitarea/eficientizarea/
orientarea cheltuielilor publice către creştere şi rezolvarea problemelor legate
de îmbătrânirea populaţiei (asistenţă medicală, creşterea efectivă a vârstei de
pensionare), şi reformarea sistemelor fiscale şi de protecţie socială
concomitent cu măsuri de creştere a impozitelor în situaţiile care se impun.
Orientarea integrată 2: Abordarea dezechilibrelor macroeconomice
Statele membre trebuie să gestioneze dezechilibrele nesustenabile prin
măsuri în domeniul politicilor fiscale, reforme structurale adresate pieţelor
de servicii financiare şi de produse (inclusiv fluxul de productivitate care
majorează capitalul şi cererea internă de produse), precum şi pieţelor muncii.
Statele membre trebuie să încurajeze crearea unor condiţii cadru adecvate
pentru sistemele de negociere a salariilor (inclusiv a salariilor minime), în
25
(2010/410/UE)

24
concordanţă cu evoluţia costului muncii, stabilitatea preţurilor, tendinţele
productivităţii muncii şi nevoia de reducere a dezechilibrelor externe.
Acestea trebuie să răspundă disparităţilor regionale în termeni de creştere a
performanţelor economice ale regiunilor. ¬

Orientarea integrată 3: Reducerea dezechilibrelor în zona Euro

Dezechilibrele macro-economice din zona euro trebuie tratate într-o
manieră unitară şi monitorizate periodic în cadrul Euro-grupului. Statele ¬

membre ar trebui să elimine barierele instituţionale pentru a permite ajustări

flexibile ale preţurilor şi salariilor în conformitate cu condiţiile de pe piaţă.
Orientarea integrată 4: Optimizarea sprijinului pentru cercetare-dezvoltare
şi inovare, consolidarea triunghiului cunoaşterii şi eliberarea potenţialului ¬
economiei digitale
Statele membre trebuie să asigure investiţii publice adecvate şi eficiente
orientate către stimularea CDI în sectorul privat, rezolvarea aspectelor societale ¬
şi eficientizarea sistemelor naţionale de CDI. Reforma în CDI trebuie să
promoveze excelenţa, specializarea inteligentă, integritatea ştiinţifică, să
consolideze cooperarea între universităţi/institute de
cercetare/întreprinderi şi să dezvolte reţele de difuzare a cunoştinţelor. ¬
Politicile CDI trebuie plasate în contextul UE de eliminare a fragmentării
pieţei. Astfel sistemele naţionale de finanţare şi de achiziţii publice trebuie
simplificate pentru a contribui la facilitarea cooperării transfrontaliere,
¬
transferului de cunoştinţe şi la mobilitatea cercetătorilor şi studenţilor, iar
inovarea trebuie plasată în centrul tuturor politicilor sectoriale. Pentru
stimularea CDI în sectorul privat, statele membre trebuie să îmbunătăţească

¬
condiţiile-cadru pentru mediul de afaceri, să combine stimulentele fiscale şi
alte instrumente financiare pentru creşterea accesului la finanţare, să
încurajeze cererea pentru eco-inovare, să asigure protecţia drepturilor de
proprietate intelectuală, să promoveze difuzarea şi utilizarea internetului de

¬
mare viteză şi să pregătească forţă de muncă înalt calificată.
Orientarea integrată 5: Utilizarea mai eficientă a resurselor şi reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră
Statele membre trebuie să utilizeze instrumente de piaţă (pe principiul

¬
internalizării costurilor, precum impozitarea), pentru reducerea emisiilor cu
efect de gaz de seră şi pentru adaptarea la schimbările climatice, utilizarea

¬
eficientă a resurselor, stimularea utilizării energiei regenerabile, a
tehnologiilor ecologice şi a eco-inovării. Vor trebui eliminate treptat

¬
subvenţiile dăunătoare mediului, iar asigurarea creşterii ecologice se va face

25
prin instrumente fiscale şi normative precum: standarde de performanţă
energetică pentru produse şi clădiri, etichetarea şi achiziţiile ecologice. Statele
membre trebuie să dezvolte infrastructuri de transport şi energie inteligente
şi interconectate, în contextul mobilizării fondurilor UE în vederea asigurării
creşterii productivităţii.
Orientarea integrată 6: Îmbunătăţirea mediului de afaceri şi de consum şi
modernizarea bazei industriale
În contextul pieţei unice, statele membre trebuie să dezvolte
infrastructura, comerţul şi investiţiile pe pieţele terţe şi să asigure furnizarea
serviciilor publice de interes general. Ele trebuie să continue să
îmbunătăţească mediul de afaceri prin: asigurarea unor pieţe financiare
stabile şi integrate, modernizarea administraţiilor publice şi promovarea de
servicii de e-guvernare, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală,
reducerea sarcinilor administrative, eliminarea obstacolelor fiscale,
sprijinirea IMM-urilor prin aplicarea Small Business Act, în special a
principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică“ (Think small first) şi facilitarea
accesului la finanţare. Statele membre, să dezvolte o bază industrială
modernă, inovatoare, diversificată şi competitivă, care să contribuie la
creşterea durabilă în cooperare cu părţile interesate, să identifice blocajele şi
să asigure transformarea/restructurarea industriei, inclusiv prin utilizarea
eficientă a fondurilor structurale alocate.

26
 B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor
membre
La data de 21 octombrie 2010, Consiliul EPSCO a adoptat Orientările
Integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre, care definesc ¬

reformele necesare la nivelul statelor membre din perspectiva educaţiei,

formării profesionale, incluziunii sociale şi a pieţei muncii.
Orientarea integrată 7: Creşterea participării la piaţa muncii pentru femei ¬

şi bărbaţi, reducerea şomajului structural şi promovarea calităţii locurilor de

muncă
Statele membre vor urmări combaterea angajărilor temporare, sub-
ocuparea şi munca nedeclarată şi vor adopta măsuri în favoarea creşterii ¬
mobilităţii profesionale şi revizuirii sistemului fiscal şi cel de protecţie şi
asistenţă socială prin, integrarea şi implementarea principiilor flexisecurităţii
în politicile naţionale de ocupare, combaterea segmentării pieţei muncii şi ¬
implementarea unor măsuri care să prevină ocuparea temporară, munca
nedeclarată şi ratele reduse de ocupare, îmbunătăţirea competitivităţii şi a
ratei de participare la piaţa muncii pentru persoanele cu nivel scăzut de
calificare. ¬
Orientarea integrată 8: Dezvoltarea unei forţe de muncă calificată care să
răspundă cerinţelor pieţei muncii şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii
Statele membre trebuie să urmărească eliminarea barierelor în calea
¬
mobilităţii lucrătorilor, crească gradul de ocupare a lucrătorilor slab calificaţi
şi a vârstnicilor şi să implementeze sisteme de sprijinire a tinerilor absolvenţi
în găsirea primului loc de muncă. Pentru aceasta SM trebuie să: asigure

¬
competenţele necesare cetăţenilor care să răspundă cerinţelor pieţei muncii;
îmbunătăţească accesul la formare profesională şi să consolideze sistemul de
educaţie şi consiliere profesională prin anticiparea necesarului de
competenţe.

¬
Orientarea integrată 9: Îmbunătăţirea calităţii şi a performanţei sistemelor
de educaţie şi formare la toate nivelurile şi creşterea participării la învăţământul
terţiar sau cel echivalent
Pentru a asigura accesul tuturor la o educaţie şi formare de calitate şi

¬
pentru a îmbunătăţi rezultatele educaţionale, statele membre ar trebui să
investească în mod eficient în sistemele de educaţie şi formare, în special

¬
pentru a ridica nivelul de competenţă al forţei de muncă, permiţând acesteia
să răspundă nevoilor aflate în procesul de schimbare rapidă de pe pieţele

¬
moderne ale muncii şi societatea în ansamblul său. În conformitate cu

27
principiile învăţării pe tot parcursul vieţii, acţiunile ar trebui să acopere toate
sectoarele şi nivelurile educaţiei, ţinându-se seama de învăţarea în contexte
informale şi non-formale. Reformele educaţionale trebuie să vizeze
garantarea dobândirii competenţelor-cheie de care are nevoie fiecare
persoană pentru a reuşi în contextul unei economii bazate pe cunoaştere. SM
trebuie să asigure mobilitatea educaţională a tinerilor şi a profesorilor şi să
îmbunătăţească relevanţa sistemelor de educaţie şi formare. Învăţământul
superior trebuie să fie mai deschis către beneficiari non-tradiţionali, iar rata
de participare la formele de educaţie terţiară trebuie să crească. SM trebuie să
întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea părăsirii timpurii a
şcolii.
Orientarea integrată 10: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea
sărăciei
Statele membre trebuie să-şi îmbunătăţească sistemele de protecţie
socială, de securitate socială şi pensii, precum şi politicile de incluziune activă,
în condiţiile asigurării sustenabilităţii financiare în scopul creşterii
participării cetăţenilor în societate, economie şi a extinderii oportunităţilor
de angajare prin utilizarea FSE.

28
 Programul Naţional de Reformă

La nivel naţional, au fost stabilite ţintele valorice pentru toate obiectivele

strategiei Europa 2020. Sub coordonarea DAE, a fost elaborat proiectul ¬

Programului Naţional de Reformă (PNR) 2011 - 2013 în care au fost abordate:

cadrul macro-economic, ţintele naţionale şi principalele măsuri pentru atingerea
acestora, reformele prioritare precum şi blocajele în calea creşterii economice şi a ¬

ocupării forţei de muncă. În perioada martie - aprilie 2011 va avea loc, în urma
unor consultări şi dezbateri publice, finalizarea PNR şi transmiterea sa la
Comisia Europeană.
¬
I. Ţinte naţionale şi măsuri prioritare pentru atingerea acestora
1. Ocuparea forţei de muncă
Rata de ocupare asumată de România trebuie să ajungă la 70% pentru grupa ¬
de vârstă 20 – 64 la orizontul anului 2020. Măsurile prioritare vizate în acest
sens sunt grupate pe 4 direcţii de acţiune:
a) Îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii prin:
- flexibilizarea relaţiilor de muncă în contextul abordării naţionale a ¬
principiilor flexisecurităţii - flexibilizarea relaţiilor de muncă, a
sistemului de negociere a contractelor colective, elaborarea Codului
Dialogului Social, modificarea legislaţiei privind sindicatele şi
patronatele şi cea privind soluţionarea conflictelor de muncă; ¬
- dezvoltarea sistemelor complementare de pensii private -
constituirea Fondului de garantare a pensiilor private, organizarea

¬
şi funcţionarea sistemului de plată a pensiei pentru pilonii II şi III
administraţi privat, introducerea pensiilor în regim ocupaţional.
b) Facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare prin:
- asigurarea tranziţiei rapide de la perioadele de şomaj sau inactivitate

¬
către ocuparea unui loc de muncă - modificarea cadrului legal
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă şi a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de
muncă pentru a facilita inserţia tinerilor pe piaţa muncii, focalizarea

¬
pachetului de măsuri de stimulare a ocupării pe consolidarea
capacităţii individuale de a căuta un loc de muncă, operaţionalizarea

¬
sistemului de investigare periodică a pieţei muncii;
- dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Public de

¬ Ocupare - creşterea calităţii serviciilor de ocupare, dezvoltarea

parteneriatelor cu instituţii de învăţământ, furnizori de servicii de
29
 ocupare şi formare, mediul asociativ, modernizarea sistemului
informatic al ANOFM;
- asigurarea unei interacţiuni eficiente între sistemul de asistenţă
socială şi cel de ocupare - condiţionarea mai fermă a acordării
ajutoarelor sociale de disponibilitatea beneficiarilor de a ocupa un
loc de muncă şi de a participa la programe de
dezvoltare a competenţelor profesionale; întărirea controlului cu
privire la acordarea ajutoarelor sociale.
c) Consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă prin:
- dezvoltarea instrumentelor în domeniul calificărilor - definitivarea
Cadrului Naţional al Calificărilor; revizuirea Clasificării
Ocupaţiilor din România; elaborarea analizelor ocupaţionale,
standardelor şi calificărilor;
- stimularea formării profesionale continue (FPC) - sprijinirea
formării profesionale a angajaţilor, facilitarea accesului persoanelor
aparţinând grupurilor vulnerabile la FPC, implicarea partenerilor
sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare pentru a
realiza convergenţa între sistemul educaţional şi cerinţele pieţei
muncii.
d) Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor rezidente în mediul rural, a
tinerilor şi a femeilor prin:
- diversificarea activităţilor economice în mediul rural şi
modernizarea sectorului agricol - dezvoltarea activităţilor
economice, îmbunătăţirea infrastructurii fizice în spaţiul rural şi a
accesului populaţiei la serviciile publice de bază;
- promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor şi femeilor -
dezvoltarea infrastructurilor de afaceri, înfiinţarea de întreprinderi
de către tineri şi promovarea antreprenoriatului în rândul femeilor.

2. Cercetare, dezvoltare, inovare

Asumarea obiectivelor strategiei Europa 2020 implică, pentru România,
recuperarea decalajelor faţă de actualul nivel mediu atins în UE pentru
investiţiile în CDI26. Nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare (sectoarele
public şi privat) trebuie să atingă 2% din PIB în anul 2020. Pentru atingerea
ţintei asumate au fost identificate 3 direcţii principale de acţiune
corespunzătoare perioadei 2011-2013:
a) Întărirea capacităţii şi a performanţelor sistemului CDI prin:
26
Media actuală a cheltuielilor totale CDI în UE este de cca. 2% (1,92%) din PIB-ul corespunzător anului 2008

30
 - dezvoltarea numerică şi calitativă a resurselor umane pentru
cercetare;
- elaborarea unei strategii naţionale în domeniul inovării;
- accelerarea reformelor care vizează îmbunătăţirea structurii şi a ¬

performanţelor sistemului CDI, prin revizuirea cadrului legislativ

specific.
b) Stimularea creşterii investiţiilor CDI în sectorul privat prin: ¬

- susţinerea proiectelor CDI iniţiate şi conduse de întreprinderile din

sectorul privat;
- susţinerea dezvoltării infrastructurii CDI şi a transferului de
tehnologie în cadrul firmelor. ¬
c) Dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI prin
participarea activă a României la iniţiativele majore din cadrul
Spaţiului European de Cercetare (programarea comună, iniţiativele ¬
tehnologice şi infrastructurile CD pan-europene).

3. Schimbări climatice şi energie

3.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) ¬
Se ţinteşte o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în
anul 2020 faţă de nivelurile înregistrate în anul de referinţă 1990. Pentru
atingerea ţintei asumate vor fi întreprinse următoarele 5 măsuri integrate:
a) Reducerea emisiilor de GES din sectorul energetic, prin ¬
retehnologizarea unor instalaţii mari de ardere, investiţii pentru
grupuri noi cu emisii reduse de GES şi stimularea producerii de

Sectorial Mediu şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea

Competitivităţii Economice;
¬
energie din surse regenerabile - finanţare prin Programul Operaţional

b) Reducerea emisiilor de GES din domeniul transporturilor, prin

¬
creşterea gradului de utilizare a transportului public, îmbunătăţirea
infrastructurii şi a echipamentelor din domeniul feroviar şi prin
programul anual de stimulare a înnoirii parcului auto şi retragerea
din uz a vehiculelor poluante- finanţare prin Administraţia Fondului

¬
de Mediu-AFM (Programul RABLA) şi Programul Operaţional
Sectorial Transporturi (POS T);

¬
c) Captarea şi stocarea carbonului (CCS), prin elaborarea Programului
Naţional pentru captarea şi stocarea carbonului, cu orizont de timp

¬
2020, care are ca principal obiectiv evaluarea potenţialului de stocare
a carbonului şi dezvoltarea tehnologiilor CCS, precum şi prin
31
 realizarea unui proiect demonstrativ CCS şi prin pregătirea
infrastructurii necesară investiţiei CCS;
d) Atenuarea efectelor emisiilor de GES, prin Programul naţional de
îmbunătăţire a calităţii mediului, precum şi prin realizarea de spaţii
verzi în localităţi, prin creşterea suprafeţelor împădurite şi extinderea
spaţiilor verzi în mediul urban - finanţare prin AFM şi PNDR.
e) Întărirea capacităţii administrative pentru susţinerea creşterii durabile
în România, prin constituirea unui Comitet interministerial (task
force, în coordonarea viceprim-ministrului României) care să
impulsioneze dezvoltarea instituţională la nivelul tuturor
structurilor care administrează domenii cu impact asupra
schimbărilor climatice.

3.2. Surse regenerabile de energie (SRE)

Ţinta naţională pentru energia din surse regenerabile este cea impusă de
Directiva 2009/28/EC conform căreia ponderea energiei din surse
regenerabile în consumul final brut de energie va trebui să fie de 24% în 2020.
Din analiza potenţialului energetic al surselor regenerabile de energie
rezultă că, pentru atingerea valorii stabilite pentru 2020, România va trebui să
valorifice 63,5 % din potenţialul total al surselor regenerabile de energie de
care dispune. În vederea atingerii ţintei naţionale, în intervalul 2011-2013,
măsurile propuse vizează:
a) Realizarea unor instalaţii pentru creşterea producţiei de energie din surse
regenerabile;
b) Continuarea finanţării prin Fondul pentru Mediu a:
- programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de
încălzire cu cele care utilizează energie solară, energie geotermală şi
energie eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea
calităţii aerului, apei şi solului;
- proiectelor privind producerea energiei din surse regenerabile:
eoliană, geotermală, solară, biomasă, microhidrocentrale;
- programului privind creşterea producţiei de energie din surse
regenerabile.
c) Promovarea utilizării surselor regenerabile locale pentru producerea
energiei electrice şi termice la consumatorii finali - clădiri (de
exemplu, prin realizarea de centrale termice pe rumeguş şi sistem
propriu de distribuţie agent termic; transformarea punctelor termice
în centrale termice cu funcţionare pe rumeguş; montarea
32
 colectoarelor solare la centralele termice de cartier; prepararea apei
calde menajere prin panouri solare montate la centralele termice);
d) Continuarea promovării surselor regenerabile de energie prin
intermediul certificatelor verzi; ¬

e) Identificarea periodică (la doi ani) a zonelor în care datorită concentrării

producţiei de energie din SRE pot apărea congestii în reţeaua de transport
şi includerea cu prioritate a soluţiilor de eliminare a acestora în planurile ¬

bianuale de dezvoltare a reţelelor;

f) Elaborarea unor sisteme de certificare sau sisteme de calificare
echivalente pentru instalatorii de cazane şi sobe mici pe bază de
biomasă şi sisteme fotovoltaice solare şi termice solare, de sisteme ¬
geotermice de mică adâncime şi pompe de căldură.

3.3 Eficienţă energetică ¬

În stabilirea ţintei naţionale de economisire a energiei, România a optat
pentru utilizarea consumului de energie primară, ca indicator. Ţinând cont
de valoarea prognozată pentru consumul de energie primară în anul 2020
(scenariul Business as usual - PRIMES 2007), şi de cea realizată de Comisia ¬
Naţională de Prognoză (cu luarea în considerare a măsurilor de eficienţă
energetică), s-a estimat că în anul 2020 România va putea realiza o economie de
energie primară de cca. 10 Mtep (ceea ce reprezintă o reducere de cca. 19%
comparativ cu proiecţiile PRIMES 2007). ¬
În vederea atingerii ţintei stabilite la nivel naţional, în intervalul 2011-
2013, măsurile propuse vizează:
a) extinderea perioadei de implementare a programului Termoficare
¬
căldură şi confort până în 2020 (modernizarea infrastructurii de
transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme centralizate);
b) continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe;

¬
c) extinderea Programului naţional de eficienţă energetică (reabilitarea
sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice şi
eficientizarea iluminatului public);
d) aplicarea Schemei de ajutor stat pentru promovarea cogenerării de înaltă

¬
eficienţă (fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin
colectarea lunară a unei contribuţii de la toţi consumatorii de energie

¬
electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică);
e) continuarea campaniilor de informare a populaţiei şi a mediului de

¬afaceri privind importanţa creşterii eficienţei energetice.

33
 4. Educaţie
4.1 Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii
Se vizează atingerea unei rate a părăsirii timpurii a şcolii de maximum
11,3% în 2020, faţă de 16,6% în 2009. Principalele direcţii de acţiune pentru
atingerea ţintei vizează: asigurarea accesului egal la educaţie şi formare
profesională; asigurarea calităţii şi creşterea eficacităţii sistemului naţional de
învăţământ; asigurarea unui sistem de educaţie echitabil, stabil, predictibil şi
sustenabil; stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii; deschiderea şcolii spre
comunitate şi mediul de afaceri şi dezvoltarea de parteneriate cu toţi actorii
interesaţi.
Măsurile concrete abordează:
a) extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii prin
implementarea de programe şi activităţi specifice acestei forme de
educaţie;
b) asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi
din grupurile dezavantajate, inclusiv prin derularea programelor de
tip suport pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale;
c) susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin
implementarea şi diversificarea programelor în domeniu;
d) dezvoltarea învăţământului profesional liceal (filiera tehnologică) şi al
şcolii post-liceale;
e) revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru
învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de
formare şi de pregătire profesională.

4.2 Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de

educaţie terţiară
Se vizează atingerea unei rate a părăsirii timpurii a şcolii de minim 26,7%
în 2020, faţă de 16,8% în 2009. Principalele direcţii de acţiune pentru
atingerea ţintei vizează: asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în
învăţământul superior; finanţarea sistemului de învăţământ superior în funcţie
de performanţă prin concentrarea resurselor şi prioritizarea investiţiilor;
deschiderea universităţilor spre societate şi dezvoltarea de parteneriate cu mediul
economic si social; creşterea gradului de participare a tinerilor din grupurile
defavorizate în programe de pregătire de nivel universitar şi dezvoltarea
învăţării pe tot parcursul vieţii prin programe la nivel postliceal şi universitar.
Măsurile concrete abordează:
a) descrierea în termeni de competenţe a 350 programe de studiu şi corelarea
acestora cu calificările de pe piaţa muncii prin definitivarea Cadrului
Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior (CNCIS) şi
34
 racordarea acestuia la Cadrul European al Calificărilor în
Învăţământul Superior (EHEQF);
b) adaptarea învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii prin
realizarea unui Studiu naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa ¬
muncii a absolvenţilor din învăţământul superior, operaţionalizarea
Registrului Matricol Unic etc.;
c) acordarea de facilităţi fiscale firmelor pentru a recruta tineri absolvenţi ¬
sub 35 ani pe care doresc să-i specializeze în domeniul de activitate al
firmei prin cursuri de nivel de educaţie terţiară;
d) elaborarea unui set de facilităţi la rambursarea creditului de studii
pentru absolvenţii care acceptă, prin contract, să-şi desfăşoare activitatea
profesională în domeniul în care s-au pregătit, pentru o perioadă de ¬
minimum 5 ani, în mediul rural sau în zone defavorizate;
e) sporirea accesului la educaţia terţiară, în condiţiile asigurării egalităţii
de şanse prin operaţionalizarea Agenţiei de Credite pentru Studenţi şi ¬
creşterea cu 20% până în 2013 a cifrelor de şcolarizare pentru şcolile
post-liceale şi studiile universitare de licenţă.

5. Incluziunea socială/reducerea sărăciei ¬

Se vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi
27
excluziune socială cu 580.000 persoane până în anul 2020. Măsurile vizate
în acest sens sunt structurate pe 4 direcţii de acţiune:
a) Reforma sistemului de asistenţă socială prin:
- revizuirea şi implementarea programului de acordare a ajutorului
¬
social astfel încât să fie garantat un venit minim oricărui cetăţean
(modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat);
- sprijinirea focalizată a familiilor celor mai sărace (revizuirea
programului de acordare a alocaţiei familiale complementare şi a
alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală prin instituirea
¬
unei singure alocaţii pentru susţinerea familiei);
- dezvoltarea serviciilor sociale destinate creşterii calităţii vieţii
persoanelor ce aparţin grupurilor vulnerabile (îmbunătăţirea
cadrului legislativ existent privind serviciile sociale în scopul
facilitării accesului la servicii, asigurarea sustenabilităţii
¬
¬
funcţionării serviciilor şi a calităţii în acest domeniu).
b) Ocuparea şi incluziunea socială activă prin:

¬
- crearea cadrului adecvat în vederea facilitării accesului şi a participării
grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii (definitivarea cadrului legal

¬
27
Valoarea corespunde indicatorului rata sărăciei relative. România poate monitoriza şi ceilalţi doi indicatori (numărul
de persoane supuse privaţiunilor materiale şi/sau care locuiesc în gospodării în care intensitatea muncii este foarte
redusă), dar este avantajată de folosirea indicatorului rata sărăciei relative.

35
 privind sectorul economiei sociale, dezvoltarea programelor
specifice pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a grupurilor
vulnerabile şi a programelor de formare pentru dezvoltarea
competenţelor şi calificărilor de bază pentru grupurile vulnerabile).
c) Dezvoltarea infrastructurii sociale prin:
- reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţirea infrastructurii
sociale (modernizarea infrastructurii sociale, investiţii în
infrastructura şcolară şi sanitară, precum şi investiţii în locuinţe
sociale).
d) Reforma sistemului naţional de sănătate prin:
- îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate a persoanelor
vulnerabile (elaborarea şi implementarea Strategiei de
descentralizare în sistemul de sănătate, a Strategiei Naţionale de
Raţionalizare a Spitalelor, a Planului Naţional privind spitalele).

II. Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu la nivel naţional

Pentru Guvernul României, creşterea eficienţei şi transparenţei în
administraţia publică, precum şi îmbunătăţirea mediului de afaceri constituie
priorităţi strategice pe termen scurt, menite să contribuie la abordarea cu
succes a obstacolelor majore în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de
muncă.
1. Asigurarea unei administraţii publice eficiente şi transparente, care să
sporească încrederea cetăţeanului în actul administrativ, presupune
accelerarea procesului de implementare a acelor direcţii de acţiune care
vizează:
- îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică,
inclusiv sub aspectul garantării deplinei transparenţe a acestuia;
- îmbunătăţirea mecanismelor de reglementare;
- continuarea reformei ministerelor-cheie;
- asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice;
- profesionalizarea funcţionarilor publici;
- sistematizarea normelor juridice specifice domeniului, prin
adoptarea unui cod administrativ, respectiv a unuia de procedură
administrativă;
- o mai bună aplicare a legislaţiei.
Un rol deosebit în soluţionarea nevoilor de reformă ale administraţiei
publice revine Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii
Administrative, al cărui obiectiv general este acela de a contribui la crearea
unei administraţii publice mai eficiente, în beneficiul socio-economic al
societăţii româneşti.

36
 Pentru realizarea măsurilor majore de reformă, o atenţie deosebită
trebuie acordată atragerii de fonduri structurale şi de coeziune, cu accent pe
următoarele direcţii strategice de acţiune:
- identificarea şi corectarea prevederilor diferitelor acte normative ¬
care afectează buna implementare a programelor operaţionale şi a
proiectelor finanţate din acestea;
- optimizarea procedurilor de acces la finanţare şi de implementare a ¬
proiectelor;
- asigurarea cadrului necesar (cu prioritate a resurselor bugetare)
pentru demararea efectivă şi implementarea rapidă a proiectelor
majore de infrastructură (transport, mediu, energie etc.);
- îmbunătăţirea eficacităţii şi micşorarea duratei procesului de ¬
achiziţie publică;
- suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de intervenţie
cu impact socio-economic rapid şi substanţial (inclusiv crearea de ¬
noi locuri de muncă);
- consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile
cu managementul şi controlul programelor operaţionale, ceea ce va
conduce la reducerea duratei de evaluare şi contractare a ¬
proiectelor, respectiv de verificare şi plată a cererilor de
rambursare.
2. Crearea unui mediu de afaceri predictibil, care să stimuleze
competitivitatea întreprinderilor româneşti, mai ales a IMM-urilor, ¬
reprezintă un alt obiectiv urmărit cu consecvenţă de către Executiv, focalizat
pe următoarele direcţii de acţiune:
- îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi creşterea transparenţei
actului decizional;
- stimularea investiţiilor;
- îmbunătăţirea accesului la finanţare;
¬
- consolidarea capacităţii tehnologice a întreprinderilor (în special a
IMM-urilor);
¬
- îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă specializate şi
diversificarea acestora;
- dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în cadrul învăţământului

¬
preuniversitar, profesional şi tehnic şi universitar.
În scopul susţinerii eforturilor de a îmbunătăţi mediul de afaceri şi de a

¬
evalua, în mod sistematic, măsurile din acest domeniu, guvernul are în vedere
adoptarea a două instrumente esenţiale: Strategia guvernamentală pentru

¬
îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, 2010-2014 şi Strategia
guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM, în perioada 2009-2013, care
va implementa Small Business Act.
37
 III. Blocajele macro-structurale în calea creşterii economice şi a
ocupării forţei de muncă
Consiliul European de primăvară din 25 – 26 martie 2010 a solicitat
Comisiei Europene să identifice principalele blocaje care limitează creşterea
economică la nivelul (UE). În cadrul PNR, SM vor trebui să evidenţieze atât
măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale, cât şi măsurile de
eliminare a blocajelor care limitează creşterea economică la nivel naţional.
Fişa elaborată pentru România de COM a identificat următoarele 5 blocaje
macro-structurale:
1. deficitul structural ridicat al bugetului consolidat; reducerea acestuia
se va face ţinând cont de realocarea cheltuielilor publice către sectoarele care
susţin creşterea economică şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice,
având în vedere provocarea dată de îmbătrânirea populaţiei;
2. slaba eficienţă, eficacitate şi independenţă a administraţiei publice,
inclusiv a capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale;
3. existenţa unor lacune în cadrul sistemului financiar, în special prin
asigurarea unor zone-tampon suficiente în sistemul bancar pentru a face faţă
riscurilor directe sau indirecte legate de creditare;
4. funcţionarea deficitară a pieţei muncii, în special în ceea ce priveşte
sistemul de negociere a salariilor;
5. insuficienta contribuţie a sistemului educaţional, la toate nivelurile, la
formarea capitalului uman.

Semestrul European
Potrivit comunicării Comisiei Europene Consolidarea coordonării
politicilor economice din 12 mai 2010, instituirea semestrului european va
asigura coordonarea politicilor economice, astfel încât statele membre să poată
beneficia de o coordonare timpurie (ex-ante) la nivel european pentru
elaborarea programelor naţionale de stabilitate sau de convergenţă, inclusiv a
bugetelor naţionale şi a programelor naţionale de reformă.
Principalele obiective ale semestrului european sunt:
- alinierea prezentării, respectiv a dezbaterii programelor de stabilitate şi
de convergenţă şi a programelor naţionale de reformă, pentru a evalua situaţia
economică globală şi a îmbunătăţi sincronizarea cu ciclurile bugetare
naţionale (asigurarea disciplinei fiscal-bugetare);
- oferirea de către Consiliul European şi Consiliul de Miniştri a unor
avize eficiente şi oportune cu privire la politicile care trebuie aplicate, pe baza
unei evaluări anuale a Comisiei (stimularea politicilor favorabile creşterii în
acord cu strategia Europa 2020);
- realizarea unei supravegheri integrate mai eficiente a politicilor
macroeconomice şi structurale, care să exploateze pe deplin beneficiile
38
examinării de către celelalte 26 state membre - inter pares (asigurarea
stabilităţii macroeconomice).
Adoptarea semestrului european implică o regândire a calendarului de
adoptare a bugetului naţional. Principalele implicaţii, pe termen scurt, sunt ¬
legate de procesul de elaborare a bugetului naţional pentru anul 2012:
conformarea la calendarul stabilit, capacitatea de preluare a recomandărilor
formulate de Consiliu şi armonizarea cu necesităţile naţionale, precum şi
¬
conformarea la cerinţele legate de conţinut corespunzătoare Programului de
Convergenţă.
Implementarea semestrului european se va realiza atât prin revizuirea
Codului de Conduită („Codul de conduită privind punerea în aplicare a
Pactului de Stabilitate şi de Creştere şi orientările privind formatul şi ¬
conţinutul programelor de stabilitate şi de convergenţă“), cât şi prin
adoptarea pachetului legislativ privind guvernanţa economică, propus de
către Comisie la 29 septembrie 2010. ¬
Calendar de lucru – Semestrul European – 2011-2012:

¬
¬
¬
Analiza Anuală a Creşterii Economice (Annual Growth Survey)
La 12 ianuarie 2011, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea Analiza
28
anuală a creşterii economice: către un răspuns global la criză , care constituie o

¬
analiză a creşterii economice şi a provocărilor cărora UE trebuie să le facă faţă
pe termen scurt. Comunicarea este însoţită de trei rapoarte:

¬
1. Raportul privind progresele înregistrate în cadrul strategiei Europa
2020, în care sunt prezentate evoluţiile obiectivelor principale ale UE,

¬
proiectele programelor naţionale de reformă (PNR) şi măsurile de reformă
preconizate de către statele membre;
28
Bruxelles, COM(2011) 11/2

39
 2. Raportul macroeconomic, care analizează perspectivele
macroeconomice ale UE, accentuând măsurile cu cel mai mare potenţial de
generare de efecte macroeconomice pozitive;
3. Proiectul de raport comun privind ocuparea forţei de muncă, ce
analizează situaţia ocupării forţei de muncă şi politicile referitoare la acest
domeniu.
Analiza privind creşterea economică stabileşte priorităţi economice pe
termen scurt pentru UE în trei domenii majore: macroeconomie, reforme
structurale şi consolidarea măsurilor de creştere economică, în cadrul fiecăruia
fiind indicate acţiunile prioritare pentru perioada 2011 – 2012.

I. Condiţii macroeconomice necesare creşterii economice

1. Implementarea unei consolidări fiscal-bugetare riguroase
Pentru UE este esenţială restabilirea climatului de încredere precum şi
evitarea intrării într-un cerc vicios alimentat de datoriile publice
nesustenabile, căderea pieţelor financiare şi creşterea economică redusă.
Acţiuni propuse pentru statele membre (în special cele vizate de procedura de
deficit excesiv):
- să menţină creşterea cheltuielilor publice sub nivelul creşterii PIB
pe termen mediu;
- să definească modul de orientare a cheltuielilor publice şi să extindă
măsurile pentru eliminarea deficitelor;
- să-şi mobilizeze eforturile pentru a evita deficitele bugetare
structurale, dificultăţile financiare şi creşterea datoriei publice;
- să extindă baza de impozitare şi să aplice impozite indirecte, care
sunt mai favorabile creşterii economice decât impozitarea directă.
2. Corectarea dezechilibrelor macroeconomice
Dezechilibrele macroeconomice persistente constituie o sursă majoră de
vulnerabilitate, în special în cadrul zonei euro.
În cazul statelor membre care înregistrează mari deficite de cont curent,
care au o capacitate slabă de adaptare şi un nivel redus al competitivităţii, sunt
necesare ajustări ample la nivelul preţurilor şi costurilor, alături de măsuri de
sprijin pentru realocarea forţei de muncă între diferitele sectoare şi companii.
Acţiuni propuse pentru SM:
- să prezinte, în cadrul PNR, măsuri concrete de corecţie a deficitelor
de cont curent, inclusiv sub aspectul reducerii gradului de
îndatorare;
- să identifice cauzele menţinerii unei cereri interne slabe şi să ia
măsuri de remediere a acesteia (sunt vizate statele membre care
înregistrează excedent bugetar).

40
 3. Asigurarea stabilităţii sectorului financiar
Încrederea în sectorul bancar constituie o condiţie prealabilă pentru
menţinerea stabilităţii financiare. Acest lucru impune convenirea unui cadru
de reglementare european mai robust şi crearea unui mecanism european de ¬
stabilitate (operaţional din anul 2013). Un nou test de stres, mult mai
ambiţios şi mai riguros, va fi organizat la nivelul UE în anul 2011.
Acţiuni propuse pentru SM: ¬
- să continue procesul de restructurare a sectorului bancar, în special
a băncilor care au beneficiat de un important ajutor de stat, în
scopul asigurării funcţionării corespunzătoare a ofertei de credit;
- să se asigure că băncile şi-au consolidat baza de capital în vederea
îmbunătăţirii capacităţii de rezistenţă la şocuri. ¬

II. Mobilizarea pieţelor muncii şi crearea de locuri de muncă

1.Sporirea atractivităţii muncii ¬
Persoanele cele mai vulnerabile sunt susceptibile de a fi permanent
excluse de pe piaţa forţei de muncă. Pentru a remedia această situaţie,
acordarea prestaţiilor sociale ar trebui să fie mai strâns legată de participarea la
formare profesională şi de căutarea activă a unui loc de muncă. ¬
Acţiuni propuse pentru SM:
- să reducă impozitarea forţei de muncă, în scopul stimulării cererii
de forţă de muncă şi generării de creştere economică;
- să conceapă contracte de muncă flexibile şi sisteme de îngrijire a
copiilor care să faciliteze participarea celui de al doilea membru al
¬
familiei la piaţa muncii;
- să accelereze eforturile de reducere a muncii nedeclarate atât prin
¬
normele existente, cât şi prin revizuirea sistemelor de prestaţii
sociale.
2.Reformarea sistemelor de pensii
Consolidarea fiscală trebuie să se bazeze pe o reformă a sistemelor de

¬
pensii pentru a le face mult mai sustenabile. Comisia Europeană va revizui
directiva privind fondurile de pensii şi va prezenta noi măsuri în contextul
monitorizării Cartei verzi privind pensiile, publicată în 2010.
Acţiuni propuse pentru SM:

¬
- să ridice vârsta de pensionare, în corelare cu speranţa de viaţă (este
valabil pentru acele state membre care nu au făcut, încă, acest
lucru);

¬
- să acorde prioritate reducerii schemelor de pensionare anticipată şi

¬ să folosească stimulentele specifice în vederea angajării lucrătorilor

vârstnici şi a promovării învăţării pe tot parcursul vieţii;

41
 - să încurajeze economisirea suplimentară privată pentru a creşte
veniturile pensionarilor;
- să evite adoptarea, pe fondul schimbărilor demografice, de măsuri
care afectează sustenabilitatea sistemelor de pensii.
3.Reintegrarea şomerilor pe piaţa muncii
Sistemele europene de protecţie socială au susţinut grupurile vulnerabile
pe parcursul crizei. Totuşi, odată ce redresarea economică va deveni o
certitudine, ar trebui să se procedeze la o revizuire a rolului ajutorului de
şomaj, concomitent cu asigurarea faptului că stimulentele oferite încurajează
munca şi sprijină adaptabilitatea lucrătorilor la condiţiile economice.
Acţiuni propuse pentru SM:
- să conceapă sisteme de stimulente care să determine şomerii să
reintre pe piaţa muncii sau să se lanseze într-o activitate
independentă, condiţionând acordarea ajutorului de şomaj de
participarea la formare profesională şi de căutarea activă a unui loc
de muncă;
- să asigure coerenţa între nivelul impozitării veniturilor (în special
pentru persoanele cu venituri mici), şi cel al ajutorului de şomaj;
- să-şi adapteze sistemele de asigurări de şomaj la ciclul economic, în
scopul îmbunătăţirii protecţiei sociale în vremuri de recesiune
economică.
4. Concilierea securităţii cu flexibilitatea
În anumite state membre, legislaţia referitoare la protecţia locurilor de
muncă creează rigidităţi pe piaţa muncii, împiedicând, astfel, o mai mare
participare la piaţa muncii.
Acţiuni propuse pentru SM:
- să acorde prioritate contractelor de muncă permanente, în
detrimentul celor temporare, fapt ce ar permite o îmbunătăţire a
perspectivelor de angajare ale persoanelor nou intrate pe piaţa
muncii;
- să simplifice sistemele de recunoaştere a calificărilor profesionale
pentru a facilita libera circulaţie a cetăţenilor, lucrătorilor şi a
cercetătorilor.

III. Măsuri prioritare pentru favorizarea creşterii economice

Recunoscând că 2011 este primul an de aplicare a strategiei Europa 2020,
inclusiv sub aspectul implementării noii guvernanţe economice, Comisia
Europeană a solicitat statelor membre creşterea nivelului de ambiţie în aplicarea
reformelor. Dat fiind actualul context, Comisia Europeană propune să facă o
revizuire a strategiei Europa 2020 la jumătatea perioadei sale de aplicare (2014) şi
să adopte măsuri suplimentare, dacă va fi cazul.
42
 1. Exploatarea potenţialului pieţei unice
Comisia Europeană va evalua punerea în aplicare a Directivei Servicii şi
va propune noi măsuri pentru a stimula creşterea economică prin
aprofundarea liberalizării sectorului de servicii. De asemenea COM va ¬
propune în 2011, măsuri de eliminare a diferenţierii în funcţie de criteriul
geografic pentru comerţul electronic, precum şi un cadru european care
reglementează proprietatea intelectuală, considerat un factor-cheie pentru
¬
dezvoltarea tehnologiilor digitale. Totodată, în 2011, se vor introduce
propuneri legislative referitoare la un cadrul de interoperabilitate european.
În domeniul fiscal, COM va propune măsuri de modernizare a
sistemului de TVA, introducerea unei taxe consolidate comune pentru
corporaţii şi să dezvolte o abordare integrată în privinţa sectorului financiar. ¬
Acţiuni propuse pentru SM:
- să implementeze, pe deplin, Directiva Servicii;
- să identifice şi să elimine restricţiile/obstacolele cu care se ¬
confruntă sectorul de servicii profesionale, precum şi acelea care
afectează comerţul cu amănuntul.
2. Atragerea capitalului privat pentru finanţarea creşterii economice
COM va prezenta propuneri privind emiterea de obligaţiuni pentru ca UE să ¬
finanţeze crearea de parteneriate public-privat de punere în aplicare a
proiectelor sale prioritare de investiţii, în special în domeniile energiei,
transporturilor şi TIC. În vederea facilitării accesului la finanţare pentru
IMM-uri, COM va prezenta propuneri legislative care să permită unui fond ¬
de capital de risc dintr-un stat membru să opereze pe întreg teritoriul UE şi de
eliminare a obstacolelor de ordin fiscal în calea activităţilor transfrontaliere.
Nu sunt avute în vedere măsuri pentru statele membre.

¬
3. Asigurarea accesului la energie eficientă din punct de vedere al costurilor
În 2011, Comisia va propune măsuri pentru crearea unei pieţe cu adevărat
integrate în domeniul energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor.
Totodată, COM va continua activitatea de elaborare de norme europene

¬
pentru produsele eficiente din punct de vedere energetic şi de promovare a
extinderii pieţelor de produse şi tehnologii inovatoare.
Acţiuni propuse pentru SM:
- să pună în aplicare, rapid, al treilea pachet legislativ privind piaţa
internă a energiei;
¬
- să consolideze măsurile în domeniul eficienţei energetice, ceea ce va

¬
permite realizarea de economii de energie importante şi crearea de
locuri de muncă, mai ales în sectorul construcţiilor şi serviciilor.

¬ 43
DAE - B-dul Aviatorilor 50A, sector 1, Bucureşti, tel.: 021-308.53.00, www.dae.gov.ro