Cultura si managemetul in Turcia

Palade Diana Corina

Grupa 3

1
 CUPRINS

1. Introducere .............................................................................................................................................. 3
2. Educatie .................................................................................................................................................... 3
3. Obiceiuri si sarbatori ................................................................................................................................ 4
4. Festivaluri turcești .................................................................................................................................... 5
5. Politica...................................................................................................................................................... 5
6. Economie .................................................................................................................................................. 6
7. Agricultura ................................................................................................................................................ 7
8. Cultura ...................................................................................................................................................... 7
9. Religie ....................................................................................................................................................... 8
10. Cele mai uimitoare lucruri despre Turcia .............................................................................................. 9
11. Bucataria turceasca ................................................................................................................................ 9
12. Managementul Turciei ......................................................................................................................... 10
13. Simbolurile Turciei ............................................................................................................................... 10
14. Intalnirile de afaceri ............................................................................................................................. 11
15 .Bibliografie .......................................................................................................................................... 11

2
1. Introducere

Turcia este întinsă pe două continente 97% se află în Asia (Anatolia) și 3% Europa
(peninsula Balcanică). Are suprafața de 783 562 km2. Capitala sa este Ankara, limba oficiala
este limba turca, iar din punct de vedere religios este împărțită în 99,8% musulmani și 0,2%
alții. Denumirea sa oficială este Republica Turcia, având ca monedă națională Lira și
sărbătorindu-și ziua națională în data de 29 octombrie.
Turcia este o republică democratică, laică, constituțională al cărei sistem politic a fost
stabilit în 1923. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OIC și Consiliul Europei. În
octombrie 2005 Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Ankara.
Strâmtoarea Bosfor care separă Asia de sud-vest de Europa de sud-est se află în
Turcia. Anatolia e situată între Marea Neagră la nord și Marea Mediterană la sud, cu Marea
Egee și Marea Marmara la vest. Unii geografi consideră Turcia ca o parte a Europei datorită
anumitor caracteristici culturale, politice și istorice. Datorită poziției sale geografice
între Europa și Asia și între trei mări, Turcia a fost o răscruce istorică, patria și câmpul de luptă a
mai multor mari civilizații și un centru de comerț.
Turcia a început negocierile complete cu UE în 2005, a fost un membru asociat al
Comunității Economice Europene încă din anul 1963 și a atins acordul uniunii vamale în 1995.
Turcia, de asemenea, a promovat relațiile culturale, politice, economice și industriale cu lumea
de Est, în particular cu Orientul Mijlociu și cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenența
în organizații ca Islamic Conference and Economic Cooperation Organization. Având în vedere
așezarea strategică, economia dezvoltată și armata modernizată, Turcia este clasificată ca o
putere regională de oamenii politici și economiștii mondiali.

2. Educatie

Sistemul de învățământ turc este asigurat de catre guvern, existând instituții de

învățământ preşcolar, primar, secundar şi superior, precum și alte centre de formare în
supravegherea Ministerului Educației Naționale. Instituţiile de învăţământ superior nu au taxe de
școlarizare.
Cu toate acestea, elevii vor primi sprijin financiar, în cazul în care nu au fondurile necesare
pentru a-şi continua educaţia. Conform Statisticii Naţionale pentru Educaţie, în Turcia la sfârşitul
anului 2012, existau “168 de universităţi în Turcia, de stat şi private, din care 2/3 sunt de stat şi
1/3 sunt private”. Conform Statisticii Naţionale pentru Educaţie, universităţile sunt alcătuite din
facultăţi şi şcoli de patru ani, care oferă programe de licenţă, şi şcoli profesionale de doi ani, care
oferă programe de pre-de licenţă de natură profesională. Există, de asemenea, programe de
masterat şi doctorat, care sunt coordonate de către institute de studii postuniversitare. Toate

3
programele de doctorat necesită o diplomă de Master şi trebuie să fie finalizate în patru ani.
Programele de doctorat constau în cursuri, un examen de calificare doctorală (atât în scris şi oral),
şi susţinere unei teze de doctorat.

3. Obiceiuri si sarbatori

Un obicei specific în Turcia este cel al ajutorului social şi instituţiilor de binefacere din
partea statului,a persoanelor particulare sau a proprietăţilor religioase (vakifuri) pentru permise
de boală,dezvoltarea agriculturii,editare de cărți,chletuieli de nuntă,construcţie de cetăţi, plata
datoriilor,organizarea bairamului,împărţirea de haine. Ajutorul era dat de rude,vecini sau chiar
întregul sat celor infirmi,bătrâni,bolnavi,sau minori .Un alt mod prin care ii ajutau era neridicarea
unei părţi din cereale,legume,fructe de pe ogoare,livezi sau grădini,lăsate intenţionat pentru cei
nevoiaşi.
O alta sărbătoare foarte interesantă este cea a anului nou,se sărbătoreşte la 21 martie în
stil gregorian. Cu ocazia acestei sărbători se aprind focuri,numite tongar și sunt rostite
cuvintele:bolile şi necazurile să ardă în acest foc.În fața caselor se bate câte un ţăruş,ca simbol
aducator de noroc,dansandu-se la lumina torţelor,iar în casă începe petrecerea în familie,unde
tata va pregati o tavă cu șapte tipuri de bunătăți. După terminarea mesei de revelion se trece la un
alt moment de cumpănă:ghicirea viitorului.Fiecare persoană are un vas plin cu apă şi șapte
chei,iar în functie de vorbele auzite de la vecini,va avea un an cu bucurii sau necazuri.Un alt
obicei este vasf-i hal.Fetele aruncă într-un bazin cu apă de izvor 2 ace de cusut învelite în
bumbac,iar dacă cele 2 ace se vor apropia,fetele se vor căsători cu cei pe care îi iubesc.Băieţii le
fac cadouri iubitelor,prin horn,urcandu-se pe casă. Pe lângă obișnuitul pilaf,de anul nou se
pregatesc și ouă roșii.
Privind căsătoriile,până în1926 un bărbat avea dreptul la 4 soţii.Turcii țin foarte mult la
familie, iar feciorii își vor construi casele aproape de părinți.Fetele vor urma întotdeauna familia
soțului.Moștenirea se va împărți prin tradiție.Fetele primesc mai puţin,pentru a nu se înstrăina
averea.Părinții tinerilor se vor întelege privind căsătoriile,pot fi logodiți chiar și copii mici,iar
prima nevastă era superioară celorlalte.Obiceiurile sunt păstrate mai mult în zonele rurale,unde
miresele încă se îmbracă în haine tradiționale.Tradițiile de nuntă sunt mult mai păstrate în zonele
rurale,acolo unde miresele încă poartă hainele tradiționale zonei în care trăiesc.
Musulmanii sunt obligați să se căsătorească,iar evenimentul durează câteva zile,cu foarte
mulți invitați.Musulmanii nu au voie sa renunte la credința lor,în caz contrar vor fi pedepsiti cu
moartea.O persoană de alta religie nu are voie să se căsătorească cu o musulmancă,dar un
musulman are dreptul de a se căsători cu o femeie de altă religie.Aceasta va fi obligată să se
convertească,iar copiii vor fi considerați direct musulmani.
Haremul reprezintă marea diferență dintre obiceiurile poporului şi cele ale aristocraţiei.
Membrele haremului erau instruite strict, prin care învăţau limba turcă,manierele aristocrate,
dans şi muzică.Cele mai frumoase erau alese pentru a servi în apartamentele sultanului,mamei
sale,soţiilor suveranului,prinţilor. Mama sultanului era stăpâna tuturor femeilor.Acesta își va

4
alege dintre acestea soțiile. Haremul era foarte bine organizat,fiecare își știa cu precizie
atribuțiile.Femeile se ocupau de chestiunile administrative, astfel unele pregăteau masa,altele
cafeaua,altele baia,etc.În harem mai existau cinci secretare care ţineau evidenţa bunurilor şi o
serie de moaşe,doici şi femei de serviciu.
În fiecare an în a 9-a lună a calendarului islamic cea a Ramadanului,musulmanii celebrează
luna în care a primit revelația Coranului de la Allah profetul Muhammad . Timp de aproximativ
30 de zile musulmanii adulți postesc din zori până la apusul soarelui fără băutură și relații
sexuale.

4. Festivaluri turcești

-Cursele cu camile~~în satul Selcuk,la mijlocul lunii ianuarie

Festivalul internațional de Film~~de la Istanbul
-Festivalul lalelelor (floarea preferată din Imperiul Otoman)~~Istanbul la sfîrșitul lunii aprilie.
-Festivalul de la Selçuk~~la începutul lui mai
-Festivalul Caucazului~~pe înălțimile de deasupra orașelului Artvin la sfârșitul -lunii iunie
-Sărbătoarea căpșunilor~~în Bartin,în luna iunie
-Festivalul Internațional al vinului~~în Urgup,în luna iunie
-Festivalul de lupte~~la Sarayici,la începutul lunii iunie
-Festivalul rustic Kafkasor~~aproape de Artvin,în a treia săptămână din Iunie
-Festivalul de folclor și muzică~~din Bursa,la mijlocul lunii iulie
-Festivalul internațional de Jazz~~Istanbul în primele două săptămâni din luna iulie
Troia reînviată~~începutul lui august
-Festivalul sporturilor acvatice~~sfârșitul lunii iulie și începutul lui august
-Festivalul pepenilor roșii de la Diyarbaki~~începând cu mijlocul lunii septembrie

5. Politica

Politica Turciei este una republicanǎ. La fiecare 4 ani se voteazǎ alt președinte.
Președintele Turciei este Recep Tayyip Erdogan.
Turcia este un membru fondator al Națiunilor Unite (1945), OECD (1961), OIC (1969), OSCE
(1973), ECO (1985), BSEC (1992) și al economiilor mari G-20 (1999). Pe 27 octombrie 2008,
Turcia a fost aleasă ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
Turcia este un membru eficient al consiliului de la începutul lunii ianuarie 2009. Turcia a mai
fost membru al Consiliului de Securitate al ONU în 1951-1952, 1954-1955 și 1961.

5
 Menținându-și orientarea pro-occidentală, relațiile cu Europa au fost întotdeauna partea
centrală a politicii externe a Turciei. Turcia a devenit membru fondator al Consiliului Europei în
1949, candidând pentru asocierea ca membru în CEE (predecesor al UE), în 1959, și a devenit
membru asociat în 1963. După decenii de negocieri politice, Turcia a candidat pentru statutul de
membru deplin al CEE, în 1987, și a devenit, în 1992, membru asociat al UE, semnând acordul
Uniunii Vamale cu UE ( în 1995) și a început, oficial, negocierile formale de aderare cu UE încă
din 30 octombrie 2005. Procesul de aderare va avea, probabil, câteva decenii, pentru că persistă
dezacordurile politice și culturale dintre UE și Turcia.
Un alt aspect definitoriu al relațiilor externe ale Turciei au fost legăturile sale cu SUA.
Bazat pe amenințările comune reprezentate de Uniunea Sovietică, Turcia s-a alăturat la NATO în
1952, asigurându-și strânse relații bilaterale cu Washington pe tot timpul Războiului Rece. În
perioada de după războiul Rece, importanța geostrategică a Turciei s-a reorientat înspre
apropierea de Orientul Mijlociu, Caucaz și Balcani.
Independența statelor turce din Uniunea Sovietică în 1991 a permis Turciei (care are o
moștenire lingvistică și culturală comună cu acestea) să-și extindă relațiile politice și economice
adânc în Asia Centrală. Cel mai proeminent succes în relațiile sale cu aceste state e prelungirea
(cu multe miliarde de dolari) a conductelor de gaze naturale și ulei de la Baku, în Azerbaijan, la
portul Ceyhan din Turcia.

6. Economie

Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere

economic. Industria energetică este reprezentată, îndeosebi, prin industria cărbunilor (mai ales
lignit si huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrică se obține în cadrul
hidrocentralelor și termocentralelor. În anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibili al
Turciei a provenit din afara țări
Sectorul turismului a experimentat rapid creșterea în ultimii 20 ani, și constituie o parte
importantă a economiei. În 2008, au fost 30.927.192 vizitatori în țară, care au contribuit cu 21,9
miliarde dolari la veniturile Turciei.
Alte sectoare ale economiei turcești sunt cele: bancare, construcțiile, tehnologiile casnice,
electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier și oțel, industria
constructoare de mașini și auto. Turcia are o industrie auto mare și în creștere, care a produs
1147110 vehicule în 2008, clasându-se pe locul 6 ca producător în Europa (după Marea Britanie
și înaintea Italiei), și al 15-lea în lume. Turcia este, de asemenea, una din națiunile care conduc
construcțiile navale (în 2007, țara s-a situat pe locul 4 în lume - după China, Coreea de Sud și
Japoniei - în ceea ce privește numărul navelor comandate și pe locul 4 în lume - după Italia, SUA
și Canada - în ceea ce privește numărul mega-iahturilor comandate.
În ultimii ani, inflația mare a fost controlată și aceasta a condus la lansarea, la 1 ianuarie
2005, unei valute noi, lira nouă turcească, ceea ce a întărit succesul reformelor economice. În 1
ianuarie 2009, noua liră turcească a fost redenumită, încă o dată, ca Liră Turcească, cu
introducerea unor noi bancnote și monezi

6
7. Agricultura

O treime din suprafața Turciei este utilizată pentru agricultură din care aproximativ jumătate
din terenul agricol este folosit pentru culturile de câmp și aproximativ o treime pentru pășunat.
Aceste proporții au rămas destul de stabile începând cu anii 1960. O proporție mai mică din
terenuri sunt cultivate cu viță de vie, livezi, plantații de măslini și legume. Cele mai importante
culturi de câmp sunt cerealele, acestea ocupănd o jumătate din suprafața cultivată.
Creșterea animalelor este o activitate economică importantă. Proprietățile de terenuri sunt în
general mici, în medie o fermă de familie avănd 5 hectare. Produsele agricole oferă venituri
substanțiale la export: bumbacul,tutunul, fructele, legumele, animalele și produsele zootehnice
sunt produsele principale.

8. Cultura
Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale dobindite de un popor si
transmise din generatie in generatie. Ea are urmatoarele caracteristici:

1. Este invatata. Cultura este dobandita prin invatare si experienta.Ea nu este

mostenita biologic.
2. Este impartasita. Oamenii apartinand aceluiasi grup, organizatii sau societati
impartasesc cultura. Ea nu este specifica unei singure persoane.
3. Este transmisa din generatie in generatie.Cultura este acumulata in timp si
transmisa din generatie in generatie.
4. Este simbolica. Cultura se bazeaza pe capacitatea umana de a simboliza sau de a
folosi unele lucruri pentru a le reprezenta pe altele.
5. Este adaptiva. Cultura se bazeaza pe capacitatea umana de a se schimba si
adapta.

Cultura Turciei rezultă din osmoza mai multor elemente de origini diverse : anatoliene, greco-
romane, bizantine și otomane (ultima fiind ea însăși un amestec de influențe islamice, turce și
iraniene), la care s-au adăugat mai tardiv cultura și tradițiile occidentale, care au influențat
Imperiul Otoman, dar mai ales Republica Turcă (aceasta adoptând alfabetul latin, despărțirea
dintre stat și religie, și instituții copiate după țările apusene). Influența culturală a Occidentului
continuă și astăzi, îndeosebi în orașe și în partea de apus a țării, în timp ce, la țară și în răsăritul
țării, tradițiile și religia au o influență mult mai mare. Acest amestec original rezultă din
întâlnirea dintre turci și băștinașii din Anatolia (lazi, greci, armeni, kurzi și alții) cu care s-au
întâlnit la capătul migrației lor din Asia Centrală până la Marea Mediterană și Marea Neagră, în
vestul Asiei.

7
 O Turcie transformată cu succes într-un stat național modern, a permis creșterea libertății de
expresie artistică, în ciuda unor perioade de cenzură, mai mult politică. În timpul primilor ani ca
republică, guvernul a investit multe resurse în artele frumoase, ca muzeele, teatrele, operele și
arhitectura. Diverși factori istorici joacă roluri importante în definirea identității moderne
turcești, cultura turcă este un produs a eforturilor de a fi un stat „modern”, în timp ce își menține
tradiția religioasă și valorile istorice.
Îndeosebi muzica și literatura turcească arată, în zilele noastre, un amestec al influențelor
culturale, amestec izvorât din interacțiunile dintre tradițiile turcice și lumea islamică, pe de-o
parte, și tradițiile europene, pe de altă parte. Literatura turcă a fost cel mai mult influențată de
literatura persană și arabă în timpul erei otomane, deși după perioada Tanzimatului, efectele altor
tradiții (populare turcești și literare europene) au devenit tot mai simțite. Amestecul influențelor
culturale este dramatizat, de exemplu, sub formă de „noi simboluri de conflict și intercalare de
culturi” adoptate în lucrările lui Orhan Pamuk, câștigător al Premiului Nobel pentru literatură în
2006. Dar cultura populară se uniformizează precum cea a multor alte țări, fiind puternic
influențată de televiziune : potrivit cercetătorilor, aproximativ 70% din cetățenii turci n-au citit
niciodată alte cărți, decât romane polițiste, de aventuri sau sentimentale, și asta numai în timpul
timpului de transport în comun.
Elementele arhitecturale din Turcia sunt, de asemenea, testamente ale amestecului unic de
tradiții, care au influențat regiunea de-a lungul secolelor. Pe deasupra elementelor tradiționale
bizantine prezente în numeroase părți ale Turciei, multe artefacte ale arhitecturii otomane de mai
târziu arată îmbinarea rafinată a tradițiilor locale și islamice.
Sinan Mimar este considerat pe scară largă ca cel mai bun arhitect al perioadei clasice în
arhitectura otomană. Încă din secolul al XVIII-lea, arhitectura turcească a fost din ce în ce mai
influențată de stilul occidental și poate fi văzută în Istanbul, unde clădiri ca Dolmabahce și
Ciragan dăinuiesc lângă numeroase zgârie-nori moderni.

9. Religie

Turcia este un stat secular, fără o religie oficială de stat; Constituția Turciei enunță
libertatea religiei și a conștiinței. Aproximativ 99% din populație e înregistrată, însă, ca
fiind musulmană, majoritatea fiind sunniți; cu toate acestea, un sondaj realizat în 2007 a constatat
că aproximativ 3% dintre adulți își definesc relațiile cu religia ca fiind „fără convingere
religioasă” sau că „nu cred în obligațiile religioase”.
În ultimii ani, de când țara este guvernată de un partid islamist, minoritatea secularistă, în
special elitele universitare și științifice au fost vizați de politicile proreligie ale administrației
centrale. Profesorii universitari care au introdus reforme laicizante în guvernările seculariste sau
care au militat pentru menținerea religiei în afara campusurilor universitare, sunt acum arestați,
un astfel de exemplu fiind Kemal Gürüz, fost șef al Consiliului Educației Superioare; alt
exemplu este Mehmet Haberal, un chirurg transplantolog de renume mondial. Guvernul islamist
are în vizor nu numai universitatea, ci și Academia de Științe, căreia printr-o nouă lege i s-a
modificat procedura de alegere a noilor membri; până acum, academicienii înșiși alegeau noii
membri, de acum, însă, guvernul va decide cine e sau nu e academician.

8
10. Cele mai uimitoare lucruri despre Turcia
 Turcia a fost printre primele țări care a acordat femeilor dreptul de a vota, înaintea multor
țări europene, în anul 1930 pentru alegerile locale și în 1934 pentru alegerile naționale.
 Turcia are cele mai multe moschei pe cap de locuitor din întreaga lume, în total peste
82.600.
 Două dintre cele șapte minuni ale lumii antice se găsesc pe teritoriul Turciei: templul zeiței
Artemis din Efes și Mausoleul din Halicarnas, la un kilometru depărtare de Bodrum.
 În urmă cu 50 de ani existau peste 125 de specii de pești în Marea Marmara, acum au mai
rămas doar 10.
 În alfabetul turcesc nu se găsesc literele q, x și w.
 Tünel sau funicularul din Istanbul este al doilea cel mai vechi mijloc de transport subteran
din lume, după metroul londonez. A fost pus în funcțiune în 1875 și făcea legătura între
două cartiere: Karaköy şi Beyoğlu.
 Cel mai vechi pod din lume încă în uz este un pod construit peste râul Meles din Izmir și
datează din anul 850 î.e.n.
 Războiul troian a avut loc pe teritoriul de astăzi al Turciei, în Çanakkale, un oraş din partea
vestică a țării, în locul unde astăzi se regăsește o replică a celebrului cal troian.
 Rămășițele celei mai vechi universități din istoria umanității au fost descoperite în Harran,
în sud-estul Turciei.
 Vânzătorii de înghețată de pe străzile din Turcia fac un adevărat one-man-show până să îți
ofere desertul achiziționat.
 Turcia are cel mai mare număr de utilizatori Facebook din lume după Statele Unite ale
Americii și Marea Britanie – 14 milioane de persoane au cont pe această platformă socială.
 Cel mai valoros covor din lume, din mătase, este păstrat la Muzeul Mevlana din Konya și
are 144 de noduri pe centimetru pătrat
 Constantinopolul, azi Istanbul, fosta capitală a Imperiului Roman, a fost construit pe șapte
coline pentru a semăna cu Roma.

11. Bucataria turceasca

Bucataria turceasca e situata pe locul 3 in lume. Cafeaua turceasca vine din Etiopia si a
fost introdusa in Istanbul de catre guvernatorul Yemenului in sec. 16. Bautura nationala este
Raki, cunoscut si sub numele de “puterea Leului”. Mancare traditionala e kebab, borek, dolma,
dulciuri ca baclava, rahat.
Marea majoritate a Turciei este compusa din teritoriul Asiatic al Anatoliei, o mare peninsula
muntoasa. Capitala, Ankara, este localizata acolo. Restul Turciei ocupa sud-estul Europei.
Aceasta regiune de dealuri fertile este casa orasului Istanbul, cel mai mare oras din Turcia.

9
Turcia Asiatica si Turcia Europeana sunt separate de trei cai maritime de mare importanta
strategica: Marea Marmara, Stramtoarea Bosfor si Stramtoarea Dardanele. Impreuna, ele
formeaza singura cale pe apa dintre Mare Neagra si Marea Egee.

12. Managementul Turciei

Managementul nu poate fi exportat nici ca stil nici ca modalitate de aplicare.El trebuie adoptat
la specificitatea culturală a țării în care se inițiază sau dezvoltă afacerea și anume la specificitatea
culturală a Turciei
Managerii din Turcia au o mare capacitate de conducere și ințiativă. Totuși, participarea și
controlul intern sunt mai reduse decât în alte țări.
Turcii sunt destul de experimentaţi în lucrul cu întreprinderile străine. Managerii străini îi
consideră pe turci flexibili şi practici. Cel mai bun mod de a-i aborda este prin telefon şi e-mail
în stadii incipiente, apoi prin comunicări directe.

Atunci când interacţionează cu colegii şi cunoştinţele, o lungime de braţ este o distanţă

adecvată de spaţiu interpersonal. Cu toate acestea, spaţiul personal este mai aproape de turci
decât ceea ce ar putea fi considerate normale pentru mulţi străini, astfel încât aceasta poate fi un
pic ciudat pentru unii oameni. Pentru relaţii mai strânse, cum ar fi prieteni şi membri ai familiei,
spaţiul interpersonal devine chiar mai mic şi există o doză rezonabilă de a atingeri.

Gesturile publice de afecţiune sunt limitate, chiar dacă atingerea este cultural acceptată ca
normă în comunicarea non-verbală, fără a fi nevoie de o relaţie intimă. Strângerile de mână sunt
importante pentru turci. Este important să se dea mâna în semn de salut atunci când întâmpini pe
cineva şi, de asemenea, atunci când pleacă, amabilitatea este considerată un semn de respect

13. Simbolurile Turciei

Cel mai puternic simbol al Turciei este steagul. Când o să mergeți prima oară în Turcia o să
remarcați prezența steagului peste tot. Turcii îți iubesc mult drapelul și sunt mândrii de el. Steagul
Turciei este format dintr-o semilună și o stea albă pe fond roșu. Roșul este o culoare proeminentă
în istoria Turciei, în special cu referire la bătăliile sângeroase ale Războiului turc de
independență. Semiluna și steaua, deși considerate de obicei ca fiind islamice, erau folosite în
Asia Mică și în cultura turcă înainte de convertirea la această religie. Steagul era inițial doar o
semilună pe un fundal verde, însă în 1793, sultanul Selim al III-lea a schimbat culoarea în roșu,
iar în 1844 a fost adăugată steaua.

10
 Al doilea simbol al Turciei este portretul lui Mustafa Kemal Ataturk. În Turcia fiecare
prăvalie are un tablou cu portretul lui Mustafa Kemal Ataturk.
Al 3 -lea simbol al Turciei este ochiul Fatimei cel aducător de noroc.

14. Intalnirile de afaceri

Întâlnirile iniţiale sunt de obicei formale, aşa cum afacerile sunt o chestiune serioasă şi
trebuie să fie tratate în acest fel. Deci, este important să se evita a fi prea degajat şi prietenos, în
ciuda relaţiei personale care ar fi putut fi dezvoltată. Întâlnirile iniţiale cu greu duc vreodată la
decizii şi sunt utilizate în principal ca modalităţi de a cunoaşte unul pe altul. Aşa că nu încercaţi
să limitaţi discuţia numai la afaceri. La începutul reuniunii, este de aşteptat să vă salutaţi
omologul turc cu o strângere de mână fermă. Pentru femeile turce, oamenii trebuie să aştepte ca
dumneaei să întindă mâna mai întâi.

Mici discuţii sunt bune pentru a intra în conversaţie înainte de începerea discuţiilor de
afaceri. Prezentările trebuie să fie scurte şi la obiect. Propunerea ar trebui să fie în mod clar
structurată şi prezentată. Într-o prezentare materialele vizuale ajută mereu, deci încercaţi să le
utilizaţi bine – grafice clare cu mai puţin text. De asemenea, este o idee bună de a traduce
materiale importante la turcă, în scopul de a transmite mesajul tuturor.

15 .Bibliografie
https://turcalaunceai.ro/100-de-lucruri-uimitoare-despre-turcia/
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/management-si-
cultura-in-turcia-361882.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Turcia
http://businessculture.org/ro/southern-europe/turkey/

11