Sistemul de indicatori statistici

ai seriilor cronologice

Dumitrachescu nicoleta-Laura

Iancu Maria-Manuela

0
 Statistica matematica

Definitie- caracteristici generale

Statistica matematica este o ramura a matematicii ce preia de la statistica materia prima careia
prin intermediul teoriei probabilitatilor ii prezinta legitatea caracteristicilor in modele abstracte.

Statistica matematică se suprapune considerabil cu statistica. Matematicienii specializați se

ocupă de îmbunătățirea metodelor statistice, iar statisticienii adesea formulează probleme
matematice.

Matematicieni și statisticieni ca Gauss, Laplace și C. S. Peirce au fost cei care au formulat

teoria deciziilor pe baze probabilistice și a funcțiilor de utilitate. Teoria deciziilor bazată pe
date statistice a fost dezvoltată de Abraham Wald și școala sa.

Rationamentul statistic realizeaza trecerea de la masa amorfa de date individuale, culese prin
observare statistica, la un sistem de indicatori statistici, specifici intregului ansamblu investigat

Conceptele de bază ale statisticii matematice sunt

 frecvența, absolută sau relativă,
 mărimea statistică,
 legea de repartiție sau de distributie a unei mărimi,
 variabilitatea sau stabilitatea unei mărimi,
 corelațiile sau conexiunile între două caracteristici sau două mărimi statistice,
 indicatori statistici.

De asemenea, se folosesc conceptele de variabilă aleatoare, câmp de probabilitate sau câmp

statistic, valoare medie, abatere, abatere pătratică.

Teoriile folosite în statistică au la bază teoria probabilitatilor.

Statistica matematică folosește diferite teorii, ca:
 teoria selecției (cu teoria estimatiei, a testelor de semnificatie), teoria controlului statistic
(mai ales în industrie),
 teoria deciziilor cu analiza secventială
 teoria predicției, legată de teoria proceselor stochastice.(uneori proces aleatoriu, este
contrarul procesului determinist considerat in teoria probabilitatilor)

1
 Notiunea de indicator statistic

Indicatorul statistic, în forma sa generala, este expresia numerica a manifestarilor unor

fenomene, procese, activitati sau categorii economice si sociale, delimitate în timp, spatiu si
structura organizatorica. Pentru cunoasterea fenomenelor de masa, indicatorii statistici
îndeplinesc mai multe functii si anume:
 de masurare;
 de comparare;
 de analiza sau sinteza;
 de estimare;
 de verificare a ipotezelor si/sau de testare a semnificatiei parametrilor utilizati.

Indicatorul statistic cuprinde doua parti:

 parte notionala,cu care se defineste continutul si pt care se stabileste o
metodologie unica de calcul
 expresia numerica, concretizata ca timp, spatiu si delimitare organizatorica

Indicatorii statistici pot fi primari sau derivati, dar si relativi in raport cu indicatorul baza
de raportare(ex. De structura, de coordonare, de intensitate)

Indicatorii primari se obtin în procesul prelucrarii primare prin operatii

de centralizare/agragare etc. a datelor, care provin dintr-o observare totala sau
partiala.

Indicatorii derivati se obtin prin comparari, abstractizari, generalizari

si sintetizari, operatii aplicate marimilor absolute sau relative ale indicatorilor
primari. Indicatorii derivati au rolul de a pune în evidenta aspecte calitative ale
fenomenelor analizate întrucât: exprima relatia dintre partile colectivitatii;
dintre diferite caracteristici; legaturile de interdependenta dintre
fenomene sau valorile tipice, care se formeaza în mod obiectiv; contributia
diferitilor factori de influenta la variatiile unui fenomen complex etc.
Indicatorii statistici derivati, în mod frecvent se obtin prin comparatii,si poarta numele de
indicatori relativi, dar si prin alte metode de calcul.

2
 Seriile cronologice

Seria cronologica este formata din doua siruri de date paralele in care primul sir arata
variatia caracteristicii de timp, iar cel de’al doilea sir, variatia caracteristicii cercetate, de
la o unitate de timp la alta. Se mai numesc serii de timp sau serii ale dinamicii
Exemple:
 Evolutia lunara a exporturilor sau a importurilor realizate de o firma
 Evolutia cifrei de afaceri
 Evolutia lunara a stocurilor de marfuri dintr’un depozit
Observatie:caracterizarea evolutiei in timp a unui fenomen presupune ca timpul sa fie
variabil, iar spatiul si structura organizatorica sa fie constante y=f(t).

O serie de timp constă într-o secvenţă de observaţii asupra unei variabile Y , ordonate după
parametrul timp. Frecvent, măsurătorile asupra variabilei sunt efectuate la intervale egale
de timp, seria cronologică fiind prezentată sub forma:
1 2 ... t ... T 
Y :  
 Y1 Y2 ... Yt ... YT 
Scopul analizei seriilor de timp constă în înţelegerea şi modelarea mecanismului de generare
a termenilor seriei; odată elaborat, modelul este utilizat pentru obţinerea de previziuni.
Previziunea este o inferenţă asupra variabilei, în afara perioadei observate. Vom nota prin
ŶT  h previziunea variabilei Y efectuată la momentul T pentru un orizontul de timp h.

În analiza seriilor cronologice este necesar ca lungimea perioadei observate să fie suficient
de lungă pentru a face posibilă estimarea unui model adecvat calitativ, care să surprindă
mecanismul real de generare al fenomenului, respectiv să permită identificarea unor
componente ale evoluţiei pe termen lung. În acelaşi timp datele trebuie să rămână
comparabile în timp. Condiţiile în care evoluează fenomenul este necesar să rămână în
esenţă aceleaşi. Astfel, nu este indicat a se utiliza în elaborarea de modele, serii cronologice
ce acoperă perioade de schimbări economice sau politice majore, război, sau alte
evenimente excepţionale.
Din punct de vedere economic, previziunea este o sarcină relativ dificilă, urmare a
complexităţii mediului economic. Abordările tradiţionale sunt uneori subiective şi prea
simplificatoare, în timp ce metodele moderne sunt mai riguros fundamentate teoretic dar
sunt şi mai complexe, necesitând experienţă şi o intervenţie activă a analistului.

Tipuri de serii cronologice:

3
 Serii cronologice de intervale (de fluxuri)
 Sunt formate din mărimi asociate unor perioade de timp;
 In cadrul acestora fiecare valoare individuală yi reprezintă rezultatul unui proces
care se desfăşoară pe un interval de timp.
 Seriile cronologice de intervale permit însumarea valorilor, obţinându-se astf
939w225j el un indicator totalizator pentru întreaga perioadă de analiză.

Serii cronologice de momente (de stocuri),

 Sunt formate din mărimi care se referă la anumite momente de timp.
 In cadrul acestora, fiecare valoare individuală caracterizează numeric nivelul la
care a ajuns fenomenul analizat într-un moment dat.
 Seriile cronologice de momente nu permit cumularea valorilor termenilor, deoarece
acestea reflectă, în mod repetat, elementele care coexistă în momente diferite de timp.

Indicatorii statistici ai seriilor cronologice

Pentru caracterizarea evolutiei in timp al unui fenomen de masa in complexitatea sa din

termenii unei serii cronologice se calculeaza un sistem de indicatori statistici,analititci si
sintetici.

Indicatorii SCR sunt:

1) absoluti(de nivel,de volum,modificare absoluta)
2) relativi(indicele de dinamica,ritmul relativ)
3) medii(nivel mediu,spor mediu,indicele mediu de dinamica,ritmul mediu)
De asemenea, analiza statistica a termenilor unei SCR impune alegerea unei baze de
comparare sau nivel de referinta, care sa fie tipica procesului analizat. In cazul variabileor
economice se impune folosirea:
 Unei baze fixe-nivel de referinta neschimbat pt intreaga perioada analizata
 Unei baze in lant-nivel de referinta mobil ce gliseaza in timp simultan cu perioada la
care se refera indicatorul. De regula, se foloseste pperioada imediat anterioara

1. Indicatorii exprimati prin marimi absolute

4
Aici se includ acele mărimi numerice, care exprimă starea fenomenului intr’o perioada de
timp sau modificarile aparute in perioade succesive de timp,în unităti de măsură specifice
acestuia.

 Indicatorul de nivel (yt) exprima valorile individuale ale caracteristicii

corespunzatoare conditiilor de producere a fen. urmarit
 Indicatorul de volum (Σyt) reprezintă suma termenilor SCR de intervale
 Modificarea absolută (Δt/t’) arată cu câte unităti s-a modificat valoarea individuală
într-o perioadă „t”,fată de o perioadă „t¢ ”, luată ca bază de comparatie.
 Modificările absolute cu bază fixă:
Se calculează prin diferenţă între valoarea corespunzătoare perioadei t şi
valoarea corespunzătoare unei perioade imobile, considerată bază de
comparaţie. De obicei baza de comparaţie este primul termen al seriei.

 Modificările absolute cu bază mobilă sau în lanţ:

Se calculează prin diferenţă între valoarea corespunzătoare perioadei t şi
valoarea corespunzătoare perioadei precedente t-1.

 Proprietate : modificarile absolute cu baza în lant, reprezintă sporul cu bază fixă,

suma modificărilor:

 Diferenţa a două modificări consecutive cu bază fixă este egală cu modificarea cu

bază în lanţ corespunzătoare.

2. Indicatori exprimati prin marimi relative

Pot fi utilizati în analiza comparativă a evolutiei mai multor fenomene.

Ei redau proportia sau decalajul, din nivelurile realizate, ale unei caracteristici în
perioade distincte.
Indicatorii relativi exprimă de câte ori valoarea unei variabile este mai mare sau mai
mică, fată de cea aleasă bază de comparative., precum si modificarea valorii, procentual,a
caracteristicii, din perioada, raportata fata de cea din baza de raportare.

Clasificare:
• Indicele de dinamica-se calculeaza ca marime relativa a dinamicii, care arata de
cate ori s’a modigicat valoarea caracteristicii fata de cea din baza de raportare
a) Indici cu baza fixa: se calculează prin raport între valoarea corespunzătoare perioadei t
şi valoarea corespunzătoare unei perioade imobile, considerată bază de comparaţie. De
obicei baza de comparaţie este primul termen al seriei.

5
b) Indici cu bază mobilă sau în lanţ : se calculează prin raport între valoarea
corespunzătoare perioadei t şi valoarea corespunzătoare perioadei precedente t-1.

Observatii:
 Înmulţind doi sau mai mulţi coeficienţi cu baza în lanţ obţinem coeficientul cu
bază fixă corespunzător

 Împărţind doi coeficienţi, alăturaţi, cu bază fixă, obţinem coeficientul cu bază

în lanţ corespunzător.

 Ritmul modificarilor relative sau ritmul sporului este un alt indicator relativ,
care exprima cu cat la suta s’a modificat nivelul fenomenului analizat, fata de nivelul
din perioada de baza. De asemenea, se poate calcula in functie de o baza fixa sau
mobila.
 Valoarea absoluta a unui procent de crestere sau scadere arata cate unitati
fizice sau valorice revin la 1% de crestere sau de scadere din ritmul sporului si se
determina comparand modificarile absolute cu ritmul modificarilor relative.. Exista
valoare absoluta cu baza fixa si mobila
Observatie :cu cat baza de cmparatie este mai bine aleasa , cu atat se sesizeaza mai bine
regularitatea miscarii in timp a fenomenului analizat

3. Indicatorii medii ai SCR

Se exprima sub forma de medie,deci se ia in considerare intregul interval al SCR.

 Nivelul mediu se calculeaza numai pentru SCR omogene..
 Reprezintă valoarea medie a indicatorului sau fenomenului corespunzătoare
întregului orizont de timp analizat
 Se calculeaza diferentiat pentru SCR de intervale si pentru SCR de momente

a)Pentru serii cronologice de intervale:

b) Pentru serii de momente (stoc) folosim media cronologică:

-egal distantate
-inegal distantate

6
  Modificarea medie absolută:reflecta cresterea sau scaderea medie inregistrata intr-o
perioada de timp. Se poate calcula si ca o medie aritmetica simpla a modificarilor
absolute cu baza in lant:

 Indicele mediu de dinamică arată de câte ori s-a modificat în medie fenomenul
analizat. Se determină ca o medie geometrică a indicilor de dinamică cu bază mobilă
n
I  n 1  I t / t 1
t 2

 Ritmul mediu al dinamicii:exprima cu cate procente fenomenul analizat s-a

modificat in medie ,de la un interval de timp la altul si se calculeaza pe baza
indicelui mediu de dinamica

Aplicatii

7
 Problema . Numărul clienţilor noi, persoane fizice, ai unei bănci comerciale din Bucureşti a evoluat astfel
în lunile ianuarie-septembrie din anul 2006:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nr. 120 116 122 144 145 164 175 176 178
Pers.

Se cere sa se caracterizeze evolutia numarului de clienti noi folosind indicatorii absoluti,

relativi si medii.

Rezolvare:

Indicatorii absoluţi
 nivelul absolut ( yt ) este reprezentat de termenii seriei cronologice
(tabelul 5.16, coloana 1), t = 1,9 ;

 modificarea absoluta cu baza fixa

Δt / 1 = yt − y1 = yt − 120 , t = 2 ,9 , (tabelul 5.16, coloana 3)

 modificarea absolută cu bază în lanţ (bază mobilă):

Δt / t −1 = yt − yt −1 ,t = 2 ,9 (tabelul 5.16, coloana 4)

Indicatori relativi
 • indicele de dinamică cu bază fixă:
It/1=yt/y1*100=yt/120*100 ,
t = 2,9 (tabelul5.16, coloana 5)

 indicele de dinamică cu bază în lanţ:

I=yt/yt-1*100
t = 2,9 (tabelul 5.16, coloana 6)

 ritmul de dinamică cu bază fixă:

Rt-1=∆t-1/y1*100
t = 2,9 (tabelul 5.16, coloana 7)

 ritmul de dinamică cu bază în lanţ:

Rt / t −1 = It / t −1 (%) − 100 ,
t = 2,9 (tabelul 5.16, col. 8)

 valoarea absolută a unui procent din ritmul de bază fixă are aceeaşimărime pentru
fiecare moment t (fiecare lună):

At / 1 = Δyt / 1 / Rt / 1 =y1/100

 valoarea absolută a unui procent din ritmul cu bază în lanţ este o mărime variabilă:

8
At / t −1 = yΔ t / t −1 /Rt / t −1 = yt − 1/ 100,
t = 2,9 (tabelul 5.16, coloana 9)

Indicatorii medii

 nivelul mediu ( y )
Avem o serie cronologică de intervale, deci nivelul mediu se calculează aplicând formula
mediei aritmetice:

 modificarea absolută medie ( Δ )

Δ=Δ n/1 / n−1=

 indicele mediu ( I ):
I= n −1 I n /1 =

 ritmul mediu ( R ):
R = ( I − 1) ⋅ 100 =

9
 Bibliografie

1.Analiza seriilor cronologice si previziune – Lector Doctor Dorina Lazar

2. Statistica economica - Conf.univ.dr.Emilia TITAN; Lect.univ.dr.Simona GHITA;

Asist.univ.dr.Cristina TRANDAS

3. Statistica si econometrie – Doctor Eugenia Harja

4. Bazele statisticii – Mariana Elena Balu

5. www.scribd.ro

10