EUGEN TARUTURNIRUL EPIGRAMATIC al marilor orase In anul 1984 revista ,Urziea* organi- zeaza o serie de dueluri de epigrame, in ‘cadrul cérora vor fi opusi epigramisti din cele mai mari centre, unde si activeaza un mare numar dintre acestia, avind deci posibilitatea realizarii unor echipe repre- zentative formate din cite 4 concurenti Fiecare concurent va putea participa cu dite 4 epigrame pentru fiecare din cele 4 Sectiuni tematice, respectiv: Aspecte economice; aspecte urbanis- fice; aspecte culturale; dueluri directe intre_participanti. P Avindu-se in vedere si posibilitatile reale de participare, aproape egale la aceste intreceri, se propune ca acest con- curs epigramatic sa se desfasoare intre urmatoarele centre si in ordinea de mai jos: A Bucuresti | ~ Ploiest, tn perioada 1 ia- nuarie - 15 februarie. 1904. B, Bucuresti Il - Timisoara, in perioada 1 Martie - 15 aprilie. fe Cluj-Napoca - lasi, in perioada 1 mai - iunie, D. Galati - Braila, in perioada 1 august - 45 septembrie. . E. Bucuresti Ili - Craiova, in perioada 1 octombrie - 15 noiembrie. in prima sa-faz4 concursul se va desti- $Ura prin posta, flecare echinaj urmind sii rimita: cele 4x4x4 epigrame la redadie pind la data de 15 ale lunii dinaintea manifesta- rii- finale. Juriul va selecta ate 4 epigrame pentru fiesare din cele 4 categori tema- tice, in total deci 16 epigrame. Epigramele Selectate vor fi prezentate, intr-un specta- col, pubiicului din orasul echipajuiui ad- st vers din concurs, acesta urmind sa le no- teze pe baza de taloane ce vor fl inmnate ‘spectatorilor la intrarea in sala de specta- fet, Roares se va face cu note de la 1 la 10. Fiecare program va mai cuprinde, hors concurs, recitaluri de epigrame ale oaspe- filor si gazdelor precum si expoziii de caricatura. oe: Revista ,Urzica* va tipari_ din 2 in 2 luni reportaje ale desfasurarii concursu- lui, rezultatele acestuia precum si cele mai bune epigrame premiate. » _ Juriul care Va urmari si va efectua se- lectiile in acest concurs va fi format din cite 5 reprezentanti, dupa cum urmeaza: ~ Redactorul sef al revistei ,Urzica", un redactor al revistei Urzica’, iit de mare prestigiu, doi reprezent. partea centrelor neimplicate peal Fespectiv. ‘ . remiile se yor acorda alit la fiecare etapa, cit si in final, pe baza clasamentu- lui, epigramele cele mai bune urmind sa apara de asemenea intr-o culegere editata de revista. Rugam in acest sens ca respectivele ce- nacluri implicate in concurs sa-si faca in- scrierea, anuntindu-ne echipajele, pind la 15 decembrie 1983. Redactor! ai revistei foastre se vor deplasa dealtfel in aceste centre pentru a stabili toate datele desfa- surarii concursului, Posibilitatea perfectionarii_pe parcur- sul desfasurarii ramine deschisa. Numarul 12, consacrat intregime ‘sarbatoririi Anului Nou, cu un sumar bogat si atractiv, Adin Poetul, Cimpina; Adin poate, dar .poetul... Laur Prodea, Cluj-Napoca; Ne-aji trimis citeva anecdote inso- “fite de 0 Intrebare: ,Dac3 intr-o zi mi-ar trazni prin cap st scriu niste schite, nu cumva ml-as pierde timpul?“ Daca seamina cu anecdotele trimise, vi-| pierdeti si- gurl George Dragu, Bucuresti; Pentru a trece stacheta exigen- fei avegi nevole de foarte multe exercipli. Altminteri se Intimpla ca la sariturile cu_prajina: va alegeti numal cu cazituri. loana Moraru, (sau Mo- canu?), Urziceni; N-am_ ingeles nimic. Pind si asupra_numelui, dupa cum vederl, avem dubii Nicolaie lonescu, Bucuresti E asa cum agi banuit. Lipsa objrtainelor de pe piata (suban- sambluri pentru bateriile de la baie) nu v-a inspirat intr-atit in- cit s& puteri realiza o schigi cu adevarat literara. Am mengio- nat, totusi, lipsa pieselor res- pective de pe piata in speranga & vreunul dintre furnizorl va citi, fara si stie cel asteapta, aceasta not. Constantin Marinescu, Ploiesti; Cam lipsite de sub- stanfa versurile din ,Nimi¢-pen- tru fotbal*. Uneori condeiul va scapi atit de spectaculos incit prezentati minuni de genul acesta: Ce viseazi Gicu care/ Sa alba “patru picioare!™ tl; Semne bune. E preferabil FIRUL ARIADNEI Gh. Sica, Constanta: Nu stiv de ce v-a Intrigat sfatul nostru de a-i citi, mai intti, pe clasici. Regele rock-ului, Elvis Presley, a calatorit 400 de mile pentru Bl eunoagte’ pe in ale as al mir Zicii_usoare. Tom Jones, iar dv. va greu sé strabatet! cigiv. zeci de metri pind la 0 biblio- fea pen ol omonte, de pilda, pe Caragial as Bogdan Ficeac, Pitesti; Ma- nuscrisele ee nu se ina- poiaza i valabilé pentru eee ).Asupra schige- lor va infoi Pe scurt: pra cu trei jezi* are lungimi, tn t a senor © prea anemic. < la ,Intimplare neconclu- -denta“. Subiectul a mal fost fo- Ana Maria Andrei, ee ie eroina find insi o mai- pa. vi Ingpiragl Inst din mediul sco- lar, din cea ce vederi dv. si mai pusin din lect din ceea ce vederi ecran sau auziti na de mer — a rao. Mihai Le Piatra Neamt; Mu: say miza — e mult. pre ra. In rest, yer- suri li wuzicale, versifica- Fie corecta si nu lipsita de un a umor. Zgaroi, Peretu, jud. Teleorman; Tristegi neverosimile entru virsta pe caré o avefi oezie nebuna"). Revenigi A €. Ovidiu, Tulcea; Idea cu cospitarul care servea bine in vis e foarte veche, inci de pe vre- mea cind ospataril serveau bine si in realitate. Gabriel Epuras, Braila; Epi- gramele dv. au, daca vregi (ji desigur, nu vrepi) hazul... nere usitei. Ca aceasta: Lenea si cu chiulul/ Merg la cite unul/ $i fi cer fara rugine/ Mintea si-si faca_ruine! Mircea Simota, Brasov; Te- mele sint interesante, cele trel schige denota spirit de observa- fle. Modul de exprimare este insé stingaci, defectuos. Din neatengie, iati ce perle pot si jaa: ,un iz Imbietor de cafea mi-a strapuns narile", .era. imi ‘amintesc ca si azl, 0 zi frumoasa de mai, cu 0 seara calds 51 im- bietoare", ,cum situagia nU avea date din hina martie, am facut totul din burta!". Stefan Vicovescu, Timisoara; Pretios, abscons, confectionagi metafore din cuvinte alese ana- poda, fara sens. Spre edificare citez din .Dansul ionilor pozi- tivit: Butoale suspendate/ as rator vizibil sub geam/ aici ba- cante durdulii/ rup crimpeie de gueta/ amnezia celebraril — fi- gara/ norilor de fum/ este sfir- sit de secol/ arde geometria po- etulul_pedestru...” Din partea noastra poate si ard’, nui n © pagubi... " Margareta Popescu, Bucu- resti; Trecegi intr-o vinerl p.m. pe, a redacie; Eventual day -Inainte un telefon. Viorel Stelian, Herculane; Desi nu-mi plac duelurile — de nici un fel — primesc, totusi, tmianuga dy. si consemnez provo- carea’ Pentru verbu-ti viru- Jent/ Ce ingheaja-orice rasad/ igi dorese transfer urgent/ De la Posta, drept in lad." lara sh rispunsul: ,ladul e prea blind, amice/ Pentru-al meu pacat ob- stesc/ Mult mai greu o duc aice/ Cind ma-obligi si te ce tesc!* Lucrari_nesemnificativ. Rudolf Gh. lonescu, Timisoara: Stefan Bander, Timisoara; Do- Tina Badea, Risnov; Gh. Bozu, Mangalia; Niculina Ignat, Turda; Cornel Radu com. Gura Vadului, Prahova; Ovidiu Soroaga, Piatra 3 Costel_Udrea, Brasov; Dem. Birarug, Sibiu; Mirela Ba- loiu, Hirsova: Ovidiu M. Poenar. Tg. Mures; Gicu. Dragan, Oto- yeni; Vasile Andrei si Raducanu icolae,. Tandarei; Vasile Plesa, Cimpulung, Arges; Margareta Gradomir, Valea . Calugareasca: lon Cucu, Tirgoviste; Aldea C. Alexandru, Com. Lenauheim, Timls: RODICA TOTT & ce ‘ 5 8 3 » Urzica“ top-epigrama 82 REZULTATELE CONCURSULUI CU TEMA ,,NU-l TREABA Mer" Dupa unsprezece concursuri lunare (414 concurenti), clasamentul topului este urmatorul: 1, GEORGE PETRONE (IASI 773 p. p.; 3. STEFAN TROPCEA (Braila) 717 p.; 2. MIRCEA IONESCU:QUINTUS (Ploiesti) 739 CORNELIUS ENESCU (Bucuresti) 700 p.; 5. VICTOR MACAREVICI (Bucuresti) 692 p.; 6. CONSTANTIN TUDORACHE (Ploiesti) 688 p._7. CORNELIU BERBENETE (Bucuresti) 685 p.; 8. ION GRIGORE (Ploiesti) 684 p.; 9. DI- MITRIE JEGA (Timisoara) 681 PETRESCU (Pitesti) 676 RIAN IONICA (C Nepasarea \Nu-i treaba mea!", Nu-i treaba Jui!" ~ lu poti s@ spt Unui epigramist De cum da-Demnul sa se scoale Trudea-ntre cratite $i_oale, i tara ta, Dar cind s-a plins cé nu mai poate Am decis ca epigrama Ca doar nu-i fara nimanuil Atunci.. le-a pus capac la toate! ILIE CIOBESCU * Azi pe Terra Cind azi pe Terra - vai de ea! — Sint codri desi de baionete $i se-amplaseaza noi rachete, Mai poti sa zici: Nu-i treaba mea’? TRAIAN MARCU Naravuri milenare Cerindu-mi- dreptul, el s-a eschivat: ; 10. MIRCEA BOGDAN (Bucuresti) 680 p.; 11.NICOLAE 12, N. PETRESCU-REDI (Pucheni-Mosneni) 675 p.; 13. LAU- rraiova) 667 p. Epitat Te-am citit $i jaté drama: Origicit ai publica, Evident, nu-i treaba ta... AUREL STORIN = Eu nu ma bag, nu vreau sa fac vreo gata. = Aha, ii zic, te speli precum Pilat! MIRCEA IONESCU-QUINTUS Romanesca $i m-a trimis urgent la 0 caiafa. ION GRIGORE Lume nebuni va apare ca de obicel Ta 15 ale luni urmatoare, in conditil gfafice mult imbunatatite. Abandonarea creatiei Ramase Domnul ginditor: Sucité_ lume, uimitor: Pe Eva o facul usor. In salopeta dar si-n frac, Dar ce-o urma nu-i treaba mea: Fac unii ce nu-i treaba’ lor, treabi-a dracului de grea!“ ar alfil treaba lor nu-si fac! CORNELIU BERBENTE VASILE PANAITESCU Nu m-amestec, nu ma bag, N-am saminfé de artag... Dar cu dusmanul -urit, __mor de git! E... MIRGEA’ BOGDAN.FOILETON Sa stai asa intr-un fotoliu, confortabil insta~ lat in fata televizorului, in propria-ti locuinta la un moment dat, pentru a pune capat plicti- selii ce te Incearca, sA apesi pe un buton care trimite instantaneu 0 racheta purtatoare de arme nucleare asupra, $A zicem, unei ban- chize din apele reci din jurul Antarcticii, unde’ stii_cd se aflé adversarul tau. Tu afitndu-te insa, de fapt, nu in propriul fot pria-ti locuinté, ci undeva pe un apele calde ale Pacificului. Dupa care, sa te pui in situatia celui de pe banchiza si sa apesi Pe un alt buton ripostind, tot nuclear, .primei lovituri. Dupa care... 4. Desigur, e vorba de — sa-i spunem — un joc, De un joc de societate, am putea fi incli- nati s4 zicem, dar nu. Si nu numai pentru ca, dupa cum vom vedea, el se poate juca si de unul singur. in orice caz, oricum lam numi, jocul acesta ,de-a razboiul atomic", firme pro- ducatoare de televizoare din citeva tari occi- dentale il recomanda cu toata increderea clientilor. ,,Vreti s4 declangati dumneavoastra personal cel de-al treilea razboi mondial?" — ii intreaba ademenitor pe telespectatorii brita~ nici autorii instructiunilor de folosire a unui nou joc video, ce se stréduieste sa intre in moda. Textul acestui ,mod de intrebuintare a butonului atomic (imaginar)" da lamuriri deta- liate eventualului_ manipulant. De pilda, cum 84 distrugi obiectivele cele mai importante ale presupusului inamic cu ajutorul avioanelor de bombardament B-1, purtatoare de arme nu- cleare, Sau,‘gratle altui program, cum sa faci faté unui .atac lansat din spat Agreabilé, deconectanté preocupare! Cei care ‘au pus-o la cale s-au gindit fard indoiala la porana se plictiseste de moarte in fata tay a i JOC? CORNELIU VLAD zorului care-i prezinté secvente atit de linigti- toare, de adormitoare, cum ar fi bundoara cele privind razboaiele — atit de reale — desfasu- rate sub ochii nostri in Orientul Mijlociu, in in alte zone ale lumii, sau cele privind situatia dramatica a milioanelor de oameni care mor anual pe aceasta planeta din cauza foametei. $i atunci, pentru a iesi putin din’ rutina, din plictis, din loc comun, firma animatoare propune pe micul ecran alt- ceva. Mai interesant, mai _,viu": dezastrul ato- mic (ce-i drept e drept, imaginar) In fond — gindesc probabil autorii acestui gen de joc — de ce ar trebui oamenii sé ia cu- nostint@, seara de sear’, de amplele actiun pentru pace si dezarmare ce se succed oe pe toate meridianele globului, de ce ar tr 84 ia cunostinta de initiativele, demersurile, eforturile facute de oamenii politici | tru oprirea cursei inarmérilor si in sfirgit, la dezarmare? Cind, an Joe al celui de-al treilea rézboi mena - deo, se pot petrece ore atit jo" pldcute! Cu , jocuri” de genul plantat acum in televizor se mai indel dar ca ocu- patie serioasa, i cr sriogi — din statefe majore ale armat ari, Razboiul nu- clear simulat ey eaza pe date reale, pe situatia fapt din cimpul inarmarilor lume. tar oH trase contin, toate, statis- tal ‘toa ud victimelor unui asemenea joc i r transformat in realitate ar fi de ord! lor de milioane de mori. tul joc video ,,de-a al trei- nu mai poate fi deloc ca- it drept un nevindvat joc de societate, faptul ca bietul om de rind in lumea contem- a un joe impotriva societatii. A intregii socie- tati_ umane. SOCLUL FARA STATUIE NICOLAE DRAGOS. Cum s-ar mai putea putea sa fii om cind esti lichea, ce minune sa se-ntimple cind in locul de sub timple @ pustiul de pe lume care nu se poate spune? Plin de ifose, fudul, crede a nu fi destul ca prin vorbele-i desarte a ajuns asa departe (cam pe-acolo unde nu-i mai nimic de capul lui) Mic la vorba si peltic St pe-o soarté de nimic si-si lafeste-n chip si fel golul care zace-n el. Ca sa-l crezi ca-i foarte drept - bate ca-ntr-o usa-n piept chiar cu_pumnii dumnealui sari, vecine, sa-i descui cata chele pe masurd nu-I fsa, nu vezi ca-ndura c& pe soclul unde-i pus (soclul, drept!, zidit cu gust) orice faci nu vezi un bust - ci doar cocofate sus, spinzurate, la-ntimplare, se vad doar doué picioare, tot ce are mai_virtos: Sari vecine, da-le jos!" Mort e sociul de rusine c& nu s-ar putea putea sa fii om cind esti lichea.Ne apropiem de finele unui an in care natura nu a fost prea binevoi- toare cu ogoarele noastre: dupa o eee Denes @ urmat o scurta perioad’ de .potop", apoi de mani si — la ‘inceputul ‘toamnei — 0 bruma timpurie a pustiit unele gra- dini de‘ zarzavat ined din septem- brie. Acest bilang deficitar de preci- pitafii si alte fenomene potrivnice recoltelor Iau compensat oamenii muncii carc, iati, au acoperit nece- sarul de produse pentru perioada de toamna-iamna In aceasta perioad’, Capitala a fost aprovizionati cu legume si fructe prin patru mari intreprinden, cu sute de unititi de desfacere; LL.F. Berceni, LL-F. Militari, In- treprinderea magazinelor GOSTAT si. AGROCOOP. DE LA CONTRACTE LA RAFTU- RILE MAGAZINELOR Majoritatea legumelor si fructelor de pe piaja Capitalei sint_ contrac- tate din Sectoral agricol Ifov, apar- findtor acesteia, de altfel, $i din punet de vedere politico-administra- tiv, Dar cum acesta e plasat in plind cimpie, cartofii si o parte din fruc- tele si legumele specifice zonelor de deal si submontane sint procurate din alte judete, Directia general co- mercial a municipiului Bucuresti sa ingrijit. st asigure toate cele de trebuintd, incepind — daca vreti — de la spanac, Ia strugurii .Ham- burg”, cu contracte si grafice pe ter- mene precise de receptionare gi li- vrare. Serviciile pe linie de transporturi sint asigurate de I.T.A: si TRAN- SCOM. Acestea au fixat, In functie de cantititile de legume si fructe contractate de intreprinderile de specialitate, capacitijile de tran- sport yi cantititile de carburangi ne- cesare (suficiente, deci), pentru ca activititile si se desfasoare in bune conditiuni. Soferii_raspund, profe- sional, fayi de I-T.A. si TRAN- SCOM, desi fucreaz efectiv pent intreprinderile beneficiare. Ace: face ca, in procesul Solaborsai, ma sinile si circule cum fi taie soferi, pe trasee ce le ae convenabile si cu destacere I file pe care le apreciazi tor SA ia in consideratie dispozitiile dis- peceratelor LLP. In timpul raidului_nostru, soferul Tudor Neagu, de la 1.T.A. 5, cu au- tocamionul 24-B-2381, desi Si transporte struguri la unititile 310 si 331, a .pricopsit” pe alti ges- tionari, dupa propria-i apreciere. La fel procedau Ion Gheorghe, de la LT.A.C. 6, cu antoc: 22-B-1029, care avea repartitie pen- tru. Piata Mie Pintilie si Tie Mus- calu, de la 1.T.A.C. 2 (autocamionul 31-B-5158) cu repartitic la Pia Dorobunti. Ali. soferi_ nici macar_nu_ mai anunja dispeceratele J.L.F. cd au sosit_ cu. marfi, 0 repartizeaza de pared ar fi averea lor, unde se nime- este sau unde gestionarii au urechi Mlexibile: soferii Vasile Alexandru, de la LT.A..5 (cu autocamionui 24-B-2860) si Radu Chira, de la L.T.A. 4 (cu autocamionul 23-B-9267), Aici intervine si mina aya zisilor gestionari descurcireti, cu unititile bine aprovizionate, unde maginile stau la rind si descarce ION TIPSIE produscle, pe aranjamente _perso- nale, dar in defavoarea celorlalte magazine: Constantin Hornogea de -la Unitatea. 171, din Soseaua Pante- limon, ‘Victor Gheorghisor, de la Unitatea 232 din bd. 1 Decembrie 1918 si Apostol Nicolae, de la uni= tatea 120, din Soseaua Colentina. Ei au_§i_justifical nile cu. mat sau defectat tocmai in faja maga: nelor Jor. Mai grew de infeles este de ce la ci se defecteaza, curs dupa ,cursa, autocamioanele 33-B-7642 i 2I-B-7124, caci — dupa cit sti Triunghiul Bermudelor este in alta parte a. globulu In acelasi timp, intreprinderile de transport, desi s-au obligat si ofere autovehicule specifice aprovizionarii cu legume si fructe. pun la dispozi- tie mijloace de transport bune pen- tru a aduce fier vechi, nisip, orice altceva decit cele de trebuinta bene- ficiarilor. Aceasta face ca, in unele cazuri, SA nu se poatd transporta nici pe sfert din cantitatea de pro- duse. Astfel, autocamioane de mare capacitate, dar neprevazute cu ii fAtoare la caroserii, poarti de colo pind colo citeva zeci de lazi cu le- gume si fructe. In acelasi timp, furnizorii fac si ei © substantial’ paguba in transpor- turi, dind alarme false, astfel c& mij- loacele de transport chemate ice_legumele si fructele ast zile intregi si primeasci marfa, ij tribui_ la normala aprovizi pietei. De pilda, la Gi solicitate, in ziua de 30 4 masini care s-au cici alarma era ve Uzuni din acelasi judet, ie T masini Si ridice ur me (Waltfel. se strici pe tovarisi!). As, au stat autoc le dou zile in co- muna pina li s-a facut rost de incas catur’. Alte unititi agricole au of rit produse depreciate calitativ: la CA acu, masinile au fost ti mai mult de 50%, cu ceapa “Sricath Tn loc sA o.arunce la gunoi eo in comuna lor, au gasit cu ‘tale s8 0 transporte la'tomberoanele din Bucuresti. Fireste, nu pe ben- zina_ lor! LA CAPATUL FIRULUI In timp ce unitajile agricole isi stivuiesc produsele. recoltate, intre- prinderile’ de transport — cum, ne- cum — reusesc si le aducd la oras, iar intreprinderile de legume sj fructe le distribuie la unitifile de desfacere, si vedem ce se intimpla Ja acest ‘al doilea capat al firului, unde produsele fac cunostinta cu gospodinele. De fapt, de modul cum decurge activitatea unitatilor de des- facere este apreciata, de c&tre ceti- feni, aprovizionarea’ cu legume si fructe. Cumpératorul nu are de unde sf stie, concret, volumul de muncd si eforturile depuse pentru a avea_cele de trebuingi, pentru el, -LLF., GOSTAT, AGROCOOP. inseamnd aprozarul din colt. Or, toc- mai la acest capat al firului se intil- nnesc cele mai numeroase deficienje, legate fie de calitatea produselor, fie de dibacia si disciplina personalului, « personal in rindurile carora mai in- tilnim si lucratori care isi permit comportari ca acele individualizate mai_jos: La unitatea de legume si ffucte Lungul drum al produselor catre Gamarile jernii } din Bulevardul Metalurgiei nr. 44—46, vinzitorul Gheorghe Ivan, la o singura vinzare de 36 lei, 1-a in- cdrcat la plata, pe un cetijean, cu 10 lei. In atari conditii, cumparato- rii ocolese unitatea respectiva parc ar fi ciumatd, astfel ca 65% din dei si 55% din ceapa aduse aici s+ depreciat, devenind apte si-_umple cosurile de gunoi Aidoma se descurca si Mariana Jerdea, vinzitoare la Magazinul de legume si fructe din Calea Pleynei nr. 17: pusese in vinzare 3315 kg struguri cu 7 lei/kg in loc de 6,50 Kg si 82 kg ardei kapia cu 4,5 lei/kg in loc de 3,5 lei/kg. In plus, aproviziona pe unii_cumpardtori cu cantitati atit de mari de struguri, in- cit este greu de crezut ca i destinaji consumului_ca_atar La magazinul GOSTAT din Ceaikovski nr. 9, a rica Darbalin a inca plata cu aproximativ ae ri era dereglat cu 5.g In minus. Cine mai stic de cite ori cintareste ea intr-o 21 si cit e se adund in total?! Deal furile nici nu crau_afiyate. Probabil constituiau. secret sional! In “a Ferentari, la Ma- gazinul nr. 54, seful de uni- te, Marin Magureanu, expunea oat cumparatorilor rafturi ok luna! $1 asta, in timp ce. dos“, magazinul_gemea de produse. Pe cine 0 fi asteptind sa le cumper Oricum, in perspectiva unor clienji pentru usa din spate, legumele si fructele nu aveau timp s4 astepte, astfel ca 1000 kg, ardei, 700 kg ceapa. 700 kg cartofi si 500 kg mere Incepuserd si se_strice! In Piata Dorobanti, am facut © vizité la magazia-de cintare, unde, de regula, ar trebui sd fie personalul intransigent, gata si fac& ordine in administrarea piejei. Numai cA intre destinatia_magaziei ea conferita de intendentul Dan Pirvulescu $i magazinera Tania Hupca, era o ferenja de continut. Incaperea ples- nea de bundstare, adapostind, fird motiv legal, 25 kg gogosari, 20 kz gogonele, 18 kg ceapi, 10 kg stru- gun, 10 kg rosii, 5 kg morco nopida, un dovleac... ce-or fi tind produsele respective acolo, greu de explicat. Precis, nu se adapos- teau din pricina ploii si nici nu se deplasasera la_magazie din proprie inifiativa. Ba, in timpul controhului ce a urmat, si-au facut aparitia si doi cumparatori si-si ridice sacosele cu legume si fructe de la intendenta pietet, de parca acolo ar fi fost ma- gavia de bagaje a garii, Fireste, ex- plicatii s-au dat, insi in cel mai co- lorat limbaj de periferie, de citre magazinera Tania Huped, incit e de mirare ci nu au rosit clantele la usi! Tocmai la aceste verigi de baz, unititile de desfacere, este cazul si se intervina din partea organelor de specialitate ale Capitalei. Este pacat a 0 muncé titanich de aprovizio~ nare $i desfacere cu legume si fructe, pentru citeva_milioane de ‘consumatori, streze mind suri din pricina neghijentei, nepri- ceperii, superficialitatii si tarelor in edutalia personalului_unitatilor de desfacere legume si fructe. CU TEPI = servi o halba de bere sau un pahar cu vin, la restaurantul din parcul Saril_din Roman, exista dous posibill tatl. Daca nu esti grabit platesti pe loc garantia halbei sau a paharelor si savu- rezi continutul. Daca nu ai timp de pierdut, este de preferat 8 vii cu sticla- ria in buzunare pentru a nu fi nevoit dupa consumatie s& plerzi vremea, la retragerea fondurilor depuse. Presupun ca metoda este .gospodarit’ unitajii o practic’ de mai multa vreme, ne informeaza D. Matran din Adjud. Mai existé si a_treia posibilitate la i care dv. nu v-ati gindit. Cei in crizade * timp pot retine paharele pentru a avea 3 motive de a reveni. Prin aceasta metoda personalil restaurantului impusca doi iepuri dintr-o lovitura! Isi asigura inte- gritatea veselei si creazé conditii clien- filor de a le mai vizita unitatea... in anii trecuti, o parte a zonei de cale statia Musculesti-Craiova a st distrusa de inundatille riulul Gilort. t 1.C.C.F. Craiova a carat la faa locului o intreaga cariera de platra ne- ‘cesara unel indiguiri. Cum in acest an a stat cuminte in albia ei, nici mun- tele de bolovani nu a mai fost folosit. Dar, noul relief impiedica atit pe calato- ii statiei Musculesti i ocupa o parte din terenul arabil al satenilor care nu stiu cum s& se descotoroseasca de acest .,peisaj‘ incomod, ne sorie |. Preda din Craiova. Daca aveti siguranta ca Gilortul va 7 , ramine stationar, folositi bolovanii in alte scopuri. 1.C.C.F-ul, la o adica, mai poate muta o cariera atunci cind calea ferata va fi din nou intr-un iminent peri- col... Directia de telecomunicafil a munick plului Bucuresti, a avut deosebita mi B4 Instatezo, ‘la flecara eta] at cfiniol Fundeni cite un aparat t ie spre 3 I color aierrall chler eae a 3 a ‘acestea jecit un rol deco- rativ. Nu pricep de ce serviciul deintre- finere a scos complet din Seeste aparate? se intreaba Nic. Roman din Bucuresti. = Va alertati in zadar. Pacientii Clinicit au cel putin asigurata asistenta medi- calé. Ginditi-va insa, ca cei din afara Gind fac 0 criz de nervi la vreun tele- fon public nu pot chema nici macar | Salvarea... Depinde, deci din ce unghi priviti aceasta. problemal Anul trecut, mi-am cumparat o garni- tura de mobil ,Drobeta" produs al C.P.L. Miercurea Ciuc. La despachetare am constatat cd dormeza avea afte defecte, Incit nopile mele au devenit in cosmar. Am reclamat deficienfele cooperative .Mobila din Galafi score maul mi s-a acoantuat. El 1a aie, Bot aluta Intrucit cheltulelile reparatillor pasesc cotele acceptate de fabrica. Ge ‘88 fac pentru a ma elibera de aceasta rif obsedanta? ne intreaba Eni D. lon din Galati. Expediati ,obiectul" la _Miercurea Ciuc cu propunetea de a fi instalat la serviciul . Cind vor dormi in post 84 foloseasca dormeza dv. Poate astfel vor prelua cosmarurile si nu vor mai avea ragaz sa... viseze in timpul afectat productiei. ont noi, in Adjud, 0 nalucd | in orms. Are plete ol barbs de c Sere calugir. Vara umbla ‘mbrdeat. sumar iar, iama tot alit de bizar. Unii o din locuitorii oragului sustin ca ar fi re- cunoscut vedenia, in persoana ¥ rului de educatie fizica Catrinescu insa, mié nu-mi vine sé cred ca un educator avea asemenea condulta, ne scrie |. Dumitru, Nici noi nu putem crede ca un adeva- rat educator poate s@ dea un asemenea exemplu. Dar daca Inspectoratul scolar — Tl recunoaste totusi ca ‘si con- cetatenii dv. ar frebui sa-l trateze ca “atarel? aBGLLSCE£I! i iitjo611s A@iEL ae Ea iigos1toA— BGLLSCFII GOPO rs + Caiarhee = Crcshimnat DRAGOS ANTON ©. CAZACU GH. CHIRIAC ©. Covac! : ATLAS 1983Nikolaus Berwanger (nascut la 5 iulie 1935 in Timisoara, studii universitare de filo- logie in acelasi oras) este un mai vechi co- laborator al revistei noastre, fapt cit se poate de firesc pentru un scriitor ale carui prime carti stau sub semnul satirei $i al umorului (,,D' ale svabesti", Kriterion, 1977 $i ,Scrisori satirice’, Facla, 1974, ambele proza). Tot timpul ins&, de la debut si pina in prezent, cind este autorul a 13 carfi, s-a impartit intre poezie (amintim, intre altele, wNu-mi_atirn obraz-n cui", Kriterion, 1976, etc), prozé (Peppi $i Seppi), istorie literara (doué monografii consacrate scriitorilor de limba germana Miller Guttenbrunn $i Franz Liebhard) $i zilnica gazetarie (@ totodata re- dactorul sef din 1969 al lui ,,Banater Zei- tung). Ba, in ultima vreme, a’ publicat $i o piesa de teatru, ,,Hello, baiete". Bucurin- — du-se de o larga recunoastere in tara (se- cretar al Uniunii Scriitorilor si membru al Consiliului Ziaristilor) ca i in stréinatate (in Austria _i s-a acordat distinctia_,,Inelul de aur“ a Societatii Lenau, iar in R.F. Germania / 8-a tiparit chiar in acest an volumul de ver- “omut legendar de pe Meni care, de felul lor sint ,, »Singur cu mine“, Facla, 1978, ,,Din_patru ", Editura Eminescu, 1978, ,,Marturie »Confesiuni coti- Editura Eminescu, 1980, printre rinduri“, Cartea Romaneasca, 1981 INCALTARI inimi tirzie’ diene", Kriterion, _ 1979, Zilele acestea am mai descoperit o treaba, la care pina acum nu s-a gindit nimeni. In noaptea in care americanii au coborit pe Luna, mi-am zis cu re- ret; .loane de ce nu mai ai tu inima ina si vigoarea de altadata, de ce pa- mintul asta, In care o si ajungi curind, trebuie sa te preocupe mai mult decit Luna?* ‘Am ajuns astfel si analizez Pamincul pina la miez trigind concluzia ci mag- netul imens plasat in interiorul lui, ase- menea gilbenupulul de ou, ne pine te- gati in timp ce mergem sau alergim, dar produce, totodata si picior’ pl Picioarele iate si plate apar ins abla cu anii. Nu ridegi, cici e 0 chestiune foarte serioasi, descoperiti de mine, ton Miniosu din Strimbeni, fara ca sa ma fi consultat cu vreun om de stiinga. Fire de cercetator, mi-am dat seama ca pe oamenli care, In decursul anilor sine din ce in ce mai atrasi inspre si in pa- mint, fi putem ajuta. Din cauza ca se MINCAREA, BAUTURA SI OBOSEALA De prea multé mincare, omul de- vine lenes, ascultati-ma pe mine. Asa_a fost de cind lumea si asa va ramine. lar daca ai ajuns sa si lenes, obosesti repede. Exis 0% Acestia refuzd sa inteleaga seamna sa te odihnesti in mod co rect. La gi, a te odihni este egal cu a dormi, $i anume, a dormi cu burta plind.” ,Asta-i moarte curata!_ m-a asigurat doctorul. Daca esti obosit, mi-a spus el, s& te odihnesti, dar nu in mod pasiv, ci in mod activ!" ‘Am cugetat mult la toate acestea si mi-am dat seama cA doctorul are dreptate. Maninci, sé zicem, fasole ‘ face la fel. Asa-i viata. »Tralesc ‘opun acestel forte, piciorul lor se tot lageste. ‘Am chemat-o pe nevasta-mea si |-am spus: — Incepind de miine tu vei fi anima- lul_meu de experienga! Pentru moment sa speriat: — loane, am Impresia ca te-ai zibu- nit, dar dacd pot s& te ajut, ma rog! Mam bucurat ci totul a mers fara complicagii si Iam explicat cd va tre- bul, dimineaga, cu primul tren, sa plece a Timisoara si si-si cumpere o pereche de incalpiminte comoda fiindea, duj teoria mea, asta e singurul mijloc potriva picioarelor distruse de magne-_ tul_ pimintului. 7 Batrina pleca de dimineaga la Timi- soara. Am condus-o la gara . % Taca, mergea greu. — Cu trenul de ora patru sint ina- poj! imi striga. tnaint care. fost cel mai In dimineaga ac bun sos din tu lat vasele, am use jar dupa ce ai baut patru sprituri te duci in sopron gi tai lemne timp de o ora. Daca pI i astfel, nici nu te ingrdsi, nu te molesesti! acd ai oaspeti, desigur, nu poti 'e aduni cu niste prieteni, maninci impreuna cu ei 0 gisca fripta si, in cele din urma, te aduna ei de pe jos, fiindca tensiu- nea... ‘Omul trebule sa invete s& se con- formeze, caci intreaga viata e com- pusa din norme... De aceea nu e rau ‘$4 bem cite un pahar de vin sau de altceva... Bautura te intinereste (nu ca mincarea), devii mai sincer si ulti, Desen de Nicolae Lengher Jum in \ seers pe jos, am pus chiar pe foc Sets ne lui — ma trezese cu mea ina- poi. Tun’ si fulge ar vrea si ma trimita la magnetul din miezul pa- mintulul. — Mal tri comode! Tu stil cd fabricile de incaiga- minte desc la noi, batrinil? Cred ii din uzina ar fi bucu- a agnetul pamintului ne-ar in- tofi! isteste-te si povesteste-mi ce implat? a ae Ce si se intimple? Am alergat de la un magazin la altul, am incercat aici, am incercat dincolo, iar dupa ce mi-am dat seama c& in pantofii cu virf ascugit nu-mi incap nici macar degetele, m-am hotirit si-mi iau o pereche de slapi de piele, mal placugl la purtat decit incal- }amintea oraseneasca. — Nu-i rea ideea, slapii fac, In defi- nitiv, aceleasi servicit ca si... Dar n-am dupa cum a spus cineva, c& omul gra dobindit graiul ca s8-31 sscunda gindurile. Daca ai baut, iti'dai seama Ce greu e sa te minti pe tine insuti. Mai inti sldbesc frinele mintii, in- cepi sé glume pe care in alte imprejurari nu le-ai fi povestit. Deo- data, te simfi cu zece ani mai tinar. Ce vremuril Ai impresia ca poti mica fotul cu un singur deget. Ni- mic nu {i se mai pare complicat. Te consideri un fel de dumnezeu in de- plasare. % Te intorci la vremea cind erai baiat mare si aveai ce vorbi cu fe- tele, cind erai’ cel mai tare din sat, gata sa te bati cu oricine, sa-i spargi Is s&-mi cumpér incalpari suri ,Soapta pietrelor la editura Olms), Ni- kolaus Berwanger ramine pe mai departe credincios satirei $i umorului, marturie fiind $i schitele » fata care fac parte, dintr-un vo- tire. ajuns si-mi termin vorba. a — Ce, crezi ci am gisit slapi? se re- pede in magazine n-am_gasit. O ora- seanci amabila, cam de virsta mea, m-a sfatult apoi si-mi fac de comand. — M-am dus la 0 cooperativa de paittofi sa-mi ia masura pentru ca tu si-ti pofi incheia éxperiengele si si dovedesti lu- mil cum stau lucrurile cu magnetul pi-— mintului si picioarele stricate ale batri- nilor, cap patrat ce esti! Cu asta inci nu s-a terminat poves- tea. Dupa patru zile in care abla mi-a adresat un cuvint, mi-a pus in mini o hirtie i mi-a_poruncie: Aici_e chitanga pentru slapi. Te ricum, miine la Timisoara. De — Sint platigi. S4 nu indraz- fara ei! = intr-adevar, nu m-am Intors fara el. Dar de-o siptaming stau la un prieten, fost consitean, si astept si fle gata sla- pil placigi. Invajatorului geamurile pentru ce a un. giscan la mine. In nici fi tha facut pe vremea Gnd... Pe urma Vine ultimul stadiu. De fapt, redevii copil in fasa nu tii sd vorbesti, nu poti umbla... si a sosit timpul sa te duca cineva la culcare. De aceea, spun mereu: bautura e— bund (chiar si mincarea), daca sti sd te opresti atunci cind iti place cel mai mult. S@ incerce cine poate! Apoi mai e ceva: va Intrebati, pro- babil, de unde le stiu eu pe toate. Va spun: din nite ae peoese 2! grele, pe care le studiez noaptea. De scone dimineata sint mort de obo- si LOCUL DE UNDE NU SE AUDE NIMIC E sedinta. Vorbeste directorul. Nu-l ‘deranjeaza faptul ca nu-| as- culté nimeni. Lui fi place, oricum, sa se auda vorbind. —,De aceea, trebuie ca noi, cu totii, 88 folosim cu eficienta, inconti- nuu’ si sistematic, capacitatile de productie inscrise in planul de per- spectiva, plan de perspectiva am spus! Si fiinded in intreprinderea noastré muncesc un numar conside- rabil de femei, deoarece avem mai multe femei decit barbati, se impune ca de azi inainte s8 le acordam o atentie sporital Dindu-i inainte cu vorba observa ca Mariuta, aflata in ultimul rind de Scaune, casca de parca ar fi miezul ~ noptii. — Mariuto, pesemne ca pe tine nu te intereseazé cea ce spun. Te plictisesti, ai? Eu ma omor ca toata lumea "sé priceap&' problemele $1 U.. — Va rog sa ma iertati, tovarage director, dar aici, in spate, nu va au- zim deloc, n-am inteles nici 0 vorba. — Ei lasa, incdperea nu-i chiar atit de mare incit sa nu se auda ni- mic. — Daca nu ma credeti, veniti dumneavoastra aici, tovarase direc- tor, iar eu am sa 'trec in fata. — Bine, Mariuto, am inteles Juma! Vino la masa, iar eu ma duo in locul tau! Dar daca am sé injéleg ceva sa stil oA ~ Se face schimbul de locuri. Ma- riuta se protapeste in locul in care a stat directorul, in timp ce acesta se aseaza in ultimul rind de scaune in locul ei. — Deci, sa incepem, zice Mariuta. Dupa cum stiti cu totii, fac parte de ani de zile din _comisia de femei. De aceea, vreau sa intreb: muncitoarele acestel fabrici, dupa opt ore de munca, vor putea oare vreodata sa faca dus ca lumea? De trei ani ni se tot promite cA se va construi o baie cu dusuri suficiente. Va intreb, tova- rage director, unde se construies te? Ei bine, s& nu se spuna ca avem nu- _mai pretentiil Dar spuneti, tovarase ector, unde-i planul acela de per- spectiva despre calificarea $i pro- movarea femeii? Dac&-i vorba de noi, tovarase director, i cuyin- tele pe care va place $4 le folositi in sedinte! Parasindu-si locul Mariuta se in- drepta spre director si il intreba zimbind: — Cum e, tor e director? Se aude sau nu se aude ce se spune, acolo, in fata? % i — Ai dreptate, Mariuto, spuse di- rectorul morocanos $i fara curajul de-a o privi in ochi. Ai dreptate, pe banca din spate intr-adevar nu se injelege nimic. N-am auzit nicl un cuvint! 3 in romaneste de Erwin Less!AUREL STORIN _FABULA LEU ae i Un leu cu patru labe de leu — fi Ce i-a venit intr-o zi, din senin? Sd dea concurs la un muzeu, Pentru stilul florentin. _ Expertii in mobilier de stil Se cutremurau de incintare Sil notau, intr-un consens subtil, C-un punct peste nota cea mai mare... k Dar a venit ursul | Si-a luat concursul... MORALA poate intrigd, Sau ‘poate sd nu stiu eu. Dar ce concurs se mai cistigd | Astdzi, cu un singur leu? FABULA RISULUI | Un ris — felind nonconformista — | Fara relajii_ si fard protector, A museat intr-0 zi un director | AL unui teatru de revista... Nu s-a auzit tn padure nici pis". | Brazii fosneau usor, dar empiric; | Si omiului, inveterat satiric, 1 sa tras moartea de la un ris... — Colegii, impietrifi de vestea trista | (Vindtoreasca sau adevaratd), | L-au condamnat pe ris ca niciodatd Sd nu mai calce-n teatrul de revista... -MORALA-i bund pentru vindtor: De oameni, spre a-i proteja de flare Sa ne-ngrijim si in continuare Avem directori, dar n-avem umor. FABULA PIXULUI Dowd pixuri cu pasta Acum, cind verneala se aflé-n décl Discutau despre aceasta ‘ | Ciuddjenie de destin; = Ne : — Desi ne-am nascut gemen | La Flaro, in schimbul de dimineaja, ‘| Cum poate sd nu semene | Drumul nostru in viata! |” Tw esti unealta care-a ndscut Un studiu profund, cu expresie clard, | Tar ew ineruciyez de la-nceput Texte din alea, de muzied usoa | Tw fi-ai facut stdpinul vestit Desi era’ necunoscut pind ieri, | Tar eu mi-am_investit Toata pasta intr-un_ textier. _ Mai bine mad faceam cerneala! Oare asta-i morald? _ MORALA ar fi, judecind mai elastic, (Am mai spus-o si-n alte dai) “Ca sin lumea banalelor pixuri de plastic | Functioneazd prejudecati; estinul succesului sau al chixului use afld in profunzimea pixului! Cu DRAGOS VICOL calatori prin tinerete ‘Ne-am cunoscut in noiembrie 1941, Venisem de pe front trimisi la Scoala militard de ofijeri in rezerva de la Ploiesti. Era o dimineaja luminoasé de toamnd ti Zie, la ora raportului, cind glasul tundtor al locotenen- tului instructor a strigat un nume care mi-a adus in minte ceva despre un paradis rimas departe, in urma, in lumea revistelor literare unde publicasem versuri si cu gi cel care, incdtéramat in straie de ostas, raspun- sese: Prezent! la chemarea comandantului: Dragos Vi- col! Numele imi era cuposeut din paginile Universului literar si ale Curentului literar, unde din cind in cind numele noastre incercau sisi facd loc. Cind ni s-a dat repaos, m-am dus la el si !-am intre- bat: .Domaule elev, sinteti Dragos Vico!” .Da, dar de ce mA intrebafi? M4 cunoasteti de undeva™ Daca sinteti poetul Dragos Vicol, atunci din paginile reviste- lor literare“. Dar dumneavoastra cine sintefi?* I-a spus numele, am descoperit c& eram cazafi i dormitor si cit timp am rimas la Scoala militara am fost nedespartiti. Dar asta n-a durat a a fost pedepsit cu trimiterea inapoi pe fon 4, find selectionat pentru o scoala militara in Germania si re- fuzind, @ tres destule ponodse, iar eu am fost respins Ja vizita medicals. Ne-am reinttinit tirziu, dupa razboi. El era seriitor afirmat, publicase desti lume, eu intirziam prin “ o. dd ten S t ne, scot o carte iar. aparaé cronici bune, ma doud luni macar ceva tab la Uniune sau la Fondul Literar... Apropo de unil cintareti de pe micul ecran De multé vreme constiinta-mi pune o intrebare dreapta, dar si-atroce: »De ce nu cinti la Televiziune, ca doar si tu... Lui Radu Cirneci pentru volumul Umbra femeii*. Au zvonit miseii (printre alte chestii) ca ,,Umbra fem nu-i umbra.... nevestii! Antiteza Amicul meu ajunse mare. Eu am ramas asa cum stim: . el are sfinti si-n calindare, jar eu nici la... lerusalim... Epigrama de chiuitura Uiuiu pe dealul gol! lei sopirla, © treci girla, —— Clenciu Desen de Al. atelierele Institutelor de proiectare. Reintors in breasli | am reinnodat -o prietenie inceputé in cazarma din | Ploiesti. Ce suflet ales, ce'inimA prieteneasc si cite amintiti ni s-au impletit in acesti ultimi ani! La cite sezitori literare n-am participat, cite drumuri n-am fa- cut impreun’. Improviza epigrame, povestea neobosit din scinteietoarele is jui Nicolae Tautu, pe care intentiona sA le 0 carte ca si le salveze de Ja risipire. La nu stiu care sezAtoare literard, chiar in ziua cind ii aparuse volumul ,Satul cu oameni frumo- si iam tO epigtama: Mica ripostat un om din satul hui, Dar carui jur, cd mu-i lipsea umorul: La noi in sat sintem frumosi cu topii, a féc0ea doar autorut’. _ fntr-o carte la care Iuerez de mai multi ani, 0 carte de amintiri, © istorie a bucuriilor si améraciunilor mele ,Dragii mei contemporani*, Dragos Vicol ocupa un capitol in care sufletul nobil si generos al plecatu- Tui meu prieten va inflori pentru cei care nu lau cu- noscut si care nu stiu cite mirezme au adiat prin inima lui daruiti cu generozitate mai ales prietenilor, Daca ar fi sé amintim doar e& numele lui Nicolae Labis a fost mai intii asezat in paginile unei gazete bucovinene de c&tre Dragos Vicol.:. ION LARIAN POSTOLACHE © treci girla si-o rasuré si-o depui la Edituré... Jar pe la sfirgitul luni ingfaci Premiul Uniunii! Unui premiat Fu premiat la Uniune, la Académie, la fel, 5 desi stia o-ntreagé lume ca opera” n-a scris-o él... Sh j-atunci, de ce? - Cinel, cinel... n-ai nici un pic de voce? Lui Paul Georgescu autorul . volumulul_,,Coborind*. Citindu-i, daca se intimpla, cartea cu acest titlu oarecum ciudat, nu-ntreaba nimenea de ce coboara, ci tofi se-ntreabé... cum o fi urcat... Reflectie Astazi judecata de valoare are-un foarte-original tipic: scriitorul @ cu-atit mai mare cu cit... n-a prea publicat nimic! Fanug Neagu la mare Imi tot pun o intrebare al carei raspuns imi scapa: de ce-o fi intrind in mareFratilor si tovardsi! Cind e 8 se prapideasca omul, se prapa- deste din nimica, iat cind e sd traiascé, serntoarce si din mormint, ca unul nascut ‘amy 0 mie Mou sute optzeci gi trei de ani. $i ca mine... Dacd.mé pripideam, sint mai mult ca sigur cé, Haralus lui Maglavtu, Negru Potrivit si Vasile a lui Inmormintatu’ care-au veut sma sinucida, ar fi zis cd eMorturi de vind" Dar cum m-am intors. din mioarte, {i dau in judecaté, ca $8 dovedese purtarea lor de cAl8i, de-o mie de oni mai haini de cit dusmanii din cartea de istorie! $8 v8. spun numai_ intimplarea: Potrivit cu zicala c& .omul dacd st mult inte-un loc rugineste", tocmai mi-am_ fost schimbat locul de munca, a treia oars, in luna aceea; eram innova functie de paznic la ma- gazi, afard din sat. Ca s8 precizam, la doi ki lometti de casa. si Wei de bufet... distanga, origicit.. dacd te gindesti ta starea vremi $8 him numai ziva cu intimplares, care nu era 0 2i ca toate celelalte, adicd xi de var cind te tragi la umbri, pazesti, te mai hodi- Aosti.. gi tot aga. Sau s& fi fost 0 zi cu ploaie, $4 sti o socotealé: inti sub adpost ferit, tii c3 nu vine nimeni, nici s& pund tina pe avutul obstesc, nici sé te trezeasca, nici. ce ma... Era o zi nehotédté, cu nigte nori negri, rei, cu pintecele pline de apa care se firau incet si apsau om, dobitoc, G28, paséte...ca sé lvdm numai rAfile: um- biau saracele, aplecate pe sub cer, cu guse len pamint, de qrera mai mare mila... Ce mai?... Vieme dusmanoasal Ori cit ar fi fost ‘omul de hamic, de iute, nu ca s& ma laud, aga ca mine, nirl putea duce gindul, decit la ssomn. ori fe bufet... Am dovedit eu, intr-o pa- rere, ziua, pind spre cinci, sub seard, mai ai- pind, mai dormind, mai... dar mu mai pu: team... Nu gia cum mi-arune ochii mai hodi- nit si vad pe-un petec de iarbé, 0 viticd, pe care-o pastea un baiefel de vieo zece ani. Il strig. fi dau doi lei pentru bomboane si grija magazillor sco iau spre usa, s-astent 0 oca zie... Se iveste Jan Chisleac, tractoristul, ve nea din Pustaia, de la vreo opt kilometri, cu plugul ridicat in spate, se ducea la bufet, si 1a figari... Ma ia $i pe mine, ne pomenim cun stert de rachiu, jumate-jumate, deste, ma-njeleg cu Jan, s8 vind dup8 un timp, sé md transporte inapoi, el zice .bine” si pleaca Singur, de ut, iau un sfert intreg, la tejghea, epede, in picicare, mai iau incd unul, pe tur’, cual treilea ma retrag pe-o bancd afaré, 8 admir privelistea, pentru cd bufetul nostru e-n parc. pe-mal de iaz.. Cit oi mai fi luat, nu stio dar de-odeta mi s-a parut c& si sus, in cer, © iaz, gi jos, tot iaz, si iazurile ALEXANDRU D. LUNGU din pataniile lui PANTELIMON HARNICU VASILE CARP (one ee ce BARAN = MICROSCHITE astea se sprijin pe stilpi de ploaie, luminaji = UTILITATE — Asa este, vecino, — Joc? Asta de fulgere. .Potopull”. Ma gindesc. Cind m-a — Unde te duci? . a 5 mai crunta 6 lie. Es deametct sea vical potopl. si mam — 4a lcd-mea, ee ee OEE tras la paldurd, bufetul se umpluse de lume eee are eee aa rhe uda, ca gi mine; care cu nailoane-n cap. care cu palit peste caciuli, care cu cite-o traisté din care se scurgeau boielile pe fete... printre ei, parca! aproh pe Ochis a Masoricii, ca- — Petrecere frumoass! 3 — Mulsumesc, vecino. bin ¢ — Ma inlocuit. — Pe tine, ca mam — Ai venit de la fiici-ta? ruia i-am fost dat un cline... Vine s3 ma cin — Am venit. poate! Cum, cu ce? steascd....Rau cine mi-ai dat, badie Pan — Ai dus-o bine? * — Cu o magina de moane”.. Cum rau?!”.. Manburic eu ee SAH — E minunat cind ai o fata si te mai pofi recrea pe Ia ea. Nu-i asa? lui, doua ore de joc. ~Adicd bun, zice OchitS, s8 nu ma-ncontreze C8 stia c3 am hambitie la befie, dar ca s& fie bun, un cine, trebuie s& tie ru”... .Ochita; ew fram dat marfa bund” Si-asa. bun, réu el maid, eu mai iat, pind mi s-a parut cd toatélumea aceea e la picioarele mele, iar eu zbor.. Ma luaseré de subsiori doi si m-am twedit in ceva care merge... Dacd n-a5 fi vazut in fafa 0 roata, as fi zis c&:s pe ape, c& nu: igi ape erau peste tot. Asa, cu roatan faa am zis cé-s in automobil. $i cind am auzt profunda satisfactie familiei. ,,Vai, vail strigau matu- . Din clipa in care s-a nascut, Titi a produs oi si sile, bunicile si celelalte rude apropia te de frumusetea fizica fara seaman a moste Aitor ‘ului. Spre ar di vorba pe linga mine si-am presupus c&-i Ha _virsta de zece ani, superbul Titi a aflat in gura raluje Maglavitu, Negru-potrvit si Vasile a ly) mami sale’ ca este, realmente, o splendoare de co- Tnmormintatu, zic: Pe astiai calc. Da’ casa _—P/l $i ca _ar fi O crima sa-si chinul sul cu invate tura, adica cu lecfii $i meditatii. in zadar urla tatal impotriva faptului ca fiul lor nu stia tabla inmultirii in pragul clasei a opta, intrucit bunica lansase teoria c& doar copili urifi ti invete carte, cei fru- mosi find daruiti de natura numai cu beneficii si cd in nepotul ei va ajunge sigur al doilea Rudolf stie Bi cale cu masina, 84 sun, inainte dea ajunge sub raj"... sincep Bibil bill... bibil.” $i Gnd eram mai bucuros, c4-i distrug, simt 0 hurducaturd, de parca s-ar fi rupt_un are. Poct Mi-am mugcat limba, mi s-au inclestat falcile, i, de durere, parca, Valentino, vedeta re studille nu au dat nicio- pared, mi-am venit in simjve seam awit daté afara ai aa - Asta se crede-n otomobill” $i altu’s .noi te i Cee Tntrebat set Sen de s-a Bele i i la virs $a i, ora deja elev paar Satie ea een er ee Ok Meare osala 9 cored. ‘Am sa va spun: pentru faptul ini SS SS MGS Ci8) Cot INOS ASH ST IS Yo, TDS zi bulevardele Capitalei, j-a spus See © necuviinta unei fete, aceasta a ripostat, iar el a la pune mina sé rastumim, aud glasul li pal elon, ACUTE TT pernaliee nu tecernofio= Haralutd a lui Maglavitu parerea, scremut si Negru-potrvit: unde-i apa mai mare, s8 simtal” $i mé trezesc varsat din oaba, in zoile potopului, ca un mit innecat. Tincep grou a ma agata de viata én de mlini, ca de picioare, si invers, a nu dam de uscat... Nu stiu de ce, dar dreapta era mai amejitd ca sti ee apa... in chinurile astea m-a atlat Jan Chis- leac, tractoristul, ma ‘na dus acasa ma spalat impreuna smilia-toqi ziceau c&i ultima scald — si-am urmat sa zac mort, pind acum, cind m-am intors in viata, cu destule p i judecaté pe cei trei lai, susnur eni cu suflete de rime, care a a apucat de-o teaba, trebuiaw Nu aga, isi da cu a mea, cum de nu te simfi mindra ca fi-am "dat atentie, urito?” La frumoase virsta de douazeci $i de ani, Titi era escroc sentimental calificat, fiind de orice ocupatie si meserie. [si facuse rost de un aparat de fotografiat $i se deciara specialist in nunti, botezuri si alte ocazii festive, prilej cu care s-a casatorit cu 0 domnisoara de onoare careia i-a forfe- cat. in numai citeva luni patru cecuri auto. La doua- Zeci $i trei de ani era casatorit pentru a doua oaré, ‘cu 0 vaduva, iar la douazeci $i cinci, pentru a treia ara, cu sora primei neveste care, desi stia cu ce pramatie are de-a-face, a zis: ,Nu conteaza, vreau ca atunci, cind merg cu el pe strada, sa crape toate pa- fachinele de invidie. Lucra in mai multe localitafi, avea numeroase peruci $i mustafi de care se folosea cu dexteritatea unui actor de film $i se logodea 0 data pe séptamina, desi fusese denuntat in presé ca pericol public. La cea de-a patra condamnare, Titi le-a zis judecatorilor: Ce vina am eu daca ele do- A pind la capat.. Ti dau in judecati, yascd zilele de boal’, care pot a “cau fost moarte curata, plus amenda, cam lipsit de fa servici, cinci zile munca. Pentru c& eu pe unde prost, platese, dar sa plateascd si alti in sala de consiliu a CAP. .Grindina Noua™ se facu, deo- . dat, liniste: urma si ia cuvintul fi tovarasul presedinte Iie Ta- lambu. — Tovardsi, incepu el, dar glesul nu-l prea asculta si in- cerca si sil dreagi cu un pahar de apa minerala adusa de la bu- ferul comunal. Tovarasi, relua el, ne-am adunat aici ca sf ne sfatuim, mai fratilor, cum s& fa- cem cA crem conditii specialis- tilor din comund, si nu_ mai plece si ne lase balti cind fi-c ai dra Ca de ce u’, daca nu oferim conditut. vestejeste, cere, supunem spre lor urmatorul plan de hare, scoase © batista un pum de seminje d si, in. sfirsit, 0 foaie bine impiturita, pe ca tindu-si_ochii_prin sala. Pai si Saespubptor euypentru care am surprins-o ca icina unor pene artifi- insa era divortaté de so- fapte destul de con- _a fost de acord sé ne sem solemn ca va trebui iuni in legatura cu ante- In mai multe casatori, ‘om cinstit la virsta de ensul de a ma ocupa de gospodaria ei personala intrucit nu aveam nici un fel ind dinsa extrem de muttu- ipat de gospodaria sa | wustras decit 500 grame se la radacina unui | fale pierdute, deoa- migcare rfecte! atalille Iu — Toate — Apro spre_sfirsi gresita, a treaga par JUSTIFIC) —Ar f losala! / ALISTII munal in b vizionarea feé, ciocola turi din im niicul det uunei_unitai ticd fn. con Raspunde: toare de | condusi de — Da’ ¢ catele mele cea lelei — Lasi, presedintele mice piept in sala se coteli, drep sedinte se niste, batincare. $i 2 imprimat jocului, scu- za-ma, bataliel, un ritm dinamic. migcare dupa miscare! Toate jerfecte! Toate biruitoare. Ca Bataille tui Napoleon — Toate? —Aproape toate. Flindca, spre sfirsit, una singura, find gresita, a dus la pierdere in- treaga partida. JUSTIFICARE — Cum, adica, ar fi avut? N-o are? — Neo are. — Atunci de ce spui cé ar fi avut? — Flindea el n-a cioplit nici in marmora, nici in platra, nici fn lemn.. Ela intrat intr-o pes- tera sia facut sculpturi din gheaza. Erau nemaipomenite! La lumina becurilor sclipeau pre- cum trecerea prin noapte a no. ine? Nu te a-ta? al duc. peal atit de dreptate, Sah ama? Nu se bine, e ca uf E Nimic nu e s de spalat! nil, caii, ture \faga, la ora nebunli, cali, turele sint intr-o eguiamentu- continua agitagle. Astfel ca ami- —Ar fi xc. cul a observat ed totul © mis- _losala! resc 4 se casatoreascd impiedicat ca-si incerce | de sof. Cunoscindu-l ir prava respectiva in vede unui scenariu de film, urr zeci la suta din drepturile pentru ortogratie, restul - S& va povestese int voastra veti extrage subie zis el. Flind profund hr noua, dupa ce tocmai ie pornit in céutarea unei to mine?!" Ceea ce nu a antru a cincea oara sansa nplator, mi-a povestit is- scrierii in colaborare a ca eu sa incasez doud: fe autor, plus cinci la suta venindu-i, fireste, lui. area din care dumnea- i, dialogurile si finalul, a it sd-mi croiesc 0 viata m recent dinduntru, am ase de viata, ceea ce am $i descoperit dupa circa patru zile in persoana unei vinzatoare de pasari vii pe care am surprins-o ci avea numeroase plusuri din pricina unor pene artifi- ciale suplimentare. i ful ei, care savirsise di damnabile, fiind $i cor casatorim, desi eu Ti declara 84-$i ja tot felul de precautiuni in legatura cu ante- cedentele mele, avind esecuri in mai multe casatorii, dar fiind de acord sa devin un om cinstit la virsta de patruzeci $i cinci de ¢ sensul de a ma ocupa de gospodiria ei personala intrucit nu aveam nici un fel de profesie si ocupatie. Fil mita de felul cum pérsonala, din care nu bijuteril pe care le a dud, fiind considerate. rece nu-si mai aducea m solemn ca va trebui scunse la radacina unui metale pierdute, deoa- ite unde le-a ingropat ir LISTII pecialistii, une’, locuit’ si munal in bar de’ noapte si apro- unor comete. Dar cind le-a scos sub: soare, la expozigia din aer liber, sau topit. avut © opera co- timpul unei perchezitii neasteptate, cum va spuneam, am hotarit sé ne refacem viata impreuna $i sd. ne cé satorim. Aici intervine poanta filmului, bomba bom- belor, intrucit, ajungind.eu Ja localul unde avea loc nunta, Imbracat, in alb-negru, ca orice ginerica, des- copar, cu nespusa mirare, ca nasa imi este 0 per- soand oarecum cunoscuta, desi eram convins ca atunci 0 vad pentru prima oara in viata mea. Si dinsa se uita oarecum insistent la mine, parindu-i cunoscut dupa figura, pentru cain momentul in care faceam o pozé intre noi, adicd eu, mireasa, nasul si nasa, aceasta sa lesine, brusc. Da-i cu ofet, da-i cu palme, isi revine si urlé: ,puneti mina pe el, asta mi-a lu: inglele de la mama, inclusiv pandantul de la git, fost soful meu legal acum opt ani, nu lasati escrocul sd scape! Va dafi seama ca a inceput tambalaul, na- sul mi s-a repezit in git, iar eu ce puteam s& Jas, i-am aplicat un cap in gura de i-au sarit pe 8 méasele de aur (nu fe-a mai gasit, sdracul), a it $i rudele miresei pe mine, eu am pus mina pe un Scaun si m-am invirtit printre el ca un haidue Inconit de potere, oficum ma biruiau daca printre nuntasi nu re fusesem inaunti fare te aprop) de singe”, prilej Daca mata ai face al zice, pur $i sim- ima tirguiui, dind totul $i altele, cu toate aven- u cele cinspe nunti si lo- i, adicé facem un serial. Ce se afla intimplator un baiat cu $i care a scos $isul $i le-a zis, ai de-a face cu mine, c& mi cu care am putut sari pe a: Un scenariu din chestie plu, Titi’, afla cd am ru pe din doug. Pe urma, fac turile vietii mele, a godne pe care le- Zici?: Me ? = Dom-le Titi, zic, propunerea dumitale mi ono- reazé. $i mi seaza grozav. = Draga, ‘insista Titi, succesul e asigurat, lim precis premiui Cannes la Festivalu! de la Oscar. yrezentat imediat Casei de filme 21/2 subjectul pr Titi. Stiti ce mi-a raspuns un redactor ip-patrat? Ca subiectul e banal. “BP ie tle de bine 5, cla dé api minerala in mas. ratori, € 0 licata. ca 0 1-0 ud, se specialist’, trebuie, se irmare noi, de condu- .. aprobare ‘ooperatori- je masuri... prin buzu- {A mototo- fara capac, de dovieac ¢ de-hirtie care 0 des epu si ci- \tru crearea petrecere a ti specialistit dis covoare p diului coope lui liber alr, vizionarea acestuia cu ness-ca- feé, ciocolati chinezeasca si bau- turi din import. Raspunde paz- nicul de noaple. c)_ infiintared i_unitiji de coafurd-cosme- in comuna Grindina Nowa Rispunde: echipa de coopera~ toare de la sectoral zootelinic, condusi de lelea Maria Stamate — Da’ eu mu mi pricep, pa- catele mele, se auzi din sala vo- cea lelei Maria. — Lasi, tovaras’, raspunde presedintele, ce mi-e fesilatu’, ce mie pieptinatu’.. In sala se auzira soapte si chi- coteli, drept care tovardsul_ pre- sedinte se vazu silit sa faca li- niyte, batind de cileva ori cu sti- — Trebuie de asemenea Stiti.. edit spre fuga aplecare... Poate-mi gasiti = bine-mi pare, ce bine-mi pare! Vreo oarecare Bn execut 0 fuga... de Bach! _ EPIGRAME CONSTANTIN CRISTIAN Galati — Defi Fotbalistica Constient se antreneaza Dind uzinei larg. ocol: Tofi colegii iui luereaza Ei @ insa om... de gol. a spune sincer ca... fi-e fricd. Simbata_bignifarului Mai cred destui intr-un destin Ca simbata le curg belele, Dar lui i-a mers $i azi din plin, Vinzind pe-ascuns trei ceasuri. CATELUL Casa pe care 0 cumparase era destul de buna. [si luase cot mobilierul Recesar, aranjindu-I cu mult gust. Apoi isi puse la punct curtea despar- Yind-o Hner-o gradind si locuri pentru depozite, magazil.. Totul fusese aranjat si pus la locul lui. Totusi, Mihalache uitindu-se in Jur simgi ca ii lipseste ceva. Intr-o zi umplu si acest gol, aducind acasé un catel. Il legi cu un lingug, apoi ii facu o cuca in care s& stea la adapost. Bineingeles. ‘nu ita SA scrle afara pe poarta obignuitul anun: ,Ctine rau. Dupa pu- gin timp, primi acasa vizita unui coleg de munca. Cagelul de cum il vazu incepu sa latre furios smucindu-se in lang. Mihalache incerca si-| domo- leasca cu vorbe dojenitoare. Maria, sogia lui, sari si ea, doar-doar s-o li- nisti. Dar i-al gisit? Cagelul latra si mai furios, — Da’ rau s-a mai facut!, exclama oaspetele. — Stil tu cd nu putea si te inghita nici la uzind. Vino mai des pe la nol si poate vei reusi pina la urma sa te imprietenesti cu el, il sfacui Mi- halache. Trecusera citeva zile de la aceasta intimplare. Intr-o dupa-amiaza opri in faa porgii un ARO. Din autoturism cobori un ins care fl chema pe Mihalache inapoi la uzina, deoarece trebuia forjata imediat o piesa, iar cei din schimbul doi nu prea se pricepeau. Mihalache se imbrica gi plecd. Sogia lui, de cum vazu ci vine cineva, alerga lute si find cigelul sa nu facd iar taraboj. Curios lucru, acesta nu schiga nici un gest de furie. Ba din contra, tot timpul se gudurase pe ling’ nou! sosit scheunind prietenos. Sofia ramase nedumerita. De ce se facuse dintr-odata citelul asa de blind? Dupa plecarea autoturismului caut’ si afle un rispuns, dar nu_reugi Tirziu, cind sogul ei se intoarse de la uzina, ea fl astepta cu fumina aprinsa. — Cel cu tine, draga? De ce nu te-ai culcat pind acum? o intreba Mihalache de cum intra. . — Nu pot si dorm. Te-am asteptat si te intreb ceva in legatura cu cagelul. — .Cu cagelul"? Se miri Mihalache repetind vorbele sotiei. El, ce-i cu el? — Este un citel ciudat. a venit acum citeva zile un coleg de-al tau, era si-l rupa. $i astazi cind a venit altul n-a zis nici pis. De ce? Mi- halache oft $1 spuse: — L-am adus acasi de la uzini, unde nu-l putea suferi nimeni. — Nu-! suferea nimeni?! — Da, pentru ci.era cigelul sefulul. lar cel care a venit astizi era je- ful. — Dazal — $i pe colegul meu nu putea sil vada, pentru ca el a susfinut cu tarie in seding& si dispara tofi cageli din uzina. IONEL JECU Braila rele.Era anul 1931 si_folcloristul Gh. N. Dumitrescu-Bistrita a- tepta detrei zile 0 audienta la primul ministru, Nicolae lorga, pentru a cere un ajutor financiar in vederea tiparirii revistei con- duse de el, ,lzvorasul". Cum ilustrul_istoric" era asaltat din toate partile, folcioristul a recurs la un sire, cu alutorul unui sef de cabinet. Acesta I-aajutat ‘si se strecoare in biblioteca profe- sorului, stiind 4 Jorga isi pe- trece © mare parte din timp in apropierea cdrtilor, gi I-a instrult cum 8 abordeze’ subiectul. La citeva ore de la instalarea -ZIMBIND DE-O AMINTIRE VICTIMA CU VOIE — Va rog sa-mi iertati indraz- neala... a inceput folcloristul cu timiditate, aparind de dupa un raft. N-a avut ins timp sé-si ter- mine scuzele, fiindca Nicolae lorga s-a ridicat in picioare si, cu miinile sus, trecind la perete, a intrebat: — Cit vrei? — Stiti, nu se putea altfel, a continuat folcloristul... — $tiu, stiu, a simulat un tre- mur profesorul, cit ‘vrei? — O mie. — Fie si trei. Sint in sertarul rioadé de filhar, victimei. inamicului in biblioteca, Nicolae lorga, aproape turmentat dupa o zi grea, a intrat aici $i s-a rastur- nat in fotoliu. inventat noi GRESELI FATALE Un spargator experimentat din Vancouver (Ca- nada) pusese ochii pe o vild eleganta si, inarmat cu trusa de lucru, trecuse la fapte, Actiunea lui nu a fost insi incununata de succesul scontat mai inti pentru c& proprietarul se afla in cas si, pe deasu- pra, se intimpla ca el si fie un campion de box fegoria grea, actualmente reprofilat pe karaté. Cind hotul a reusit in sfirsit si-si vina in fire, se | afla tn pat, la infirmeria inchisorii. SPECTACOL GRATUIT?... In faja unui elegant hotel de pe plaja Mar del Plata, o tindré si frumoasi femeie a. inceput tam-nesam sA-si scoat pe rind toate piesele de im- briciminte, spre plAcuta surpriza a trecdtorilor care sau oprit plini de interes. Tindra a inceput apoi operatiunea inversi dupa care, nepasdtoare la aprecierile exprimate de ,spectatori*, a disparut la fel de inexplicabil. Cind insi muitimea de gu- fa-casc a inceput si se imprastie, nu pufini au fost cei care au observat ca le lipsea portofe Explicatia e ci improvizata ,actrija era asoci cu citiva pungasi de buzunare care fliceau direct sincasirile* LA PLIMBARE si vin- verii, patra La Londra, dintr-un magazin cu ¢ zare de animale au evadat, la inceput sopirle mari, doi boa constricto: t pitoni care inc nu s-au tntors la sediu pind acum. Desi pro- prietarul di asigurari ca sint viefuitoare pasnice, polifia continua si le caute. CONCERT NEOBISNUIT Un teatru de suburbie din New York anunja nu de mult urmatoarele: .,.Diseara la orele 21 recitalul extraordinar al pianistului Kirk Hurok, autorul ce- Iebrei Sonate pentru doi ciini si pian. Curiosii care au plitit intrarea au avut un spectacol unic: alaturi de compozitorul care {si interpreta cu diru- ire partitura de pian au aparut doi duldi vajnici dintre care unul Kitra iar celdlalt scheuna. Rapida interventie a politiei cartier a curmat cu hota- rire originalul act artistic, (E.C.) urzica STR. GREZOIANU NA. 23-25 TEL. 14 28 15 de la birou, primul din stinga. la-i $i oruta-mi viata! — Viata ,|zvorasulu"; a mur- murat folcloristul, care nu s-a [a- STANTINESCU, LEA, LUCIA TIPSIE, IOSEF TOTH, RODICA TOTT, MARIUS TUPAN > Ins cu atribute fine, Der cam ,taini Saptezeci de ani detine si mu vrea si ni-i arate! Epigramist si caricaturist ILLES, ROMEO ‘Desen de Gh.D. Constantinescu Al. Glenciu ' SEPTUAGENAR ; din picate GIUSEPPE NAVARRA Ferment de-apururi viu, nu biete moaste, E Clenciu personaj renascentist, Ca si la saptezeci de ani renas! NICULAE STOIAN COLECTIVUL DE REDACTIE: NICULAE STOIAN, Redactor sef, MANOLE AUNEANU, Redactor sef adj., GH. D. CON- ILEANA GARBACI, NICOLAE GAR- sat de mai multe ori invitat Uimit de scena comica in care fusese un actor fara voie, Gh. N. Dumitrescu-Bistrita a cautat se- ful de cabinet care-i inlesnise in- trarea In biblioteca si i-a povestit patania. — Profesorul fusese avertizat de prezenta dumitale, a dimi- nuat folcloristului meritele sale i de-aceea a luat rolul ntr-o asemenea pe- istorica, sprijinirea_unei reviste de catre guvern ar fi fost © lipsa de orientare politica. Ca- lea asta era cea mai convenabild profesorului. MARIUS TUPAN ION, A. POCH, OS N IORGA Desen de M. Gion 1937 2 G _ GIUSEPPE NAVARRA hes IDILA CITADINA Vecinul — evident, cel de apartament Say (ins pe caré nu-! alegi, ca o consoarta, ci fi-este conferit de soarta), din foarte linistitul nostru bloc audiazé la aceasta ora o simfonie, $i cred ca faptul se petrece la bucatarie (cel putin, de-acolo razbat acele sunete suave, alternate cu tunete); la _celalalt vecin (din partea cealalta), “fs pe un motiv ce, pare-mi-se, difera putin $i intr-o tonalitate n-ag zice tocmai inalta, cloncaéne un curcan nevrozant, pripasit pe-aici, banuiesc, ca flotant, in vreme ce eu, plasat Ja mijléc, bintuit de fatalitate, ori de noroc, fulgerat de un soc extatic ascult (originalitatea ma paste de mult $i parcé din ce in ce mai avan), Schubert cu solo de curcan. OVIDIU GENARU - CAFENEAUA SUBIECTELOR @ Vedeti hala aceea imensi? La prima vedere afi rede ci-i un hangar de avioane. Dar nu, este de- pozitul nostru de condici de reclamagii! @ ...cum spuneam ih laconica dare de seami...” Asa ceva nu exista! @ Nudistele stind la coadi pentru o frunzi. @ Nu se mai poartd matasea naturala. Nu mai su- portim yiermii. © Chimistul a zimbit mephistofelic si a spus: .Vik torul aparsine vinului sintetic!* PENTRU STRAINATATE, ABONAMENTE. LE PRIN ILEXIM — DEPARTAMENTUL EX- PORT-IMPORT PRESA, BUCURESTI, STR. 13 DECEMBRIE NR. 3’ P.O.BOX 196—137, TELEX 11.205 TIPARUL EXECUTAT LA COMBINATUL POLIGRAFIC «CASA SCINTEII> (44601) 1ON_ Retrospectiva Eugen Taru . t PATIMA LUCRULU] BINE FACUT in desenul lui Eugen Taru se pot Humara cum teebuie ait incintarile, cit si virtue marelui talent. Fiintcd talentul met im parte lumea in doud uni cu convingerea ca tot ce deseneaz8 Taru se cheama stil, alti cu paterea ca ¢ vorhe de manera Era nevoie de aceasté expozitie de la Dalles. ca sa pricepem c@, inainte de a ti stil ori manierd, graticd lui Taru e o opera. Pujini graficieni de merit ‘ar izhuti sé adune pe panodrile unei galerii: mai cuprinzatoare O OPERA, o suma de: lucrari impor tante, adiea, avind — din tinerete gi pre} deo viafé — nu numai caracter, fiindca in multe cazuri caracterul se manifesta imocent, exact ca instinctul, ci si farmec, si simpatie la fiinta umané, si hor implicit, nascind parca din toate: din linte. dim felul in care e arhitecturats imaginea, din culoare, chiar Ce te gacheara la o plang semnatd de Tani e siaiful ei. Un meste sug loarte elaborat, 0 penis de caligraf imparatesc, 9 nevoie de impecabil ait de presantd incit tu, omull care consideri can: catura §i, in general, desenul .cu statut tronic din tindriturile curente cu carecare condescendenta, rami vimit. Nu credear sé fhe nevoie de 0 asemenea munca, de o asemenea slefuire! Reversul medaliei ar fi acest: un lucru, care — din pricina deosebitéi sale oniginalitati si al unui protesionalism arbitru = ajunge 3 se institutionalizeze, produce fa public an soi de sa} Avem de-a tate, fireste, cu un paradox: pe lings un de sen de Tanu treci mai repede, tocmai pentru ce un Tar", pentru cd ai sentimentul de a mai fi vazut. de a fi inventariat cu afettul. Sa hagam de seamd insé cd astfel de suceli psinoloyice nu Thragistram la fiteéine, cd numai un ironist de rasa Iwi Tan putea s@ ne inzestreze cu idei si intyetiari cardinale, Retrospectiva de lz Dalles face nota a cinci decenii de savantd cloviierie. O nota foarte incarcaté si care dovedeste, daca nai era nevoie, cé meseria de humorist e daservitS de o seama de caricaturisti cu har putin si graba molt, dar Innabilara de artisii precum Eugen Taru, cu suis natural si patima lucrului bine facut - : TUDOR OCTAVIAN IMOBILISMUL BIROCRATULUI Quo vadis homine? Bidkee =