Morfologie canalara

Cavitate acces
 Plan de curs
• Introducere
• Anatomie canalara, camera pulpara
• Cavitatea de acces
• Legile lui Rankow si Krasner pentru depistarea orificiilor de
deschidere ale canalelor radiculare
• Etapele de creare ale cavitatii de acces
- Analiza preoperatorie
- Trepanarea dintelui
- Identificarea camerei pulpare si orificiilor de deschidere ale canalelor
radiculare
- Instrumentar pentru:
- - Trepanarea camerei pulpare
- Finisarea cavitatii de acces
- Localizarea orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare
Camera pulpara, configuratii canalare

Vertucci
Canale principale
Canale laterale si accesorii

après Hess
Apex, constrictie apicala, foramen apical
 Frontali superiori
IC: 23mm, tip I IL: 21-22mm, tip I

C: 26,5mm, tipI
 Premolarii superiori
PM1: 21mm PM2:21,5mm

Melian A
 Molarii superiori
M1:21-22mm M1:21-22mm

3 radacini
4 canale:
-73% in vivo
-99% microscop
 Frontalii inferiori
IL
IC 40% 2 canale,
1% foramene separate)

IC: 21mm
IL: 20,5mm
C: 22,5mm

C (14% 2 canale, 6% foramene separate)

Foarte rar 2 radacini
 Premolarii inferiori

PM1: 22,5mm
PM2:22mm

25%: canal divizat in 2 canale cu foramene separate

Poate exista delta apicala
 Molarii inferiori

M1: 21mm M2: 20mm

2 radacini, 2 radacini
3 sau 4 canale 3 canale
Dent Longueur Nombre des racines Nombre des canaux
moyenne

Dents antérieures maxillaires

Incisive céntral 22,5 mm 1 1

Incisive lateral 22 mm 1 1

Canines 26 mm 1 1

Prémolaires maxillaires

Prémiere prémolaire 20,6 mm 2-3 1 (6%), 2 (93%), 3 (1%)

Deuxieme prémolaire 21,5 mm 1-3 1 (75%), 2 (24%), 3 (1%)

Molaires maxillaires

Prémiere molaire 20,8 mm 3 4 (93%), 3 (7%)

Deuxieme molaire 20 mm 3 4 (37%), 3 (63%)

Molaire de sagesse 17 mm 1-3

Dents antérieures mandibulaires

Incisive céntral 20,7 mm 1 1 (58%), 2 (48%)

Incisive lateral 20,7 mm 1-2 1 (58%), 2 (42%)

Canine 25,6 mm 1 1 (94%), 2 (6%)

Prémolaires mandibulaires

Prémiere prémolaire 21,6 mm 1 1 (73%), 2 (27%)

Deuxieme prémolaire 22,3 mm 1 1 (85%), 2 (15%)

Molaires mandibulaires

Prémiere molaire 21 mm 2-3 3 (67%), 4 (33%)

Deuxieme molaire 19,8 mm 2 2 (13%), 3 (79%), 4 (8%)

Molaire de sagesse 18,5 mm 1-2

P.Carrotte
 Legile lui Krasner si Rankow pentru
detectarea orificiilor de deschidere ale
canalelor radiculare
• Relatia intre camera pulpara si coroana clinica a dintelui.
- Legea centralitaii
- Legea concentricitatii
- Legea jonctiunii smalt cement

• Relatia orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare cu

podeaua camerei pulpare.
- Legea schimbarii de culoare
- Legile localizarii orificiilor nr.1, nr.2, nr.3
- Legile simetriei nr.1, nr. 2
 Relatia intre camera pulpara si coroana
clinica a dintelui.

• Legea centralitatii. Podeaua camerei pulpare este situata

intotdeauna in centrul dintelui la nivelul jonctiunii smalt –
cement .
• Legea concentricitatii. Peretii camerei pulpare sunt
intotdeauna concentrici fata de suprafata externa a dintelui
la nivel CEJ.
• Legea CEJ. CEJ este cel mai important reper pentru
localizarea pozitiei camerei pulpare.
• Cunoasterea legii centralitatii ajuta la evitarea perforatiilor
in directie laterala. Deoarece camera pulpara este situata
intotdeauna central la nivel CEJ, operatorul poate folosi
CEJ ca un reper circular, in ciuda oricarei restaurari
coronare neanatomice sau in cazul in care coroana este
mult inclinata.
• Legea concentricitatii ajuta clinicianul sa extinda corect
accesul. Prezenta unui tubercul inseamna extinderea
accesului in acea directie. Daca dintele este ingust M-D,
atunci si camera pulpara va fi ingusta M-D.
• Determinarea corecta a numarului si pozitiei orificiilor de
deschidere ale canalelor radiculare este strict dependenta de
vizualizarea in totalitate a podelei camerei pulpare, fara nici
o intrerupere a conturului (perimetrului) acesteia.

Krasner , Rankow
Relatia orificiilor de deschidere ale canalelor
radiculare cu podeaua camerei pulpare.

- Legea schimbarii de culoare

- Legile localizarii orificiilor nr.1, nr.2, nr.3
- Legile simetriei nr.1, nr. 2
 Legea schimbarii de culoare
• Culoarea podelei este intotdeauna mai intunecata decat
cea a peretilor laterali, creand o delimitare neta intre
acestia.
• ofera un ghidaj sigur pentru ceea ce inseamna deschidere completa a
camerei pulpare, adica ne arata clar limita (jonctiunea pereti laterali-
podea)
• cand operatorul nu vede acest contur in totalitate, neintrerupt, va sti ca
exista portiuni de tesut dentar sau restaurare ce trebuie indepartate.

Krasner , Rankow
 Legile localizarii orificiilor de deschidere
• n° 1 : Orificiile se gasesc la intalnirea peretilor laterali ai
cavitatii cu podeaua camerei pulpare

1 2 3

Krasner , Rankow
• n° 2 : Orificiile se gasesc in unghiurile perimetrului podelei
camerei pulpare
• n° 3 : Orificiile sunt localizate la extremitatea liniilor intunecate
care traverseaza podeaua camerei pulpare, atunci cand exista.
 Legile simetriei

• n° 1 : Cu exceptia M superiori, orificiile canalare sunt

echidistante fata de o linie imaginara ce imparte in 2
planseul pulpar in directie MD.
• n° 2 : Cu exceptia M superiori, orificiile canalare sunt
situate pe aceeasi linie perpendiculara pe cea precedenta
(MD).

Krasner , Rankow
 Etapele crearii cavitatii de acces

• analiza preoperatorie

• trepanarea dintelui

• identificarea camerei pulpare si a orificiilor de

deschidere a canalelor radiculare;
 analiza preoperatorie

• identificarea jonctiunii amelocementare

• determinarea inclinatiei dintelui
• stabilirea locului de trepanare a dintelui si conturul
cavitatii de acces
• stabilirea pe baza radiografiei a formei si pozitiei camerei
pulpare.
 Stabilirea locului si directiei de trepanare a
dintelui

• Mijlocul fetei ocluzale la dintii laterali

• Supracingular, in foramen caecum la dintii
frontali.

*Exceptie: molarii superiori, unde prepanarea se

face in jumatatea M a fetei ocluzale, cu
respectarea crestei oblice de smalt
* Situatii atipice: dinti abrazati, vestibularizati, etc
 Evaluarea radiografica
• Adancimea la care se gaseste plafonul
camerei pulapre (D)
• Inaltimea camerei pulpare (h)
 Trepanarea dintelui cu indepartarea in
totalitate a tavanului camerei pulpare

• Alegerea corecta a frezei de trepanare, in functie de

inaltimea camerei pulpare si adancimea la care se agseste
plafonul.
• Largirea locului de trepanare in directia corespunzatoare
conturului JEC
• Cavitatea poate avea forma triunghiulara, ovalara,
trapezoidala, neregulata.

Krasner , Rankow
 Trepanarea dintelui, instrumentar

• Cavity Access Set (Densply Maillefer Switzerland)

imaginé par Dr. Ruddle, Dr. Machtou et Dr. West.
• Freza EndoAcces (Maillefer))
• Freza LAD (LA Axxess Set, Sybron Endo proposé
par dr. L. Stephen Buchanan)
Cavity Access Set (Densply
Maillefer Switzerland)
imaginé par Dr. Ruddle, Dr.
Machtou et Dr. West.
LA Axxess™ Sybron Endo
dr. L. Stephen Buchanan
freza LAD
 Finisarea cavitatii de acces
Instrumentar

- freze cu varf inactiv diamantate, efilate (con invers,

cilindrice), la turatii mari.
– FG safe-ended 332 (ISO 018)
– Endo Z, EndoAccess (Dentsply Maillefer, France)
– FG safe–ended tungsten-carbide
– LTD, XLTD (LA Axxess Kit)
– Inserts ultrasonores Carr CT4, UT4 (SybronEndo)
– Start X#1 (Densply Maillefer Switzerland).
1. Aplicarea frezei in punctul de electie
2. Trepanarea plafonului camerei pulpare
3. Eliminarea in totalitate a tavanului camerei pulpare
4. Identificarea orificiilor de deschidere ale canalelor radiculare

Melian A
 Identificarea orificiilor de deschidere a
canalelor radiculare, permeabilzarea
canalelor
• O cavitate corecta permite accesul instrumentelor in axul lung al
dintelui
• Poate fi necesara indepartarea interferentelor
– Zona opusa zonei interadiculare (zona de securitate)
– Niciodta de pe peretele intern (risc de perforare).

Pitt Ford
 SX® (ProTaper,
Dentsly, Maillefer,
Switzerland)

Instrumentar pentru indepartarea

interferentelor
Freze Gates Glidden
Freze LASS (LA Axxess™ Sybron Endo)

Endoflare (HERO Shaper, MicroMega,

France)

Inserts US CT4 diamantés ou

UT4 diamantés