Aparatul Cardiovascular

Partea 2

CORDUL
 Bolile cardiace:

● cauza principala de morbiditate si

decese (30% in SUA)

● 80% din decese – Boala cardiaca

ischemica

● 5-10% decese:
o boala cardiaca hipertensiva (+
cord pulmonar cronic)
o boala cardiaca congenitala
o afectiuni valvulare
Încărcare…
Încărcare…
 Mecanismele bolilor cardiace

● intreruperea circulatiei hemoragie (ruptura vase mari)

● tulburari de conducere cardiaca (bloc complet AV) + aritmii (FV) tulburari

de contractie miocardica

● obstructia fluxului sangvin (ateroscleroza coronariana, tromboza, stenoza

valvulara aortica)

● flux retrograd (insuficienta mitrala sau aortica) cresterea volumului sangvin

si scaderea fluxului cardiac

● shunt dreapta-stanga (by-passarea circulatiei pulmonare) / stanga-dreapta

(cresterea incarcarii pulmonare)

● insuficienta miocardului insuficienta cardiaca congestiva

INSUFICIENTA CARDIACA

● Definitie: Scaderea debitului cardiac, acumularea de sange

in sistemul venos sau ambele.
Mecanismele:
o necroza fibrelor miocardice

o disfunctie sistolica (afectarea contractilitatii miocardice, ex: ischemie,

cresterea volumului si presiunii, cardiomiopatie dilatativa)

o hipertrofia fibrelor musculare hipertrofie cardiaca

o disfunctia diastolica apare in hipertrofie ventriculara stanga, fibroza

miocardica, amiloidoza, pericardita constrictiva
Indiferent de cauze, insuficienta cardiaca este compensata prin:

o dilatatie cardiaca
o cresterea volumul sangvin retentie salina
o tahicardie

Finalul: insuficienta cardiaca progresiva ireversibila

a. Insuficienta Cardiaca Stanga

Cauze:

●
Încărcare…
boala cardiaca ischemica

● hipertensiunea

● boala valvulara mitrala sau aortica

● boala miocardica

Insuficienta Cardiaca Stanga

Clinic:

● staza si edem pulmonar

● scaderea perfuziei renale retentie salina:
➢ cresterea volumului sangvin
➢ necroza tubulara acuta ischemica
➢ insuficienta renala (azotemie prerenala)

● encefalopatie hipoxica iritabilitate, coma

 b. Insuficienta Cardiaca Dreapta

Cauze:
● afectare valvulara pulmonara/ tricuspidiana

● boala vasculara pulmonara / intrinsec pulmonara cord pulmonar cronic

Clinic:

● edem si congestie in sistemul portal sistemic (picioare, glezne, sacru) +

pleurezie ascita

● hepatomegalie congestie centrolobulara atrofie centrala hepatocitara (aspect

de nuca muscada) = staza cronica scleroza cardiaca

● splenomegalie – splina de staza (dilatatie sinusoidala, microhemoragii,

hemosiderina, fibroza)
● rinichi de staza – hipoxie – necroza tubulara acuta (mai marcata in

BOLI CONGENITALE

Definitie:

Anomalii ale vaselor mari/ cardiace

prezente la nastere.

● defecte de embriogeneza in sapt. 3-8

● 1% dintre nasteri
 Etiologie:

● factori genetici - 10% din cazuri (ex: trisomia 21, sd.

Down)
● factori de mediu (ex: infectia congenitala, inf. rubeola)

Clinic:

● cianoza, retard de dezvoltare

● cresterea infectiilor cronice/ recurente
● endocardite infectioase
● asimptomatice
 ANOMALII CONGENITALE

• SHUNT
 • OBSTRUCTIE
1. Anomalii Congenitale de Shunt
● comunicare anormala intre cavitatile cardiace, intre vase sau intre cavitati si
vase

● shunturile stanga-dreapta cresterea volumului cardiac cronic

● shunturile dreapta-stanga bypass pulmonar hipoxie cianoza

embolia venoasa circulatie sistemica = embolie

paradoxala

a) Shunturile stanga-dreapta
● cresterea incarcarii in linii drepte hipertensiune pulmonara secundara
hipertrofie ventricol stang

● incarcarea inimii drepte devine mai mare decat incarcarea din inima stanga
shuntul devine dreapta-stanga

de aceea cianoza apare tarziu

● instalarea hipertensiunii pulmonare contraindicatie pentru interventia
chirurgicala

3 Afectiuni Congenitale Majore Shunt Stanga-Dreapta

1. Defect Septal Atrial DSA

2. Defect Septal Ventricular DSV

3. Patent Ductus Arteriosis DAP

1. Defect Septal Atrial DSA

● cea mai frecventa anomalie congenitala cardiaca a adultului

o tip Primum – 5% DSA, frecvent in sd. Drown +/- afectari ale valvei
mitrale

o tip Secundum – 90% DSA foramen ovale atriunic

o tip Sinus Venos – 5% DSA, in apropierea venei cave superioare +/-

anomalii venoase pulmonare
● depistare precoce corectie chirurgicala pentru prevenirea instalarii
hipertensiunii pulmonare

2. Defect Septal Ventricular DSV

● cea mai frecventa anomalie cardiaca congenitala

● frecvent asociata cu alte anomalii (ex: tetralogia Fallot – 30%)

● DSV mici moderate creste riscul de endocardita infectioasa

● clinic, in functie de marimea DSV-ului, de la insuficienta cardiaca

fulminanta + cianoza pana la suflu holosistolic asimptomatic

● inchiderea spontana – 50% la cele cu diam. < 0,5%

● corectia chirurgicala indicata inainte de instalarea insuficientei cardiace

drepte si a hipertensiunii pulmonare
 2. Ductus Arteriosus Patent DAP

● localizat distal de artera subclavie stanga permite circulatie sangelui intre

aorta si artera pulmonara
● nasterea cresterea oxigenului scaderea sintezei de prostaglandina E
locala contractie musculara inchiderea ductului in 1-2 zile de la nastere

● 85% - 90% sunt defecte izolate; diam. > 1 cm. hipertrofie de ventricul
drept dilatatie artere pulmonare persistenta ductului

● initial asimptomatic (doar suflu mecanic) hipertensiune pulmonara

shunt dreapta-stanga cianoza

● inchiderea precoce DAP (chirurgicala/ prostraglandine) este indicata

1. b) Shunturile Dreapta-Stanga

● boli congenitale cardiace cianotice

Semne secundare:
o degete hipocratice
o osteoartropatie hipertrofica
o policitemie

Afectiuni Congenitale D-S importante:

● Tetralogia Fallot
● Transpozitia de Vase Mari
● Trunchi Arterial Comun

● Tetralogia Fallot
● DSV
● dextrapozitia de aorta – aorta “calare”
● stenoza de artera pulmonara
● hipertrofia de ventricul drept

• supravietuirea se face doar prin Ductus Arteriosis Patentis DAP sau prin
arterele bronhiale dilatate

• corectie chirurgicala poate fi intarziata atat timp cat nivelul de oxigenare

este suficient

• stenoza valvulara pulmonara, cand e prezenta, protejeaza plamanul de

suprasarcina insuficienta ventriculara dreapta este rara fluxul sangvin este
pompat din ventriculul drept in aorta
● Transpozitia de Vase Mari

● emergenta aortei din ventriculul drept / emergenta arterei

pulmonare din ventriculul stang

● apare la copii si mame diabetice

● dezvoltare fetala este normala prin Ductus Arteriosus si foramenovale

● postnatal supravietuirea este rara

● prognosticul depinde de severitatea hipoxiei tesuturilor si capacitatii

ventriculului drept de a mentiune tensiunea in aorta
● netratata, deces in cateva luni

Încărcare…
● Trunc Arterial Comun

● imposibilitatea de separare dintre aorta si artera pulmonara

● un singur vas primind sange din ventriculul drept si stang

• Shuntul D-S cianoza precoce

• inversarea fluxului hipertrofie ventricul drept + hipertensiune artera
pulmonara
• prognostic negativ
1. b) Anomalii Congenitale Obstructive

● Cortatie de aorta
● Stenoza
● Atrezia Valvulara

• NU SUNT CAUZE DE CIANOZA

● Cortatia de Aorta
• ingustarea lumenului aortei
• 50% defect izolat / asociat cu alte anomalii
• frecvent asociata cu hipertrofia cardiaca
Clinic:
● in functie de localizare:
o preductal
o postductal

o Cortatia de Aorta Preductala

 ● 1-5 cm. de la emergenta aortei
● asociat cu hipertrofia de ventricol drept si insuficienta cardiaca
dreapta
● decesul precoce – in functie de abilitatea ductului arterial de a
preleva fluxul sangvin

o Cortatia de Aorta Postductala

● este in general asimptomatica

● hipertensiunea in membrele superioare si hipotensiune in
membrele inferioare + insuficienta arteriala (claudicatie,
sensibilitate la frig)
● flux colateral dezvoltat prin artera mamara interna si artera
axilara cu noduli costali vizibili radiografic)
● netratata, media de supravietuire de 40 ani
● deces prin: insuficienta cardiaca, disectie de aorta, hemoragie
intracardiaca sau infectia cuartatiei

● Stenoza si Atrezia Pulmonara

• apare izolat sau asociat cu alte anomalii (transpozitie/ tetralogie)

• obstructia fluxului poate implica valvele subvalvular, supravalvular sau
multiplu
• Stenoza Pulmonara – fuziunea valvelor
• stenoza usoara este asimptomatica
• Atrezia Pulmonara completa – ventriculul drept este hipoplazic + defect
septar interatrial cu circulatia sangelui in plaman prin Ductus Arteriosis
Patent

● Stenoza si Atrezia de Aorta

• subvalvulara, supravalvulara si valvulara

• poate fi insotita de endocardita infectioasa, hipertrofie de ventricul
stang, dilatatie poststenotica si moarte subita
• Atrezia completa de Aorta – incompatibila cu supravietuirea
• copiii cu Stenoza sau Atrezie pot supravietui doar cu DAP, care
permite fluxul de sange din aorta in arterele coronare
 • Valva Aortica Congenitala Bicuspida degenerare calcifianta,
endocardita infectioasa

BOALA CARDIACA
ISCHEMICA

● grup de afectiuni avand ca rezultat ischemia miocardica

Cauze frecvente:
o scaderea fluxului in arterele coronare: ateroscleroza coronariana,
vasospasm si tromboza; rar, arterita, emboli, vasospasm indus de
cocaina si soc
o cresterea nevoii miocardice: tahicardie, hipertrofie
 o hipoxie datorata scaderii transportului de oxigen: anemie, boala
cardiaca avansata, boala cardiaca avansata, insuficienta congenitala
cardiaca cianotica, intoxicatia cu CO, fumatul

4 tipuri de sindroame ischemice:

1. Infartul de miocard
- cea mai frecventa, in functie de durata si severitata ischemiei
necroza miocardica

2. Angina Pectorala
- durere precordiala paroxistica in functie durata si sveritatea
ischemiei --> NU duce la necroza
- 3 tipuri de angina:
o Stabila – apare cand lumenul este obstruat mai mult
de 75%
o Prinzmetal – vasospasm, fara boala aterosclerotica
obligatorie
o Instabila – datorata ruperii placii de aterom, cu
tromboza incompleta murala precursor al infartului
de miocard
 3. Boala Coronariala Ischemica Cronica

- tipic pacient in varsta

- ateroscleroza coronariana multipla
- dezvolta insuficienta cardiaca congestiva
- consecinta decompensarii cardiace postinfarct sau a degenerarii miocardice
ischemice lente
- microscopic: miocite atrofice cu depozite perinucleare de lipofuscina,
miocitoliza izolata/ placarde, fibroza difuza perivasculara si interstitiala,
fibroza izolata sau confluenta

Decesul este datorat insuficientei cardiace progresive infarctului de miocard /

aritmii.
 4. Moarte Cardiaca Subita

- definita ca moarte cardiaca neasteptata, la o ora de la debutul

simptomatologiei
- frecvent: 75-95% decese datorata Stenozei Aterosclerotice (rupturii placii de
aterom); rar, stenoza valvulara aortica, tulburari de conducere, tulburari
electrolitice, prolaps de valva mitrala, cardiomiopatie dilatativa sau
hipertrofica, tazurismoza miocardica, miocardita, instabilitate electrica
intrinseca
- etiologia cea mai frecventa sunt aritmiile pacientii supravietuiesc
resuscitarii

INFARCTUL MIOCARDIC
A. Tipuri de Infarct Miocardic:

1. Infarct Transmural

2. Infarct Subendocardic
1. Infarctul Transmural

● afecteaza intreaga grosime a peretelui ventricular

● frecvent cauzata de obstructia severa aterosclerotica coronara + ruptura +
tromboza
● rar, IM cauzat doar de vasospasm + tromboza
● dezvoltare circulatiei colaterale, chiar in cazul obstructiei complete, nu duce
la IM

● initial: IM Transmural eroziune, ulceratie, fisura, ruptura, hemoragie

● modificarile tranzitorii ale presiunii sangvine si reactivitatii trombocitare
ruptura placii de aterom si tromboza
● marker de inflamatie – proteina C reactiva crescuta, hipercoaguabilitate
(proteina C sau S scazuta, factor V Leiden)
● intervalul de timp intre atac si infarctul complet, de la initiere pana la
ireversibilitate – 20-40 min.
 2. Infarctul Subendocardic

● limitat la treimea interna a peretelui ventricular

● cauzata de ateroscleroza coronariana, vasospasm sau hipertensiune, fara
tromboza supraadaugata
● este adesea multifocal

B. Caracteristicile microscopice ale MI:

● nu se identifica in primele 12 ore

● in primele 24 ore – paloarea
● in 3-5 zile – aria infartizata central este palid-galbuie, necrotica, delimitata de o
zona hiperemica
Caracteristicile Macroscopice ale MI:
nu se identifica in primele 12 ore
in primele 24 ore – paloare
3-5 zile – aria infartizata central este palid-
galbuie, necrotica, delimitata de o zona hiperemica
 Caracteristicile Macroscopice ale MI:

● 2-3 saptamani – depresata, moale, refractila,

gelatinoasa
● cateva luni – infarct vindecat, cicatrizat, gri pal
cicatrice
 C. Caracteristicile Microscopice ale IM

● in prima ora – edem intercelular, miocite, ondulate, necroza de

coagulare absenta
● 12-72 ore – necroza de coagulare (miocite hipereozinofilice cu nuclei
absenti); PMN infiltreaza tesutul necrotic
● 3-7 zile – miocite ingerate de macrofage
● 7-10 zile – tesut de granulatie
 D. Aspecte Clinice ale IM

Simptome principale:

o durere precordiala, greata, dispnee, diaforeza

o modificari electrocardiografice
o crestere serica a enzimelor specifice miocardolizei
(creatinkinaza MB izoforma, troponina)
o angiografie, ecocardiografie, perfuzie scintigrafica
o 25% - moarte subita (aritmii)
o riscul de deces la peste o luna este 7-90% in functie de
complicatii
o restabiliarea fluxului sangvin precoce (tromboliza/
angioplastie), prognostic bun
 E. Complicatii ale IM

● aritmii
● insuficienta cardiaca
● cardiogen (cand > 40% din ventriculul stang)
● ruptura ventriculara
● 1-2 % IM Transmural in primele 10 zile tamponada
pericardica / ruptura septului, Shunt S-D + insuficienta
cardiaca dreapta
● IM papilar regurgitatie mitrala severa
● pericardita fibrinoasa 2-3 zile dupa IM si la 2-10 sapt. (sd.
Dressler)
● tromboza murala – embolizare
● anevrism ventricular
● infartizare repetitiva