Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BANU
PROFESOR LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN BUCURESTI
VOLUMUL III
ASISTENTA SOCIALÁ
CASA SCOALELOR
1944
www.dacoromanica.ro
TRATAT DE MEDICINA SOCIAL);
VOLUMUL III
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL TRATATULUI DE MEDICINA SOCIAL&
VOLUMUL I
MEDICINA SOCIALA CA $TIINTA
EUGENIA
DEMOGRAFIA
VOLUMUL II
MEDICINA SOCIALA A MATERNITATII $1 PRIMEI VARSTE
MEDICINA SOCIALA A VARSTELOR PRE$COLARA SI $COLARA
VOLUMUL III
ASISTENTA SOCIALA
VOLUMUL IV
TUBERCULOZA
BOLILE VENERICE
VOLUMUL V
PALIMISMIIL
CANCERUL
GU$A
ALCOOLISMUL
TRAHOMUL
PELAGRA
LEPRA
DIABETUL
REUMATISMUL $1 CARDIOPATIILE
BOLILE ORGANICE
VOLUMUL VI
MEDICINA SOCIALA A MUNCII (IN COLABORARE)
ASIGURARILE SOCIALE
ALIMENTATIA
LOCUINTA
VOLUMUL VII
MEDICINA SOCIALA A BOLILOR INFECTIOASE (IN COLABORARE)
VOLUMUL VIII
IGIENA PERSONALA
CULTURA rizicA
GENIU SA NITAR (IN COLABORARE)
VOLUMUL IX
ORGANIZAREA MEDICO-SOCIALA
www.dacoromanica.ro
DR. G. BANU
PROFESOR LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN BUCURESTI
VOLUMUL III
ASISTENTA SOCIALA
CASA $COALELOR
1944
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
A VOLUMULUI III
Pa g .
I. NOTIUNEA, DOMENIUL T OBIECTIVELE ASISTENTE! SOCIALE . 5
A. Precizarea notiunii de asistenta social(' 5
B. Asistenta curativa, asistenta preventiva', binef acere 9
C. Domeniut de actiune a/ asistentei sociale . 11
Importanta numeric:A a popu.at,1 asistate 11
Categorii de asistati . . . 13
D. Efectele medico-sociale ale asistentei organizate 16
E. Stiinte ajutatoare 18
www.dacoromanica.ro
VI
Pag.
IV. METODELE DE LUCRU IN ASISTENTA SOCIALA 66
A. Fazele actiunii de asistenta socia/c1 . . 66
B. Asistenta individua/a si asistenta colectiva 70
Norme da lucru pentru asistenta individual 71
Norme de lucru pentru asistenta colectiva' 74
Pentru asistenta familiala 74
Pentru as:stenta unor grupuri mai mari 76
C. Impartanta studiu/ui psEhologic al individului si a/ mediutui . 80
I. Elcmente de psihologie 80
2. Cateva elemente ale psihologiei de grup . 84
D. Studiut factoru/ui economic . 86
Norme pentru anclicta economica 86
Indicele pauperismului 87
E. Norme pentru anchetele de asistenta socialá 89
F. Fise, caziere i statisticd in asistenta socia/d 93
Fise i caziere . . . . 93
Organizarea de fi,siere centrale 99
Statistici de activitate pe tara 100
.
. .
www.dacoromanica.ro
VII
Pag._
a) Conceptii generale . 156
b) Realiza-ni hi cateva state . 167
3. Pauperii bef_navi . . . 159
H. Asistenta pauperilor temporari (somerii) 172
1. Principiile i necesitatea unci asistente a somajului 172
2. Ajutorarea somerilor adulti 176
3. Somerii adolesoenti . 179
4. Somerdi värstnici . . . 130
5. Asistenta pauperilor necalificati 181
6. Asistenta somerilor intelectuali 181
I. Asistenta defectivilor . 183
1. Infirmii motori . , 184
a) Evolutia conceptillor asupra asistentei infirmilor motori . 134
b) Norme si institutii . . 137
C) Problema copillor inirmi motori . 192
d) Caractea-istici aLe organizdrii asistentei infirmilor motori in
cateva täri 193
2. Orbii 199
a) Pniivire istorick" . . . . 199
b) Princpii pentru asistenta orbilor 201
3. Defectivil auzului 211
a) Surzii . 211
b) Sairdo-mutis. 213
Readaptarea. economico-socialä a surdo-mutilor . 217
4. Asstenta defectiviilor mintali . 219
a) Psihopatil . . . . . 220
b) DependEntii mintali propriu-zisi 223
a) Istoric . . . 223
p) Forme de asistenra . . . 226
1) Asistenta specialà a debililor minta.i . 233
J. Delicventii f i crirtunalH . . . . . 242
1. Dreptul penal modecrn si asistenta socialä 243
2. Asistenta delicventului adult . . 213
a) Norme genera:e . . . . 248
b) Organizarea muncii in inchisori 251
e) Bibliotecile in inchisori . 254
d) Asistenta post-penistenciarà 255
3. Asistenta delicventului minor . . 258
a) DelicteLe i crira...le mal frecvente la minori . 259
b) Tribunalele pentru copii . . 261
e) Serviciul social al tribunalelor de copii . 266
d) Institutii de observatie sau de reclasare 268
e) Regirrrul libertätii supraveghiate 270
Institutii de reeducare . 272
g) Institutii rcpresive . 275
K. Elementele asociale . .. 277
1. Asistenta asocialilor privad in total 278
2. Problema vagabonzilor si a cersetorilor . 234
3. Grupuri de populatie cu tendinte asociale 29'1
www.dacoromanica.ro
VIII
Pag.
L. Asistenta btitrdni/or . . . . . . 295
1. Evolutia problemei consideratii fiziologica asupra tritrânetil . 295
2. Principii, forme si institutii de asistenta 298
3. R:alizdri rnaii importante in cAteva tAri . 301
M. Actiunea de Salvare" . . 303
1. Salvarea, formA de asistent'd . 303
2. Ramuri de organizare a SalvArii 310
N. Asistenta prin. Crueea Rosie . . 313
1. Crucea Rose pa plan internattonal . 313
2. Organizatii nationale de Cruce-Rosie 315
O. Organizatii de binefacere . 318
BIBLIOGRAFIE . . 356
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALÀ
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
I. NOTIUNEA, DO:VIENIUL t OBIE-2TIVELE ASISTENTEI SOCIALE
A. Prec:zarea n,otiunii de asistenta social& B. Binef acere, asistenta cu-
rative. asistenta preventiva'. C. Domen;u1 de actiune al asistentei sociale
1. Imoortanta numerica a populatiei asistate; 2. Categorii de as stati.
D. Efectele medico-sociale ale asistentei organ:zate. E. ,$tiinte ajutatoare.
II. EVOLUTIA ISTORICA A ASISTENTEI SOCIALE
A. Perioada antichitàtii. B. Evul mediu. C. Secolul al XVI-lea. D.
Secolele XVII si XVIII. E. Secolul al XIX-lea si inceputul seco:ului al
XX-lea. F. Caractere ate evolutiei asistentei socia/e in Rcrmcinia.
III. FACTORII ETIOLOGICI AI STARII DE DEPENDENTA
A. Factorii care privesc pe individ: 1. Deficiente oorporale: a. Depandenta
consecutiva unor bo:i sociale; b. Dependenta conseentiva fizice.
2. Defacientele psih'ce; 3. Deficiente:e morale pe baza psihofizica: a) Factori
etiologici ai criminalitätii; b. E iologie elementelor asociele. B. Factori de
dependentd derivand din medita social: 1. Deficiente familiei; 2. Deficiente
locuintei; 3. Factorul mizerie privit in to artatea lui: 4. Stari:e de inferio-
ritate social, factor cie scaderi fizice si mintale; 5. Mediul criminogen.
IV. METODELE DE LUCRU IN ASISTENTA SOCIALA
A. Fazele actiunii de asistenta sociald. B. Asistenta individuald ql asis-
tenta familiala: 1. Norme de lucru pentru asistenta individua:a; 2. Norme
de :ucru pentru asistenta colectiva: a. Pentru asistenta famillei; b. Pentru
asis ente unor grupäri mal mari. C. importante studiului psiho/ooic al
irndividului si al mediului: 1. Elemente de nsihologie individua:A; 2. Meya
elemente ale psiholog.ei de grup. D. Studiul foctorului economic: 1. Norme
pentru ancheta economica; 2. Indice:e paunerismului. E. Norme Twntru
anchetele de asistenta socia/d. F. Fise. caziere si statistica in as,srpnt a
socialcl : 1. Fise si caziere; 2. Orgadzare de fisiere centrale; 3. Statistici de
ec.ivitate pe tara.
V. ASISTENTA SCV"..-IAL 2k. A DIFE1TTL,01 CATEG1RIT DE DEPENDFNTI
A. Asistenta farni jet. B. Asistenta feme'i sarace in timpul maternitatii.
C. Asistenta copilului: 1. Copilul pauper: a. Asistenta copilului sane dealun-
www.dacoromanica.ro
4 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 5
www.dacoromanica.ro
6 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 7
www.dacoromanica.ro
B DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 9
www.dacoromanica.ro
10 DR. G. BANU
pr:vdti, din pemele timpuri ale cr:stinimului, ca iubitii pauperi ai lui Dumne-
zeu" (Dei pauperes), iar mai târziu institut ile de aciApostire a säracilor erau de-
num:te in general de Dieu".
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 11
pn1atia tntal5
E vetia 1923 5,69
Danemarca 1930-31 32
Franta 1929 25
Ancha 1932 4,0
Germania 1132 6.0 %
www.dacoromanica.ro
12 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 13
2. Cctegorii de asistati
Grupele de populatie eazute in stare de dependenta, sunt nume-
roase i variate, ca i iactcrii etiolcgici care provoaca dependen-fa.
Mama si copilul au constituit intotdeauna elemente care necesita
asistenta, sub o forma sau alta. Asistenta f emeilor are a se exercita in
special in. perioadele de maternitate, asupra mamelor sarace, mame-
lor abandonate, fetelor-mame, etc. Asistenta copular reprezintd un
capitol foarte vast, cu subdiviziuni indicate de insasi starile de de-
pendenta care se instaleaza in aceastd grupd de varsta copii aban-
donati, orfani, infirmi fizici, infirmi psihici, copii vagabonzi, copii
delicventi.
Bolnavii stiraci infatiseaza o altd categorie foarte importanta,
pentru domeniul asistentei sociale.
Vine apoi grupa bcitreini/or.
Elementele asociale, precum cersetorii profesionisti, vagabonzii,
needucabilii pentru niciun gen de muncä (fobici ai muncii), constitue
astazi unul din obiectivele importante ale asistentei sociale.
Adultii invalidizati, din cauze fizice sau psihice (alienatii), pre-
cum si deticventii si crminalii, intra Cu un coeficient important in
câmpul asistentei sociale.
Marile calamitdti, precum razboaiele, fac sa creased importanta
numerica a categoriei refugiatilor, sinistratilor, etc., avizati la asistenta.
$omajul, manual si intelectual, este de asemenea un capitol al.
asistentei sociale.
In fine, trebue mentionata categoria acelor asistabili, la care 'aju-
torarea nu este totala, ci partiala, in sensul ea le ingadue o .c,restere
a nivelului de viata. care altfel rarnâne scazut, din cauza ca in per-
manentä cdstigul acestor asistabili ramdne inferior necesitatilor .ma-
teriale minimale. Acesti dependenti sociali pot fi asistati prin impru-
muturi sub variate forme, mergdnd dela modalitatea folosita in insti-
Muntele de pietate pdna la imprumuturile de (»mare acor-
date intelectualilor la inceputn1 carierii lor (16).
Gruparea categoriilor de asistati variaza adesea dela tara la lard',
autorii acordând domeniului asistentei o extensiune mai mare sau
mai mica'.
Unii autori germani recunosc trei mari categorii de asistabili: de-
mente ascciale (de astildata noliunea de asocial" este luatä in inte-
lesul ca individul respectiv greveaza colectivitatea in mod inutil);
elemente intermediare (intre asociali si contra-sociali); elemente con-
tra-sociale, care amenintd insasi evolutia normal:a a colectivitatii (17).
www.dacoromanica.ro
14 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 15
www.dacoromanica.ro
16 DR. G. BAND
cersetcri
vagabonzi
leneprostituate
4. Deperadenti d n cauze extrmsee
a. d_al cauze econom:ce
pauperii propriu
sdracii partiali
intelectuali a inceputul earierei
salariatii insuficent. etc.
sornerii
b de pe urma calamitdtilor
inva:iLizatii rdzboa e or
urmasii celor.caz. uti in razboiu
sinistrz4ii
invalid zatii accidentelor.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
1.7
www.dacoromanica.ro
18 DR. G. BANI7
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 19
www.dacoromanica.ro
20 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 21
www.dacoromanica.ro
22 DR. G. BANU
A. Perioada andel-tirata
In pr'irele /:rrr,,r; e vie/ii cmenirii cunoscutä prin izvoare
istorice, pare a fi existat o forma primará, instinctuala, a asisten..ei
sociale : asistenta pin jain.tue §-1 prin trzb. In cadrul acestor unitati
simple de vialä colectiva, injghebate pe baza rudeniei, exista oare-
cum aligatia de a ajutora çe cei cazuti in dependenta. Regimul pa-
triarhal, car2cteristic tuturor Inceputurilor de viata ale popoarelor,
favcrizat aceasta asistenta' familiala.
In tärile Extremului-Orfent unele forme ale asistentei prin familie, trib,
sau chiar act v tatca :mala intr'un cadru mai extins, s au perpetuat pana la
fr.e:e secolului al XIX-lea. Astfe:, in Japcnia, once persoand afidtoare in stare
de dependentä trebu:a sd fie ajutoratd de familie. iar daca grupul rudenii:or nu
putea face fatd acestei ob1igaii. sarcina ajutordrii revenea vecinilor d'n car-
tieru'.. resrect.v. Co:ectivitatca :cca/d, consideratd ca o mare familie. avea obli-
gatia de a ajutora si pe cd:ätoru: poposit. daca acesta era in suferinta' (36).
Daca trecem la popoarele principale ale antichitatii, asistenta
prac:icata de ele i cate a dus uneori la realizan i importante
poate fi caracterizata prin substratui ei politic, adesea chiar dema-
gcgic. IntereFill rcltc. rnm1;c3pre a statului. a dominat i in
asistenta organizata de vechiul Babilon, i in cea efectuata de Grecii
antici, sub forma pensiunilor acordate vaduvelor i infirmilor, inva-
lizilor si orfanilor din räzboiu. La Romani a prevalat insä de multe
ori interesul demagogic, atat la Particulari cal si din partea statului.
Astfel, patricienii cäutau intotdeauna sa se inconjoare de o cliente:a
de lingusitori j paraziti ai societatii, larg intretinuti de ei; lar in ce
priveste ccnduce.ea ae 6tat, JUIlL ae merwonat distributiile de carne
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
23
www.dacoromanica.ro
24 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 25
www.dacoromanica.ro
26 DR. G. BANU
C. Secotut al XVI-!ea
Secolul al XVI-lea E e caracterizeazd prin importante realizdri de
asistenta socialà in larile Occidentului. In 1530-1536, Germania,
Olanda, Eelgia, Franta, iau diferite dispozitii legislative pentru asis-
tenta in massä a infirmilor si säracilor. Totodatä se creazd numeroase
institutii pentru adapostirea dependentilor i pentru pre:ntamp:narea
vagabondajului si a cersetoriei. Asistenta a fost luatd in s.erioasã con-
siderare in special sub Francisc I (1494-1547), and s'a oonstituit
la Paris un Oficiu general al säracilor", avand dreptul de a percepe
o anumitä taxa dela toti locuitcrii (38).
Protestantismul, care se afirmd in acest secol in Germania si in
Anglia, dä asistentei sociale o indrumare mai mult laicá, spre deo-
sebire de asistenta Fur religicasä instituità de catolicism. Protestan-
tismul preconizeazä ca locul convictelor i congregatiilor sa-1 ja ad-
ministratiile comunale, cärora li se impune obligativitatea asistentei
dependentiior. Aceasta nouà orientare se afirmg mai ales in Anglia,
sub Henric VIII (1509-1547), cate desfiinteazä ordinele religioase,
le ccntscd unurile, iar in schimb initiazä o puternicà opera de
asistentg a invalizilor, somerilor, copiilor i bolnavilor.
Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, este de notat, in Franta, in-
teme.erea de atre Henric IV a Camerei caritatii crestne",
institutie destinatd a coordona actiunea de asistentd socialà dintea
ir.treagd regiune.
Tot In secolul al XVI-lea se ciesvoltg institutia viz-itatoarelor sociaie, sub
ineurirea Bisericii. Mai de mult se constituisera ordine religioase cu accst
scop; astfel, in Franta, eau nastere ordinele ,Les Bégu:nes". L'ordre de la ve
ccmmune", L'ordre de la Vsi ation de Marie", etc. Momentul cel mal fmpor-
tant este insä ir epoca lui V.ncent de Paul (1581-1660), când se creazä orcEnul
Filles de la char!te"; aceste auxiliare infgptuiau asistenta la domciiu, orga-
nizau plasarea copiilor dependenti, eta. (51.
Important este faptul cà in secolul al XVI-lea se manifestä in-
ceputurile asistentei organiza:,-e, in parte chiar pe bazd religioasä,
dar in majoritate pe baza unor conceptii de activitate rationalä, ce
clainuesc pang astäzi.
Este interesant de remarcat cg, la inceputul secolului al XVI-lea,
s'au emis in Franta principii de asistenta pe baza de evidentä sta-
tisticd si de plasament in muncd.
Intradevgr, in 1526, umanis ul spaniol Juan. Luis Vives, stabiEt
Franta, la Bruges, a propus ca doi senatori un secretar sä viziteze, stradä
stradd, fiecare casti a orasului, nottind precis numeie celor 1ipsiti de mijloace,
-numdru.1 copiilor lor, cauza stäril de dependentà. Numai pe baza acestor date
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
27
urmca75 a se proceda la mäsuri:e de ameliorare a squatiei pauperilor. Acelas
autor umanist reccmandä sä fie ajutorati ..cu toatà bländetea" : bAtränii, in-
orbii, allenatii (36).
Tot in acest secol incepe asistenta sistematica a saracilor, din
partea oraselor. Unul din primele orase unde s'a realizat aceasta aju-
torare in cadru comunal este Niirnberg aci s'a elaborat reglementa-
;
www.dacoromanica.ro
28 DR. G. BANTJ
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
29
erau supu§i 'Ana atunci bolnavii mintali, a facut loe unor norme care
se apropie de mäsurile de asistenta moderne pentru aceastä categorie
de defectivi.
In fine, tot la sfär.7.itul secolului al XVIII-lea se desvoltä plasa-
mentul bolnavilor mintali in colonii familiale, la tara.
Este de remarcat c5 In Germania pr:rnele plasamen e de bolnavi m:ntali
In colonii iurale au fost f5cute Inca' a inceputul secolului al XVI-lea; se men-
tioneaz5 astfel ,coloniile ciin jurul orasului Nurnberg, in preajma anului 1500 (42).
www.dacoromanica.ro
30 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
familia. Devine valabil principiul : nu este ajutorat individul izolat, cat timp sunt
in. a iam lii ii suferinta (42).
Conceptia americana a castigat teren in Europa, in special in Frdnt
g:a, Cehcslovacia.
Deosebit de miscarea de idei, este important a urmari dealun-
gul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea in mod
cronologic, instituiile i realizarile principale, dupd ramuri ale asis-
tentei.
In Franta se creaza numercase asociatii i institutii, pe cate-
gorii de defectivi, in special pentru orbi si surdo-muti.
Se inteme'aza, In decursul seco:ului al XIX-:ea, Societatea de plasare si
ajutar pentru tinerii orbi; Societatea de asistenta pentru orbi; Societatea ate-
lierelor orb:lor. La Paris se creaza un Institut national pentru orbi. Se mai
Intomeiaza scoli specia:e la Marseille, Lyon, Nancy, LiEe, Nantes, Angers, Mont-
pellier, Toulouse, Bordeaux, etc.
Un moment important pentru asistenta orbilor este crearea In-
stitutului Braille, sub inriurirea promotorului care a fost profesorul
Louis Braille, el insusi orb, inventator al scrisului in relief pentru
aceasta categorie de defectivi (1809-1852).
Tot in Franta se intemeiaza numcroase institutii pentru surdo-muti : So-
cietatea cenbrald de educat:e i asistenta a surdo-mutilor, din Paris, etc. (43)
Iau nastere i institutii pentru asistenta copiilor moral amenintati. Una
crh pr:rnele este Patronatul copilaniei si adolesainter, intemeiat In 1890, de
Henri Ro let, la Paris.
O contributie importanta din cea de a doua jurnatate a seco-
lului al XIX-lea este legislatia din Franta privitoare la asistenta si
asigurarea evolutiei normale a copiilor doicilor : legea Roussel, din
1374.
In dcmeniul asistentei alienatilor se institue, in secolul al
XIX-lea, colaborarea intre psihiatrie i ,pedagogie. Numai aceasti
colaborare apare capabila de a reda Societatii un important numar
de elemente, altfel osandite la neproductivitate si distructie biolo-
gica. Realizarea cea mai importanta, pe baza acestei conceptii, a fost
aceea a scclilor auxiliare pentru copiii debili mintali ; institutia
este de origine germana, prima scoald auxiliara fiind infiintata la
Drezda, in 1867 (44).
In a doua ium5tate a secolului al XIX-lea se initiaza si des-
volta asistenta alcoolicilor. Indemnul a pornit din localitatea 1-1er-
ford, din Westfalia, lar in 1883 s'a intemeiat Asociatia germanä
contra abuzului de bäuturi alcoolice" (44).
www.dacoromanica.ro
32 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 33
www.dacoromanica.ro
34 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 35
www.dacoromanica.ro
DR. G. BANI.T
36
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 37
www.dacoromanica.ro
38 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 39
www.dacoromanica.ro
40 DR. G BANC)
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
41
www.dacoromanica.ro
42 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SociALA 43
www.dacoromanica.ro
44 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 45
www.dacoromanica.ro
46 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 47
www.dacoromanica.ro
48 DR G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 49
2. Deficientele psihice
Turburarile psihice creazä un numär important de indivizi afld-
tori in stare de dependentä.
Un criteriu principal in aprecierea stärilor de dependentä cu etio-
lcgia psihick este determinarea inteligentei. Al doilea criteriu: deter-
zninarea caracterului. Din insuficienta acestor douä elemente rezultà
o inadaptabilitate a individului la viata sociará normalä, deci depen-
denta sau semi-dependenta.
In ce priveste laturea caracterologick ea va fi luatà in conside-
rare mai mult in crearea deficientelor morale, care formeazä un ca-
pitol aparte. Aci, la studiul deficientelor psihice, rolul de seamä re-
vine scilderilor intelectuale. In mod clasic, au rämas valabile cele trei
subdiviziuni ale defectivilor intelectului, stabilite in Anglia, in 1913:
a. idiotii, total incapabili de adaptarea minimä la viata socialä; b. imbe-
cilii, capabili numai de un grad redus de randement, in totalà subordine;
c. debilitatea intelectualà de variate grade.
Corelatia dintre coeficientut de inteligentil i starea de depen-
dentd poate fi astfel stabilitä (88)
Coeficientul de inteligentfi Cat egoria
Sub 40 Dependenti
41 70 Semi-dependenti
71 90 Inapoiati
91-110 Normali
Dincolo de coeficientul 110 incepe supranormalitatea din punctul
de vedere al afirmdrii intelectuale, i anume: 110-120, inteligentä
su,perioarä; 120-140, inteligentä foarte superioark peste 140, geniu.
In medicina socialä este des utilizat termenul debilitate znintalä,
spre a desemna cele trei categorii de defectivi mentionate (idioti, im-
becili i debili mintali de grade mai ware). In interiorul grupei ge-
-nerale de debilitate mintald", unii autori stabilesc mai recent dife-
ritele categorii dupä capacitatea de adaptare socialä, in modul urmä-
tor (89)
Idioti sunt acei indivizi care se aratä total incapabili de vreo
actiune autonomä ;
Imbecilii gravi s-unt cei incapabili de a executa vreo muncA
in institutia unde se aflä internati ;
Imbecili usori sunt cei in stare sä execute munci manuale
usoare
Debilii mintali propriu zLi sunt cei care pot urma cursurile
unei scoli auxiliare, dar rämän incapabili de a combina spontan ideile.
Dr. G. Banu. Treat de medic:Ina sociall, Vol. II]. 4
www.dacoromanica.ro
DR. G. BAING
Dupd o altà diviziune, sunt califican drept idioti acei indivizi care nu-si
pot asimila nici un fel de instructiune i sunt total mcapabili de randement
social. Imbecilii pot sa-si asimileze un grad elementar de cunostinte, rgman cu
o m:nimalg adaptabilitate la ambienta socialg i pot executa munca in subor-
dine. Debilii mintali propriu zisi ar fi acei a cdror evolutie intelectuaiä se
opreste definitiv la gradul de absolventa a §oalii primare. In mod general de
bilul mintal poate sä face" fatá unui numgr de cerinte ale vietii soclale, se poeta
valorifica in oarecare mOsurg, dar rdmäne pea-manent dedesubtul mediei (90).
Cauzele deficitului intelectual caracteristic debilitàtii mintale
sunt variate i numeroase.
O clasificare a acestor cauze a fost flicutä in anul 1935, in modul
urmätor (91) : a. leziuni cerebrale endogene; b. turburki cerebrale
secundare; c. deficiente de desvoltare cerebrald provocate de procese
exogene; d. turburäri in desvoltarea cerebrald provocate de desechi-
libre endocriniene; e. stärile de infantilism; f. turburki de naturd
toxic5 exogeng; g. dehilitatea mintalà provoca-Ud de epilepsia simpto-
maticd; h. turburki mintale pe bazä psihoticä; i. turburäri pe bazä
traumaticä.
Leziunile cerebrate endogene, care provoacl stdrile de debilitate mintalg
In variatele lor grade, ar fi urmAtoarele: microencefalia, megalencefalia, scle-
roza familialg difuzg sau leucodistrofia cerebralg progresivä ereditarà; idiotia
amauroticä familiala; scleroza tuberoasd sau boala lui Recklinghausen; boli ner-
voase ereditare organice cu inhibitie psihicA (epilepsia mioclonicA, ataxia
Friedreich, atrofia muscularä spinalà ereditarg progresivg, soleroza laterall
amiotroficá, miotonia congenitalg, epilepsia esentialg); degenerescenta mongo-
loide".
Din grupul turburdrilor cerebrale secundare, fac parte leziunile cerebrale
care insotesc condrodistrofia.
Deficientete de desvoltare cerebralí provocate de procese exogene sunt
cele consecutive: encefalitei copiilor, paraliziei infantile, meningitelor, hidroce-
faliei i leziunilor sifilitice cerebrale.
Factorii endocrinieni care pot provoca turburliri in desvoltarea cerebrald
sunt urmätorii: hipotiroidismul (debilitatea mintalg strumoasg, cretinismul en-
demic i cel sporadic, casexia tireoprivä); turbtträri hipofizare (distrofia adi-
pozo-genita idiotia acromegalia casexia hipofizard, nanismul i debilitatea
mintalä de naturg hipofizard); turburgri epifizare (pubertate precoce); uneori
turburgri ale glandelor suprarenale si ale pancreasului; turburgri ale timusului;
In fine, turburki endocriniene pluriglandulare.
Infanti/ismul, cu stArile de debilitate mintald concomitente, poate recu-
noaste etiologic: turburgri cardiovasculare, distrofii diverse infan.tile, intoxi-
catii exogene, sifilis, tuberculozg, malarie, pelagrg, rachitism.
Grupa de turburodri psihotice provocatoare ale starilor de debilitate min-
tald, cuprinde: dementa precoce, clemente infantilg, ciclotimia infantird, histeria
infanti15, fobii diverse, stdri neurastenice.
In ce priveste factorii traurnatiej ai debilitatii rnintale, ei sunt reprezen-
tati prin traumatismele craniene.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 51
www.dacoromanica.ro
52 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 53
www.dacoromanica.ro
54 DR. G. BANU
intälni in grupa 18-25 ani (32% din totalul bärbatilor criminal), iar
la femei in grupa 21-30 ani (29% din totalul femeilor criminale)
Recidivele ar prezenta un maxim de frecventä intre 35 si 40 ani.
Un fapt statistic grav, al ultimelor decenii, este cresterea In fiecventa
a delicventei i criminalitätii juvenile. In Franta criminalitatea minorilor a
crescut cu 400% in rästimpul ultimilor 60 de ani (96).
In agravarea problemei minorilor criminali au jucat rol, nu factori endo-
g ni, ci factori ae mediu: marele numar al copiilor nesupraveghiati, raul tra-
tar/1 nt in familii desorganizarea lamiiiei, maltratarea coptilor, insuficienta
ociotire a copiilor nelegitimi, reaua organizare medico-sociala In sensul
mmorii delicventi si criminali erau i mai sunt inca indrumati in institutile
de represiune severa in lo: de institutii de reeducare (98).
In ce prive§te inriurirea sexului, conta altädatd ca o axioma cä
delicventa i criminalitatea feminine sunt mai rare: de abia a 6-a
parte din delicventa si criminalitatea masculina, dupä unii autori.
Aceastä dogma' de antropologie criminalä a suferit Insà in ultimul
timp mari rectificäri. Proportia de delicventd i criminalitate la fe-
mei m'este in general in aceea§ mäsurä in care femeea participà mai
intens in câmpul muncii in viata socialä aläturi de bärbat. Tre-
bue tinut apoi seama de factorul prostitutie, cu un rol etiologic evi-
dent in delicventa si criminalitatea femininä. In fine, anumite pate-
gorii de crime: oträviri, avort, infanticid, sunt foarte des fäptuite de
femei (96).
Unele elemente antropometrice caracterizeazä adesea pe cri-
minal.
Se noteaza : opru-i In odesvoltare, malforanatii ale scheletului, anomalit
de statura, anomalii de proportie Intre oase, disarmonii intre trunchi i mem-
bre, asimetrie intre segmente omologe, anomalii In sfera genitala.
Mäsuratori atronometrice practicate asupra .criminalilor au dus la un
numar de concluzii : statura depaseste pe cea normará pentru varsta respec-
tiva sau alteori ramáne sub ea ; In ce priveste greutatea corporala, sunt mai
frecvente greutatile extreme (In 75% din cazuri greutatea corporalä ar ramâne
sub media corespunzatoarei varstei si in 25% din cazuri ar fi superioard acestei
medii); bustul prezinta adesea disproportionalitati consecutive bolilor orga-
nelor respiratorii constitutionale; cramiul prezinta unornalii de
propartii disimetrii ; figura se caracterizeaza de multe ori prin asimetria
segmentelor sj prin clisarmonia dimensiunilor fata de acelea ale bustului.
La caracterele morfologice ale criminalului regäsim multe din
elementele de degenerescentd intälnite la alte categorii de depen-
denti .sociali. Se noteazä anomalii morfalogice ale craniului, figurii,
me.mbrelor, sferei genitale si urechilor (96).
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 55
www.dacoromanica.ro
56 DR. G. BADIL:,
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 57
S'ar pärea ca, din cauza tmui complex de factori endogeni la care
se adaoga Cu titlu accesoriu unii factori de mediu, asocialul este lipsit
total de r.otiunea normelor care garanteazd oirclinea vigil familiale
a Statului, iar daca se incearca a i se preda astfel de norme, el le res-
pinge categoric. Adesea, aceastä specialä structurä endogend defici-
tara se constata din primii tirnpi ai copiariei; asocialul, copil fiind,
nu se poate acomoda vietii in comun ou fratii i surorile lui; asocia-
litatea starue in timpul perioadei scolare, in viata conjugalä i in
comportarea individului fata de colectivitatea nationalä (103).
Factorii endogeni mai des intalniti in etiologia asocialitatii, ar fi :
boli somatice debilitante, afectiuni cerebrale, turburari in desvolta-
rea organica i psihica (infantilism), star nevropate, star psihopate,
-epilepsie, anomalii in perioada pubertatii. Turburarile psihopatice
afectiunile cerebrale ducand la stari de debilitate rnintalä, ar fi cele
mad frecvente (101).
Ca factorid endogeni au un rol mai imiportant decat actiunea me-
ar dovedi-o imprejurarea ea in tmele familii de asociali cresc
.copii care nu prezinta de loc o astfel de comportare. Acolo unde copi-
lul devine totusi asocial, dar fail a fi tarat, ci numai din cauza exem-
plului rau oferit de mediul familial, reusim scotandu4 din acest
mediu sä-1 readucem la normal. Invers: inteo familie unde
membri au o comportare normala apar totusi elemente asociale, pentru
simplul motiv ea este vorba de copii targi.
Este adevdrat cà majoritatea elementelor asociale se intalnesc
In elasele sociale inferioare. A atribui insd un real rol etiologic fac-
torului social, ar insemna, dupä unid autori, sà confundäm cauza cu
efectul. Individul ar fi asocial nu pentru ca apartine unei clase so-
ciale inferioare, ci a decazut in aceasta clasa pentru cá structura sa
sendogenä Il face sä alba atributele asocialitatii i sa nu se poatä
valorifica in colectivitate (101).
Asocialitatea este foarte räspandita la unele gru,pe de populatie
la care factorul endogen a fost agravat printr'o indelungatä actiune a
numeroase elemente supra-adäogate, precum asupriri, mizerie, degra-
dare. Exemplul tipic in aceastä privintä Il oferä Tiganii (53).
www.dacoromanica.ro
58 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA sociALA 59
www.dacoromanica.ro
60 DR. G. SANO'
2. Deficienta Iocuintei
Stäri biologice de dependentg se datoresc, inteun numar de ca-
zuri, insuficientei factorului locuintd.
Locuinta insalubra este un element etiologic de morbiditate
mortalitate ridicatg, mai ales prin tuberculoza, precum au dovedit-o
suficient cercetarile mentionate la capitolul respectiv. Ramanerea
tuberculosului inteo locuinta neadecuatg duce in imensa majoritate
a cazurilor la invalidizarea lui; din element cu perspective de recu-
perare biologica, el devine un dependent total.
Locuinta supra-aglomerata i lipsita de lumina favorizand ra-
chitismul, îi are rolul etiologic in producerea infirmitgtilor moitoare
consecutive formelor grave ale acestei boli. Locuinta ca factor favo-
rizator al diformitätilor rachitice, este o problema ce stgrue si in
cadrul imobilelor moderne, cu numeroase etaje; constructia (de multe
yri necorespunzatoare preceptelor igienei, precum si ingustimea stra-
zilor, creazg deficiente ale luminatului natural al incaperilor (108).
Nu trebue omisa' niai inniurirea locuintei insalubre o umede, aswpra
reumatismuilui, care la rAndul sAu fin fonmele grave si defonmante creaza
infirmitAti moteare. Sar parea dà umiditatea locuintei, suprapopularea ei
lipsa de lumin5 exaltà virulenta agentului patogen al reumatismului (109).
Reamintim cá locuinta contribue la instalarea unor star de de-
pendentg, prin inriuririle morale pe care le exercitä, atunci cand este
necorespunzatoare cerintelor medico-sociale. Cu prilejul congresului
convocat in Statele-Unite, in 1932, pentru studiul problemei locuintei,
s'a afirmat categoric: Locuintele insalubre constitue sursa de copii
indezirabili care vor popula inchisorile, azilele de bolnavi mintali
alte institutii asemängtoare". In orasul Glasgow, transformarea car-
tierelor cu locuinte insalubre a avut ca rezultat o evidentd scadere a
criminalitatii la populatia acestor cartiere (109).
Locuinta insalubrä i aglomerata este si un factor cauzal de pros-
tituare precoce ,iar prostitutia la randul ei prin consecintele la care
duce poate fi privita ca un important element etiologic al starilor de
dependen ta la femei. Promiscuitatea in care traesc membrii familiei,
In locuintele neadecuate, lar pe de alta parte dorinta fetelor de a
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 61
www.dacoromanica.ro
62 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 63
www.dacoromanica.ro
64 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 65
www.dacoromanica.ro
66 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 67
www.dacoromanica.ro
68 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 69
www.dacoromanica.ro
70 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 71
www.dacoromanica.ro
72 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 73
www.dacoromanica.ro
74 DR. G. BANLY
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 75.
www.dacoromanica.ro
76 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 77
preventiva, au contribuit la redresarea ei moral. In anul 1899, Miss Ju.ne
Adams a 1ntemeiat la Chicago, institutia Hull House. Scopuil a fost astfe: er.un-
tat : a crea un centru de viata civicd i sociala la un nivel ridicat, a insttui
intretine opere filantropice si educative, a studia i ameliora conditiile
v)atä ale populatiei muncitoresti i mizere (136).
Un grup de 50 persoane cu pregatire universitard ii au resedinta perma-
nentä in cartierul deservit de Hull House. In plus, 150 persoane Cu activitate
benevolä locuesc o parte din timp tot in acest cartier. Ins.titutia este un vast
centru de redresare social& a unei populatii medii de 9000 suflete. Se institue
cursuri. conferirte, concerte, sedinte de culturà fizick Functioneaz5 o biblio-
tecä, un restaurant, institutii de reunire pentru tineri, ladrbati, femei, o easä
de economii. o cresd, /AL ateliere pentru someri, pensiuni familiale, etc. etc
In totalitatea Ior, aceste rezidente scciale sunt centre de asis-
tenta constructiva printr'un complex de actiuni care fac fata tuturor
aspectelor vietii cclective ale unui grup determinat de populatie
asistabiliá
S'a cautat sä se aplilce acest sistem i in mediul rural. Aci sunt
preferabile caminurile de serviciu social, realizari de proportii mo-
doste, cuprinzand o sala de lectura, una de corespondentd, o biblio-
teca, bai, sala de distractii. Ceeace este important de indeplinit, este
actiunea pregatitoare tprin care se castiga increderea populatiei fat.c.
de aceste realizari (137).
Deorsebit de institutiile mentionate, se obisnueste a se plasa in
cadrul asistentei sociale colective, i serviciul social in industrii. El
consta in numeroase actiuni preventive si sociale in favoarea
(viz;ittarea fanailiibor, educatia igianicä, amenajari medico-
sociale in indnta uinei, suipravegherea arariului de munc5, capi-
tolul alimentatie, instruirea municitorilor prin biblioteci, etc.), incre-
clintate de preferinta unei asistente sociale cu pregatire specialä, nu-
mita supraintendentä de uzinä.
Unul din obiectiveile principale ale serviciului social In industrii
asistenfa materno-infantitä, iar una din institutiile caracteristice este cresa.
S'a reraarcat insä in ultimul timp ca nu cresa reprezintä idealul. Mai curänò
ar trebui ca-eate astfel de conditiuni de ambiantä In mediul familial al num-
citoarei, incát in anotimpul friguros de pildl copilul sä poatà fi mentinut
in bune conditiuni la domiciliu. In general de altfel, aztiunea principala a ser
viciului social In cämpul muncii trebue sà se exerc.ite In ambianfa fa:mí/Jala, c
muncitorului (138).
Asistenta socialä in campul muncii trebue s'A cuprinda totalitatea
mäsurilor i amenajArilor necesare pentru a asigura o evolutie nor-
malä tuturor celar care lucreaza inteo anumitä intreprindere, pri-
vatä sau publica (139).
www.dacoromanica.ro
78 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOMALA 79
www.dacoromanica.ro
80 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 81
www.dacoromanica.ro
82 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 83
logici ereditari conteazá mai putin, In sensul dà printr'o actiune ciirijatá ,fec-
tele acestor factori pot fi mult atenuate. Si intr'adevär, omul are cea mai lungS
percloada a copilariei, periolada de permanenta achizitionare de noi comportar'
de posibilitáti pentru modificarea in sens favorabil a carac.erelor psiholog:ce
ereditare. Totodata, omul ramane cel mai susceptibil impresiunilor exterioar-:.
De aceea, s'a spus ca pe taran.' psihologic omul poate in bund parte sup/ini
natura (150).
www.dacoromanica.ro
84 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 85
www.dacoromanica.ro
86 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 87
www.dacoromanica.ro
88 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 89
www.dacoromanica.ro
90 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 91
gaturi Cu un alt b6rbat, lar In caz afirmativ ancheta sociall se va extinde i asu-
pra ecestuia din urana.
A doua parte a anchetei, acolo unde lipseste tatal de farnilie, tre-
bue sa se refere la totalitatea de probleme care se pun in noua situatier
pentru väduva i copii. In.vestigatia va fi metodicà i amanuntita,
referindu-se la laturea medicala, ca i la cea economico-sociald si mo-
rala. Personalitatea psiho-fizicä a vaduvei va fi studiata arnanuntit
caracter, moralitate, calitäti de energie i vointä, pregatirea menajerä,
ingrijirea copiilor, etc. Multä atentie se va da posibilitatilor de Inca-
drare in campul munch, a vaduvei (dacà ea nu lucreaza. Incà mai
dinainte i daca' alte consideratii medico-sociale, de exemplu creste-
rea copiilor, nu contra-indica munca in afara de camin). Se vor men-
tiona i diferitele surse de ajutorare, allele cleat, cele ale asistentei
(rude, etc.) pe care le-ar vutea folosi vaduva. Sintetizand aceste date,
se va intoani planul de asistenta pentru familie, plan fara de care an-
cheta îi xliminueaza mult valoarea.
www.dacoromanica.ro
92 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 93
www.dacoromanica.ro
'9 4 DR. G. BANU
Locuinta
China . . . Numärul camerelor.
Numele i adresa proprietarului . . . . Numdrul paturilor .
Intretinerea locuintei . . . Observatii . . .
Problemele sociale (in legdturd cu familia) .
Rudele in afara de cdmin
Situatia Numärul Atitudinea
Numele Adresa Profesiunea materiald ccpiilor fatä de
dependent
Sursele de informatie
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 95
www.dacoromanica.ro
96 DR. G. BANU
.....
Date asupra ereditatii
Istoricul minorului
.
De cand se afla in localitate
Temp-eramentul .....
.
Imaginatia
Cornprehensiunea
Educatia
Instructia
Anomalii
A ptituciini speciale
Si uatia profesionala
Activit,atea de asistenta sociala
FISA LUCRATOAREI
Datele de stare evila . . . Starea farniliala . . .
Situatia ceiminu/ui: cu cine loculeste . . . Numarul camereor de care
disoune . . . Starea igienic5 . . . Numarul Derseanelor cu care doarme in
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 97
www.dacoromanica.ro
98 DR. G. BANU
Activitatea personahaui
Asistentele Numärul cazu- Numarul cazu- Numarul anche-
sociale rilor in curs rilor terminate telor efectuate
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 99
www.dacoromanica.ro
100 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 101
Iutia unuia din cele mai interesante fenomene de politicä socia:A : scaderea con-
siderabilA a somajului (care s'a prcdus in Germania, in anii amintiti).
Diferentcle regicnale, care au fcst calculate precis pentru Germania, sunt
si ele instructive. In anul 1937, de exemplu, in Hamburg erau 62,7 asistati la
mia de locuitori, In Berlin 547 si In Saxonia 43,3 la mie ; toate aceste proportii
depdsesc, adesea in mod apreciabl, prcportia pe tara. Concluzia : in mariie orw
si in regiunile industrializate proportia de asis ati, in raport cu cifra populatiei
totale, Pste aproape intotdeauna mai ridicatä decAt media as'statilor pe tarà
Statisticile au mai ingaduit si o altá concluzie foarte importanta :
In regiunile agricole sau dominant agricole proportiile de asistati sunt
in general mai scazute. Scaderea cifrei asistatilar este datoritä, nu vre-
unei micsorari apreciabile a dependentilor din cauze biologice, ci aproa-
pe exclusiv reducerii pauperismului in forma sub care Il intalnim in
marile orase si in centrele industrializate.
Statistica amintitA, d:n Geamania, a aratat urmatoarele proportii de as:stati
la mia de locuitori : in Hanovra 22,9, in Oldenburg 16,7, in Bavaria 22 1. Aceste
tinuturi sunt in bunA parte agricole.
Bine inteles, nu se pot enunta regule in aceastä privinta si nu se
poate stabili o schema general valabild spunand : industralizarea pro-
voaca intotdeauna o cifra ridicata de asistati i regiunile agricole
au in numar redus. Aceasta cu atat mai putin, .cu cat exista regiuni
cu economie mixtd", unde se Intalnesc cele m'ai mari variatii, dupa un
complex de sittiatiuni locale.
In Silezia de jos proportfa asistatilor a fost de 42.1 la mia de locuitori,
In 1937, iar in Wiirtemberg dei provincie industrializatd proportia n'a
fost oecAt 16.3.
www.dacoromanica.ro
102 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
103
www.dacoromanica.ro
104 DR. G BA:7U
A. Asistenta fatniliei
Studiul metodelor de actiune a arAtat ea' asistenta famiiliei este o
importantä formä de redresare medico-socialä a acestei unitAti de bazä
a oricdrei colectivitäti. Redresarea e realizabilà in practicd fie ;prim-
tea singurd auxiliarä sccialà (asistenta de familie), fie uneori prin
auxiliare specializate dupä ramuri de asistentd (asistenta individualä
specializatd).
A considera familia ca o unitate, a cärei asistentä sub toate for-
mele trebue reunità sub conducerea unui singur organ de executie, este
sistemul preferabil. In ultimul timp s'a stanza asupra necesitälii de a
se infäptui o colaborare ait mai stransd intre organismele oficiale
cele private, in actiunea pe teren in folosul familiei dependente. Cele
cloud categorii de organisme îi complecteazd in mod util interventia;
s'a constatat c'd pe alocuri oficialitatea se limiteazd aproape exclusiv la
ajutorarea in bani (pAnä la 90% din totalitatea ajutorului aoordat), pe
eand initiativa privatä îi concentreazä sfortgrile mai mult asupra
ajutorärii in naturk i prin aceasta este adesea in ma-surà sä adapteze
mai bine prestatiile la necesitätiIe reale ale fiecArel familii (162).
Primele organizatii pentru asistenta familiei aa luat nastere in
Anglia, prin London Charity Organisation Society", in 1869. Ulterior,
du,pd aceleasi principii, se intemeiazä in Statele Unite si Canada, pela
1879, numeroase asociatii cu acelas scop.
In Germania, individualizarea asistentei familiei s'a fäcut cu putin
inainte de räzboinl 1914-1918, termenul asistenta familiei" ggsindu-se
pentru prima oarä mentionat inteo lucrare din anul 1912. ,Stgrile de
deficientd particularä a familiilor, apärute in timpul si din cauza räz-
boiului, au impus crearea unor centre pentru asistenta familiei, acti-
valid pe sectoare ale marilor orase. Aceastd.necesitate s'a mentinut
si in perioadipt:stbelicä, spre a remedia multiplelor carente economice
sociale ale acestei perioade, cu grave repercutäri asupra familiilor
din massele populatiei. Constitutia germanà votatà sub regimul repu-
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
105
www.dacoromanica.ro
106 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 107
www.dacoromanica.ro
108 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 109
www.dacoromanica.ro
110 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 111
Casete materne sunt institutii care primesc ferneile lard sprij in, lehuze
sau care alapteaza. Aceste insituii s'au desvoltat In special in Franta si in
Belga. Mentionam, pentru Franta, casele materne din Saint Maurice., Cha-
tillon sous Bagneux, Carcassonne, Besancon, Saint Etienne, Reims, Chalon sur
Marne, Lyon, Tours, etc., iar in Belgia casele materne din Bruxelles, Anvers,
etc. (176).
Addposturiie post-natale au fost create in special in Franta, funcionan
fie sub forma azilelor temporare pentru lauze, fie sub 'diverse denurniri :
C. Asistenta copilului
Sunt loarte numeroase situatiunile in care se instaleazd starea
tde carentd a ambiantei familiale, in spetd a pdrintilor, necesitand in-
terventia organismelor de Stat i private in favoarea copilului. De-
cesul pdrintilor, pauperismul lor, starea morald deficitard a ambiarrtei
familiale (copiii neglijati i amenintati, copiii maltratati, etc.), aban-
donul, separatia pärintilor, nelegitimitatea menajului, constitue cáliva
din factorii care imipun asistenta copilului, devenit in toate aceste ca-
zuri un dependent (177).
t. Copi/u/ pauper
Este vorba inteo bung parte din cazuri de copii cu biologia nor-
mará, la care deci exclusivul factor de dependentä este pauperismul.
Acesta insd poate crea, la randul sdu, sckleri biologice, deoareu actiu-
nea lui este cu atat mai gravä Cu cAt intervine in perioada de labi-
litate fiziologicä a copiläriei.
a. Asistenta copilului pauper dealungul etapelor de varsta
Asistenta sugarului din familiile sdrace cuprinde o totalitate de
mAsuri tiintifice, de organizare, sociale i medicale, precum §i insti-
tutiile corespunzätoare, destinate sà asigure evolutia normald a copi-
l.ului in primul an al vietii. Asistenta sugarului reprezintd in mod
www.dacoromanica.ro
112 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 113
www.dacoromanica.ro
114 DR. G. BANIJ
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 115
www.dacoromanica.ro
116 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 117
www.dacoromanica.ro
118 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 119
www.dacoromanica.ro
120 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 121
www.dacoromanica.ro
122 DR. G. BANTJ
Nu se vor abt'ne stiri asupra lui decat adata la 3 luni, iar eceste stiri
vor indLea numai daca mai este in viata sau nu.
Daed la un mcanent dat mama vrea sa-si scoata copilul i s'a-1 reeduca
langa ea, va trebui sà restitue cheltuelile facute cu Intretinerea lui pana etunci
si nu-1 va obtine decat daca dovedeste cà posedd resurse suficiente si o mora-
litate perfecta*.
Mifloace pentru a evita abcandonarea copilului
Mamele care nu dispun de mijloacele neeesare pentru a-si creste
dar nici nu vor sa-i abandoneze, sunt instiintate CA pot obt.ine un ajutor urgent,
urmat de alte ejutoare, periodice, daca isi alapteaza singure copiii, sau daca
pastreaza pe Janga sine chiar Lira a-i alapta, sau daca ii plaseaza la doicä.
Dacä simpla citire a acestor indemnuri rdmâne infructuoasd
totui dormta mamei de abandona copilul nu este incä satisfäcutd..
Ea trece intr'un alt birou, in care o persoanä calificatà Ii desvoltä
argumentele care s'a' se opund intentiunilor mamei.
Dacä i aceastä ultimä intrevedere rämäne infructuoasä, copilul
este imediat primit.
Tot ca mäsuri preventive ale abandonului trebuesc considerate
prevederile codurilor penale, care pedepsesc delictul de pgräsire a
copiilor.
Codul penal francez prevede (198):
Art. 349. Cei care vor fi expus sau parásit, inteun br singuratec, un
sau vor fi favorizat aceste fapte, vor fi pedepsiti cu Inchisoarea d...1a. 1-3
ani i cu o amenda de 16-1000 franci.
Art. 350. Pedeapsa prevazu à la articolul precedent va fi de 2-5 luni
Inchisoare si de 50-2000 franci amencia, daca cei care au comis aceste fapte sunt
ascendentii copilrului sau persoane care 1-an avut in paza.
Art. 351. Daca dtn expunerea sau pardstrea copilului a rezultat o muti-
lare sau estrop'ere a acestuia, pedeapsa va fi recluziunea.
Dacd fapta a fost cornisa' de ascendenti, pedeapsa va fi ?nunca silnicti.
Daca' de pe urma expunerii sau parasirii intr'un loe singuratec a rezultat
maartea, peaeapsa va fi cea pentru omor.
Màsuile represive, Parà a inlätura plaga abandonului, sunt totu§i
utile in fapt, §i de aceea majoritatea tärilor au diutat s'A legifereze
in acest domeniu.
Cociul penal al Romaniei prevede:
Art. 486. Acela .care, avand sub paza sa, sau Ingrijirea sa, o persaana
care dn caitza varstei este In neputintä de a se proteja si Inguji ea Insdsi, o
expune sau o parcisete in asa fe: sau loe incat îi pune in pericol iminent v:ata,
sanatatea .au intPgritatea corporala, comite de/jet/ti de abandonare si se peciep-
seste cu Inchisoare corectionald dela 5 luni la 2 ani.
Daca faptul de mai sus este savarsit asupra unui ascendent sau deseen-
dertt legitrn, acieptiv sau pedeapsa este inchisoarea coreetionala de:a
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 123
2 la 5 ani, lar daca faptul este sävarsit de mamá asupra copilu/ui ruaturai, Inainte
de a fi expirat termenul de declarare la Oficiul starii civile, pedeapsa este In-
chisoarea corectionaaa dela 6 luni la un an.
Este aparcad de pedeapsa mama care, duma camiterea faptului de abandon
a/ copilului sdu, i reia de bund voe indatorinle de mama.
Este de relevat aceast5 ultim5 prevedere a unei legislatii repre-
sive, care totusi 'tinde a favoriza asistenta constructivk prevkand f a-
cilitài ascendent-ii care scot copilul din starea de dependentd.
O pr2vedere importantd a codului romanesc mai este cea care
penalizeazä desinteresarea tertilor, de soarta copilului abandonat.
Art. 489. Acola care, gasind abandonatä sau pierduta o persoana din
cele aratate in articolele precedente, omite de a incunostiinta de indatá autori-
tatea, comite delictul de canisiune de ajutor si se pedepses%e cu inchisoarea
corectionala dela o luna la trei
Este interesant de constatat ea m5surile represive, la acest ca-
pitol, dau rezultate bune. Du,p5 o statistic5 intocmità in Franta (ser-
viciul de statistic6 generará), rezufltà cä, pe cand In 1912 se inregis-
traserd 10.202 copii abandonati, in 1933 cifra lar a scdzut la 5546 (198).
Acolo unde màsurile preventive ale abandonului (penale i altele,
precum persuasiunea mamei, etc.) nu au dat rezultate, forma de asis-
tentä pentru acesti copii intrd in actiune, prin institutia care d'A cele
mai bune rezultate medico-sociale : plasamentul familial dirijat. Res-
pectandu-se un minim de conditiuni : alegerea unor regiuni rurale
bogate (cu productiune agricolä maxim5), plasarea copiilor In numgr
cat mai nstrans pentru o familie crescätoare (nu mai mult de doi
copii), control sever medical si al asistentei sociale, plasamentul fami-
lial dirijat rämane metoda de electie (200).
Unii at tori au preconizat un plasament suburban (mediu semi-
rural), sustinand cA nu trebue totusi s5 indepärt5m prea mult pe co-
pilul abandonat, de procreatorii sdi ; aceasta in speranta de a obtine,
mai curand sau mai tarziu, o revenire a procreatorilor, asupra aban-
donului. Plasamentul suburban s'a dovedit ins5 a prezenta multe in-
coveniente si a fi mult mai scump decat oel rural (201).
In unele mcdii putin evoluate, plasamentul suburban al copiilor are re-
zultat, biologice dczas`ruoase. Ream'ntim ea in Gnu' 1923, facand o anch ti in
fam.liiie crescatoare din mediul suburban al Buourestilor, am coritaft cd mor-
talitatea copiilor plasati aici urca pana la 33% (202).
Ca o forma" perfectionatd a plasamentului familial dirijat, tre-
buesc privite centrele de protectie infantil/ In centrele de protectie
infanta din Romania s'a constatat cà aproximativ 10% din copiii pla-
www.dacoromanica.ro
124 DR. G. BANU
4. Copilul maltratat
Problema copiilor maltratati, fizic sau moral, este veche. Docu-
mentele istoi ioe vorbesc despre cazuri de maltratare a copiilor la
Romani (in special din cauza puterii nelimitate a capului de familie,
patris potestas"), la Chinezi (practica perpetuata pand in zilele noas-
tre), la popcarele Europei in timpul evului mediu, etc.
Problema a fost studiata in mod tiinti.fic, cu deosebire in ulti-
mele doua decenii (205).
Este de remarcat cà in timpurile mcderne maltratarea copiilor
nu s'a atenuat ; dimpotriva, in centrele mari ja uneori proportii care
amintesc situatia din epocile trecute ale istariei. Astfel numai in 1927
si pe cale oficialä, in statul Massachusetts (Statele-Unite) s'au inra-
gistrat 13.823 prangeri cu privire la copiii maltratati ; in statul New-
York au fast inregistrate oficial, in 1926, 3761 cazuri de maltratari de
co,pii (206).
Considerand CA un imens numar de minori maltratati scapd in-
vestigatiilor organelor de asistenta oficiale si private, putem deduce
cà numdrul acestor clemente devenite dependente prin insusi re-
gimul de maltratdri este destuil de ridicat astazi.
Se deosebesc dotia categorii de maltratari ale copiilor : fizice
morale. Maltratarea fizica se datoreste in parte conceptiei, raspanditä
de altfel nu numai in masse, ea violenta fizicä exercitata asupra copi-
lului ar avea un rol educativ. In ce ,priveste maltratarea morala, care
consta in general in amenintari la adresa copilului, tratamente injosi-
toare, diferite atitudini de natura a-i zdruncina echilibrul psihic, s'a
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 125.
www.dacoromanica.ro
126 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 127
www.dacoromanica.ro
128 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 129
5. Copan/ neglijat
Autorii anglo-saxoni au introdus notiunea de copil neglijat, refe-
rindu-se In special la copiii de värsta prescolarä, lipsiti de suprave-
ghere. Proportia acestor copii este destul de importantà, chiar in
tärile cu o bung organizare a protectiei infantile, precum au dove-
dit-o cercetari recente in Statele-Unite (211).
O anchetà facutd in 44 regiuni ale Statelor-Unite, cuprinzand
aproape o treime din populatia tota15, in anul 1935, a arätat i impor-
tanta asistentei acordatà acestor copii neglijati : 61% din ei erau asis-
tati, in bani sau in naturä, gau prin ambele forme, chiar la domicilial
p5rintesc, fiind contralati in permanentä de organele asistentei so-
ciale; 22% erau in plasament familial, iar restul de 17% erau inter-
nati in difer,ite institutiuni (211).
Neglijarea copilu1ui poate rezulta din variati factori : munca ma-
mei in afard de cAmin, p5rinti care traiesc separati, nelegitimitatea
(copilul nelegitim rärn5ne adesea pe längA mama lui, iar aceasta
aduce in ricua cgsnicie, unde in mod firesc suferà un tratament di-
minuant, din partea celuilalt pärinte), desagregarea vietii familiale,
amoralitatea pkintilor, etc.
In mod obisnuit, copilul se bucurä de oarecare supraveghere In
perioada de sugar. °data' insd trecut ispre värsta prescolarä, neglija-
rea lui devine tota15.
Neglijarea nelegitimilor a fost studiatà mai demult, pe baz5 de
cifre statistice. Cercet5ri fäcute in Germania au argtat cá acesti copii,
dela 2 ani in sus tree din mänä in maná", dela o familie cresc5toare
la alta (notiunea de familie crescätoare" este luatä aici inteun sens
foarte relativ, fiind vorba adesea de ingrijitori improvizati, la care
copilul evolueaz5 in. conditiuni detestabile). Amintita statistica aratà
(212)
www.dacoromanica.ro
130 DR. C. BA.NU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 131
www.dacoromanica.ro
132 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 133
www.dacoromanica.ro
134 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA sociALA 135
www.dacoromanica.ro
136 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALk 137
1. Asistenta cardiacilor
Asistenta bolnavilor cardiaci s'a impus in primul rand din mo-
tivul ca o proportie irnportantä a celor ce se prezinta la serviciile spi-
talicesti indeplinesc munci grele, adesea pana in fazele cele mai a-
vansate ale cardiopatiei.
Dinteo statistia ale:Multa de Vaquez, in serviciul lui Potain, rezulta ca
din 282 bolnavi consultan si tratati in acest serviciu, 192 exereitau profesiuni
grele: zidari, tâmp1ari, hamali; numai 90 aveau o profesiune sedentara. Pe and
pentru prima zategorie mortalitatea a fost de 32%. pentru a doua categorie nu
reprezenta decat 10% (227).
Un al doilea considerent a isvorit din necesitatea asistentei fe-
meilor cardiace care efectueaza manca la domiciliu, cu cunoscutele
ei repercutari.
Un al treilea motiv a fost dictat de necesitatea de a atenua deze-
chilibrul moral al acestor bolnavi, in general anxiosi si deprimati
din cauza ca foarte greu se pot plasa in campul muncii, fiind considerati
de patroni ca non-valori absolute; organismelor de asistenta* a car-
diacilor le revine s'a faca educatia patronatului in aceasta privinta
sa reorienteze profesional pe purtatorii de cardiopatii, asa ca s'a se
poatä incadra in munca productiva.
In fine, trebuesc realizate toate formele de asistenta medicará si
economica pentru acesti bolnavi, atat in timpul internärii lor in spi-
tal cat si dupä aceasta, pentru ei i pentru familiile lor.
Asistenta cardiacilor a luat o de-voltare destul de importantä,
intr'un numar de täri, pentru bolnavii adulti ca si pentru copii (223).
In Franta s'a intemeiat in 1929, din initiativa profesorului Vaquez, crrga-
nizata L'aide aux cardiaques", care si-a propus drept seep: aplicarea mijloa-
calor de asistenta adaptate cazului individual, eolaborarea cu ins itutiile publice
si private capabile a asista pe cardiaci, ajutorarea in natura si in bani a bol-
navilor si familiilor lor, asigurarea plasamentului in muna', aduana igieniza a
bolnavilor, vizitarea la domiciliu printetm personal califican
O lature importanta a asisterrtei in acest domeniu, este asigura-
rea prezentarii regulate a bolnavilor la consultatii. Serviciul
atasat consultatiilor, realizeazä investigatiile asupra situatiei econo-
mico-sociale a bolnavului. Totodatä se mentine o colaborare stransa
Cu patronii, trimitandu-li-se cardiacii care pot activa in campul mun-
cii i indicându-se genul de munca potrivit fieearuia. Pentru un nu-
mar de cazuri, organisTriul de asistenta aplica reeclucarea profesio-
nala a bolnavilor; serviciul de consultatii ,pentru cardiaci de pe langa
spitalul Pité din Paris a organizat cu ajutorul asociatiei L'aide
www.dacoromanica.ro
138 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 139
S'a fAcut mai demult constatarea cä acesti copii, ajunsi in varst5 scolar5,
prezinta o stare oe depresiune moral5 accentuat5, din cauza const:intei infe-
riorit5tii lor organice fat5 de consco:arii normal'. Aceasta stare de dcsEchilibru
moral se poate agrava, clacA sunt mentinuti In clasele obisnuite, unde in per-
manentä sunt pusi in situatiunea de a constata efectele leziunilor pe care le
poartd.
www.dacoromanica.ro
140 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 14/
2. Asistenta tuberculosilor
Asistenta tuberculosilor consta in variate actiuni, care se des-
fdsoard in toate fazele bolii, dar mai ales fatà de tuberculosii in
etapele avansate i fata de cei in deficienta economica i morald.
Asistenta sociala, printr'un personal calificat, actioneazd si pe
dispersar si pe langä sanatoriu.
Pe langd dispensarul antituberculos, personalul de asistenta so-
c!alä trebue in primul rand sA actioneze pentru redresarea factori-
lor variati care intretin i agraveaza tuberculoza, iar uneori chiar
provoacd i7bucnirile acestei boli. Serviciul social al dispensarului are
a organiza combaterea factorului mizerie, ameliorarea locuintei,
combaterea alcoolismului, ameliorarea lactorulut cultura, educatia
igienica (233).
In al doilea rand, personalul de asistenta socialä face toate de-
mersurile, pe langa organizalAile indicate, pentru ca bolnavul sä-si
cbtind drepturile, ajutoarele (din partea societätilor de binefa-
cere), etc.
Partea cea mai importantä a actiunii de asistenta sociala consta
In ccntactul strans cu mediul familial si asistarea acestuia pe baza
investigatiilor precise asupra situatiei sale economico-sociale.
Asistenta soziará va cäuta, in marginea posibilului, sä reducii starea de
depedentd. Va face educatia in ce priveste utilizarea mai rationalä a buge-
tului fam'iial. Va sesiza pe toti luberculosii a aror stare este compatibila cu
munca, plasándu-i in acea ramura' care este mai indicatä.
Majoritatea actiunilor de asistenta sociald au a se indrepta asu-
pra tuberculosilor cronici invalidizai. Aci asistenta totald, fie prin
internare in azile, fie prin actiunea de binefacere, este de obicei ne-
cesarä. Dar chiar cand bolnavul este segregat, se va cauta ca lega-
turile lui cu ambianta familialà sa nu fie intrerupte, iar in limitn
posibilulul ajute i familia.
lature a asistentei sociale este actiunea de redresare
raid pe care o poate desfasura in favoarea tuberculosulai (233).
Tot personalului de asistenta sociala de pe langd dispericare
intocmirea evidentei (fisierul central) tuberculosilor asista-
bili din cuprinsul unei circumscriptii, localitati sau regiuni. Pentiu
usurarea activitatii in acest domeniu, se obisnueste in unele loca-
Mali, de exemplu la Bruxelles, ca asistentele sociale dinteo circum-
scriptie sä se reuneasca saptarnanal, spre a coordona materialal in-
formativ si a unifica actiunea practica (233).
In Statele-Unite se admite in general norma ca as.stentele so-
www.dacoromanica.ro
142 DR. C.. BANU
www.dacoromanica.ro
ENTA SOCIAL. 143
www.dacoromanica.ro
144 DR. G. BANU
Ce tratamont i s'a aplicat de fiecare datä ? S'a sirrrtit mai bine in alma in-
ternarilor ? Ce mijloace a mai intrebuintat pacientul pentru a se vindeca?
Antecedente famitiale : Care este (sau a Jost) s.area biolog'ca a parinti-
lor bolnavului? A fost sau este careva dintre ei bolnav de tbc.? De cand? Cine
a constatat ? Au urmat vreun tratament? Mai sunt cazuri de tbc. in familie,
intre rudele ascendente sau colaterale? Atitudinea lor fatal de boala.?
In ce relatii stä pactentul cu rudele sale bolriave ? Sunt daunatoare sau
indiferente aceste re:atil pentru sanatatea pacientului? A lost expus la tbc.
in cop.larie din cauza vtreuni rude bolnave ? Din cauza vreunui strain gazduit
la ei in casa? Intrucát s'ar putea spune câ exisita o predistoozitie pentru tbc.
in famine?
Starea sanitarä a celorlalte persoane din familie : Mai este cineva in fa-
milie care sufera de libe.? Cine este bolnav sotul, sotia, unii dintre copii,
sau un strä:n gazsduit ? Stint consultati? De cine ? T..Trmea216 un tratament?
Suferä si de alte bou? Care anume? Care es.e dupd pärerea lor, motivul im-
bolnavirii de tbc.? Sunt contaminati de bolnavul din casa, sunt predispusi la
tbc., sau exista conditii de Imbolnavire in afara de camin ? In caz ca nu pre-
znta simptome de tbt-... au fost consultati preventiv ? Au nevoe de un trata-
ment sau regim preventiv?
Atitudinea pacientului fata de boala lui: Care este parerea personala a
bolnavului asupra starii sale ? Se simte descurajat sau nu? Crede ca se va
face bine sau nu? Isi da seama ea este un pericol de contagiune pentrtt
membri ai Intelege ea trebue sa traiasca izolat? Sau este egoist
pretinde ca toti ingrijeasea ? Se supune ordonantelor medicului? Pace
de bunä voie ce i se ordonä sau trebue fortat?
Ati udinea ernbiantei RIO de bolnav : ,Ceilalti membri ai familiei
iubasz.. bo:navul sau il considerä ea o sarcina ? Ar fi dispusi sa-1 ingrijeasca
in caz Ca' n'ar avea nevoe sä fie internat? Primesc ca bolnavul sa atea cu
ei in casá sau ar fi (mai bucurosi s scape de el? Se poate conta pe colabo-
rarea lor la insanatosirea bolnavului ? Ce atitudine au fata de med'ci? Il in-
fluenteaza pe bolnav in atitudinea lui fata de presariptiile medicate?
IV. Locuinta.
an ce cartier este situata locuinta, strada, rnaidanul? Descrierea lor
menticnarea e:ementelor care ar contribui la agravarea bolii (un cartier
de fahrici cu acr incarcat de ,fum, teren maistinos, umed, etc.). Elementele
favorabile în s'tuatria locuintei pentru ameliorarea boli (apropierea de grä-
densitatea minima a caselor). Descrierea ,curtii si a casei, conditille
ig'enä in care se afla.
Cati chiriasi mai sunt In casä in afara de familia bolnavului? Sunt aglo-
merati sau nu ? Sunt cazuri de tbc. in familiile celorlalti chisiasi ? Cum vin
in contact cu famil'a bolnavului ?
Locuinta propriu zisä : Cate incäperi are ? Oubajul? Nu es e umeda ?
Curn este ir.tretinutä ? Este curatä ? Camerele sunt luminoase? Au geamuri
suficiente ? Aerisirea se face in rnod regulat? Cum este intrebuintata fiecare
camera?
Cum sunt repartizati la dorrnit niembrii familiei? Câti dorrn intr'o ca-
mera? Cati intr'un pat? Toti au locuinta comuna sau bolnavul locue; e sAo.,
rat ? Lot.-uste separat in.tr'o camera alaturata sau chiar In altä casa? Suitt
ceilalti membri rnereu in contact cu pacientul sau sunt feriti de el ?
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 145
www.dacoromanica.ro
DR. G. 13..4NU
146
VIII. Asistenp.
Primeste bolnavul ajutoare de la stra'ni ? Dela vreo societate de bine-
facere ? Sub ce forma? Cat ? In mod continuu? Incidental? Este Ins,=:s la-
corporatie ? Primeste ajutor medical dele Asigurarile socia:e? Aju.or mate-
rial? Este supraveghiat de catre Societatea pentru profilaxia tuberculozed?
De cänd ? Prin care dispensar? Prirneste de acolo ajutoare ? Ce anume ? I
s'a faca din partea acesteia propuneri pentru internare, tratament? Ce
anume ?
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 147
3. Asistenta venericilor
Numeroase forme si institutii de asistenta Ii gasese expresie in
Insusi cadrul medicinei sociale a bolilor venerice i vor fi studiate la
acest capitol (volumul IV al Tratatului).
Ceea ce trebue relevat, este complexul de obiective ce revin ser-
viciului social antivenerici mentinerea contactului permanent cu bol-
navul care se and in tratament, actiunea educativa asupra acestuia,
descoperirea surselor de infectiune, redresarea lui morald, educatia
profilacticä a anturajului sanatos, organizarea asistentei econom_ce
acolo unde ea devine necesara. Actiunea de serviciu social poate fi rea-
lizata fie de o auxiliara sociala polivalenta, fie de auxiliare speciali-
-zate In domeniul asistarii venericilor (238).
Personalul calificat al asistentei sociale are a-si concentra in-
treaga atentie asupra asigurarii supravegherii intregului grup fami-
lial. Asistenta eredosifiliticilor ii revine in deosebi. De asemenea,
asistenta bclnavilor de sifilis nervos.
Pentru acestia din urrnä, este importantä asistenta economica,
când este voiba de invalidizati, i plasarea in munca in raport cu
starea psihofizica a fiecäruia a celor care si-au pastrat partial ca-
pacitatea de lucru.
Adesea, când capul de famine este purtator al unor forme grave
sau dementiale ale sifilisului in fazele tardive, asistenta socialä tre-
bue intervind cu o totalitate de mijloace pentru a asigura subsis-
tenta familiei. Personalul de serviciu social va rationaliza bugetul
familial, va asigura evolutia normalä i educatia copiilor, va gäsi po-
sibilitati de cästig pentru mama de familie, va asista factorul lo-
cuinta, etc.
Reabilitarea social a prostituatelor constitue de asemenea un
.domeniu important al asistentei sociale.
F. Asistenta toxicomanilor
Un grup important de dependenti sociali este format de &Are
acei indivizi care, dupä abuzul mai mult sau mai putin indelungat,
.de diferite stlastante toxice reputate ca producand o stare de eufo-
rie, ajung la un anumit grad de deficientä organica.
Inferiorizarea fizica si psihica atrage dupa sine dependenta eco-
nomica, pana la gradul de mizerie. Asistenta devine cu atat mai ne-
cesara, cu cat o parte din toxicomani sunt oricum elemente tarate.
In plus, cadrul asistentei trebue sa se extinda intotdeauna asupra
www.dacoromanica.ro
148 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 149
dus: 15%. Se adaoga irisa 33% (din totalul bolnavilor internan) purtatori de
psihoze constitutionale i din care o parte sunt in aceIas timp alcoolici (240).
Mentionam c aceste cifre s'au referit numai la internarni provenii din
rnealul rural.
Asistenta socialä are a se ocupa si de descendentii alcoolicilor,
purtatori de stigmate diferite reunite sub denumirea de eredo-alcoo-
lism. Eredo-alcoolicii au o proportie importanta de inapoiati min-
tali, perversi, instabili, impulsivi, di,psomani, criminali. Asistenta aces-
tor categorii se impune, fie dupa normele stabilite pentru categoria
respectiva, fie in cadrul asistentei speciale a alcoolicului. Acelas lu-
cru pentru celelalte stäri de dependenta ce pot rezulta din alcoolism
vagabondajul, cersetoria, asocialitatea.
Asistenta alcoolicilor trebue extincla cadrul si dincolo de
actiunile mentionate (medicará, educativa, ajutorare materiald), cau-
tand sá amelioreze totalitatea factorilor de mecliu : locuinta, alimen-
tatia, plasarea in munca, organizarea timpului liber, ridicarea nive-
lului cultural, etc.
Unii autori au imparta alcoolicii in trei grupe, din punctul de
vedere al asistentei care trebue sá li se presteze (241)
Alcoolicii deficienti ereditari i incurabili ; infra aci teate
cazurile %.e au la baza debilitatea mintalä, epilepsia si starile schizo-
frenice ; asistenta va avea ca obiectiv principal pentru aceasta gru-
pa : descoperirea cat mai timpurile a cazurilor, spre a le aplica in-
ternarea in institutii inchise, punerea sub tutela', sterilizarea euge-
nica, etc.
Alcoolicii care au la baza numai un teren psihopatic ; aci, in
general, prin cura sanatoriald (sanatorii pentru alcoolici) si prin edu-
eatia la abstinentd si viga sobra, se obtin rezultate multumitoare ;
Alcoolicii cu terenul eonstitutional normal, toxicomania fiind
datoritä exclusiv unor factori externi, de mediu; aci rezultatele masu-
rilor de asistenta i educatie sunt cele mai favorabile.
Ca regula in instituirea asistentei pentru alcoolici, se cere sa
se studieze in prealabil constitutia biologico-ereditara pe cale s'a
grefat in urma toxicomania. Cercetari facute asupra bolnavilor din
sanatoriile pentru alcoolici, au permis stabilirea a patru grupe iprin-
cipale de alcoolici eronici tarati : schizoizi, maniaco-depresivi, epilep-
toizi si cei apartinand ciclului debilitàtii mintale (242).
a) AlcooLcul schizoid este de obicei un individ inchis in sine, di/can-id
o viala solitara ; se dedä exceselor alcaolice. rana a fi in societatea altor inai-
v:zi; de obicei ectie vorba de celibatari ; mdlti din ei prezinta in ainamneza
cate o isbucnire de schizofrenie. Pronostica" nrivit in totalitatea 'u:, ni' este
www.dacoromanica.ro
150 DR. G. BANU
torperalä este de ohiCei atleticä ; sunt Insä lenti in miscäri si la vorbire; din
punctul de vedere al comportärii, sunt pedanti, meschini ; prezintä turburärf
ale sis'emului neuro-vegetativ ; se poate vorbi despre o adeVäratä deficicntä
degencrativä, re kezä Eredtarà : con,racturi, convuasiuni, .arneteli,
DInpunctul dc vedere medico-social, la aceste tipuri constitutionale se intAl-
nese adesea si alti .factori de dependentä (pe Ifingä el1coo1ism): esocia:itate, va-
gabonaaj, Etc. Alcoohe'l cu terä epileptoidä sunt foarte intoleranV la alcool,
iar pe de altä parte alcoo/ismu/ /or este foarte rebe/ oriceíror miísuri de ame-
biorare. Instinctui lor, cu tendintä la delict i crimä, Ii face sä se opund vioknt
mAsurilor care resträng consumul toxicului, iar cAnd sunt internati inteo insti-
tutie devin ch.:ar vätärniitori, prin spiritul de frondä pe care 11 imprästie
printre ceilalti bolnavi. Acesti alcoolici nu trebuesc confundati cu epilep-
tioSi consecutiv elicoolismului, epilepsia alcoolicä fiind o Imitate clinicä auto-
noma si caracter'stica.
Alcoolicii tarati cu diferitele grade ale debilittifii rrtrntWe reprezintä
o grupä de asemenea importantä ; ei se recunosc inc5 din copilärie, prin
manifosiäriZe de deficientA in sfera inte:ectualiä, greutat2a de p-ncepere
vointa aor s'abg; la ei dominä lipsa de autocriticd. Experienta aratä eA acts..sti
afarä de cazul cfind tara psihicä a ajuns la un grad prea mare de
desvo:tare, prezintä, pertru actiurea de esistentä socfalà, un ipronostic favora-
bi/, din caug cä pot fd. usor sugestonati, delci dirijati in sensul renuntä'rii la
abuzul cie a:cool.
Asistenta socialá a alcoolicilor a rAmas multä vrerne inteun
stadiu ruclimentar, i nici in momentul de fatä institutiile de asis-
tent5 la acest capitol nu au ca'pätat incä desvoltarea cuvenità. DeL-
cienta a frst nu nurnai din punctul de vedere numeric, ci i din
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 151
www.dacoromanica.ro
152 DR. G. BANU
b. Formele de asistentä
Se tinde in ultimul timp sa se dea un cadru larg notunii de asis-
tcrita a alccolicilor, asa incat aceasta sà cuprinclä i masurile pre-
ventive, precum i mäsurile de eugenie negativä' in cazurile indi-
cate (sterilizarea). Durä unii autori, asistenta alcoolicilor ar trebui
sì cuprincid urmatoarele patru puncte de program (245)
Lupta contra toxicului insusi, contra raspândirii lui, a obi-
ceiului de a bea si a tendintei toxicomane ;
Aptirarea tuturor celor amenintati de alcoolism., prin mediul
ambiant, prin profesiune sau prin predispozitii ereditare ; in special
psihopatii i toti deficientii psihici trebue sd fie tratati, din varsta
cea ,mai precoce, pentru afectiunea lor cauzala ; apoi se impune edu-
catia vointei re intreaga colectivitate i educatia speciala la absti-
nenta de alcool ;
In ce priveste a/coo/icii raanifegi, ei vor fi deseoperiti cat
mai de timpuriu, pe de o parte asigurandu-li-se tratamentul medical,
psihologic i psihiatric, pe de alta instituindu-li-se formele de asis-
tentel propriu ,zisd, fie in institutii deschise fie in institutii inchise ;
In cazurile de alcoolism gray, ar fi indicata sterilizarea, fdrä
intarziere.
Se tinde in ultimul timp ca legatura intre masurile de asistentä
pro,priu zisà i celelalte mäsuri medico-sociale sä fie atat de stransä,
incat sa formeze un 'complex unitar. Stabilindu-se ca obiective asis-
tenta celor amenintati de alcoolism, vindecarea alcoolicilor mani-
festi i excluderea dela Trocreatie a alcoolicilor nevindecabili, tota-
litatea de actiuni i dirijarea lor revin in Germania unitatii de orga-
nizare care este oficiul regional (circumscriptia) de lupta antialcoo-
lied'. El va aplica si masurile preventive si cele de asistenta (246).
Inteadevar, In astied de oficiu .are a organiza in primul rand co/ubo-
rarea intre toate autoritatile de s.,at i organizatiile particulare.
In al doilea rand, oficiul circumszriptial va intemeia dispensare pentru
alcoolici, institutie de asistenta :".! u rol fundamental. Tot ofichul va seloctiona
auxiiiarii si auxiliare/e socia/e pentru combaterea si asistenta alcoolicilor. Tot
el va organiza sesizarea si supravegherea, inclusiv cea pre- si post-asisten-
tiara', a luturor alcoolicilor din cuprinsul circuansicriptiei respective.
Colaborarea, pentru esistenta alcoolicilar, este prevazuta in Germania
pe un plan foarte vast: cu societatile de surori de ocrotire, cu Crucea Cu
corpul didactic, cu societatile de abstinenta, etc.
Diferitele forme de asistenta a alcoolicilor §i-au gasit in gene-
ral concretizarea in legi, care prevad o anumita progresiune a mdsu-
rilor, in raport cu gravitatea cazului. Masurile sunt astfel esalonate :
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 153
www.dacoromanica.ro
154 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 155
O altä parte din auxilian i sunt angajati, facând parte din cadrele
setviciului social. Sunt utilizati, deopotriva, barbati ,ca i femei. In
acest domeniu special al asistentei, unde toxicomanii sunt in majo-
ritate barbati i auxiliarul social trebue sà 1ntretinä Cu ei un contact
mai strans, sunt de multe ori indicati auxilian i de acelas sex. Bine
inteles, pentru actiunea asupra femeilor alcoolice, ca i asupra
alcoolicilor, cele mai indicarte sunt elementele feminine (surorile
de ocrotire specializate).
In Germania, dispensarle pentru alcoolici au capatat in ultimul
timp o desvoltare apreciabila. S'a marit numarul zilelor i orelor de
consultatii, spre a se face fata necesitatilor massei muncitoresti. Per-
sonalul auxiliar desfäsoara in dispensar o activitate cu deosebire in-
tensiva, acestei activitati fiindu-i consacrat un .timp cel putin dublu
fata de durata consultatiilar meclicale. In plus, acest personal executa
frecvente vizite la domiciliu, iar datele medico-sociale obtinute sunt
comunicate medicului, organelor de asistenta, oficiilor de binefacere,
tribunalelor de tuteld, organelor politienesti etc. (248).
Dispensarele trebue sa colabareze cu cele ,mai variate institutii
de asistenta sociala. In G-ermania, pi-in ordonanta oficiului central al
asistentei scciale, din 26-August 1938, se stabileste colaborarea stransa
!litre dispensarele antialcoolice de o parte, organizatiile Mama si
Copilul", Asistenta tuberculozei", Asistenta tineretului", etc., de
alta parte. Totodata s'a cäutat sa se institue norme unitare pentru
functionarea dispensarelar, precum i metode Imitare de lucru, In
care scop s'a constitaitt Asociatia cent-aid' a dispensarelor pentrru
alcoolici i toxicomani", care alcatueste o sectiune a Asociatiei ger-
mane pentru combaterea toxicomaniilor" (247).
Obiective:e laces'ei asociaii centrale .a dispensarelor au fast astfel fixate:
evidenta randementului actual al dispensare:or; precizarea nevoilor de noi dis-
peroare, pentru ,fiecare regiune i circumscriptie; elaborares de norme unitare
pentru ancheta ,nedico-sociaL i instittuizea planului de asistenta pentru
vf(lul alecolic; elcattf.rea de fidcre Oträ in rrcd4-1 urr'e; oTganizarea cola-
borarii intre asistenta dew-11.18A, semi-deschisa çl cea InchisS.
In anul 1939 functionau in C--ermania 321 dispensare ipentru al-
coalici; dupa calculele igienitilor ar fi fost necesare 1200. Cele 321
dispensare ,asistau 73.000 familii de alcoolici.
Pentru a se facilita descoperirea cazurilor, s'au alcatuit fiqe de
anuntare a alcoolicilor, fise care se distribue practicienilor, oficiilor de
asistenta, oficiilor sanitare, oficiilor tineretului, organizatiilar fron-
tului muncii, patronilor de ,intreprinderi, institutiilor curative, moa-
www.dacoromanica.ro
156 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 157
www.dacoromanica.ro
1E8 DR. G. E,ANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 159
www.dacoromanica.ro
160 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 161
www.dacoromanica.ro
162 DR. G. BANTI
rati la orase, proportia In populatia urbana cievinie mult mai mara. ,Anymite
categoril profesionale ar prezenta ori.-±roportie enormä de toxicomani : printre
mcdci prcpertia morfinomanilor ar fi fost, in Germania, la un moment dat,
de '109 la 10.000 (267).
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 163
b. Mijloace de asistenti
Asistenta toxicomanului este legatä in general de serioase
Terapeutica abuzului de stupefiante nu a fäcut prea mari
progrese. Iri mod logic, sunt indicat,e curele de desintoxicare M'oute
In institutitni inchise, sub un regim din cele mai severe ; totusi re-
zultatele favorabile sunt incA In numar resträns. In ce priveste asis-
tenta educativä, care in alte domenii dà rezultate atat de multumi-
toare, la capitolul toxicomaniilor se pare cä ar constituí chiar un
mijloc reprobaba; brosuri, cicluri de conferinte, etc. nu fae adesea
decät sà trezeaisca o curiozitate maladivä in cercul ascultätorilor
sä provoace chiar un plus de toxicomani (268).
Pentru moment, asistenta cea mai recomandabilä rämäne tot
internarea in institutii inchise, unde paqea esentiala a tratamelitului
sa const(a in psihoterayie intensa; concomitent, are a se destä.;ura
actiunea de serviciu social in ambianta boinavului, de natura' sd-i
arnelioreze totalitatea conditiilor de mediu.
In inst:rtutiile linchise se aplica astazi in general desintoxicarea brusca
teta:a ; s'a ccmstatet ca acest procedeu este inofensiv, cu alte cuvinte nu da
turburarile care s'au pus altadata pe socoteala suprimarij brusca a toxicului.
rurata unei cure de desintoxicare variazei intre 3 $i 6 luni (263).
In canator u. cin Buch (Germania) se aplica' 4 grade de rtratament, In
ordinea desezescancla' a severität.ii : gradul I, in lazaretul inchis; gradul
in dormitorul comun a sectiunii pentru bolnavii mintali ; grada]. III,
In camere individuale dati secliunea speca:a pentru tox.comani ; in fine, gra-
dul IV consta in trimiterea la tard a tox:comarni_ui aproape vindecat, ca o
faza de trans:tie spre viata socala ibera. Aceastä tr:mitere tara mu poate
avea i:oc inainte de a se fi implinit 4 luni de sedere in institutia inchisä.
Pentra ca asistenta toxicomanilor sä dea rezultate eficiente este
necesarä organizarea unei sesizari cat mai complecte a acestor indi-
vizi. Camera medicilor din Eerlin a luat urmatoarea masurd : toti
indivizii carora medicul curant le-a prescris stupefiante un timp ce
dcpa.wste trei sdptamâni, sunt examinan de doi medici-sefi de insti-
tutii, iar constatarile acestora sunt cornunicate oficiului sanitar, care
intoomeste o cartoteca (Esier) a cazurilor (261).
Organizarea uni:arcl a cumbaterii toxicomaniilor i asistentei to-
xicamanilof este o masurd impertantä. In Germania, legea sanitarä
www.dacoromanica.ro
164 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 165
www.dacoromanica.ro
166 DR. G. BAND
2. Saracii valizi
a. Conceptii generale
Cdteva conceptii, unele anal vechi i altele de datd recentd, stau
la baza realizärilor inf5ptuite in Tnajoritatea Várilor pentru pauperul
valid. In unele tári asistenta la dcmiciliu, in bani i in naturá, re-
prezintd mcdalitatea cea mai important5 ; in Franta se face distinctia
intre aceastä asistent5, numità secours", i formele de ajutorare
In institutir inchise, pentru care este rezervat termenul aide" (278).
Principiul asistentei deschise pgstrându-si valabilitatea, in alte
tliri s'a cäutat insà s'd se aprofundeze toate laturile problemei i asis-
tenta acordatd pauperului SA' fie inconjuratd de un maxim de ga-
rantii. In Germania, asistenta raurerului este prività ea o parte a
terapeuticii sociale, destinat5 s5 amelioreze deficienta faetorului ve-
nit (prestatia constand in ad5post, alimentatie, imbrácdminte
grijire medicaid* (279).
S'a cäutat sA se precizeze i baza juridieä a asistentei sgradilor :
actiunea de binefacere, pentru care Ger-mann au c,reat terrnenul
Wohlfahrtspflege", este o actiune de suplinire (Ersatzleistung), pe
care atdt statul, cat si eorporatiile cdt çi initiativa privatä, trebue
s'o desfäKare in folosul individului al egrui pauperism este nepro-
vocat de acesta (280).
Pe 1(ingA aceste conceptii de valabilitate mai veche, s'au afirmat
recent uncle conceptii care situeazä si mai bine eadrul asistentei la
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 167
www.dacoromanica.ro
DR. G. RAM/
care localitate mai importanta 1i avea cate un bureau des pauvres" sau
.bureau de b:enfaisance". La 1690 s'a interneiat consiliul superior al asisten-
la Paris, d.n care s'a desvál,at in turma asistenta publica (283)
Regimul asistentei stiracilor a fost reglementat in Fraata prin
legea din 15 Tulle 1893 si legea finaatelor din 28 Februarie 1934.
O. ganul care statueaza asupra dreptului la asistenta, este pri-
maria comunei de resedinta a solicitatorului. Primaria deleaga
aceastä atributie, birotaui de asistenta', care se compune in fiecare
comuna din cele douà subdiviziuni : biroul de binefacere si biroul
ospiciilor ; comisiunile acestor douà birouri se reunesc, spre a sta-
tua asupra cazului. Hotaririle biroului de asistenta sunt pasibfle de
mcdificari, de catre unnatoarele instante : comisia cantonala, corni-
sa de anel (care lucreaza in capitala departamentului) i comisa
centrara de recurs. Procedura este urmatoarea comuna fiind obli-
gata a da asistenta publica, pauperul adreseazd cererea biroului de
asistenta ; atät interesatul, cat i prefectul, cat si once contribuabil
cl:n comuna, pot adresa apeluri i recursuri (asupra hotaririlor birou-
lui de as;stenta), instantelor mentionate. Comisia de apel este pre-
zidatä de rresedintele tribunalului departamental (284).
Printr'o astfel de organizare, se asigurä un maxim de garantu
In ce priveste selectionarea persoanelor asistabile.
Asistabilii care n'au domiciliu de ajutor, se pot adresa direct
departamentului sau statului. Consiliul superior al asistentei publice,
sedinta din 19 Martie 1898, a afirmat principiul solidaritatii na-
tionale, în. materie de asistenta. Consecinta, in ordinea realizarilor,
este urmätoarea s'au stabilit anumite cote cu care statul subven-
tioneaza derpartamentele In raport cu numarul pauperilor din fiecare
d'n ele, lar pe de alta parte cotele cu care contribue departamen-
tele sunt asa fel calculate 1ncat cele bogate sà vinä in ajutorul depar-
tamentelor sarace. Se tinde i la o intreajutorare comunalä, pe
baza aceluias principiu (284).
In 1925 functionau in Franta 22.000 birouri de binefacere.
In Germania, pauperul se adreseaza, cu cererea de ajutor, ofi-
ciului de asistenta. Impotriva hotäririi acestuia, cel interesat are
cireptul la recurs. Interesele pauperilor sunt In special apärate de
diferite consilii si comisiuni, din care fac parte si reprezentanti ai
organizatiilor de binefacere (2811.
In ultimii ani o buna parte din prestatiile de asistenta pentru pauperi
sunt realizate de un organism puternic: asistenta national-socialista, care,
organizatie de partid, are irisa in vedere interesele intregei co:ectivitäti natio-
nale, in baza princioiului .ca partid.ul reprer:nta natiunea organizatS. In 1935
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 169
www.dacoromanica.ro
170 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 171
www.dacoromanica.ro
172 DR. G. 13A141)
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SO CIALA 173
www.dacoromanica.ro
174 DR. G. BANU
lite. Prin prestigiul de cate se bucurA, intelectualii pot duce la maxim opera
d structivd, de negare a certituciinilor vietii sociale. Suferintele fiz:ce si psihice
stárnite de somaj anihileazd, adesea, la intelectual, independenta de cugetare
echilibrul suf:etesc, iar imposibilitatea In care se aflä." de a-si valorifica
inhibeazd e:anur:e si ii mizsoreazd personalitatea. Viata interioara
fiindu-i dezechilibratä, el nu-si poate intemeia familie, iar, atunci cánd o are,
contribue la dezagregarea ei ; astfel rämdne lipsit si de singurul element
frenator al tendintelor destructive spre care alunecä (300).
Asistenta sociald, prin forrnele de ajutorare la care recurge (in
a§teptarea plasamentului in munca), poate preintarnpina in burla
parte aceste consecinte. Ea este utila §i pentru cambaterea deficien-
-frior fizice rezultate din §omaj. Para ca sa se fi putut stabili precis,
pe baza unor cercetäri mai vaste, corelatia dintre §omaj i stärile fi-
zio-patologice ale indivizilor respectivi, un numär de cercetari l'aman
insä foarte instructive.
In anul 1935 institutul de cercetdri pentru combaterea vmaju-
lui, din Statul Minnessota, in colaborare cu sectiunea de medicina
preventiva §i sanatate publica a Universitatii, a intreprins cercetari
asupra unui numar destul de important de §omeri, din ara§ele Min-
neapolis, St. Paul §i Duluth (301).
S'au stabilit patru grupe profesionale : profesionisti i mari comercianti ;
functionari de birou ; muncitori specializati ; muncitori semi-specia1i7ati. In
interioru fiecdreia din aceste grupe s'au stabilit cAte trei subdiviziami : cei cale
crau someri dela inceputul crizei economice; cei care deveniserd scimeri mai
tArz:u; cei care aveau Incd p:asament in muncd, nefiind deci someri.
O prima' constatare a fost : in interiorul fiecarei grupe profesio-
nale, greutatea medie a persoanelor pastraserä locul in munca era
superiaara greutatii medii a omerilor ; este aproape cert cä aceastä
reducere a greutatii corporale se datore§te subalimentatiei provocate
de starea de §omaj.
In al doilea rand, s'a constatat ea diferite deficiente patologice
sunt mai frecvente (de 2-4 ori mai frecvente) la vechii §omeri, decat
la persoanele cu plasament in mtmcá.
Interpretarea acestei ultime constatari este insa mai delicata. Se
pcate ca tnele din deficientele patologice constatate sa fi fost pro-
vocate de §omaj ; dar in majoritatea cazurilor însài existenta acestor
deficiente a contribuit la omajul muncitorului respectiv. Daca in
vremuri normale el putea sa-§i gaseasca utilizare in muncä, in epocile
de cmaj acest fapt este excluis. Cercetarile americane au gasit urmä-
toarele afectiuni mai raqcandite la vechii cmeri : defectele vederii,
scäderea acuitatii auditive, caria dentara, gingivita i pioreea, turbu-
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 175
www.dacoromanica.ro
176 DR. G *BAND
necesard, clin cauza desflintdrii unei bune pdrti din cantinele sco-
lare (304).
Revenind la repercutdrile asupra somerului adult; este de rele-
vat dezecl.ilibrul moral uneori extrem, care intervine ca factor etio-
logic al sznuciderilor. Dupd o statisticd alcätuitd de orasul Berlin, a
existat un paralelism aiproape perfect, dela 1929 la 1934, intre curba
somajului i aceea a sinuciderilor. In 1932, la 635.000 someri au fost
2262 sinucideri. In 1934, cand .7omajul a inceput a se atenua, la 417.000
someri s'au inregistrat numai 1811 sinucideri (305).
Pentru ca asistenta somajului sd fie aplicatd dupä norme ratio-
nale si unitare, s'au fäcut incercdri de a se stabili o mdsurd interna-
tioncad a acestui fenomen economic. Constatdrile acute cu acest pri-
lej sunt instructive pentru once perioadd in care se pot repeta mani-
festdrile somajului.
recomanda a se lua ca punct de plecare, pentru toate comparatiile,
ultimul an reprezentativ al canditiilor economice normale. De exemplu, pentra
somajul Oin ultimii 15 eni s'a luat ea punzt de plecare anul 1927. In al doilea
rand, comparatiile au a se reporta numai la ;omajul. comp/ect; muncitorli
timp redus i omerii partiali stmt exclusi din ealcuL
Foarte dificila de rezolvat ese chestiunea unitätii de beza" a seriilor ce
trebuesc cornparate pe plan international, adica problema definitiei unitare a
somerului; azez.sta var:aza mult aela o tara la alta si dupa epoci, chiar in aceeas
tarä. Se adaoga dificultatea comparatiei intre volumele de somaj d:n douà
din care una este dominant industriala i cealalta dominant, agricola.
Mai usor sunt cie compare. fluctuatiiie cirtnajului, deoarece scare de e-
roare a 3tat:stici:or, de-a-:ungul unei epoci determinate, ramane constant&
BIne Inteles, idealul ar fi atins etunci cand procentele de somaj ar fi calculate
in report Cu o populatie-standard, cu o campozitie precisa dupa sex, varstä
profesiuni, a.sa incat ssar elimina variatiile ciatorite aces.or factori.
Pract'c, Ins& ram&ne sa se compare Luctuatiile volumului somajului,
pentru fierare Ora stabilindu-se un indice pentru un anumit an, In raport
indicele 100 al anului ultim al perioadei economic normale.
Odata stabilite ind!cele nationa:e, se poate trece da precizarea
inter/tat:m/1. Se u ilizeaza pentru aceasta trei metode : a. cakulul modiei arit-
metice simple a indicelor de somaj pe täri; b. med'a procentelor de someri in
report cu propulatia tota:a a diferitelor tari; media procentelor de someri in
report cu populatia industrial&
Aplicandu-se eceste metode, de catre organismele Societatii Natitmilor,
s'au putut obtine date utile pen ru asistenta samerilor, in decursul crizei eco-
nomice care a precedat izbucnirea actualrului conflict armat (306).
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 177
www.dacoromanica.ro
178 DR. G. BANU
ajuns ea, din 660.000 someri, edti erau la 30 Ianuarie 1933, zifra sä se redued
la 90.000 dupd trecere de patru ani (309).
Daca pfogramul de mari lucrari publice a reprezentat elementul
principal, n'au fast cmise insa nici celelalte forme de asistenta a §o-
majului, precum asigurarea de §omaj §i asistenta propriu zisä pentru
cazurile indicate (298).
In Belgia, s'au manifestat urmätoarele conceptii de organizare a
asistentei §omajului : sistem de asigurare individuará liberà pentru
acest risc; crearea unor fonduri intercomunale, organisme insärcinate
cu repartida subventillor cornunale, intre toti §omerii afiliati unei
mutalitdti (se aplica i aci principiul cà localitätile mai bogate con-
tribue la ajutorarea celor sdrace) ; in fine, principiul interventiei sta-
tului, cu un anumit aport, care sprijind financiar casele de asigurare
de omaj (:310).
Case/e de asigurare contra soinajului au luat o apreciabilä desvoltare in
functionand case oficiale, patronale, profesionale i sindicale.
S'au constituit si fonduri de o m aj, local° i regionale, destinate a servi
unar suplmente de Indemnizatii.
Statul intervine ea organ de subventionare, control si agreare a diferi-
telor organisme de asistentd a somerilor.
O realizare interesantd din Belgia este cea a fondu/ui national
fi fondunl,or locale de crizei; acestea sunt organizatii oficiale care
ajuta pe acei omeri pe care Casa respectiva' nu mai este in stare sd-i
asiste, precum i pe cei ce §i-au e,puizat drepturile sau îi fac inca
stagiul pentru a beneficia de prestatiile asigurdrilor.
Asistenta §omajului are caracter mixt §i in Franta, in sensul cd
se compune din variate categorii de masuri. Inca in 1914 s'a creat
fondul nationai de qornaj, alimentat de Stat, comune §i departamente
(Statul intervine cu 33% din valoarea ajutoarelor acordate). Aceastd
organizatie este in primul ränd una de asistenta propriu zisd, ajuto-
rare; in al doilea ränd cauta sd asiste prin muncd (311).
In ce priveste asistenta propriu zis, decretul (:Un 28 Decembrie 1926 ore-
vede cd au dreptul la ajutoare pentru sornaj, somcrii involuntari (din lipsd
lucru i nesusceptlbili de a ocupa altä slujIDA). Cote:e de ajutor, In anul 1938,
erau: 7-8 franci pe zi pentru somerul sef de familie; 5 francj pe zi, pen ru
fiecare din persoanele trecute de 16 ani, omere, traind in casa tatdlui, mamei,
tutore:ui, bunicului; 3-4 franci pe zi pentru fiecare din persoanele sub 16 ani,
afidtoare In sar2ina somerului.
Cealaità lature a actiunii in favcarea somerilor; asistenta prin muncd,
a fost organizatä In Franta pe baza unei conceptii largi : legea din 18 August
1936 prevede instituirca de mari lucrdri capi.olul IV dIn Cartea I a
Codului Muncii organizeazd birourile de plasare; decretul-lege din 30 Octom-
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 179
brie 1935 organizeazA reeducare,a profesionalà; legea din 10 August 1932 regle-
menteazd fo:osirea de lucru strAine; in Ene, legea din 21 Iunie 1936 11-
Tniteaza durata muncii §i salarizarea minimala.
O infäptuire interesantd a fost incercarea de stingere a soma-
jului prin intreprinderea lucrdrilor de igienti ruraa In modul acesta
a procedat Portugalia. Din cei 40.000 someri care existau in 1931-
1932, au fost utilizati 15.000 la lucrdrile de asanare in localit54ile ru-
rale (312). Deasemenea, in Statele-Unite, prin organizatiile mentio-
nate, s'au realizat lucrdri de igiera rurald pentru absorbtia somajului
3. Somerii adolescenti
www.dacoromanica.ro
180 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 181
www.dacoromanica.ro
182 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 183
I. Asistenta defectivilor
Reunim in categoria defectivilor, elemente cu un grad extrem
de dependentd socialä, apartinând urmätoarelor categorii: infirmi ai
organelor locomotiunii (infirmi motori) i ai vietii de relanune in ge-
neral; infirmi ai organelor simturilor; in fine, defectivii mintali de
diferite grade.
- Asistenta pentru aceste categorii are uneori un rol numai pa-
liativ, fiind vorba de indivizi iremediabil invalidizati, pentru care
azilarea reprezintä singura metoelä corespunzatoare. In cea mai mare
parte din cazuri insa, asistenta pentru aceste elemente poate cäpäta
un caracter mai mult sau mai putin construetiv, reusind sä le Inca-
dreze partial sau chiar total in viaja economica i sociald.
www.dacoromanica.ro
184 DR. G. BANU
i. Infirmii motori
a. Evolutia conceptiilor asupra asistentei infirmilor motori
Conceptia unanim recunoscutd astazi, anume cä statul are da-
toria i interesul de a asista si reeduca pe infirm.ul motor (rezultand
un dublu evantaj : pe de o parte readucerea in cámpul muncii a
unui numilr de forte producatoare, lar pe de alta parte dirninuarea
cheltuelilor cu elementele läsate in prada invaliditätii lor), este re-
zultatul unei indelungate evolutii de-a-lungul epocilor istorice. Orne-
nirea timpurilor trecute, i chiar a unor tim,puri relativ apropiate de
perioada moderna, era cu total straina de cugetarea socialä i eticä
care impune ca infirmul motor sa fie asistat, fizic si moral, asa incat
s'a' se simtà ca apartinand efectiv organismului colectiv, aduca
aportul de muncä dupa gradul de capacitate ce i-a ramas si sä reven-
dice dreptul la aceasta (321).
Atitudinea secietätii fatä de infirmul motor, ca i fata de defec-
tivi in general, prezintä in trecut un anumit paralelism cu insäsi
conditiile fundamentale asupra notiunilor de grup colectiv (trib, po-
por, stat, etc.) si a atitudinii pe care grupul trebue s'o adopte fata
de individul izolat. In general se poate spime : in antichitate se in-
räddcinase conceptia unei selectiuni brutale, prin suprimarea infir-
mului, inca dela nastere ; in perioada ultima a antichitatii, moravu-
rile imblanzindu-se in parte, infirmul era tratat cel mult cu indi-
ferenta, in niciun caz asistat; trecand la evul mediu, notam ca doctrina
crestind a predicat mila Lata de defectivi, fara ca prin aceasta soarta
lor sä se inibunatäteasca, deoarece cadeau in lotul cersetorilor
vagabonzilor ; de abia in perioada moderna, sub inraurirea in parte
a doctrineior umanitariste i demacrate, asistenta infirmilor ineepe
a se afirma, mai intai din initiativa particulara, in urma sub condu-
cerea oficialitatii.
Unele amanunte istorice sunt interesante.
La popoarele antice, atat in perioada de viata nomada cat si
ulterior, in epoca antichitatii clasice, însài duritatea conditiilor de
viga impunea ca organismul colectiv sä nu-si ingreuneze existenta
cu indivizii defectivi. Era o problema de viatä pentru trib i pentru
popor, ca sä-si mentirla puterea de lupta, pastrand numai pe indi-
vizii care posedau total forta fizica bruta. Trebue sa se ajunga la
perioadele de apogeu a culturii antice, la civilizatia ateniana, pentru
ca infirmul sä fie privit intealtfel, mai cu seama ea' o parte din acesti
defectivi se remarcau prin insusiri spirituale i talente divense (322).
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 185
www.dacoromanica.ro
186 DR. G. BARU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 187
www.dacoromanica.ro
188 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 189
www.dacoromanica.ro
190 DR. G. BANU
Unul din cele mai importante cäminuri pentru infirmi_i motori de toate
c.tegoriile de värstä este Oskar-Helene-Heim, din Ber/in-Dahlem, Intemeiat In
1906 de cätre profesorul Biesalski. Acest institut totalizeazä, pe läng5 asistenta
infirmilor, actiunea de cercetAri stiintifice si de pregätire a personalului.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 191
www.dacoromanica.ro
192 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 193
www.dacoromanica.ro
194 DR. G. BAND
restul turmei ; copiii, dacd Bunt monstruosi, debili i diformi, trebuesc inrtecati;
aceasta nu Insemneaza furie, ci ratiune, caci trebuesc despdrtite piírtiie Se1.11A-
toase ale poporului de acelea care pot sti le compromitd." (cartea. De ira").
Uneori, la Romani, copiii infirmi erau arsi; alteori aruncati in de-
serturi, päduri, pe malurile Tibrului, etc.
In Evul Mediu, dacä infirmii adulti isi gasiau in parte un refugiu
ca bufoni la Curtile princiare, etc., se pare cd soarta copiilor infirmi era,
din cele mai precare. Asupra acestora se räsfrângea in special super-
stitia cg ar fi incarnatiuni diabolice i deci trebuesc
Mai oainuia si urmätoarea supers it'e : copiul infirm era privit ca unul
care nu apartine mamei lui; cu alte zuvinte, la nastere, o altd mama posedata
de demon ay fj substituit copilul normal, cu propriul ei cop'1, care era infirm;
se credea Pg, In masura In care acest ccpil ir.frm va fi mai maltratat, mama
lui va reveni sä si-1 reja, aducami In sch.mb copilul normal si redandu-1 mamei
adevarate (332)
Chiar reformatorul Luther considera ea' a ucide pe copilul infirm,
era lucru pläcut lui Durnnezeu".
De abia spre finele secolului al XV-lea se inregistreazd unele preo-
cupäri de ameliorarea soartei copiilor infirmi motori. Se intemeiaza in
Portugalia asociatiile numite Mizericordii", care asistau pe orfani si pe
infirmi, indiferent de nationalitate. Ulterior insä, acesti defectivi sunt
din nou läsati in päräsire.
La inceputul secolului al XVIII-lea, se noteazä o realizare intere-
santä in Rusia Mitropolitul Novgorodului intemeiazd in 1707 o insti-
tutie spitaliceescA pentru copiii infirmi, cäreia Tarul Ii asigurä venitu-
rile unei mangstiri. In 1722 s'a infiintat in provincia Baden un spital
pentru tinerii infirmi. In 1780 s'a intemeiat in Danemarca un institut
pentru infirmii tineri, lar in 1823 un institut la Berlin.
J. G. Blbmer, intemeietorul acestei institutii, a precizat : Sfortä-
rile mele sunt indreptate pentru a stabili directive de educatie adaptate
vdrstei i capacitätii individuale a acestor tineri, lucru cu atdt mai ne-
cesar cu cat la ei inteligenta este adesea foarte finä i activr (334).
In 1827 se intemeiazd o institutie pentru copiii infirmi motori, la
Stockholm ; putin dupä aceasta, institutii la Hamburg si la Viena. In
1832 este creatä la Manchen importanta institutie Königliche Baye-
rische Zentralanstalt far Erziehung und Bildung kra,ppelhafter Kinder.
In 1851 si in 1865 se intemeiaza in Anglia cloud' scoli speciale pentru
acesti defertivi : Crippels home and industrial school for girls" la Ma-
rylebone si The national industrialhome" la Kensington. In Italia,
Inca' in 1839, incepuse sä functioneze Institutul ortopedic al profesoru-
lui Ferdinancio Carbonai, in provincia Toscana. In 1872 s'a intp-
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 195
www.dacoromanica.ro
196 DR. G. BANU
cular este redus. Mobilierul este astfel construit, inzAt pupitrul i scaunele pot
fiasezate orictind pozitiunea ceo, mai adecuatel naturii infirritáii motorii
fiectirui copil.
Copiii sunt adusi dirn!neata, la scoalg, cu autabuze speciale; seara
sunt recondusi acasä, cu aceleasi vehicule speziale. Instructiunea scolarA are loe
Sig aer liber, in In.reg anotimpul frumos. Orele de instructiune alterneaza Cu
su,pravegherea medicala, tratamentu,l, mecanoterapia i g!mnast:ca medicad.
Se tine seama si de redresarea monad a copilului infirm motor. Cei mai
gray invaliclizati primesc, atasat pe lâng dâriii, eke un consz:olar cu un grad
de invalid:tate redus; un, antrenament fizic si moral, pentru invaliciizatul mai
gray, se stabLeste prin acest con.act permanent cii conscolarul mai favorizat
biologic.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 197
www.dacoromanica.ro
198 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA, SOCIALA
199
www.dacoromanica.ro
200 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 201
www.dacoromanica.ro
202 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 203
www.dacoromanica.ro
204 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 205
www.dacoromanica.ro
DR. G. BANU
206
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 207
www.dacoromanica.ro
208 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 209.
www.dacoromanica.ro
DR. G. BANU
210
aciolescentii orbi, din care cea mai importanta este Institution natio-
nale des jeunes aveugles" (361).
Asistenta propriu zisa este realizata, printeo organizare centrald,
de Société nationale d'assistance aux aveugles", intemeiatä Inca' in
Franta posecia una d!n cele mai mari biblioteci pentru orbi. Biblioteca
Braille a Asociatiei Valentin Haiiy" avea in 1938, numai In sectiunea literard,
120.000 vo:ume. S'a adoptat mäsura, foarte utilà, de a se expedia volumele la
ciomiciliul defectivi:or; In 1937 au fost expedate peste 77.000 volume. Biblio-
teca municipala a orasului Paris are o sectiune rezervata orbilor. Mai funz-
tioneaza: Société d'im,pression et de reliure du livre de l'aveugle", Le livre
de l'aveugle", etc.
Pentru reeducarea profesionala a orbilor, o institutie caracteristica, avand
o amervajare perfecta, este scoala de masaj, dela sediul asociatiei Valentin Haidy.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 211
www.dacoromanica.ro
212 DR. G. BANU
In anul 1934 exis au in Anglia, dupà datele oficiale, 40.000 surzi total, lar
numgrul celor cu aud:tiunea defectuoasg, uni- sau bi:ateralg, era evaluat la 21/2
m:lioane. Proportia celor respinsi dela serviciul militar, din cauza surditgtii, a
fost de 5%.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA. SO CIALA 213
www.dacoromanica.ro
214 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 215
www.dacoromanica.ro
216 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 217
www.dacoromanica.ro
218 DR. G. BAN1J
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 219
www.dacoromanica.ro
220 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 221
www.dacoromanica.ro
DR. G. BANU
222
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 223
www.dacoromanica.ro
224 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 225
www.dacoromanica.ro
226 DR. G. BANLT
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 227
www.dacoromanica.ro
228 DR. G. BANU
Dacä originile istorice ale coloniei din Gheel par a fi foarte vechi
(inca din secolu1 al VI-lea pelerinii bolnavi mintali se indreptau in
mass5 spre biserica local5), este de notat cá si in alte tki s'au ma-
nifestat in secolele trecute preocupdri pentru plasarea familialà a bol-
navilor inintali. In Germania, la finele secolului al XVIII-lea, bolnavii
mintali erau plasati in familii in apro,pierea orasului Brema (385).
In secolul al XIX-lea, (mai ales in a doua jumatate, coloraile familiale de
defectivi mintali au luat o apreciabila extensiune in Germania. In 1885 insti-
tutia pentru bolnavi mintali din Berlin-Dalldorf si-a ,creat o colonia familiala.
In 1893, institutia din Herzb,rge a facut acelas lueru. Alta colonii: din Bunzlara,
in S:lezia, in 1886, din Eichberg (Renania) in 1899 si din Kortau (Prusia de ra-
Särit) in 1889. In anul 1894 Alt a intemeiat, dupa modelul coloniei din Gheel,
sat p,ntru bolnavi mintali. In urma' s'au interneiat, colonii la Gardelegen
Jerichow (385).
Dupa o statistica din anua 1927 din 173 institutii psihiatrice din Germa-
nia, 58 aveau colonit familiale la tara: 43 in Prusia, restul situate in Bavaria,
Sax.mia, Wiirtemberg. Din cele 58 calonii,12 cuprindeau 21-100 holnavi,
9 colonii aveau 101-200 bolnavi, iar trei colonii aveau peste 201 mintali asistati
sub aceasta forma (397).
In Franta problema coloniilor a fost luatd in considerare din
1890, de cltre Consiliul general al departamentului Senei, iar in 1891
s'a organizat la Dun o colonie cu 100 bolnavi. Ulterior s'au desvoltat
colonii de defectivi mintali in diferite localitäti (Bussy, Nizerolles,
Levet, Ainay-le-Château, etc.).
In Italia s'au desvoltat mari colonii de defectivi mintali pe langa.
institutele psihiatrice din Imola, Reggio-Exnilia si Luca.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 229
www.dacoromanica.ro
230 DR. G. BANU
Berlin, in 1914 cel ciin PranIdurt, iar dupg rAzboiul mondial s'au Intemeiat
dispensare la Köln, Königsberg, Ltibeck, Mannheim, Dortmund.
Dec zu ministeriale, In Prusia, in 1920 si 1921, au stimulat Infiintarea de
dispensare pentru bolnavii psihici.
Personalul medical superior al unor astfel de dispensare va fi al-
catuit de preferintä din medici full-time. Acolo unde acest deziderat
nu se poate indeplini, vor functiona medici part-time. Un element im-
portant al personalului este asistenta socialä, fie specializata (asa cum
este ,sistemul la Erlangen), fie polivalenta (sora de familie).
Dispensarul se poate integra in institutia psihiatrica, sau poate fi
autonom; in acest din urma caz poate depinde de autoritatea sanitarä
sau de organismul de asistenta.
Actiunea unui dispensar pentru defectivii mintali este complexa.
El are a sesiza in primul rand pe acei defectivi care inca nu au fost
In tratamentul unei institutii de asistenta inchisa; dispensarul va or-
ganiza prezentarea benevold, pe cat posibil, a acestor defectivi. In al
doilea rand, dispensarul infaptueste supravegherea post-institutionald
a defectivilor, care ii stint semnalati In mod regulat de catre institutia
inchisä, in momentul cand o parasesc. In al treilea rand, dispensarul
exercita supravegherea protectiva" a defectivilor semnalati de dife-
irite autoritäti. Dispensarul asigurd continuitatea tratamentului si a
asistentei defectivului mintal, i prin aceasta are rol de asistenta pre-
ventivä, preintampinand asocialitatea.
Legiferarea din unede tari a cäutat sà precizeze totalitatea nor-
melor de asistenta a defectivilor mintali, din partea statului, tinand
seamä si de obligatiile colectivitatii pentru redresarea economico-so-
ciala a acestei categorii. Astfel, legea sanitara si de ocrotire din Ro-
mania, din 1930, a prevazut urmatoarele
Art. 442. Bolnavii i infirrnii mintali sunt proteguiti de Ministerul public.
Pgrintii i tutorii pentru copii, copiii majan i pentru parinti, sotul pentru
cenlalt, conduatorii descoale, de internate, ae intreprinderi de once naturk
conducatorii de ,institufuni publics, sau private de once fel, runt obligan a aduce
La cunortinta vutorit'dtilor sanitare ale locului i, numai In lipsa acestora, celor
admin:strat've, cazurile de bou i mintale ivite In familia sau institutiunea lor.
Medicul oficial al lozallui va ccnstata la domiciliul bolnavului deed In.
adevär este vorba de o board mintalä j balnavuil poate fi tratat In bune condi-
tiuni la domici/iu/ sax.
Dacd insa' meciicul constatà cg aceasta nu este posibil, va ordona inter-
narea bo/navului in spitalui oel mai apropiat, uncle va r5mâne ¡Ana la trans-
ferarea lui In spitalul de specialitate.
Pentru bolnavii pericu/ori /or sau celor din jurul lor, internarea In spi-
talul de specialitate este obligatorie.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 231
www.dacoromanica.ro
232 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 233
www.dacoromanica.ro
234 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 235
www.dacoromanica.ro
236 DR, G. BANG
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 237
aceste diferite nundri variind dupa tari i autori), apoi aide pentru
cei total nerecuperabili, in.stitutii de orientare profesionalä speciald,
dispensare medico-pedagogice (416).
La inceput asistenta s'a indreptat asupra defectivilor gravi, idioti. Se men-
tioneazä c.5 a finele secolului el XVIII-lea, In Franta, un elev al lui
anume Itard, reusise sA reeduce intr'un grad oarecare pe sälbatecul din Avey-
ron", un defectiv niintal total, nescoperit inteo pädtme.
In anul 1840 un, medic genmen, Guggenbuhl, a intemeiat pr:ma institutie
pentru copLii debili rnintali, 15nga Inter:eken. In 1874 functdonau in Gerrnania
29 institutii de initiativA privatä pentru debilii mintali; in 1898 numarul 'or
crescuse la 58, iar in 1909 la 101.
Dupd ce multd vreme asistenta debililor mintali a fost realizata
aproape exclusiv de initiativa particularä, in ultimele decenii s'a afir-
mat principiul cà acest capitol al asistentei apartine in primul rand
statutui.
Astfel, inca in 1909 s'a decretat in Franta legea relativä la crea-
rea claselor de perfectionare anexate scolilor elementare publice, si a
scolilor autonome de perfectionare pentru copiii inapoiati mintali (417).
Legea rornaneasca sanitara si de ocrotire din 1930 a prevazut :
Art. 454. &atilt ocroteste pe copiii defectivi fizici i mintali de
toate gradele, pand la varsta cand vor fi in masurä sä-si poata asigura
existenta.
Art. 455. Statul, prin Ministerul muncii, sanätatii i ocrotirilor
sociale, va infiinta i intretine institute speciale pentru ingrijirea si
educarea copiilor defectivi si reeducarea adultilor.
Pe langd aceste institutiuni vor functiona ateliere i terenuri de
cultura, In care tinerii din categoriile de mai sus vor inväta o meserie.
Cei ce se vOr dovedi needucabili, se vor transfera in azile speciale
pentru needucabili.
Art. 456. Ministerul va organiza cursuri superioare pentru per-
sonalul didactic necesar institutelor speciale care ingrijesc de defectivi.
In ultimele decenii numarul debililor mintali capabili de reedu-
care in scolile speciale a crescut, asa cà in aceeas masura proportia
celor din azile a descrescut; desvoltarea pe care au luat-o scolile auxi-
liare i perfectionarea metodelor de instructiune specialä, au facut ca
azilele institutii pentru defectivii totali sa se descongestioneze.
De altfel, inca din 1905 s'a formulat in Germania principiul cà
debilii mintali care au perspectiva de incadrare, chiar minimalk in
viata socialä i economica, trebuesc separati total de defectivii nere-
cuperabili; numad acestia raman indicati pentru azile sau pentru sec-
www.dacoromanica.ro
238 DR. G. BANU
tiunile de azil din marile inkstitutii psihiatrice (in unele din aces,tea
ft..nctioneeza sectiuni speciale pentru idiotii tineri i adulti) (418).
colile auxiliare sau elasele de perfectionare constitue elementul
principal in asistenta debililor mintali in vdrsta tallara.
In Germania, primul curs scolar pentru debilii mintali a fost or-
ganizat in anul 1835, de catre medicul i pedagogul Kern, din Eise-
nach. Scoli particulare au fost in urma infiintate de catre Weiss
St6tzner. Prima secara publica pentru debilii mintali a fost inte-
rneiata la 1867, in Drezda.
In cea de a doua jumatate a secolului 'al XIX-lea, precum i la
inceputul secolului al XX-lea, scolile auxiliare au luat o apreciabila
desvoltare, in Germania ca i in alte tari. Dupa o statistica intocmitd
In 1925, functionau la acea data in Germania, in 581 localitati, 859
astf el de scoli cu caracter medico-pedagogic (419).
Scoala auxiliará sau medico-pedagogica cuprinde in general trei
clase, fiecare clasa fiind frecventatd timp de doi ani. In unele loca-
lit:4i mai mari funclicneaza &Ira categorii de scoli: a. pentru 'debili
mintali in grad mai usor; b. pentru debilii mintali gravi; aceste'a din
urrna au fcst intemeiate consecutiv constatarii cd sunt un numdr de
copii care nu dau rezultate multumitoare nici in scolile auxiliare obis-
nuite, dar pe de alta parte nu sunt indicati pentru ,azilarea definitiva;
spre a-i recupera partial, sunt educati in scoi constand clinteo sin-
gura clasa, unde se preda o instructiune rudimentara; este o ultima
incercare medico-pedagogica ce se face; daca nici aceasta nu reuseste,
copilul este definitiv internat in sectiune'a de azil sau in sectiunea
speciala pentru idioti a unui institut psihiatric (420).
Reeducarea tuturor categoriilor de debili mintali (exceptand idic-
tii) are loc prin aplicarea metodelor pedagogiei medicale, domeniul-
Emita intre pedagogie i medicina, care isi bazeaza achiziiile In spe-
cial pe studiul psihologiei si al pshihopatologiei infantile.
Unii autori obisnuesc sg reuneascg in pedagogia medican, i metodele
de rEeducare a surde-nutilor, orbilor, infrmilor motori i altor categorii
de defectivi. Aceastä conc ptie este consideratá ca gresità; notiunile de peda-
gogie medicalg si de institut medico-pedagogic sou scoalá medico-pedagogicä
trebue sä ramánä rezervate metodelor i institutiflor destinate debililor min-
tali (421).
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 239
www.dacoromanica.ro
240 DR. G. RANI;
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 241
www.dacoromanica.ro
242 DR. G. BAND
J. Delicventii si criminalii
Este astäzi unanim adrnis, ea' delicventul i criminalul reprezintä,
in parte sau in total, un obiectiv al asisten;ei sociale. O proportie impor-
tant& din acesti indivizi erau dinainte elemente defective fizic sau
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 243
www.dacoromanica.ro
244 DR. G. BANII
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 245
www.dacoromanica.ro
246 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 247
www.dacoromanica.ro
248 DR. G. BANII
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIA.LA 249
www.dacoromanica.ro
250 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 251
mera. Pentru detinutii debili fizici: dacd este vorba de grade avansate
ale debilitátii, fárnán la pat; condamnatii capabili de munci usoare stau
intr'un atelier comun, iar restul timpului in celulà. Debi/ii minta/i
mar' in celulá numai in timpul cat lucreazä. In fine, recidivistii sunt
supusi separatiei de noapte.
Organizarea stiintificä a inchisorilor moderne implica functionarea
obligatorie a labcratoarelor de antroFologie penitenciará. Se recomandd
ca fiecdrui condamnat ce executd o pedeapsä privativa de libertate
mai mare de trei luni, sà i se alcátuiascd dosarul individual antropo-
logic, care cuprinde : examenul somatic, másuratorile antropologice,
examenul psihologic, cbservatiile asupra stärii mintale, rezultatele
anchetei scciale.
Administratia inchisotrilor din Ministeruil de Justitie al Belgiai foloseste o
fisa amanuntitä de exerninare a delinutilor. Aceasta lisa de formatul unui li-
vret, cupr:nde in primul rand observatia psihiatr'cl a ,detinutului. Apoi, ama-
nuntele asuara infractiunii actuale si a imprejurarilor care au determinat-o.
Se frece apoi la trecutul crim:nologic al subiectului (tribunal de cop i. vaga-
bondaj, condamnäri corectionale, etc.) si la studiu: ans.amblului cond:ti:lor tS o-
cia:e in care a evoluat (rubrica vieti: sociale a detinutului; pentru adunarea
detaliilor se folosesc si informatiile din partea primar' ei, a politiei si a jandar-
meriei). Urmeaza .rubr'ci:e destinate: ereditàfi subiectului, trecutului ski me-
dical adica patolcgic, starli sale constituticna:e (Inclusiv turburärile endocrine
anomaliile vietii geni.a:e), exarnenului diferitelor aparate si sisteme, stäru-
indu-se in special asupra sistemului nervos si a organelor simturi:or. M'asura-
torne antropoloece ocupa o altä rubrica.
Pe baza acestei totalitati de date se institue tratanientul ciet'nutu:ui: cel
medical, zel psihiatric, cel social in t:mpul detentiunii si in f:ne iratamentul
post-penitenciar.
Livretul de observatie al detinutului este comp:etat cu rubrici referitoare
la recidive. Cu prilejul recidharli in de:ict sau crin* se consemneaza toate
datele familiale,-soc:ale, profesiona:e, etc., care ar fi de natura sal explice re-
cidiva.
b. Organizarea !nunca in inri ¡soni
Organizarea muncii pentru detinuti reprezintä asfázi netágáduit
o forma importantd de asistentd constructiva' pentru aceastä categorie
de dependenti.
In anal 1932, ccmisiurea internationalä renalä si penitenciará
dela r erna a adcrtat n rrcect de ccnventie rentru unificarea nor-
melor de muncd in penitenciare. Proectul a fost prezentat Ligii Na-
tiunilcr, cere 1-a trcnsmis Eiroului International al Muncii ; acesta
i-a dat forma definitivd (440).
Necesitatea tratamentului prin muncä, in institutiile cu caracter
represiv, a izvorit din constatarea'Ce s'a fácut in secolele trecute, cá
www.dacoromanica.ro
252 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 253
venti se af1 stuat.1 apropierea ,unui oras putin populat; este dela sine In-
te:es cá produsele muncii acestui impor ant riurnär de detinuti parv_n sa asi-
gure, la un mcment dat, necesitáti:e centrului urban sau rural respect.iv, asa
ca prcdusele industrii:or private nu-si mai pot gäsi plasament.
In unele täri, cu regimuri economice speciale, ramuri intregi de industrie
st.nt oarectun acaparate de munca In inchisori ; In Rusia 50% din productia
cärknizilor avea loe in penitenc.are. Mai mult: munca numärului re:ativ imens
de detinuti, inti'un s at mare cum este Rusa, prejudicia la un moment dat in-
tcresele economice ale state:or mici vecine, de exemplu ale Suediei (440).
Prin sistemul regiei, se inlatura aceste repercutari defavorabile
de ordin e cnomic j totodata se realizeazd conditiunile cele mai bune
pentru reeducarea dirijata a detinutului.
Munca in inchisori capatä o semnificatie si mai väditä de asistenVi
socialä constructiva, prin aceea cà in general ea este plalità; ccndam-
natul incaseaza intre si 50% din beneficiu i astfel îi constitue
o rezerva bäneasca care ii va servi la inceputurile perioadei post-
penitenciace. In unele lar, o parte din randementul banesc al muncii
detinutului este folosita pentru intretinerea familiei sale, pe timpul
detentiunii.
S'a emis, pe plan internaticnal, principiul ca natura si durata
muncii in inchisori sa fie adaptate capacitatii de muncä a fiecarui de-
Vnut. Totodata localul de munca trebue sà corespunda conditiunilor
de igienä ;i securitate cerute in general de medicina sociala a muncii.
In Germania s'a legiferat .71 protectia detinutilor contra accidentelor,
iar in Ungaria munca pensicnarilor inchisorilor beneficiaza de pre-
vederile legii Asigurarilor sociale.
Amintita ccmisiune dela Berna a insistat asupra rolului educativ
al muncii din inchisori. Satisfacand acest deziderat, in Belgia,
nutii au fost imp LI-01i in trei grupe: 1. muncitori necalificati, care
primesc in itchisoare pregatirea cu titlu de ucenicie inteo forma
profesionalä determinata, asa ca dud eliberare sa se poatä valorifica
In campul muncii calificate; 2. muncitorii calificati, care sunt platiti
In import cu cali-tatea lucrului efectuat ; 3. delicventii minori, carora
li se face orientarea i pregatirea profesionala.
In general, organizatia de stat cautà sà creeze cat mai numeroase
posibilitdti de munca in inchisori. In Anglia administratiile publice
diferite sunt indemnate sa apeleze la institutiile represive, ori de cate
ori au nevoie de mana de lucru eftinä. S'a mai cautat, in aceastä tara,
se inzestreze cu un utilaj modern, localurile de munca din inchi-
sori. S'a ccnstatat ea introducerea masinismului ar exercita o influenta
favorabilä i asupra evolutiei psihofizice a detinutilor; accelerarea rit-
mului muncii ar constitui pentru ei o destindere morala. Cele mai
www.dacoromanica.ro
254 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 255
www.dacoromanica.ro
256 DR. G. BANI.7
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 257
www.dacoromanica.ro
258 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 259
evolutia copilului. Scoaterea minorului din acest mediu i internarea lui in-
tr'o institutie cu caracteede corectiune, se impune mai curand sau mai tärziu..
S'a putut spune cA minorul delicvent, n momentul cand ajunge la intematul
,,de reeducare, are la activul säu aproape intotdeauna un bogat capital de ex-
periente descurajatoare si degradante, prin tot ceea ce a Vázut, auzit si su-
ferit in am.bianta familialä (448).
Tribunalul pentru copii constituind elementul central si dirigui-
tar al actiunii de asistenta, in jurul sau se grupeaza categoriile de
irlstitutii de care avem a ne ocupa : institutele de observatie pentru
minori, institutele de reeducare si institutiile de represiune.
Descrierea acestor varlate institutiuni trebue irisa precedata de
unele precizdri asupra infractziunilor mai frecvente la copii.
a. Delictele i crimele mai frecvente la minori
Dupä numeroase constatan facute, ar rezulta ca la copiii sub 14
ani delictul mal räspandit este furtul simplu i numai in mod excep-
tional se inregistreazd atentate la proprietate, cu infractiune. *i la ado-
lescent, furtul este delictul dom,inant ; intervenind lusa' deskvoltarea
fortei fizice si a sexualitatii, se mai noteaza urmatoarele delicte lovi-
turi, batai, räniiri, omucideri (paricide in unele cazuri), violul, aten-
tatul la pudoare, manifiestan de exibitionism. La fetele adolescente
se noteaza avorturi si infanticide (449).
Recidivele nu sunt rare la adolescenti ; s'a constatat cà sunt re-
cidivisti mai ales delicventii care in acelas timp sunt defectivi mintali.
Delicventa infantilä, in tortalitatea ei, se desfasoara printr'o
intreaga gama de fapte contrarii legilor, dela simpla infractiune
pana la crima. Traducerea in fata justitiei reprezinta un simplu punct,
pe curba delicventei, la o parte din acesti copii ; curba poate avea
un mers ascensional, asa ca, la momente variate, au loc comparitiuni
In fata justitiei, pentru fapte din ce in ce mai grave (450).
In majoritatea cazurilor insa i aceasta oferd perspectivele
cele mai favorabile reeducarii actele delictuoase ale rninorilor sunt
de gravitate mai mica i unice.
Delictul dominant ramâne furtul. Cand este indeplinit rara mo-
tiv aparent (furt masinal), este verba de obicei de copii defectivi min-
tali sau de impulsivi lipsiti de once capacitate de inhibitie ; furturile
sunt simple, adica fara efractiune i rara punerea in actiune a unor
mijloace complicate minorul isi insuseste obiecte variate, care
stau la indemana. Alteori furturile sunt cu efractiune (spargerea ser-
tarelor, caselor de bani, magazinelor chiar). Furtul petate fi efectuat
www.dacoromanica.ro
260 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
261
www.dacoromanica.ro
262 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIA.LA. 263
www.dacoromanica.ro
264 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA 'SOCIALA 265
www.dacoromanica.ro
266 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 267
In Franta, se pretinde personalului amintit: pregkire juridic.d. (organi-
zatia comparatd a tribunalelor pentru copii, legislatia familiei, elemente de pro-
cedurd penad, etc.), pregAtire psiholog:cd (psibologia copilului anormal, notiuni
de neurapsihiatrie pregkire medicald (notiuni asupra bolilor infantile
si sociale), pregdtire soc'alá. (cunoasterea condittilor economice ale diferitelor
pdturi sociale, notiuni asupra profesiunilor, etc.). Se mai cere i efectuarea unui
anumit stagiu practic (anahete sub conducerea unui delegat sau a unui rapor-
tor mai vechiu, asistarea la consultatiile de neuropsihiatrie infantild, asist,are
la seciintele i procedura tribunalelor pentru copii).
S'a recurs insd in ult mal timp la solutia cea mai logicd ; acest perso-
nal este pregdtit in inStifi scollile de serviciu social (450).
Serviciul social al tribunalelor pentru copii este realizat, In Sta-
tele-Unite, de elementele pe care le-am mentionat (probation officers),
lar in Belgia de cdtre delegatii cu protectia copilàriei. Acesti delegati
supraveghiazd in permanentä conditiile in care evolueaz5 minorul de-
lievent, in institutia sau familia unde a fost plasat ; studiazd ambianta
In toate am5nuntele ei i intretin contactul, pe de o parte eu magis-
tratul, pe de alta cu pärintii copilului. Selectlimea delegatilor cu pro-
tectia copil5riei este severa; se insistä in special asupra calitätilor mo-
rale. Anchetele pe care le efectueazd acest personal, sunt consemnate
in fise speciale (464).
In cadrut serviciului social al tribunalelor de copii, s'au desvoltat
in Statele-Unite vnele forme de actiune care tind in special la preve-
nirea delicyentei infantile, sau in tot cazul la sesizarea ei in faza de
predelicvent5.. Sunt de mentionat child guidance clinics", clinici am-
bulante care se deplaseazd dela o regiune la alta, procedând la : an-
chetà socialä, examen fizic, examen mintal, examen psihologic i psi-.
hiatric al copiilor. Fiecare din aceste clinici are ca personal : un psihia-
tru-sef, un psihiatru asistent, un psiholog, asistente sociale si personal
de birou (465).
In parte, s'a autat ca serviciul social al tribunalelor pentru copii
sil fie realizat de institutoarele vizitatoare (Visiting teachers).
S'a relevat cá institutoarea-vizitatoare, care este pusd In mdsurd a cu-
noaste un numdr relativ considerabil de copii, poate sesiza din tim,p mai bine
ca alte persoane manifestárile care duc, mai curand sau mai tärziu, la delic-
ventd.
Prin aceste norme, serviciul social al institutillor represive pentru
copii tinde sä exercite tot mai mult atributiuni preventive.
In Germania s'a desvoltat, chiar din 1908, data intemeierii primu-
lui tribunal pentru copii, serviciul social pe lângä aceastä institutie.
Din 1923, el a fost anexat oficiilor tineretului. Atributiile acestui servi-
www.dacoromanica.ro
268 DR. G. BANU
ciu, al &Ami unul din promotori a fost profesorul Polligkeit clin Frank-
furt, sunt urmätoarele : se ocu,pd de delievent in toate stadiile urmdririi
sale penale, studiazd personalitatea delicventului i mediul in care evo-
lueazä, apreciazd natura si eficacitatea mdsurilor edictate, apreciazd
asistenta sau ajutorarea care trebueste acordad (466).
Serviciul social al tribunalelor pentru copii s'a perfectionat, °data'
cu conventia din 25 Iunie 1936, când asistenta parastatald incor-
porat i problemele privitoare la asistenta minorilor delicventi, prin
intermediul organizatei centrale pentru asistenta tineretului.
Personalului acestui serviciu social I. se cere sä furnizeze o totalitate de date
asupra caracteristicilor fizice i psihice ale minorului inculpat. Dupd pronun-
-tarea sentintei, tot acestui personal fi revine sd supravegheze pe delicvent
sd institue toate mdsurile 6e ajutorare a lui (458).
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 269'
www.dacoromanica.ro
270 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 271
www.dacoromanica.ro
272 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 273
www.dacoromanica.ro
274 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 275
tru copii re ate obliga pe parinti sau rude sa contribue cu o parte din
cheltuelile intretinerii minorului in aceste scoli) : b. caminurile de re-
educare sau refughle, de initiativa privata; c. institutiile Borstal, create
Inca prin lcgea din 1908 (Prevention of Crime Act) si iprimind delic-
ventii intre 16-21 ani; prima institutie de acest gen a fost intemeiata
In localitatea Borstal; sunt primiti aci adolescentii care au comis de-
licte mai grave si crime, la care deci predispozitia criminogeng este des-
tul de accentuata; mai sunt internati ad i adolescentii care au fugit din
agreate; durata regimului de corectiune este de 2-3 ani, iar
institutia sta sub controlul direct al administratiei inchisorilor (472).
In Italia institutiile de reeducare a minorilor delicvenli poarta nu-
mele de case de reforma (riformatorii), oficiale si private, toate insä
depinzand de Ministerul Justitiei. Copiii sunt repartizati in aceste insti-
tutii pe gripe de varsta (8-12 si 12-18 ani) si dupa sex; se mai consti-
tue gnu: e aura starea fizica a subiectilor (case de reforma la tara, la
mare, la munte) si starea mintald (case de reformd speciale pentru
anormalii psihici teeiucabili) (480).
DuraIa ramancrii in instituVe este rxatil pentru ficcare caz in parte. Ca-
pac'tatea fi c'árcia var:aza intre 40 *i 140 locuri. Une e cas de ref rm if cr e-
ducare agrico15. altele reeducare irdus1ria16. Personalul cuprinde : un director
a min's`rai'v, un director pcntru suprw",herea medicala i igienica, un subdi-
rector, ins, tutori, profesori secundan, ;.efi de atelier, personal de s rviciu.
0 an Int:td desvoltare au luat institutiile de reeducare a m'norilor
delicv nti, :n Ungaria. Pentru baieli, functioneazd institutele de ieedu-
core crn Pudapesta, Szkesfeh6rvar si Aszöd; pentru fetele delicvente,
instituiiled'n C,E.5,1èd si Rakospalota.
In Romania, coclul penal ,prevede ca educatia corectiva se pronunta
ori de cate cii instan a, tinand searna anteced nte, de rne3iu1 in care
tr ete adclescentul si de natura infi actiunii savarsite, constata ca el
se gase,te intr'o stare de decadere morala. Executarea educatici corec-
tive se face inteun institut anume destinat pentru aceasta. Prin aceasta
masura de siguranta se urmareste lefacerea morala a adolescentului,
deprinderea lui cu o viata onesta si invatarea unei meserii (art. 148).
g. Institutii represive
Daca nici regimul libertdtii supraveghiate, nici internarea in insti-
tutul de reeducare nu au dat rezultate, minorul delicvent este supus
regimului represiv, sub forma inchisorii corectionale; in mod constant,
chiar in cadrul acestui regim, se urmareste reeducarea subiectului, iar
in timpul cat îi ispaseste pedeapsa este trecut in mod progresiv dela
regimuri mai severe la altele mai iputin severe.
www.dacoromanica.ro
276 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 277
K. Elementele asociale
Studiul etiologic al asocialitätii a ardtat cd, In cazul concret, se acu-
muleazd adesea actiunea factorilor endogeni, deci a anumitor tare, cu
aceea a factorilor extrinseci sau de mediu, spre a produce caracteristica
principald a asocialului imposibilitatea de a se adapta vietii sociale
normale. Asistenta sociald trebue sd tina seama de acest cumul de fac-
tori etiologici, aplicând tratamentul indicat pentru fiecare din ei. Un
tratament unilateral, de exemplu cel care se adreseazd numai factori-
lor de ambiantd, riscd a rdmâne mediocru ca rezultate.
Interesante sunt cercetdrile care s'au putut face, In unele tdri,
asupra spitelor de asociali, urmdrite lIn filiatiunea lor timp de secole.
Astfel de cercetdri denotä evident existenta la inceput a anumitor tare;
acestea au fäcut ca indivizii, In generatiile urmdtoare, sd nu poatd
aduce randamentul economico-social minimal necesar unei existente
normale; implicit, conditiile de ambiantd s'au inräutdtit, fdeänd ca
stigmatele tarelor sd se agraveze de-a-lungul generatiilor ; se poate
vorbi despre un cerc vicios al asocialitätii.
In anul 1937 au fost publicate rezultatele cercetdrilor asupra ma-
joritdtii elementelor asociale cunoscute din provincia Wiirttemberg ;
ori, s'a constatat cd acest numdr apreciabil de indivizi au o desten-
dentä comuna; arborele genealogic al spitei originare a putut fi ur-
märit inddrät timp de 10 generatii. Imensa majoritate a indivizilor
descind din cativa infractori ai secolelor trecute; cdsätoriile au avut
loe In cerc închis, adicä In interiorul familiilor tarate, iar documentele
istorice aratd cà timp de trei secole societatea organizatd a avut de
luptat cu aceste elemente asociale i urmasii lor (482).
O cercetare deopotriv5 de interesant5 a fost publicat5 in anul 1939, re-
ferindu-se aa o spit5 de asociali din Westfalia (cea mai mare parte a itndb-
vizilor se aflau in orasul Minster si imprejur.mi). Incepand din 1745 si pánA
astäzi, deci timp de 200 ani, s'au urmärit 7 generatii u ascendent5 comun5,
totaliz5nd peste 320 rnembri, grupati in 69 familii de-a-lungul timpului. Cu
tfoarte rari exceptii, aceste 69 familii au dus o viatd de vagabondaj
a exercita vreo profesiune. I35:etii se cgatoreau aproape In mod constant cu
fete provenind tot din farnilii defective din punct de vedere moral si social
(483).
www.dacoromanica.ro
278 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 279
www.dacoromanica.ro
280 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 281
www.dacoromanica.ro
282 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 283
www.dacoromanica.ro
284 DR.. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 285
www.dacoromanica.ro
286 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA sociALA 287
www.dacoromanica.ro
288 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 289
www.dacoromanica.ro
290 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 291
www.dacoromanica.ro
292 DR. G. BANIJ
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 293
www.dacoromanica.ro
294 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 295
L. Asistenta bkrânilor
i. Evolutia problemei ci consideratii fiziologice asupra
Asistenta bdtrânilor cuprinde totalitatea mdsurilor i institutiilor,
cficiale ca i de initiativd privatk destinate a preintdmpina si a ame-
llora situatiunile produse de deficientele biologice si economice ale
acelor componenti ai colectivitdtii care sufer efectele varstei inaintate.
Asistenta bdtrânilor are origini vechi si ea trebue bine diferentiatd
de formele moderne de asigurare pentru bdtrânete, in cadrul cdrora
subiectul inaintat In vArstd Ii primeste un drept al sdu, derivat din
cotizatiile pe care le-a plätit sau retinerile care i s'au fdcut asupra
salariului in timpul vietii de randement. Asistenta bdtrdnilor, dimpo-
trivd, este una din formele cele mai vechi ale binefacerii si se pare cd
societdtile crganizate, din primele timpuri istorice, au inteles cd este
o datorie imperioask moralk sd asiste pe bdtrdnii pauperi, prin
loace medicale i prin ajutoare propriu zise.
Se mentioneazd cà, in primele faze ale crestinismului, luaserd o
apreciabild desvoltare spitalele-azile pentru bdtrdni, numite geronto-
www.dacoromanica.ro
296 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 297
www.dacoromanica.ro
298 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 299
www.dacoromanica.ro
300 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 301
www.dacoromanica.ro
302 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 303
www.dacoromanica.ro
304 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCI kLA 305
www.dacoromanica.ro
306 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 307
www.dacoromanica.ro
308 DR. G. BANU
M. Actiunea de Salvare"
T. Salvarea, forma de asistenta-
Prin Salvare" se intelege o totalitate de actiuni de asistenta
care au scopul de a asigura accidentatilor, sinistratilor §i celor care
se irnbolnä'vesc brusc, un prim ajutor competent §i transportul la in-
stitutia curativa indicata. Salvarea reprezinta o forma importantä de
interventie a societatii organizate, care preintampinä un mare numär
de invalidizari §i deci de cäderi in dependenta sociala.
Faptul cà mumiile egiptene au fost gäsite perfect pansate, denotk
din cele mai vechi timpuri ale omenirii, primal ajutor a fost organizat (519).
La Greci actiunea de Salvare s'a märginit mai mult la primul ajutor
dat räzboinicilor ; in acest sens atestä lijada lui Homer.
La Romani, isi castigaserd o deosebitä reputatie un ntunär de medici
care readuceau la viatä pe mortii aparenti ; acestora din untnä li se dAduse
chiar un nume special: histeropotmii (519).
La vezhii Germani, femei cu pregatire specialä dädeau primul ajutor
vänätorilor cäzuti räniti.
Actiunea de Salvare a luat o desvoltare importantä in Eivul Mediu, in
epoca Cruciadelor. Ordinele religioase au continuat insä actiunea initiatä,
dupä terminarea Cruciadelor. Una din cele mai utile actiuni a fost desfäsuratd
de cälugärii din trecätorile Alpilor, pentru salvarea victimelor ascensiunilor;
acestea erau de ;lintel spitalizate in mänästini i altie läcasuri create de cä-
lugäri.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 309
www.dacoromanica.ro
310 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 311
www.dacoromanica.ro
312 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 313
www.dacoromanica.ro
314 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 315
www.dacoromanica.ro
316 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 317
www.dacoromanica.ro
318 DR. G. BANU
O. Organizatii de binefacere
Un numgr de mari organizatii particulare de binefacere s'au con-
stituit de-a-lungul timpului, fie pe bazd confesionalä, fie pe bazg
activand pe plan international sau in cadrul mai resträns al natiunii
respective, contribuind insg toate la promovarea asistentei sociale,
uneori prin realizgri impresionante.
Una din cele mai importante organizatii pe bazä confesionald este
Misiunea internd a Bisericii evanghelice germane (Innere Mission).
Calificativul internr a fost adoptat pentru a se argta cà actiunile
multiple pe planul asistentei se desfdpard in interiorul cadrului fixat
de principiile crqtinismului (533).
Programul organizatiei a fost fixat incd dela finele secolului al
astfel: actiune intensg pentru tiurarea, inläturarea §i. pre-
intämpinarea stgrilor de deficientg economick socialg §i spiritualä.
De faot, promotori ai acestei opere au aparut Inca in secolul al XVII-lea,
printre pPrsonalitatile proeminente ale Bisericii evanghelice. Preotul August
Hermann Francke (1663-1727) din Halle a intemeiat Casa orfanilor, Fundatia
pentru fetele abandonate, Casa vaduvelor, etc., etc. Alt cleric, Johann Friedrich
Oberlin (1740-1826), cfn Alsacia, cunoscut i ca promotor al institutiei gradi-
n:lor de copii, a initiat o asistenta pe plan destul de larg: ameliorarea condi-
tiilor de mediu, case de imprumut, etc. La Weimar, scriitorul Johannes Falk
(1768-1826) a inteme'at Asociatia prietenilor in suferiata" si a creat un ea-
min pentru tineretul moralmente parasit.
Actiunea femininia a fost stimulata Cu deosebire de catre Amelie Sieveking
(1794-1849), care a intemeiat Asociatia feminina pentru asistenta saracilor
a bolnavilor", in Hamburg.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 319
www.dacoromanica.ro
320 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 321
www.dacoromanica.ro
322 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 323
A. Rolul medicului
Considerand locul important pe care 11 ocupä factorii biologict
(boala, varsta, infirmitatea fizicd sau psihicd) in etiologia stdrilor de
dependentä, precum i caracterul medical al multora din mdsurile de
redresare a dependentului, este natural ca rolul medicului in asistenta
sociald sd fie uneori determinant.
www.dacoromanica.ro
324 DR. G. BANU
B. Asistenta socialà
Asistenta sociala sau lucratoarea sociala" (social worker) est&
elementul calificat in domeniul asistentei, fie ca este polivalentä, in,
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 325
www.dacoromanica.ro
326 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 327
www.dacoromanica.ro
328 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 329
www.dacoromanica.ro
330 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALR 331
www.dacoromanica.ro
332 DR. G. BANG
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 333
3. Educatia
Asistenta sociala modernd trebue sà recurgä, ca i celelalte forme
ale activitatii medico-sociale, la educatia populatiei, printr'o totalitate
de mijloace: foi volante, brosuri, conferinte, inserari in presa coti-
diana, articole in periodice, conferinte i cicluri de conferinte, foi
iiustrate, filme, radio. Trebuesc puse la contributie cunostinte medi-
cale, psihologice, sociologice, istorice, spre a realiza, in toate paturile
sociale, acea mentalitate colectiva care sa favorizeze desvoltarea unei
asistente rationale. Vor fi educati atat cei care presteaza ajutoarele
sub o forma' sau alta, cat i cei care le primesc. Daca sentimentul ge-
nerozitatii fata de dependenti exista, instinctiv, in once societate, el
trebue insá educat, dirijat spre desfasurarea actiunilor utile si con-
structive, iar principiile care conduc astazi asistenta (spre deosebire
de formele primare de altadatd) trebuesc permanent actualizate.
Asistenta trebue adaptatä resurselor, necesitatilor i traditiilor
din fiecare tara. Educatia populatiei trebue fäcutà astfel, incat ea sá
se convingä de adevarul ea numai o anumitä parte a venitului na-
tional, pana la o anumita limitä, poate fi consacratä ajutordrii propriu
zise (care este o investitiune neproductiva) si deci asistenta paliativä
trebue inlocuitä de cate ori este posibil prin asistenta construc-
tiva. Se va mai al-ata ca anumite masuri, firesti pentru statele evo-
luate, nu-si gasesc locul in statele situate pe o alta treapta a culturii
Educatia va mai fi adaptata traditiilor locale, fiind de
exemplu eu -WW1 nelogic a se introduce un regim de autoritate acolo
unde asistenta s'a desvoltat de-a-lungul secolelor pe baza principiilor
liberale.
4. Colaboräri adaptäri
Asistenta sociala are a colabora cu toate celelalte ramuri ale
medicinei i politicii sociale. Ea intervine ca o componenta in sinteza
de actiuni moderne care converg spre un singur scop: asigurarea evo-
lutiei normale a individului si a colectivitatii.
Astfel firnd, separatiunea de altädata intre asistenta, actiune pre-
ventiva si politica sociala, nu mai poate subsista. Din moment ce
asistenta a devenit preventivä, igiena a devenit sociald, iar legis-
latia muncitoreasca a capätat un caracter constructiv, aceste dife-
rite domenii s'au reunit (552).
Pen ru a plasa cu cdt mai mult folos, actiunea de asistent6 socia16, in
sinteza de orgadzatii care urrnäresc xedresarea individului, s'a preconizat
generalizarea institutiei centTale unice : Ministerul igienei, asistenpi, preve-
www.dacoromanica.ro
334 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 335
www.dacoromanica.ro
336 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 337
www.dacoromanica.ro
338 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 339
www.dacoromanica.ro
340 DR. G. BARU
din Paris, care s'a tinut in 1889 ; Asistenta publica este datoratà tu-
turor celar care se afla, temporar sau definitiv, in imposibilitatea
fizica de a face Ltd nevoilor vietii. Unitatea administrativa care rea-
lizeaza asistenta obligatorie este comuna, prin biroul de asistenta.
Biroului de asistenta i se adreseaza cererile ,privitoare la asisten-
la medicaid gratuita, asistenta batranilor, a infirmilor, a incurabililor
neuropsihici, precum i a tuturor celorlalte categorii legal indreptatite
la asistenta.
Comuna prime§te anumite subventii, dela departamente §i. dela
Stat. S'au stabilit cote (bareme) in aceasta privinta. Subventionarea
traduce In practica principiul solidaritätii nationale in materie de
asistenta, proclamat in Franta 'Inca din 1888. In baza lui, cota este
Cu atat mai ridicatd cu cat comuna este mai saraca. Solidaritatea este
alizata §i pe plan intercomunal, comunele mai bogate venind in
ajutorul celor sdrace.
Reamintim Ca se tinde i in Franta spre realizarea unei unifican
cat mai desavar§ite a asistentei. Ea este facilitata prin functionarea
Consiliului superior al asistentei publice i a Consiliului de perfec-
tionare a cc..lilor de serviciu social. Unificarea in interiorul unitätii
administrative care este departamentul, este realizata prin ConsiliuI
departam.:ntal al asistentei publice (559).
Daca, abstractie facand de caracterele organizdrii generale, se iau
in considerare unele ramuri speciale ale asistentei, o organizare ca-
racteristicd este aceea a copiilor asistati. Les enfants assistés", insti-
tutie creata prin 1E.gea din 27 Iunie 1904, este un serviciu public de-
partamentai, pus diunt sub autoritatea prefectoriala, ajutata de un
inspector al asistentei publice §i de un numar de subinspectori
prin concurs de catre Ministerul Sanatatii Publice. Bugetul Enfants
assistés" este incorporat in bugetul departamental, iar cheltuelile sunt
suportate in urmätoarele proportii: 2/5 de catre Stat, 2/5 de Wee
departament §i 1/5 de catre comune (560).
Masurile luate in Franta pentru copiii asistati, au servit ca orien-
tare la acas 1, capitol, §i in alte tan.
Se deosebesc urnAtoarele categorii de copii asistati : a. copii asupra cä-
Fora pärint.ii isi pästreazd toate dropturile, fie c'a' este vorba de copii ajutorati
(secourus) In sensul Ca' pärintii primesc ajutoare care sä preintampine aban-
donul, fie cA este vorba de capii In pastrare (en clép6t), asistati pe timpul c5t
pärntii sunt spitalizati sau Incarcerati; b. copii in pazet (en garde), asupra CA-
rara, consecutiv unei hotAtiri judecätoresti, pArintii nu i-au pästrat decit
parte atributele puterii pgrintesti; c. pupilli (ocrotitii total), care se compun din
copiii g5sIti, abandcnati, orfanii, copiii celor total decàzuti din puterea pärin-
teasc5; asupra acestora din urmà organismul de asistenta" exercità totalitatea
drepturilor pdrintesti.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 341
www.dacoromanica.ro
342 DR. G. BANI1
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 343
www.dacoromanica.ro
344 DR. G. BANU
Este necesar ca primarul s'a stimuleze in m'asura cea mal larga cola-
borarea cetätcnilor in domenul asistentei, prin aceas a preintampinandu-se si
un exces de biurocratism administrativ. Asistenta este o ramura de activitate
, zare nu pretinde o stricta specializare stiintifica din partea colaboratorilor
, beoevoli, ci numai suficientä cultura' generala, simt social si vointa.
Personalul benevol este cel care adesea se poate apropia sufleteste,
c'át mai efectiv, de massa asistatilor, sa le cunoascä nevoile reale, sä-i
influenteze psihic, controleze i sá avizeze la once modificare a
prestatiilor, in plus sau in minus. In unele orase germane s'au creat
oficii speciale de asistenta conduse de personal benevol, considerat
serviciu comandat pentru binele colectivitatii (566).
Colaborarea majoritatii elementelor natiunii, in câmpul asisten-
tei, gäsit expresia in constitutirea unui organism de partid: asis-
tenta national-socialista a poporului (National-sozialistische Volks-
wohlfahrt).
Considerand rolul dominant pe care partidul 11 are in viaja de stat, asis-
tenta national-socia[ista, sintetizand majoritatea iniiativei private, o oficia-
linaza oarecum si reprezinta factorul eficient de legatura intre infaptulrile
particu:are i organizatia de stat. Inteme'atä la 3 Mai 1933 si reglementata
nou la 5 Octombrie 1936, asistenta national-socia:istä este o organizatie in .;.a-
drul partidului, competenta pentru problemele de asistenta in intreg cuprinsul
Germaniei, avandu-si sediul la Berlin, unde functioneaza oficiul central pe
Hingis. conducerea partidului; seful oficiului central este raspunzator pentru
intreaga actiune de binefacere particularä, sub indrumarea lui stand si organ -
zatiunile Misiunea interna", Caritas" si Crucea-Rosie (567).
Asistenta national-socialista intretine legaturi permanente si cu
asistenta de Stat, In cadrul organismului unitar care s'a creat in 1936,
sub denumirea de Uniunea centralä a asistentei oficiale i particulare
ajutorärii tineretului".
Asistenta national-socialista nu se substitue, in niciun domeniu,
asistentei oficiale, ci o completeaza, intensificând anumite actiuni de
ajutorare acolo unde oficialitatea nu poate face lata tuturor deficien-
telor care se ivesc. Acest organism are o mai mare libertate de actiune
decat oficialitatea, asa cà poate adopta anumite criterii de selectionare
a asistabililor dupä principiile care stau la insasi baza politicii biologice
a national-socialismului; asistenta national-socialistä acordä in specia]
ajutoare elementelor ce re,prezinta valori reale pentru colectivitatea
nationala i propäsirea ei, asa cà poate include in campul asistentei
persoane care dupä strictele criterii oficiale nu ar fi indreptatite la
ajutorare. Notiunea de pauper" este interpretata inteun sens mai
larg decAt cel curent; se acorda ajutoare i pauperilor partiali, precum
micii pensionan i ai Asigurarilor sociale carora pensia nu le este sufi-
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 345
www.dacoromanica.ro
346 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 347
www.dacoromanica.ro
348 DR. G. SANE/
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 349
5 Tarile anglo-saxone
In Anglia, unde inca in 1601 a fost elaborata Legea säracilor"
(poor law), asistenta sociala privata i oficiald s'a desvoltat intens
de-a-lungul secolelor. In ultimul timp, asistenta reprezinta una din ra-
murile complexului vast de actiuni reunite sub numele de travaliu
social. Inteadevär, se tInde astdzi ca travaliul sau munca sociala sa
inglobeze sänatatea publica (travaliul social constructiv), asigurarile
(travaliul social de prevedere) i ca o a treia m'Asura' asistenta
(travaliul social ajutätor) (576).
Reamintind intru catva organizarea actuala din Germania, unle
organismul regional care este oficiul sanitar dirijeaza asistenta in raza
sa de actiune, remarcam ca i in Anglia unitatea administrativa de-
numita Country council" are in seama ei §i serviciul social con-
structiv (constructive social services), deci sanätatea publica', si asis-
tenta (public assistance). Aceasta unitate administrativa constitue or-
ganismul intermediar intre initiativa privatä (ale carei institutiuni le
centralizeaza) si asistenta ofician' de Stat.
Mai este de remarcat ca adesea domenii intregi ale asistentei sunt
In seamas initiativei private, in totalitatea lor : de exemplu asistenta
alienatilor, a orbilor, etc.
In Statele-Unite infaptuirile de asistenta sociala dateaza din mo-
mentul in care s'a organizat insäsi viata de stat. Deoarecë cele 13
www.dacoromanica.ro
350 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALÀ 351
www.dacoromanica.ro
352 R. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 353
www.dacoromanica.ro
354 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 355
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
H. Maier, Wesen und Zweck der Filrsorge, in Handbuch der sozialen Hy-
giene", vol. III, Berlin. 1926, pag. 4.
J. Hourticq, Protection de la faiblesse physique et sociale, in Encyclopédie
française", tome X, 1938, fase. 42, pag. 3.
P. F. Armand-Delitle, Trait& de service social, Paris 1939, pag. 5.
L. I. Preutescu, Ráspuns la problema asistentei delicventilor, Asistenta So-
cialà, Nr. 1/1938.
S. Irtimeseu, Baza moralä a asistentei sociale, Viata Romäneascä, Iunie 1933.
8. E. Hilgenfeldt, Die Volksgemeinschaft als Ausgangspunkt und Ziel im heu-
tigen Deutschland, airicht dar III. internationalen Konferenz far so-
ziale Arbeit, London 1938, pag. 61.
H. Weber, Das Wesen der Caritas, Freiburg 1938, pag. 101.
Rosenmöller, Von der Menschenliebe, in volumul Caritas", 1935, pag. 72
H. Weber, Die Caritas als Beziehungskomplex Gott-Mensch-Mitmensch,
loco cit., pag 106.
B. Kreutz, Caritas, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege", 2-te Lief.,
1939, pag. 194.
Mnisteria biatt Air die prcussische Jugendvolkswohlfahrtspfkge, No. 94,
1933, p. I.
L. Werthmann, Grundsätzliches fiber staatliche Wohlfahrtspflege und freie
Caritas, Revista Caritas", Nr. 23/1918.
René Sand, L'avenement du service social, in Le service social A travers le
monde", 1931, pag. 5.
René Sand, Les classes sociales, in L'économie humaine par la médecine
soc'ale", 1934, pag. 36-37.
G. Banu, La politique médico-sociale dans la Roumanie rurale, Bucarest
1940, pag. 36.
G. Banu, Asistenta socialä, in Mari Probleme de Medicinä Socialr, Bucu-
resti 1938, pag. 333.
F. Goldmann, Siechenhäuser und Altersheime, In Handbuch der sozia1en
Hygiene", vol. VI, 1927, pag. 107-108.
H. Zwingmann, Wohlfahrtspflege in England, in Handwörterbuch der
Wohlfahrtspflege", 2. Lieferung, 1939, pag. 248.
Gouachon et Mouret, Manuel pratique d'assistance, Lyon 1925.
H. Zwingmann, Wohlfahrtspflege 'in Frankretch, in Handwörterbuch der-
Wohlfahrtspflege", 3. Lieferung, 1939, pag. 350.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 357
www.dacoromanica.ro
358 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 359
www.dacoromanica.ro
360 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 361
www.dacoromanica.ro
3 62 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 363
www.dacoromanica.ro
364 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SuCIALA 365
www.dacoromanica.ro
366 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 367
www.dacoromanica.ro
368 DR. G. BAND
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 369
www.dacoromanica.ro
70 DR. G. BANTJ
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 371
www.dacoromanica.ro
372 DR. G. BAND
39a. Kolb, Vorschläge ftir die Ausgestaltung der Irrenftirsorge und für die
Organisation der Irrenanstallen, Halle 1908, mentionat de E. Matthias,
loco cit.
G. Preda, Organizatiuni psihiatrice de vdditä utilitate, Revista de igienä
socialä, 1935, pag. 164.
A. Dimolescu, Organizacrea vrnii spitaa de boli tnintale l nervoase in Lon-
dra Revista de igienä sociará 1935, pag. 306.
G. Vermeylen, Le reclassement des malades mentaux, in lucrarea Office
de réadaptation sociale de Bruxelles", 1938.
Bumke, mentionat de Fi. BagcEa-sar, loco cit., pag. 14.
E. Kraepelin, mentionat de F. Dubitscher, Soziale unci graduelle Vntei-
lungen des Schwachsinns, in Der Schwachsinn", Leipzig, Verlag Thieme
1937, pag. 6.
Simon, comunicare la Oficiud saniter international, 1936, mentionat de F.
Dubitscher, Doco cit.
0. Bobertag u. Hy/la, Begabungsprtifung filr den tbergang von der Grund-
schule zu weit.erfiihrenden Schulen, 1925. mentionat Ibid.
C. Brugger, Der erbb ologische Zusammenhang von quantitativ verschie-
denen Schwachsinngraden, Der Erbarzt Nr. 8/1936, mentionat ibid.
W. Weygandt, Der jugendliche Schwachsinn, Stuttgart, 1936, mentionat
ibid.
P. Popcnoe, The childs eredity, Baltitiore 1929, mentionat ibid.
F. Dubitscher, Eintcilungen des Schwachsinns, in Der Schwachsin",
I din Handbuch der Erbkrankheiten de A. Giitt, Leipzig 1937.
A. F. Tredgold, Mental deficiency, London 1929, mentionat ibid.
E. Bleuler, Lehrbuch der Psychiatrie, Berlin 1930, mentionat ibid.
F. Dubitscher, Soziale Bedeutung des Schwachsinns, in Der Schwachsinn",
Handbuch cier Erbkrankheiten, vol. I, Leipzt 1937, pag. 220.
W. Hofmeister, Was wird ants den männlichen Hilasschulkindern? Zeit-
schrift ftir Kinderforschung, Nr. 43/1934, In Der öffentliehe Gcsundheits-
diens,, 5. IX. 1935.
J. /nnecken, Was wird aus weilalichen Hilfsschulleindern? Zeitschrift ftir
Kinderforschung No. 44/1934, In Der öffentreche Gesundheitsdienst No. 11,
5. IX. 1935.
I. Hoffmann, Die jugendlichen Schwachsinnigen und ihre Verwertung auf
den Arbeitsmarkt, Minster 1931, mentionat de F. Dubitscher, loco cit.
pag. 222.
Meggendorfer, Schwachsinntenftirsorge, in Enzyklopädisches Handbuch
des Kinderschutzes und der Jugendfiirsorge", Leipzig 1930, pag. 703.
P. Nobécourt et L. Babonneix, L'assistance aux arr:érés en France, in Les
enfants et les jeunes gens anormaux", 1VLasson, Paris, 1939, pag. 160.
Weygandt W., Idiotie, Referat aus der Jahresversammlung des deutschen
Vereins ftir Psychiatrie, Dresden, 1905, m,ntionat de Meggendorfer,'.coco cit.
419 Frenzel, Geschichte und Literatur des Hilfsschulwesens, Halle 1925, men-
tionat ibid.
Henze, Sammelklassen, in Enzyklopädisches Handbuch des Kinderschutzes
und der Jugenciftirsorge", 1930, pag. 616.
Th. Heller, Heilpädagogik, ibidem, pag. 289.
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 373
www.dacoromanica.ro
374 DR G
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOcIALA 375
www.dacoromanica.ro
376 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 377
www.dacoromanica.ro
378 DR. G. BANU
www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 379
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A AUTORILOR 1)
A Betcke W., 344, 345
Biesalski K., 48, 186, 190, 191
Addams J., 77 Biffi S., 225
Alt K., 29, 227 Binet, 234
A/tmann S., 206 Birk, 112
Amman J. C., 214 B/ackfan K. D., 116
Andrei Petre, 19 Blacque-Balaire, 254
Arnold M., 117 Blanche S., 225
Ascher L., 31, 32 Blauer I., 282, 283
Astbury S. E., 104 Bleuler E., 50, 221, 235
Axenfeld, 201 Blömer J. G., 194
Bobertag 0., 234
Bodenschw:ng Fr. v., 319
Boehm, 32
Babonneix L., 237, 239, 241, 242, Bohm A., 123
259, 261, 265, 268, 274 Bollmann E., 169, 336, 337
Backer E., 21, 198 Bonet P., 214
Bagdasar FL, 222 Bonnhoeffer K., 161
Baila G., 259 Booth W., 320
Ballarin H. G., 207, 208, 212, 216, Borght Van der, 7
219 Bossard J. H. S., 335
Balmé H., 329 Bourgeois L., 8
Banu G., 12, 13, 18, 34, 36, 38, 48, Bourguin F., 113, 120, 121, 122,
53, 54, 57, 59, 111, 114, 123, 124, 123, 127, 241, 242
130, 135, 137, 138, 174, 182, 244, Braille L., 311, 200
317, 323 Brätescu-Gatitzi C., 99, 326, 327
Barbier Ch., 200 Brenner B., 279, 284, 287
Barthe R., 79 Bresgen, 164
Baum M., 105 Bretz E., 159
Beck, 56, 280 Brezoianu I., 34, 35
Bergmann E. v., 309 Briaut, 299
Bergson H., 8 Bruce L., 128
Bernard Léon, 134 Bruckmeyer E., 309, 312
www.dacoromanica.ro
382 TABLA ALFABETICA A AUTORILOR
www.dacoromanica.ro
TtiBLA ALFABETICA A AUTORILOB 383
www.dacoromanica.ro
384 TABLA ALFABETICA A AUTORILOR
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A AUTORILOR 385
www.dacoromanica.ro
386 TABLA ALFABETICA A AUTORILOR
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR1)
www.dacoromanica.ro
288 TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR
389
www.dacoromanica.ro
390 TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR 391
www.dacoromanica.ro
392 TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR 393
Deficiente/e /ocuintei, 60
Definitia asistentei socia/e, 6
Danemarca, asistenta sociala in, Delicventa infantild, caract ere,
352 259, 260
Debilii minta/i, asistenta, 233 Delicventii, 243
Debi/ii minaL, categorii, 234, 235 Delicventii, clas: f icare psihologicti,
Debilii mintali, institutii de asis- 257
tenta, 236 De/icventta adiat, asistenta, 248
Debilii mintati, /egjerarea asis- Delicventul minor, 258
tentei penru, 237 Dementa alcoolica, 39
Debilii mintali, orientarea profe- Demutizare, metode de, 216
sionala, 240 Dependenta consecutiva infirmitti-
Debi/ii minta/i, qcoli auxiliare, ti/or fizice, 42
238 Dependenta sociala, 5, 13
Debilii mintati, valorificare in via- Dependenta sociala, eiologe, 37
tti, 236 Dependenti din cauze extrinsece,
Debi/itatea minta/a, cauze, 50 15
Debilitatea m'nta/a, jactan i intra- Dependenti din cauze fizice, 15
natati, 52 Dependenti d;n cauze morale, 15
Debilitatea minta/a, factori post- 'Dependenti dim cauze psihiatrice,
natali, 52 15
Debilitatea mintaia, factori pre- Dependenti mintali propriu zisi,
conceptionati, 51 223
Debi/itatecf mintala, factori prena- Desvoltarea fizica in functie de
ta/i, 51
Defect:vii, asistenta, 183 factor/ economici, 63
Defectivii anzului, 211 Dezechilibru/ psihic la bolnavi, 81
Defectivii mintati, asistenta, 219 Dezorganizarea familiala, 107
Defectivii mintali, asistenta in E- Diaconiile, 24
vid Mediu, 224 D'agnosticul social, 69, 70
Defectivi; mintati, asistenta in se- Dipsomani, 150, 221
co/u/ XIX, 225 Disostoza c/eido-craniana, 46
Defecbivii mintali, asistenta inchi- Dispensare pentru alcoolici, 154,
sa, 226 156
Defectiva mintati, asistenta inte- Dispensare pentru alcoo/ici, cola-
grata, 230 borari, 155
Defectivii mntaii, colonii pentru, Dispensare pentru batilini, 299
228 Dispensare pentru bolnavii min-
Defectivii mintali. forme moderne tali, 229, 230, 231
de asistenta, 226 D'spensare pentru copiii psihopati,
Defectivii minta/i, inceputuri de 222
asistenta rationala, 225 Dispensare pentru infirmii motori,
DefectivH minaii, institutii pen- 188
tru internare benevola, 232 Dispensare pentru f colarii cardiaci,
Deficiente corporate, 37 139
Deficiente fizice consecutive qo- Domestic relations courts", 263
majului, 174 Dreptul la asistenta, legiferare,
Deficiente psihice, 49 28, 29
Deficientele bugetului familia, 59 Dreptul penal f i asistenta sociala,
Deficientele familiei, 58 243
www.dacoromanica.ro
394 TABLA ALFABETICA A SVJ3IECTELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR 395
www.dacoromanica.ro
396 TABLA ALFABETICA A SUBIECTF-LOR
o
Ob/igativitatea asistentei sociale, Paralizia generald progresiva, 42
17 Patronatu/ copildriei i adoles-
Ocrotirile sociale, 9 centei", 31
Oeuvre nationale des aveugles", Pauperii, asistenta, 165
209 Pauperii, asistenta in Fraga, 167,
Ofici4 de identificare pentru asis- 168
tati, 332 Pauperii, asistenta in Germania,
Oficii de readaptare sociald, 255, 168
256 Pauperii bolnavi, 169
Oficii de redresare economica, 180 Pauperii, spitalizare gratuita, 171
Oficii regionale de luptd antia/coo- Pauperii temporari (somerii), 172
lica, 152 Pauperii valizi, 166
Oficiul central al soc'etatilor de Pauperismul urban, 88
binefacere, 341 Pavilioane de semi-libertate, 276
Oficiul central de identificare a Pensii de beitranete, 304
as;statilor, 348 Periostita sifi/itica, 46
Oftaimia gonococidi, 43 Permanentele de intreajutorare so-
Omuciderea la minori, 260 ciald, 106
Opera nationala pentru protect'a Personalitatea psihopata, 220
maternitatii si a copilariei, 347 Personalul asistentei
Oraqe-lazaret, 315 108
Orbii, actiunea suplinitoare a ce- Personalul asistentei sgciale, 323
lorlalte simturi, 202 Personalu/ pentru asistenta psiho-
Orbii, educarea simturilor tactil patilor, 223
auditiv, 203 Piciorul strdmb congenital, 46
Orbii, principii de asistenta, 201 Planificdri sociale, 335
Orbii, reeducare, 203, 205 Plasamentul familial al orfanilor,
Orbii, statistica, 42 118
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABET1CA A SUBIECTELOR 397
www.dacoromanica.ro
398 TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR 399
www.dacoromanica.ro
400 TABLA ALFABETICA A SLTBIECTELOR
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEI 400
www.dacoromanica.ro