Sunteți pe pagina 1din 407

G.

BANU
PROFESOR LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN BUCURESTI

TRATAT DE MEDICINA SOCIALÀ

VOLUMUL III

ASISTENTA SOCIALÁ

CASA SCOALELOR
1944

www.dacoromanica.ro
TRATAT DE MEDICINA SOCIAL);
VOLUMUL III

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL TRATATULUI DE MEDICINA SOCIAL&

VOLUMUL I
MEDICINA SOCIALA CA $TIINTA
EUGENIA
DEMOGRAFIA

VOLUMUL II
MEDICINA SOCIALA A MATERNITATII $1 PRIMEI VARSTE
MEDICINA SOCIALA A VARSTELOR PRE$COLARA SI $COLARA

VOLUMUL III
ASISTENTA SOCIALA

VOLUMUL IV
TUBERCULOZA
BOLILE VENERICE

VOLUMUL V
PALIMISMIIL
CANCERUL
GU$A
ALCOOLISMUL
TRAHOMUL
PELAGRA
LEPRA
DIABETUL
REUMATISMUL $1 CARDIOPATIILE
BOLILE ORGANICE

VOLUMUL VI
MEDICINA SOCIALA A MUNCII (IN COLABORARE)
ASIGURARILE SOCIALE
ALIMENTATIA
LOCUINTA

VOLUMUL VII
MEDICINA SOCIALA A BOLILOR INFECTIOASE (IN COLABORARE)

VOLUMUL VIII
IGIENA PERSONALA
CULTURA rizicA
GENIU SA NITAR (IN COLABORARE)

VOLUMUL IX
ORGANIZAREA MEDICO-SOCIALA

www.dacoromanica.ro
DR. G. BANU
PROFESOR LA FACULTATEA DE MEDICINA DIN BUCURESTI

TRATAT DE MEDICINA SOCIALA

VOLUMUL III

ASISTENTA SOCIALA

CASA $COALELOR
1944

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
A VOLUMULUI III
Pa g .
I. NOTIUNEA, DOMENIUL T OBIECTIVELE ASISTENTE! SOCIALE . 5
A. Precizarea notiunii de asistenta social(' 5
B. Asistenta curativa, asistenta preventiva', binef acere 9
C. Domeniut de actiune a/ asistentei sociale . 11
Importanta numeric:A a popu.at,1 asistate 11
Categorii de asistati . . . 13
D. Efectele medico-sociale ale asistentei organizate 16
E. Stiinte ajutatoare 18

II. EVOLUTIA ISTORICA A ASISTENTE! SOCIALE 22


Perioada antichitatii . 22
Evul Mediu . . . 24
Secolul al XVI-lea . . 25
Secolele XVII XVIII . 27
Seco/u/ al XIX-lea qi inceputu/ secolului al XX-lea . 29
Caractere ale evo/utiei asistentei sociale in Romania . 33

1/I. FACTORII ETIOLOGIC' AI STARILOR DE DEPENDENTA 37


A. Factorii care privesc pe individ 37
1. Deficiente corporale . 37
apendenta consecutivA tunor boli sociale 33
Dependenta consecutimä infirmitälor fizice . 42
2. Deficie.ntele psihice . . . 49
3. D_Ificientele morale pe bazA psihofizicA 52
Factorii etie_ogici ai crimina1itâLi . 52
Etiologia elementelor asociale. 56
B. Factorii de dependen t& derivand din mediul ambiant 57
Deficientele familiei . 58
Deficientele locuintei 50
Factorul mizerie privit In totalitatea luÄ 61
Stirle de nferioritate socialk factor de scAderi fizice si morale 63
Mediul criminogen . 65

www.dacoromanica.ro
VI

Pag.
IV. METODELE DE LUCRU IN ASISTENTA SOCIALA 66
A. Fazele actiunii de asistenta socia/c1 . . 66
B. Asistenta individua/a si asistenta colectiva 70
Norme da lucru pentru asistenta individual 71
Norme de lucru pentru asistenta colectiva' 74
Pentru asistenta familiala 74
Pentru as:stenta unor grupuri mai mari 76
C. Impartanta studiu/ui psEhologic al individului si a/ mediutui . 80
I. Elcmente de psihologie 80
2. Cateva elemente ale psihologiei de grup . 84
D. Studiut factoru/ui economic . 86
Norme pentru anclicta economica 86
Indicele pauperismului 87
E. Norme pentru anchetele de asistenta socialá 89
F. Fise, caziere i statisticd in asistenta socia/d 93
Fise i caziere . . . . 93
Organizarea de fi,siere centrale 99
Statistici de activitate pe tara 100

.
. .

V. ASISTENTA SOCIALA A DIFERITELOR CATEGORII DE DEPEN-


DENTI . 102
A. Asistenta fa7mi1iej . 104
B. Asistenta femeii sarace in timpu/ maternitatii . 108
C. Asistenta copilului . 111
1. Capillul pauper . 111
Asistenla ccrpilului patuper dealungrul etapelor de varstá 111
Caterva caracteristici ale organizardi astenteei copilului
sainac intr'un mimar de tari 115
2. Copilul orfan . 117
3. Copilul abandonat 120
4. Copflul analtratat 124
5. Copilua neglijat . 129
D. Asistenta socia/a pe liingcl spitale . 130
E. Asistenta dependenti/or din boli sociale i unele stclri fiziologice 135
Asistenta cardiacilor . . 137
Asistenta tubercu'osilor . 141
F. Asistenta toxicomani/or . . 147
1. Asistenta alcoolicilor 148
Alcoalicul, element de dependan:1 social a 148
Formele de asistenta 152
Organizarea asistentei desc hise 154
Organizarea asistentefi semi-Inchise si inchise 157
2 Asistenta toxicomanilor (exclusiv arcoolicii) . . 160
Abuzul de stupefiante, factor de dependentá sociaaa 160
Mijloace de asistenta 163
G. Asistenta e/ementelor paupere 165
Baza etica si social . 165
Pauperii valizi . 166

www.dacoromanica.ro
VII

Pag._
a) Conceptii generale . 156
b) Realiza-ni hi cateva state . 167
3. Pauperii bef_navi . . . 159
H. Asistenta pauperilor temporari (somerii) 172
1. Principiile i necesitatea unci asistente a somajului 172
2. Ajutorarea somerilor adulti 176
3. Somerii adolesoenti . 179
4. Somerdi värstnici . . . 130
5. Asistenta pauperilor necalificati 181
6. Asistenta somerilor intelectuali 181
I. Asistenta defectivilor . 183
1. Infirmii motori . , 184
a) Evolutia conceptillor asupra asistentei infirmilor motori . 134
b) Norme si institutii . . 137
C) Problema copillor inirmi motori . 192
d) Caractea-istici aLe organizdrii asistentei infirmilor motori in
cateva täri 193
2. Orbii 199
a) Pniivire istorick" . . . . 199
b) Princpii pentru asistenta orbilor 201
3. Defectivil auzului 211
a) Surzii . 211
b) Sairdo-mutis. 213
Readaptarea. economico-socialä a surdo-mutilor . 217
4. Asstenta defectiviilor mintali . 219
a) Psihopatil . . . . . 220
b) DependEntii mintali propriu-zisi 223
a) Istoric . . . 223
p) Forme de asistenra . . . 226
1) Asistenta specialà a debililor minta.i . 233
J. Delicventii f i crirtunalH . . . . . 242
1. Dreptul penal modecrn si asistenta socialä 243
2. Asistenta delicventului adult . . 213
a) Norme genera:e . . . . 248
b) Organizarea muncii in inchisori 251
e) Bibliotecile in inchisori . 254
d) Asistenta post-penistenciarà 255
3. Asistenta delicventului minor . . 258
a) DelicteLe i crira...le mal frecvente la minori . 259
b) Tribunalele pentru copii . . 261
e) Serviciul social al tribunalelor de copii . 266
d) Institutii de observatie sau de reclasare 268
e) Regirrrul libertätii supraveghiate 270
Institutii de reeducare . 272
g) Institutii rcpresive . 275
K. Elementele asociale . .. 277
1. Asistenta asocialilor privad in total 278
2. Problema vagabonzilor si a cersetorilor . 234
3. Grupuri de populatie cu tendinte asociale 29'1

www.dacoromanica.ro
VIII

Pag.
L. Asistenta btitrdni/or . . . . . . 295
1. Evolutia problemei consideratii fiziologica asupra tritrânetil . 295
2. Principii, forme si institutii de asistenta 298
3. R:alizdri rnaii importante in cAteva tAri . 301
M. Actiunea de Salvare" . . 303
1. Salvarea, formA de asistent'd . 303
2. Ramuri de organizare a SalvArii 310
N. Asistenta prin. Crueea Rosie . . 313
1. Crucea Rose pa plan internattonal . 313
2. Organizatii nationale de Cruce-Rosie 315
O. Organizatii de binefacere . 318

VI. PERSONALUL ASISTENTEI SOCIALE . 323


A. Rolu/ medicu/ui . . 323
B. Asistenta socia/d . 324

VIII. ORGANIZAREA ASISTENTEI SOCIALE 330


A. Tendinte moderne in asistenta sociald . 330
1. Unificarea . 330
2. Rationalizarea 332
3. Educatia . . 333
4. Colabordri i adaptAri . . . 333
B. Caracteristici ale organiztirii in cdteva tdri 338
1. Franta . 338
2. Germania 341
3. Italia 346
4. Belgia 347
5. Tárile anglo-saxone . 349
6. Asistenta socialä inteun num'är de ate state . 351

BIBLIOGRAFIE . . 356

LISTA ALFABETICA A AUTORILOR . 381

TABLA ALFABETICA A MATERI1LOR 387

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALÀ

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
I. NOTIUNEA, DO:VIENIUL t OBIE-2TIVELE ASISTENTEI SOCIALE
A. Prec:zarea n,otiunii de asistenta social& B. Binef acere, asistenta cu-
rative. asistenta preventiva'. C. Domen;u1 de actiune al asistentei sociale
1. Imoortanta numerica a populatiei asistate; 2. Categorii de as stati.
D. Efectele medico-sociale ale asistentei organ:zate. E. ,$tiinte ajutatoare.
II. EVOLUTIA ISTORICA A ASISTENTEI SOCIALE
A. Perioada antichitàtii. B. Evul mediu. C. Secolul al XVI-lea. D.
Secolele XVII si XVIII. E. Secolul al XIX-lea si inceputul seco:ului al
XX-lea. F. Caractere ate evolutiei asistentei socia/e in Rcrmcinia.
III. FACTORII ETIOLOGICI AI STARII DE DEPENDENTA
A. Factorii care privesc pe individ: 1. Deficiente oorporale: a. Depandenta
consecutiva unor bo:i sociale; b. Dependenta conseentiva fizice.
2. Defacientele psih'ce; 3. Deficiente:e morale pe baza psihofizica: a) Factori
etiologici ai criminalitätii; b. E iologie elementelor asociele. B. Factori de
dependentd derivand din medita social: 1. Deficiente familiei; 2. Deficiente
locuintei; 3. Factorul mizerie privit in to artatea lui: 4. Stari:e de inferio-
ritate social, factor cie scaderi fizice si mintale; 5. Mediul criminogen.
IV. METODELE DE LUCRU IN ASISTENTA SOCIALA
A. Fazele actiunii de asistenta sociald. B. Asistenta individuald ql asis-
tenta familiala: 1. Norme de lucru pentru asistenta individua:a; 2. Norme
de :ucru pentru asistenta colectiva: a. Pentru asistenta famillei; b. Pentru
asis ente unor grupäri mal mari. C. importante studiului psiho/ooic al
irndividului si al mediului: 1. Elemente de nsihologie individua:A; 2. Meya
elemente ale psiholog.ei de grup. D. Studiul foctorului economic: 1. Norme
pentru ancheta economica; 2. Indice:e paunerismului. E. Norme Twntru
anchetele de asistenta socia/d. F. Fise. caziere si statistica in as,srpnt a
socialcl : 1. Fise si caziere; 2. Orgadzare de fisiere centrale; 3. Statistici de
ec.ivitate pe tara.
V. ASISTENTA SCV"..-IAL 2k. A DIFE1TTL,01 CATEG1RIT DE DEPENDFNTI
A. Asistenta farni jet. B. Asistenta feme'i sarace in timpul maternitatii.
C. Asistenta copilului: 1. Copilul pauper: a. Asistenta copilului sane dealun-

www.dacoromanica.ro
4 DR. G. BAND

gul etapelor de varsta; b. Cateva caracteristici ale organizatiei asistentei co-


pilului sarac, inteun numar de tari.-2. Copilul orlan; 3. Copilu: abandonat;
4. Cop:lul maltratat; 5. Copilul neglijat. - D. Asistenta socia/d pe /dngcl spi-
tale. - E. Asistenta dependentilor din boli sociale si une/e stari fiziologice :
1. Asistenta cardiaci:or; 2. Asistenta tuberculosilor; 3. Asistenta venericilor.-
F. Asistenta toxicomanilor: 1. Asistenta alcoolicilor: a. Alcoolicul, element
de depcndenta sociald; b. Formele de asistenta.; c. Organizarea asistentei des-
ch:se; d. Organizarea asistentei senil-inchise si inchisa.-2. Asistenta toxico-
manilor (exclusiv alcoo:icii) : a. Abuzu: de s upefiante, factor de depencientä
sociala; b. Mijloace de asistenta. - G. Asistenta e/emente/or paupere: 1. Baza
etica si sociala; 2. Saracii valiz:: a. Conceptii generale; b. ReaLizari in cateva
state.-3. Pauperii bo:navi. -H. Asistenta pauperi/or temporari (somerii):
1. Principie si necesitatea unei asistente a somajului; 2. Ajutorarea somerilor
adulti; 3. Somerii adolescenti; 4. Somerii varstnici; 5. Asistenta pauperilor
necalificati in muncä; 6. Asistenta somerilor intelectuali. - I. Asistenta de-
fectivilor : 1. Infirmii motori a. Evolutia conceptiaor asupra asistentei in-
firrnilor motori; b. Norme si institutiuni; c. Prob:ema opinor infirmi motori;
d. Caracteristici a:e organ'zarii asistentei infirmilor motori in cateva tari.-
2. Orba : a. Privire istorica; b. Principii pentru asistenta orbilor; c. Institu-
tiuni si organizare comparata.-3. Defectivii auzului : a. Surzii; b. Surdo-
mutii; c. Readaptarea econom'co-sociala a surdo-mutu:ui.-4. Asistenta de-
fectivaor mintali : a. psihopatli; b. Dependentii mintali propriu-zisi. - J.
Delicventii i criminalii : 1. Dreptul penal modern si asistenta sociala; 2,
Asistenta delicventului adult: a. Norme generale; b. Organizarea muncii in.
inchisori; c. Biblioteci in inchisori; d. Asistenta post-penitenciara.- 3. Asis-
tenta delicventu:ui minor: a. Delictele si cr:mele mai frecven e la minori ;
b. Tribunalele pentru copii; c. Serviciul social al tribunalelor de cop'i; d. In-
stitut.ii de observatie si de reclasare; e. Regimul libertatii supraveghiate; f.
Institutl de reeducare; g. Institutii represive. - K. Elementele asociale
1. Asistenta asocia:ilor privitä in total; 2. Problema vagabonzilor si a cerse-
torilor; 3. Grupuri de populatie cu tendinte asociale. - L. Asistenta bd.trd-
nflor: 1. Evolutia problemei i cansideratil fiziologice asupra batranetii; 2.
PrEncipii, forme si institutii de asistenta; 3. Rea izari mai importante in ea-
teva tari. - M. Actiunea de salvare: 1. Salvarea, forma de asistenta; 2. Ra-
muri de organizare a Salvarii. - N. Asistenta prin Crucea Rosie: 1. Crucea
Rosie pe plan international; 2. Organizatii nationale de Cruce-Rosie. - O.
Organizatii de binefacere.
PERSONALUL ASISTENTEI SOCIALE
A. Ro/u/ medicu/wi. - B. Asistenta social&
ORGANIZAREA ASISTENTEI SOCIALE
A. Tendinte moderne in asistenta socialii: 1. Unificarea; 2. Rationalizarca ;
3. Educatia; 4. Colaborari si adaptart - B. Caracteristici ale organizdrii in.
cateva td.ri: 1. Franta ; 2. Germania ; 3. Itacia ; 4. Belgia ; 5. Tarile anglo-
saxone ; 6. Asist..nta socia:a inteun nutriar de alte state.
BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 5

Medicina sociald, stiintd a intregei colectivitdti, cuprinde si capi-


tolul foarte importa-nt al asistentei sociale, ramurd de activitate strans
legatd de evolutia normará a oricdrei grupdri umane.
Existentd din toate timpurile i evoluánd dealungul istoriei sub
variate forme, asistenta sociald trebue studiatd pe baza strict stlintificä,
In ce priveste domeniul, oblectivele, metodele de lucru, personalul,
ramurile de aplicare pe teren i normele de organizare practica.
Cu deosebire importantd este precizarea notiunii de asistenta
sociald, dat fiind cd dealungul tmpului au dominat foarte variate
conceptii asupra acestei forme de activitate, iar anumite impreciziuni
confuzii domnesc inca i astdzi.

1. NOTIUNEA, DOMENIUL $1 OBIECTIVELE ASISTENTEI SOCIALE

A. Precizarea notiunii de asistenta socia!a


Ca ramurd a medicinei sociale, asistenta sociald reprezintd o
stiintd cu obiective bine determinate. Ea a rezultat din aspectcle me-
rente vietii sociale, care creazd conditii de dependentd pentru anumite
categorii ale populatiei ; scopul accstei ;tinte este de a indica si a rea-
liza normele fie pentru a ajutora, fie pentru a norma/iza pe indivizii
deveniti dependenti.
Ca once stiintd, asistenta sociald trebue sd-si fixeze bine sfera
de preocupdri. Ccntinutul sferei depenientilor este vast : dependentd
din cauze morale (imoralitate, pro,titutie, criminalitate, etc.), biolo-
giCe (infirminti fizice, infirmitdti psihice, boli diverse), economice
(factorul mizerie), seciale (explcatarea unor páturi sociale in folosul
altora). Oricare ar fi cauza ce actioneazä. rezultatul este acelasi: crea-
rea individului dependent, adicd incapabil de a-si asigura, prin sine
conditiunile unei existente normale.
Asistenta sociald nu reprezintd insd numai o elaborare doctri-
nará. Ea este si o importantd forma de actiune. Aoeastä actiune poate
dccurge empiric, asa cum s'a perpetuat timo de secole distribuirea
de ajutoare, in natura sau in bani, nesistematizate, lipsite de criterii
stiintifice. Forma de actiune contimporand este de preferintd cea a
renormalizeirii indivizilor deveniti dependenti, repunerea lor in con-
ditiunile sociale si biologice care sd transforme cel putin pe o
parte din ei, in demente independente. In actiunea ei, asistenta sociald
contimporand mai cauta' sd adopte prinepiul rationalizdrii : un maxim
de rezultate cu un minim de eforturi. Se cautä a se obtine renorma-

www.dacoromanica.ro
6 DR. G. BANU

lizarea dependentilor, printeo raticnalizare i economisire a fondu-


rilor.
Unii autori, in special cei germani, privesc asistenta sociala ca o
actiune complexa, din partea tuturor elementelor ce poartà rasrpun-
derea pentru evolutia normala a unei colectivitati. Definitia asistentei
sociale ar fi urmatoarea : totalitatea actiunilor din partea statului, a
corporatiilor diverse si a initiativei private, care au de scoip set' asigure
participarea la bunurile materiale i cele spiritua/e (bunuri culturale),
in baza inseisi a apartene-ntei lar la gruparea colectiva, a acelor membri
care altfel nu ar fi in stare, prin proprii forte, s se impartaseasca din
aceste bunuri (1).
Doctrina moderna priveste In general asistenta socialä ca o acti-
vitate ce revine in primul rand statului, si prin aceasta se deosebeste
de conceptiile din trecutul istoric care puneau asistenta in .sarcina con-
giegatiilor religioase si a particularilor. Asistenta este protectia acor-
data de stat, partii de populatie deficitara economic, biologic sau
färä a cere vreo forma de colaborare sau participare a acestei
populatii (spre deosebire de principiul ce stä la baza prevederilor so-
ci ale) (2).
Ro:u: preponderent acordat statului, isi are originea in prIncipiile
declaratia drepturiror omu:ui, formu:atä In timpu: revolutlei franc..ze : Statut
datoreazet tuturor cet4eni1or, o subsistenicl asiguratcr.
De altfel, si ma ina:nte, probleana as:stentei a fost sträns :egatd de evo-
lutia statului. Rolul jucat de BisericA se expl cd tamal prin aceea cä, timp de
mai multe seco:e, Eiserica a fost institutia doro:~ A in stat ; ar fi deci o
eroare s'A se considere act mea B'sericii k a o actiune de initiativd strict parti-
culard. In m'Asura in care Monarhia consolida statu:, puterea Bisericii descre--
tea, i in aceen mAsurd as:stenta se laiciza (2).

Asistenta apare, dupä unii autori, ca o parte a ansamblului pe


care 11 reprezinta interventia statului in problema socialä in general.
Asistenta, prevederile sociale, protectia muncii, se completeaza reci-
proc.
Uneori este ciliar destul de greu Eg se precizeze, despre o act'une datä,
dacd -apart ne unuia sau altufa cadrele mentionate. As fel, statul intervine
unmri, in finaitarea asfgurdr.lor socia:e (formd de prevedere sociald), cu o
contributie atAt de impertantd, incdt nu s'ar putea spune vade se termind pre-
vederea i incepe asistenta propriu zisd (2).
Actiunea de asistenta socialä, ecndusa de stat, Fare i ca o ma-
nifestare de echitate din partea arestui organism coordonator : el pre-
leva fonduri dela o J'arte din cetateni, spre a le distribui altora, celor
indreptatiti la asistenta (2).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 7

Asistenta sociala poate fi considerata, in societatea contimporana,


c a o functie biologico-econoinia, sub trei infatisari : a) vine in ajuto-
rul individului si a famdliei sale, in toate imprejurarile in care ba-
zee sanatatii sale fizice si morale sunt compromise ; b) vine in ajutor
In toate imprejurärile in care resursele materiale si activitatea pro-
ducatoare, a individului sau a familiei, sunt diminuate ; c) readap-
teazd indivizii si familiile la viata sociala normará (3).
In cadrul functiei biologico-economice s'ar putea deosebi, diva
unii, doua forme de asistenta : a) asistenta.publicei, ajutoarele ce se
dau cu caracter temporar sau definitiv celor ce se aflä in impo-
sibilitate de a subveni necesitatilor vietii ; este opera de pura ajuto-
rare (adost, hranä', ingrijiri medicale), care nu se preocupä de etio-
logia dependentei ; b) asistenta socialei propriu zisà, care na se mul-
tumeste cu pasivitatea formei precedente, ci cauta, pe baza studiului
etiologic, sa re'ntegreze pe dependent in viata sociala normará, de
cate ori aceasta este posibil (3).-
Numai asistenta sociala propriu zisä trebue prività ca o functie
de politica' sociald. Inteadevar, si asistenta individualä constand in
ajutorarea intamplatoare a semenului cazut in dependenta, si asis-
tenta publicä ce reprezinta un grad mai avansat al rdspunderii colec-
tivitatii fatä de elementele asistabile, nu reprezinta deck paliative ;
sunt un rau necesar, cum aratä economistii (Van der Borght) ; ele se
desvoltä de altfel atat timp cat politica socialä, inteo tarä, este defi-
citará. Din momentul in care politica sociald se organizeaza si extinde,
interv:ne asistenta sociala propriu zisa, cu caracter preventiv si con-
structiv, urmarind pe de o parte preintAmpinarea factorilor de depen-
dentd, si pe de alta readaptarea la viata normalä a majoritätii celor
deveniti asistati.
Asistenta sociala' trebue privitä si din punctul de vedere al fon-
dului ideologic care a promovat-o din toate timpurile si o stimuleaza
$1 astazi. Conceptia solidarista a stat la baza asistentei sociale, din tot-
deauna. Solidarismul este o stare naturald a omenirii civilizate : ideea
de protectie a celor slabi, de catre cei mai bine dotati sau mai puter-
n:ci. Solidarismul s'a instituit ca o reactiune fata de inegalitatile bio-
lcg:ce si sociale ale oamenilor. Intr'o societate organizatd, oamenii nu
pot fi abandonati jocului orb al propriilor lor forte. Asa cum, in uni-
tatea primará a familiei, pärintii au obligatiunea instinctuald de a pro-
t( ja evolutia copiilor, elemente de mai mica rezistenta, tot astfel
In colectivitatea vasta nationalä päturile sociale superioare biologic
si economic au indatorirea de a veghia la evolutia normala a paturi-
lor cu existenta deficitarä (4).

www.dacoromanica.ro
B DR. G. BANU

Este necesar a face din fiecare individ, un om adaptabil intere-


selor colectivitätii, privitä in ambele ei functiuni : cea spiritualä
cea matertalo-tehnicä. Acesta este punctul de vedere al cclii soli-
dariste, in frunte cu Auguste Comte, Léon Bourgeois, Durkheim, etc.
La baza idea de asistentä trebue sä stea un factor moral, re-
zultat al unei indelungate evolutii a omenirli. La onnkl primitiv n'a
existat sentimentul real al compasiunii pentru semenul in suferintä ;
se pare chiar cä deficienta, boala, durerea semenului, provoca un grad
de satisfactie, primitivului, deoarece el putea astfel cu atät mai mult
sä-i afirme superioritatea, prin ccntrast (5).
Si spre timpurile mcderne, un oarecare impediment ideologic pen-
tru asistenta socialä ar fi putut sä-1 ccnstitue rationalismul. A inter-
venit insä, ca factor de ccrnrensatie, dinamismul, dorinta de actiune,
caracteristicä cmului mcdern. Ori, la foarte multi impulsul spre ac-
tiune se traduce prin activitatea pe tärimul binelui colectiv ; dui:4
filozciful Bergson, la emul de bine apar sensibile impulsiuni care
vin din adäncurile vietii". Se mai adaoga corWiinta limpede a omului
modern, cä el nu poate rämäne un izolat in societate, ci trebue sti se
irtegreze in organismul colectiv, de care apropiindu-se, incepe sä-/
iubeascd.
Se mentioneazii enuntarea lui Su:ly-Prud'homme : .,Nu: ne peut se van-
ter de se passer des hommes. Et depuis ce jour-la, je les ai tous airrtés" (5).
Spiritul de actiune, consacrat binelui colectiv, a fost privit de unii
promotori ai §tiintei contimporane, in cadrul cel mai vast posibil. Pas-
teur spunea Pentru bine, datoria nu inceteazd decät acolo unde
.putinta de a-1 face nu mai existd" (5).
In totalul ei, ideologia modernä, de astädatä pe baza cugetärii ra-
tionaliste, a ajuns la conceptia terapeuticit sociale, prin asistenta so-
derivatii din sclidarismul organizat §i resimtit ca o necesitate
organicä.
Instituirea i desvoltarea, in unele järi, a regimurilor politice de
autoritate, n'a stävilit evolutia asistentei, ci d:mpotrivä, a stimulat-o
§i i-a dat noi continuturi ideologice. Asistenta sociald devine una din
fcrmele, §i poate cea mai importantä, prin care comunitatea natio-
nalà capätä con.7tiinta solidaritatii sale. Se statueazä principiul res-
ponsabilitätii individului fatä" de buna stare a colectivitätii, principiu
pe care nimeni nu-I poate eluda 46).
Asistenta sociald este mijlocul prin care individul se pune in
slitjba colectivitätii, nu pentruca s'ar supune unor mäsuri coercitive,
ei pe baza unui principiu moral, pe care o anumitä educatie reu§e§te
sà-1 inräcMcineze tuturor cetatenilor (6).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 9

Privita ca stiintä, sau ca forma de actiune practica, sau ca functie


biologico-econcmia in stat, sau in fine ca exteriorizare a unui anu-
mit fcnd ideolcgic, asistenta sociald îi are astäzi obiectivul bine pre-
cizat : Ectitre sistematizata pentru ajutcrarea si recuperarea, par-
tiala, a dependentilor, ei înii rezultat inerent structurii colectivitäti-
lor contimporane.

B. As:stenti curativa, asistenta preventiva, binefacere


Delimitarile de dcmenii, in interiorul asistentei sociale, sunt des-
tul de relative. Totusi, in legätura mai ales cu transformarile pe
care le-a suferit actiunea de asistenta sociala i cu gradul de inten-
sitate al acestei actiuni, sunt necesare unele delimitan.
Asistenta poate avea un caracter restrans, de asistenta curativd
paliativa, care se multumeste sa aplice tratamentul
populatiei devenita deficitara biologic, economic sau moral. Ca si me-
d.cina curativa, asistenta paliativa nu intervine deat dupa ce indi-
vidul a devenit dependent, pentru ca, prin masuri de moment, sa
ebtina un grad oarecare de readaptare a acestuia la viata sociald, sau
sa-1 izoleze in institutiuni adecuate atunci and factorul de deficienta
este profund si iremediabil.
Asistenta poate capata un caracter mai larg, preventiv. Unii nu-
mesc aceasta forma de asistenta : ocrotire, ceea ce ar echivala cu ter-
menul german Vorsorge" (preasistenta), ce urmareste preintämpina-
tea caderii in dependenta, prin mäsuri care se acoperä in realitate cu
acelea ale medicinei preventive si ale politicii sociale a statului. Asis-
tenta preventiva intervine inainte ca individul sà fi devenit dependent.
In cadrul asistentei sociale moderne, bine facerea sau caritatea isi
pastreazä inca importanta. Aceasta forma primará, nedisciplinata, a
asistentei sociale, trebue insa sistematizatd i introdusa ca o compor-
nenta in organizarea rationalä a asistentei de stat.
Baza eticii i reliaioasei a cariteitii cre,tine okra' vaste posibilitati de
actiune, pe care nu ramane deck so organizarn, pentru a o integra in sp'ritul
asistcntei soc:ale moderne.
Stud'i recente Esupra fondului ideologic al caritatit au aralat ca la baza
ei stau doua dmpulsuri : a) iubirea de oameni, care nu poate fiinta fara' de dra-
gostea pentru divinita e: b) dragcstea pentru divinitate este, :a randul et, inse-
parabila de fubirea de aproapele (7).
Exegetrii car:tat i afirma : ,D:n moment ce iubesc Cu adevlArat pe un orn,
atunci am de considerat la l valoarea i demnitatea lui; dar amandoud aceste
elemente nu pot fi pretuite deck daca pun pe om in corelatie cu Dumnezeu" (8).
Tinänd seama de accasta cugetare, ne explicarn dece ind:vizii saraci erau

www.dacoromanica.ro
10 DR. G. BANU

pr:vdti, din pemele timpuri ale cr:stinimului, ca iubitii pauperi ai lui Dumne-
zeu" (Dei pauperes), iar mai târziu institut ile de aciApostire a säracilor erau de-
num:te in general de Dieu".

Spiritul de caritate crestinä poate fi Cu deosebire stimulat, pen-


tru orera de asistenta', cgnd se releva conceptia cà iubirea de aproa-
pele este un har divin ce se revarsa asupra cmului. Pe de o parte, di-
vinitatea face ca omul s'A fie demn de iubire; acesta este un proces
pasiv. Fe de alta, divinitatea face ca omul s'A devind la rândul s'au
capabil de a-si iubi semenii; acesta este un proces activ, omul capà-
tgnd facultatea compasiunii cu ceilalti inclivizi. Se institue complexul-:
divinitate-om-semen ; Dumnezeu este cauza eficientà a iubirii aproa-
pelui (9).
Catolicismul a inteles mai cu seama sa" organizeze caritatea eres-
Ascciatia germana' de caritate oferà un exemplu in aceastä pri-
vintg. Dela inceput, aceastà puternica organizatie a fost constituità
ca un elernent centralizator al activitalii tuturor episcopatelor, pe
tárämul asistentei sociale, iar autoritalile eclesiastice superioare n'au
incetat de a proclama necesitatea integrärii caritatii crestine in asis-
tenta sociald nationald (10).
Enciclica din 1931, a Papel Pius XI, precizeaz.l. : Niciun stat nu se poate
dispensa de fartele card i se pun la dispozitie, In mod spontan, animate de iu-
birea crestineasca de aproapele si de simpa/ de räsTrundere pentru co/ectivita-
tea nationald".

Regirnurile politice instituite pe baza principiului autoritgtii,


n'au putut niel ele faoe abstractie de contributia pe care o aduc
asociatiile de caritate, in domeniul asistentei sociale. In anul 1933,
statul national-socialist din Germania a enuntat principiul : trebuesc
chemate la colaborare toate fortele nationale i religioase pe tärämul
binelui colectivitatii (11).
Consecutiv acestei enuntdri, asociatiile religioase de caritate s'au
incadrat in activitatea organismelor de asistenta* socialà, pungnd pe
primul plan asistenta constructiva. Deosebit de bazele etice i senti-
mentale ale caritätii, s'a relevat si celalt principiu, pe care religia
l-a insusit : ajutor pentru auto-ajutorare !", in sensul c'd individul
dependent trebue ajutorat pAna" in momentul cand i se atenueaza
starea de dependentg, iar ajutorul are tocmai scopul de a grabi acest
moment. S'a (reamintit principiul oaritätii rationale : ,idesfasuram
caritatea pentru a ridica pe pauper din situatia lui inferioara" i
face capabil de a se ajuta prin sine insusi mai tArziu" (12).
Impulsul primar pentru ajutorarea aproapelui poate fi folosit de

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 11

organizatia de stat, i farä a se recurge neaparat la principiile reli-


giei, ci exclusiv re Laza censtiintei fiecarui locuitor pentru interesele
permanente ale colectivitatii nationale. Cel mai convingdtor fapt este
organizarea ajutorului de iarna" in diferite tari.
Asistenta curativa, asistenta preventiva i binefacerea organi-
zata, constitue cele trei elemente pe care trebue astazi s'a' le luam
In ccnsiderare, in dcmeniul a.sistentei sociale.

C. Domeniul de actiune al asistentei scciale


Cu toatg relativitatea datelor numerice, este instructiv a ardta
procentele cunoscute de populae asistatd, din populatia globala a
catorva tari. Ne vom ocupa apoi de categoriile de asistati.

I. Importanta numerica" a populatiei asistate


Proportia de populatie asistata a descrescut in masura in care
pe de o parte s'au afirmat principiile asistentei sociale moderne §i
deci criteriile pentru o selectionare mai severa a categoriilor indrep-
tätite la asistenta, lar pe de altä' parte s'a ameliorat nivelul general
de viata. Se sustine ca in Franta, sub Ludovic al XIV-lea, 50% din,
intreaga populatie a /*dril era asistabila, dat fiind nivelul cu totul
scazut al conditiilor de viatä a majoritatii natiunii, In preajma anu-
lui 1900, in orasele industriale din Anglia, se pare ea proportia de
pcpulatie asistabilà nu mai era decat de 33%. In 1914 proportia asis-
tatilor in tarile Europei occidentale, in raport cu populatia totalä, ar
fi fost de aproximativ 10%. Astazi se evalueaza, in mod cu totul ge-
neral, ca proportia asistatilor in tarile occidentale nu ar depäsi 3%
din populatia totala (13).
Unele date relativ recente au ingäduit sa se evalueze urmätoa-
rele proportii de populatie asistan', in raport cu populatia totalä a
unui numar de täri (14).

Anui Raportul numeric intre


Tara evalu5ril pulatia asista,5 ai po-
) o..

pn1atia tntal5
E vetia 1923 5,69
Danemarca 1930-31 32
Franta 1929 25
Ancha 1932 4,0
Germania 1132 6.0 %

www.dacoromanica.ro
12 DR. G. BANU

Cateva precizki sunt necesare in legatura cu aceste proportii, care in


mod firesc prcv d n evaluki cu o mare doza de relat:vitate.
Proportia de 5 89%, d:n Elvella se refera la totalul ajutoratilor de catre
as'stenta publica si cpErele de binEfacere pr:vate; Este deci o cifra care se apro-
p:e sens b 1 de rea:itate.
In schimb, in evaltharea facutä pentru Franta (2,5% dIn populatie) s'2u
exclus categorii importante de asistati s' anume : bolnavii s'arad, gravidele
sarace baträn i, infrmi i incurabilii neuropsiblci. In realitate deci propor-
tia de asistati este mult mai mare decat indicata.
Proportia de 3,2%, ind:catä pentru DanEmarca, :viclude si pe as:statii tem-
porari. Dacä se au in vedere numai primitorii de ajutoare permanente, pro-
portia scade la 1,7%.

Pericadele de eriza econemica provoacd o urcare apreciabila a


prerertiei asistatilcr. In Anglia rrorortia a crescut, dela 3% in anul
1930, la 4% in 1932. In Gelmania, dela 3,5% in 1930, la 6% in 1932.
In Statele-Unite s'a produs cea mai importantä crestere a numarului
asistatilor, consecutiv crizei economice : in mod normal se nota in
aceastd tara o proportie de 2,5% asistati, in raport cu populatia to-
tala; in anul 1933 prcportia a crescut la 12%, iar in statul New-York
considerat separat, la 15% (14).
Aceste cresteri se ref era aproare exclusiv la una din categoriile
asistabile : somerii. In ce priveste asistatii de etiologie biologica, mo-
rala', etc., rrcrcrla lor nu r are a se modifica apreclabil in perioadele
de depresiune econcmicä.
Pentru unele täri agricole, mai putin evoluate din punctul de
vedere al igienei scciale, intra in ccmrunerea populatiei asistate, pe
langa defectivii rrcpriu zii (infirmi, alienan, etc.), si majoritatea
bolnavilor temporari ; nivelul scazut al conditiilor de viatä a ru-
ralului face ca bolnavul s'a cada intotdeauna in sarcina asistentei, iar
din lipa tratanientului curativ arlicat la timp. o bund parte din bol-
navi se transforma in non-valori biolegice permanente. De aceea,
pentru med:ul rural al Rcmäniei de exemplu, noi am evaluat popu-
latia asistabila la .7,5% (1.180.000 elemente asistabile, la o populatia
rurala de 16 milioane, in 1937). Din cele 1.180.000 elemente asistabile,
120.CCO sunt indivizi total invalidizati, lar 1.060.000 diminuati bio-
lcgic i necesitänd asistenta de mai lunga sau mai scurta durata (15).
In concluzie, putem spune ca, desi criteriile de evaluare a popu-
asistate clinteo tara sunt destul de relative si bazele documen-
tare precise lipsesc, o parte destul de importantd a natiunii este avi-
zata la asistenta. Asistenta preventiva i in general progresele medi-
c'r ei scciale n nt singurii factori carabili de a diminua in viitor nu-
märul asistabililor.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 13

2. Cctegorii de asistati
Grupele de populatie eazute in stare de dependenta, sunt nume-
roase i variate, ca i iactcrii etiolcgici care provoaca dependen-fa.
Mama si copilul au constituit intotdeauna elemente care necesita
asistenta, sub o forma sau alta. Asistenta f emeilor are a se exercita in
special in. perioadele de maternitate, asupra mamelor sarace, mame-
lor abandonate, fetelor-mame, etc. Asistenta copular reprezintd un
capitol foarte vast, cu subdiviziuni indicate de insasi starile de de-
pendenta care se instaleaza in aceastd grupd de varsta copii aban-
donati, orfani, infirmi fizici, infirmi psihici, copii vagabonzi, copii
delicventi.
Bolnavii stiraci infatiseaza o altd categorie foarte importanta,
pentru domeniul asistentei sociale.
Vine apoi grupa bcitreini/or.
Elementele asociale, precum cersetorii profesionisti, vagabonzii,
needucabilii pentru niciun gen de muncä (fobici ai muncii), constitue
astazi unul din obiectivele importante ale asistentei sociale.
Adultii invalidizati, din cauze fizice sau psihice (alienatii), pre-
cum si deticventii si crminalii, intra Cu un coeficient important in
câmpul asistentei sociale.
Marile calamitdti, precum razboaiele, fac sa creased importanta
numerica a categoriei refugiatilor, sinistratilor, etc., avizati la asistenta.
$omajul, manual si intelectual, este de asemenea un capitol al.
asistentei sociale.
In fine, trebue mentionata categoria acelor asistabili, la care 'aju-
torarea nu este totala, ci partiala, in sensul ea le ingadue o .c,restere
a nivelului de viata. care altfel rarnâne scazut, din cauza ca in per-
manentä cdstigul acestor asistabili ramdne inferior necesitatilor .ma-
teriale minimale. Acesti dependenti sociali pot fi asistati prin impru-
muturi sub variate forme, mergdnd dela modalitatea folosita in insti-
Muntele de pietate pdna la imprumuturile de (»mare acor-
date intelectualilor la inceputn1 carierii lor (16).
Gruparea categoriilor de asistati variaza adesea dela tara la lard',
autorii acordând domeniului asistentei o extensiune mai mare sau
mai mica'.
Unii autori germani recunosc trei mari categorii de asistabili: de-
mente ascciale (de astildata noliunea de asocial" este luatä in inte-
lesul ca individul respectiv greveaza colectivitatea in mod inutil);
elemente intermediare (intre asociali si contra-sociali); elemente con-
tra-sociale, care amenintd insasi evolutia normal:a a colectivitatii (17).

www.dacoromanica.ro
14 DR. G. BANU

Ar in ra in categora elemente:or asociale: infirmii permmenti din board,


infirmii d n blátr'anete, crb i, surdo-mutii.
Elemente:e intermediare ar cuprinde : bolnavii minta:i linistiti (nepe-
r culosi societAtii), deb lii mintali, tox'ccmanii (nc:usiv alcco:ic.i) si, In fine,
cazuri e numite de autorii germani la Finita psihiatrie:". Aceste cazuri
ar fi : de:icventil márunti, cersetorl, vagabonzii, prostituatele, in-
tretinut i, anorma:ii sexuali.
A treia grupa a ekmenteror contra-sociale, ar cuprinde : bolnavid min-
tali gravi, epilepticii crim:nalii, atentatorii la buncle moravuri. Se adaogd
tubercu:osii contag'osi.
Aceasta diviziune nu este in totul corespunzatoare necesilätilor
de sistematizare in dcmeniul asistentei sociale.
In Anglia, legislatia a stabilit urmatcpare:e categorii de asistabili
(18): :atad, ;crneri, batrani, infirmi, vraduv,e, orfani, bolnavi säraci,
orbi, Lclnavi mintali, corii delicventi; aroi capitolele mama-copil,
asistenta lc,cuintei, asistenta scolarilor inaroiati.
O rarte din autcrii francezi au cautat sa stabileascä trei mari
crtegcrii de rorulatie asistabila' : minorii, adultii, si o a treia cate-
gorie formata din baträni, infirmi s't incurabili (19).
Capito'ele pentru asistenfa minor:lor ar fi : asistenta copilului In general,
copiii abandonati, ocpiii delicventi, orfanii, copiii boanavi, cdp6i infirmi
anormali mintali.
Categoriile de adulfi as'stabili ar fi : boXlavii sAraci in general (asistent5.
gratuitA In spitale), tuberculos'i, veneriaii, cancerosii, aìienaii, apoi ofteldnulii
din Inchisori, muti:atii de itzbotu, in Ene dcpend..ntii sociali total sau partial
as stabil (scmerii, xite:cctuali i manuali, cei avizatj la imprumuturi prin Mun-
tele de p:etate, inte:Ectualii avizati la imprumuturi ae onoare).
A treia grupa ar cuprinde beltreinii si toti indivizii inval:dizatd din zauze
fizice sau psih.ce.
Daca se ja in considerare organizatia asistentei sociale in Fraxita,
paria la iatcnirea razLoiului din 1E29, se pot deosebi mai int'ai &tia
mari ramuri : asistenta publica si asistenta privata. Fiecare din .aceste
rE muri asista: copiii, bolnavii saraci, batrânii, bolnavii mintali, cer-
setorii. Acestea ar fi ramurile principale ale asistentei, dupa unii
autori (20).
Nod, luänd in ccnsiderare actiunile practice de asistenta socialä,
asa cum sunt indicate de necesitatile izvorite din structura societatii
ccntimrcrE:re, vcm avea in vedere urmatearea clasificare a catego-
riilor asistatile : mrma i copil, e:ementele defective din cauze fizice
(:nclusiv deiectivii crganelcr simturilor), anormalii mintali, delic-
vcntii (incluriv hatrenii, elementele asociale, somerii,
Ertarite categcrii de tclnavi recesitgnd o asistenta Special5
(catdiaci, Cia ctici, tuLerculcsi), tcxiccmanii (inclusiv alcoolicii), in-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 15

validizatii i victimele räztoiului, accidentatii (actiunea de Salvare).


Vcm mai statili capitcle de care nici o opera de asistenta mo-
dernä nu mai poa.:e face abstractie: asistenta socialä pe langa spitale
(serviciul sccial siritalicesc), asistenta prin marile organizatii de Itine-
kcere, unele cu caracter international (de exemplu Armée du salut",
Innere Missicn", etc.), organizaliile de Cruce Rosie. Ca o sintezd a
diferitelcr ri..muri de asistenia, vcm considera asistenta fami/iei,
r un c t de rlecere rentru asistenta crganizatä re intreaga natiune.
Pentru o mai bung* sistematizare a dcmeniului de actiune al asis-
tentei sociale, putem grupa categoriile de mai sus in urmatoarele
patru clase :
dependenti din cauze fizice ; acestia, la randul lor, cuprind
douä subgrupe : dependenti temporari (mame si copii, bolnavii din
spitale, toxicomanii, purtatorii de boli sociale); dependen" perma-
nli rr ctcri, inliirnii organelor simturilor, batrânii, mu-
tilatii sau estropiatii);
deendenti din cauze psihiatrice, cuprinzand pe debilii mintali
bolnavii de diverse psihopatti;
dependenti din cauze morale; infra in aceasta grupa:
criminalii, apoi elementele asociale;
dependenti din cauze extrinsece ; unii recunosc o etiologie
economica (pauerii propriu zisi, saracii partiali, de exemplu caw"
de fanilie insuficient salarizati, In fine somerii); altii au devenit de-
pendenti de re urma calamitätilor diverse (invalidizatii räzboaielor,
invalidizatii accidentelor, sinistratii).
Urmatcrul tatel sinoptic rezuma categoriile asistabile :
J. Dependenti din cauze fizice
temporari
mamii si capil
bolnavii (En spitale
toxiccman'i (inclusiv elcoolicii)
purtatorii de boll socia_e (cardiaci, diabetici, tuberculosi, eta.).
permanenti
infirmii motori
infrmii orgauelor s:mtur:lor : orbi, surdo-muti, etc.
bätrAnii
mutilatii (estropiatii)
Dependcriti cru cauze ps::hiatrice
debili rn:ntali
boloarvii de diverse ps'hopatii
Dependcnti din cauze morale
dellcventi si criminali
asociali

www.dacoromanica.ro
16 DR. G. BAND

cersetcri
vagabonzi

leneprostituate
4. Deperadenti d n cauze extrmsee
a. d_al cauze econom:ce
pauperii propriu
sdracii partiali
intelectuali a inceputul earierei
salariatii insuficent. etc.
sornerii
b de pe urma calamitdtilor
inva:iLizatii rdzboa e or
urmasii celor.caz. uti in razboiu
sinistrz4ii
invalid zatii accidentelor.

D. Efectele medico-sociale ale asistentei organizate


Precizarea ncrmelor stiintifice ale asistentei moderne a facut tot
mai mult ca aceastd remura, dintr'o actiune de necesitate, un au
necear", elm era ccnsideratä altadata, sà devind parte integranta
a activitalii zredicc-sociale i prin aceasta sä contribue la redresarea
biolcgica a cclectivitatilor. Din element cu totul pasiv, asistenta so-
ciala a devenit dinamia i constructiva.
Asistenta scciala ccntriEue adesea la ridicarea biologiei
dului integral, censIderat ca element fizic si spiritual in acelasi timp.
S'a opus cu drept cuvant a asistenta duce la desavarsirea vietii ome-
nest, contribuind la incadrarea in viata sociald a elementelor,
destul de numeroase, care altfel ar fi ramas excluse din rânclui
rclulatiei normale. Tct asistenta este aceea care stimuleaza simtul
de solidaritate al unitatilor locale, urbane i rurale, i prin aceasta
favcrizeaza in parte evolutia norrnala a biologiei natiunii (21).
Prin asistenta sociala se creazd o noud fi/ozofie sociald, care face
ca grur area colectiva sà devina mai constientd de propriile sale in-
terese. Ccicctivitatea vede in refacerea, pe at posibil, a individului
devenit dependent, sau in adapcstirea lui atunci and deficipnta in-
dividului este definitivä, una din conditiunile principale pentru dai-
nuirea colectivitatii (13).
Asistenta organizata extinde actiunea medico-sociald contimpo-
rana, pe patru planuri: atenuarea momentana a suferintelor produse
de factorul mizerie (asistenta paliatvd), repunerea indivizilor si a
femiliilcr in conditiuni ncrmale de existenta (asistenta curativa), pre-
intampinarea flagelelor sociale (asistenta preventiva) i ridicarea ni-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
1.7

Nelului de viatä al unor categorii importante de populatie (asistenta


constructivä).
Nu intotdeauna, in practica, formele de asistenta pot fi atät de
bine delimitate. Ramâne insa general valabil adevärul, ca asistenta
sccialä ccntribue la o extindere apreciabila a actiunii medico-sociale.
Asistenta sccialä ccntribue adesea ca, in practica, actiunile me-
dico-sociale sa se mentina inteun cadru strict ftiintific. Este de men-
tionat definitia pe care autorii americani o dau asistentei sociale :
samblu/ sforrteLritor conftiente care, spre a remelia nevoilor ree in
domeniul relatiilor sociale, se bazeaza pe date ftiir4ifice i fotosesc
metode rationale (22).
C2raeerul strict stiintific al actiunilor ,practice rezultd mai ales
atunci and se are in vedere asistenla ccnstructiva, scoaterea indivi-
dului din starea de dependenta. Tot autorii americani vorbesc despre
asistenta sociala ca o totalitate de actiuni care urrnaresc, fie adap-
tarea indivizilor la societate, fie adaPtarea conditiilor economice si
sociale la nevoile indivizilor, pentru ca acestia sel poatil duce o viatli
independentei fi conforma cu nivelu/ norrrtal de existenta" (23).
0 consecinta importanta a asistentei sociale, Cu repercusiuni asu-
pra bicicgiei nalitnii, este asigurarea unui minim de 1311115 stare tu-
furor ccmrcnentilcr cclectivitätii. Inteadevar, prin ajutorarea ele-
mentelor temrorar sau rermanent deficiente economic si biologic, se
prate ajtrge la el:rrinarea factorului de scadere a vietii colective
renatat din rersistenta unui numar de indivizi situati sub pragul
vietii ncrmale. Le acest adevar au tinut seama Statele-Unite, votand
in 1935 legea securitätii sociale, instrument de intensificare a ac-
tiunii de asistenta socialä din partea statului federal, a statelor di-
verse si a autcritätilcr localeprin colaborare (24).
O alta consecinta a asistentei sociale este umanizarea relatii/or
dintre oameni, atenuarea egoismului individual si un nou echilibru
sccial stabilit re ieeea sclidaritàtii. Astlel de conceptii nu pot decal
sa vinà in folosul medicinei sociale (25).
Un principiu fructuos rentru medicina sociala este cel al obli-
gativitatii asistentei sociale, legiferata azi pe iplan atat national cat
si international.
Obligatia asistentei sociale, pentru stat, este un principiu care
s'a afirmat in decursul secolului al XIX-lea. El si-a gasit una din
ccncretizarile cele mai expresive In legea germana asupra domici-
liului de ajutor, din Iunie 1870, in a carei expunere de motive se
precizeaza : statul, in tctalitatea lui, formeaza un singur mare do-
meniu economic ce trebue sà cuprinda pe toti supusii sa'i ; ajutorarea
Dr. G. Banu. Tratat ide medioin5- socialA, Vol. ur.

www.dacoromanica.ro
18 DR. G. BANI7

deficieitxtului econcmic devine astfel o sarcina obligatorie pentru stat,


In insusi interesul sail (26).
Un prcgres irnçortant pentru medicina sociala a foist infäptuit
si prin statuarile internationale asupra obligativitatii asistentei. In-
cepfrnd din a doua jurnatate a secolului al XIX-lea, s'au incheiat con-
ventii intre numeroase state, pentru ajutorarea reciproca a indiwizi-
lor cazuti in dependenta i aflatori tem:zorar sau definitiv pa
te:itoriul altui stat decdt cel caruia apartfne asistabilul. Cea mai
veche conventie de aceasta naturd este cea incheiatä la 1853, in-
tre statele care alcatuiau atunci confederatia germanica, statuare
cunoscuta sub nurrele ee ccnventia dela Eisenach". Ulterior, °data
cu industrializarea moderna si cu intensificarea mijloacelor de cir-
eulatie interstatalä, numarul asistabililor sträini, pe teritoriul fiecarui
stat, crescand, conventiile internationale asupra obligativitatii red-
proce de a da asistenta au devenit si mai necesare. De altfel, adesea
sunt ajticrali sträfni. cl-iar and nu exista o conventie Cu
siatul de unde provin. Considerentele umanitare predomind. Mai este
de remarcat ca dreptul internal ional nu prevede conturi banesti, intre
state, pentru opera de asistenta infäptuita. Ajutoarele date de una
din tari rtmâne sa se echilibreze, mai mult sau mai putin, cu aju-
icarele rrutate de tara cealalta, supusilor primei (27).
E. ti:nte ajue;itoare
In mod firesc, asistenta sociala nu se froate institui si nu poate
progresa fara de arortul tiin elor biolcgice. In cadrul acestora, eu-
genia CCuÇä locul cel mai important. Eugenia sau igiena rasei deli-
ititezza, in intericrul cclectivitatii nationale, cele trei mari grupe
imputante din runctul de Tredere al valorii biologice elita fizica
incrala a naliunii, n-assa mijlcde sau a normalilor si, in fine, grupa
valorilor biologice .deficitare, a disgenicilor, reprezentand numeric
aproximativ a zecea parte din natiune. Grupa disgenicilor (alienatii,
epileptcii, orbii si surdo-mutii ereditari, criminalii, vagabonzii, elemen-
tcle ascciale i anti-sociale in general) reprezintä unul din câmpurile
cele mai vaste ale actiunii asistentei sociale; numai printr'o delimi-
tare precisa a acestui camp asistenta va putea decurge dupa norme
stiintifice (28).
$tiinta medicaid" in rereral îi adrce aportul important in deli-
mitarea categoriilor asistabile. Ea studiaza gruPele de copii ind!cate
pentra asistenta, apoi infirmii motori, infirmii simturilor, anormalii
mintali, tarele delicvenillor i crmunalilor. tiinta medicaid da indica-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 19

tiuni precise asupra senilitatii si a bolnavilor neuropsihici incurabrii.


In fine, ea ofera baza' indispensabilä pentru organizarea farmelor
speciale de asistenta a tuberculosilor, venericilar, cancerosilor, car-
diacilor. d:aheticilor
O asistenta sociala stiintifica trebue sa se intemeieze si pe un
numar de principii sociologice. Trebuesc cunoscute elementele prin-
cipale ale teoriei formaxii claselor sociale, i in special conceptia na-
turalista-biologica asuPra claselor, alaturi de teoriile curente econo-
mice si sociologice. Pentru cel ce activeaza in campul asistentei so-
ciale este important sd stie cd, deatungul timpului, clasele sociale s'au
alcatuit in Earle pe baza diferentierilor psihice i fizice dintre oa-
meni (29).
Ira Pam, In lucrarea sa Statu:", afirmä cA oamenii sunt frati, dar
Dumnezeu a stabilit dela incerput deosebiri intre dänsii, caci a pus in sufletul
unora al ce:or chemati sä conducä aur, in sufletul räzbo nicilor argint,
lar pentru agricultori si ceilalti a rezervat numai fier si aramä (29).
°mat cte greu de combatut ar fi rermanentele biologice, eco-
nomice i sociale, care au creat diferentierile i luptele de clasa,
asistenta socialä trebue sà se stradufasca a nivela diferentele pen-
tru acei indivizi care stau sub conditiunea normalä.
Teoriile scciologice moderne starue tot mai mult asupra rela-
ti:lcr dintre sccicicgie i activitatea practica de asistenta socialä (30).
Once colectivitate omeneasca are un interes direct in ridicarea
nivelului de viata a acelor grure de populatie care au clecazut sub
nivelul narmalitatii. De aceea asistenta sociala poate fi considerat'd
ehiar ca unul din elementele activitatii de organizare politicä a socie-
tatii. Ea se integreazä uneori in sociolcgia tintificä, deoarece atat
asistenta cat í scciologia rornese dela elementele de documentare
furnizate de ancheta socialä. Socialogia îi aduce aportul in studiul
etiologic al cauzelcr derendentei, iar asistenta deduce si aplica pe
teren concluziile acestui studiu. S'ar putea deci deosebi o prima
etapa, In care se urmareste intelegerea cauzard a fenomenului de-
pendentei ; aceasta este etapa investigatiei sociologice. Urmeaza cea
de a dcua faza, a asistentei propriu zise, ce ince,pe ()data cu actiunea
de remed.ere a dependentei.
Sccicicgia mai ajuta, In cazul concret, asistenta sociala, prin
aceea cä li indica o anumita ierarhie a cazurilor de care are a se
preocupa. Nu consideratii subiective i sentimentale au a fi indica-
tcare:e, ci ordirea ce urgentä intru remedierea deficientei sociale pe
care o reprezintä fiecare dependent in parte. Aceasta ordine de
urgentä nu o poate inaica aecat studiul sociologic.

www.dacoromanica.ro
20 DR. G. BANU

In scohle care formeazä personalul superior al asistentei sociale


se cautO a se prcda, in cadrul programului de invätämänt, i notiuni
de sociologie.
In general, este necesar s5 se insiste asupra obiectului sociologiei, a ccn-
ditiior bio.og.ce, istorice psiholog ce in care se formeazä si evo-
lueazd sccietOtile umane, precum I asupra diferitelor man'testOri de activi ate
(spirituale, economice, juridice si politice) ale acestor societati. Se trcce apoi
la stuciiul tipurilor istoricP ale formelor de y atä socia. aràtänd evolut'a de:a
familia primitivA la trib i la satul primitiv, trecând dupä aceasta la transfor-
märile vietil sociale, dela perioada sclavajului la regimul feudal al evului
si la reg.mul capitalist i moustrial zarca t.mpuri.or ruoderne. Asupra acestui
ultim capitol este neceser s'O se stfárue mai mult i de aceea se consacrá urt
numar de lect uni analizei sociologice a societätili capitalis.e (origlni, forme de
desvoltare, qnfOti.,;Ori actua:e, avantajele si neajunsurile sistemului capitalist)_
Pe baza acestor notiuni, asistenta sociald este tratatd ca o problema
caracteristicd soc'etätt -actua/e, ca un impera iv dictat de formele de viatd a:e
acestei sccietäti. Sunt expuse apoi cadre:e de activitate ale asistente' sociale
mcoerne i posibilitätile de evolutie in viitor.
Studiul sociologiei este important pentru asistenta saciara', si
prin capitclul de sccicicgia familiei, astAzi introdus in toate
supericare de asistentO socialä.
Se cautá a se preda notiuni asupra fenomenelor care dau expresie solida-
bio/ogice familiale : cOsdtoria, paternitatea -maternitatea, natatilateat
ereditatea. Dupd aceasta se trece la studiul elementelor de care depinde soli-
ciar:tatea moralti a farni:iei (relatiile futre sot.i, intre pArinti i copii, intre
frati, sprijinul moral reziproc, etc.) si cea materia/6. (mediul material al
de famil.e, buge.u/ farr4,/ia/ i structura lui, folosirea comuna sau individualà
a bunurilor de fam:lie. ajutorarea reciprocä, etc.). In incheiere, sunt studiate
relatiile intre gru pul familia/ de o parte, societatea organizatä de cm/a/tú.:
originea sociald a resurselor materiale, relatiile cu rudele, prie vec.nii,
deci cu grupul soCal in inteles mai resträns, trecandu-se apoi la legaturile
diferitele organizatii sociale si la cauzele de conflicte intre familie si sozietate_
O rStiintä ajutätoare importantä pentru asistenta socialä, este si
psihologia. Elementele care activeazä in campul asistentei trebue
paseada' stiinta comportgrii Cu oamenii, a sesizärii structurii psiholo-
gice a fiecarui ins, a aplicArii mijloacelor adecuate individului. Numai
pe baza unei lune cuncasteri psiholcgice se vor putea corecta defi-
cientele asistatilcr, acestia vor putea fi educati i indrumati cAtre
acea activitate care îi poate incadra in viga normara. Cultivarea in-
tuitiei jcaca' un rol important in formarea personalului de asistentä
saciara' (31).
Este important ca acest personal s'O cunoascd i psihologia copi-
lului (32).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 21

Se cauta a se forma persona:ul de asistenta social:a pentru cunoasterea


semeni.or dupci prima imp-resie. Princ piul metodei este : se introduce in clasä
(casa e:evelor si elevilor ce vor forma personalul de act'une pe teren), un in-
d:vid, strain pentru elevi, dar care a fost stucliat in prealabi: de profesor in
amanunt me, in ce priveste varia ele sale caractere palho:ogice. Profesorul in-
cepe o conversatie cu indvidul, tara ca acesta sä stie ea este obiect de obser-
vatie pentru elevi. Ei, la ranciul lor observa d_scret intreaga comportare a indi-
vidu:ui, in timp ce el d scutä Cu profesorul ; elevii 1i noteazä constatarle, care
apoi sunt confruntate Cu diagnostice:e ps:hologice puse in prealabil de ea re
profesor. Se precizeaza erorile de aprec_ere fäcute de cfiecare elev si se dis-
cuta asupra lor.
Aceste exper'ente sunt repetate la anumite intervale, asa ca in cele din
urma elevii capata un anurnit graci de perfectiune in diagnosticul psihologic
intuitiv al oarnenilor (33).
Prin studiul ,psihologiei, frisa, se cauta in special ca personalul
de asistenta sociala s'a' fie pregatit pentru un diagnostic psihologic pe
baza de metocle mai perfecticnate : observatia indelungata a indivi-
zilor, probele cu teste, etc. (34). Este destul de important ca acest perso-
nal s'a' poseada o anumita pregatire in domeniul psihotehnicei si al psiha-
nalizei, i pentru o justà ccmportare cu asistatii i pentru o rationalä
indrumare de asistenta constructiva (indrumare profesionald, etc.).
Dcosebit de notiuni de ps'hologie genera:d (de exemplu con§ unta ca
functie bio:og ea si de orientare in mediul social, .intuitia memoria, atenta,
pas unile, fobiiie, vointa, caracterul, etc.), sunt importante notiuni:e de psiho-
logie socia/a (35).
Vitcrul perscnal de asistenta socia:a trebue, Inteadevar. sa fie instruit
asupra factcrilor psihici principali care au contribuit la alca uirea grupe:or
umane pfmitive, a caracterelor vdetii sociale primit've, a procesului de for-
mare a ccnstiintei sociale. Se studiaza apoi fpurile de grupuri socia:e. unitatea
psihica a grupului uman, spre a se incheia cu studdi referitoare la factorii ce
ccntr bue la desintegrarea grupelor sociale, lactorii de progres social si ele-
me ntele care stult de natura sá stimuleze formarea e:itelor biologice, intelec-
tuale, etc.
O alta stiinta ajutatoare a asistentei sociale este stutistica. Per-
scnalul care Ee ccnsacrä acestei ramuri de activitate trebue sa cu-
ncasca ncrrr.ele generale xentru alcdtuirea statisticii in diferite ra-
muri, dar mai ales in ce priveste sistematizarea numerica i interpre-
tarea datelor biologice. I se vor preda notiuni amanuntite asupra sem-
nificaliei datelor numerice care sintetizeaza aspectele demografice
cantilative i calitative, de natura sä diferentieze precis, in interiorul
colectivitatii, cele trei mari grupe de populatie : valizü, deficientii
temporari i defectivii sau dependentii care cad total in sarcina asis-
tentei sociale. Deasemenea, acest personal trebue familarizat cu
notiunile de biotipologie, cu metodele de m'asurare exacta si de inter-

www.dacoromanica.ro
22 DR. G. BANU

pretare stiintifica a aspectelor cantitative ale fenomenelor vitale ale


unui grup de poPulatie (date morfologice, infatisäri psihice, aptitu-
dini, etc.

Ii EVOLUT/A. ISTORICA A ASISTENTE! SOCIAL!


Infrpiuirile de asiEtenta z c cialä , dealungul pericadelor istorice,
s'au manifestat sub km-e fcarte variate, dictate adesea de nez.:esitäti
de trfrrent si avPrel la haz'A' sirntiminte diferite. Nu se poate desprin-
de, in istoria omenirii, un fir precis conducator al realizarilor de asis-
tenta.
Totusi, considerând marile etape ale trecutului, se pot releva
anumite idei corespunzatoare mai mult sau mai putin fiecarei epoci.

A. Perioada andel-tirata
In pr'irele /:rrr,,r; e vie/ii cmenirii cunoscutä prin izvoare
istorice, pare a fi existat o forma primará, instinctuala, a asisten..ei
sociale : asistenta pin jain.tue §-1 prin trzb. In cadrul acestor unitati
simple de vialä colectiva, injghebate pe baza rudeniei, exista oare-
cum aligatia de a ajutora çe cei cazuti in dependenta. Regimul pa-
triarhal, car2cteristic tuturor Inceputurilor de viata ale popoarelor,
favcrizat aceasta asistenta' familiala.
In tärile Extremului-Orfent unele forme ale asistentei prin familie, trib,
sau chiar act v tatca :mala intr'un cadru mai extins, s au perpetuat pana la
fr.e:e secolului al XIX-lea. Astfe:, in Japcnia, once persoand afidtoare in stare
de dependentä trebu:a sd fie ajutoratd de familie. iar daca grupul rudenii:or nu
putea face fatd acestei ob1igaii. sarcina ajutordrii revenea vecinilor d'n car-
tieru'.. resrect.v. Co:ectivitatca :cca/d, consideratd ca o mare familie. avea obli-
gatia de a ajutora si pe cd:ätoru: poposit. daca acesta era in suferinta' (36).
Daca trecem la popoarele principale ale antichitatii, asistenta
prac:icata de ele i cate a dus uneori la realizan i importante
poate fi caracterizata prin substratui ei politic, adesea chiar dema-
gcgic. IntereFill rcltc. rnm1;c3pre a statului. a dominat i in
asistenta organizata de vechiul Babilon, i in cea efectuata de Grecii
antici, sub forma pensiunilor acordate vaduvelor i infirmilor, inva-
lizilor si orfanilor din räzboiu. La Romani a prevalat insä de multe
ori interesul demagogic, atat la Particulari cal si din partea statului.
Astfel, patricienii cäutau intotdeauna sa se inconjoare de o cliente:a
de lingusitori j paraziti ai societatii, larg intretinuti de ei; lar in ce
priveste ccnduce.ea ae 6tat, JUIlL ae merwonat distributiile de carne

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
23

rattle care se faceau plehei din Rcma, färd discernamânt Daruirea


de ptImanturi, la diversi indivizi, avea la bazd tot scopuri demagogice.
Cons.deratii politice au impus, ae exemplu, impor anta institut:e ,ager
publicus cl:n tfrnpul rcpublicii rcmane; prfn pamanturiie acordate si care se
lucrau in ccmun, se as gurau mijloace de existenta pro:etari:or (3).
Tot motive petice se desprInd din legisla a impá'ratului Nerve, cart
interne-and institutii in favoarea copii/or saraci, a urmarit scopuri de po:iti..1
demcgraf:ca: inmult:rea casatoriilor i preintampinarea clopopular.i, in vederea
in.dririi arma ei romane.
Dintre pcpoare:e entice. numai Evreii par a fi facut exceptie de:a regull
de a-si intemeia opera de asisten tä pe criterii exc:usiv politice si ut I tare
Structura de stet teccratic a inlesnit Evrenor afirmarea spiritu/ui de cari.ate
raigioasa. Conform prescriplor textelor biblice, capul de familie era obgat
sa rezcrve o zecime d n reco:ta sa, pen ru sträThi, pentru orfani si pcntru vacluve.
Mai era obl:gat sa rezerve cel putin a 60-a parte din suprafaja insamánja A, ca
un colt de ogor in care sa se cultive cereale numai pentru uzul sarac.::or. Aces-
tia mai eiau incuviintati sa intre oricand in cámpur le cult vate si in vii, spre
a consuma pe loc sau a liza cu sine cat puteau duce in brate (37).
Fie ca era impusa de obiective politice, fie ea nu, asistenta socialS
la antici a luat pe alocuri o desvoltare importantd.
La Sr ar'.ani, pentru invalizii din rdzboaie i orfanii rdmasi de pe
urma hprdtcrilor erau asigurate ajutcare ziInice, din fondurile pu-
blice, af,a ca 11:r tEtcrii rorniau la razboi stiindu-si asigurate familia
ri'scurte de invaliditate (38).
La Atcnieni, asistenta scciala a fast practicatd pe o scarä maJ
mare. DecEebit de intretinerea invalizilor i a orfanilor din razboaie.
legislajia lui Solcn prevede obligativitatea de a se inzestra fetele
mane, a se asista indivizii incapabili d muncd, a se da ingrijiri medi-
cale gratuite indivizilor pauperi (38).
Tot in Atena antica, la 288 a. Chr., Teofrast arata cà functionau
organizatii cu fcnduri ccrnune, de.stinate a ajutora pe cei loviti de
soartä (39).
La Romani, inca din epoca lui Romulus fiinta institutia patro-
natului: cel bogat trebuia sà ajute pe sarac, legat de el in calitate de
client" (38).
Sub Republica, statul ajutd pe capii de familie saraci, ca si pe cei
bolnavi.
O lege d'n timpul Republicii dadea dreptul oecarui cetatean sarac, Cu 3
copii, de a-i intretine i contuI tezaurului public pana la adolescenta.
Caius Graechus acorda. prin lege, un ajutor continuu, 'nci'vizilor grad.,
re ea Prpu ce+ateni. fie D:ebei, fie necetateni. Distributiile gratuite de grau
populvtiei paupere, erau curente.
In perioada Impermlui, asistenta sociala ia o extenstune uneori.

www.dacoromanica.ro
24 DR. G. BANU

destul de mare, din motivele pchtice si. pe alocuri demagogice, men-


tionate. lmçäratii romani obisnuiau sa imparta ,plebei, caatitati con-
siderabile de alimente. Cezar ajutora permanent 320.000 cetaten: ne-
voiasi. Traian a initiat o opera de asistenta a copilariei in diferite lo-
calitati ale Italiei. Se mareste numarul medicilor, la orase, plätiti de
stat pentru a ingriji pe bolnavii säraci (38).
B. Evul Mediu
Odata cu inceputurile crestinismului se instaleazä faza
a asistentei. Se resimt efectele spiritului de caritate crestina. In
anul 323, legile faustine ale impäratului Constantin cel Mare dau o
apreciabilä desvoltare asistentei copiilor orfani; intre altele se pre-
vede gratuitatea educatiei ,pentru bàieti pana la 11 ani, iar pentru fete
pària la 14 ani. Pe de alta parte, in aceeas ,perioadd, se remarca un
inceput de ccmbatere a elementelor pe care ,astäzi le num!m asociale;
in anul 343 Constantin cel Mare edicteazä pedepse severe pentru
Deia primele concilii bisericesti se stabileste cá episcopnl
supremul distribuitor al ajutoarelor, iar clericii au ca obligatiune
pr!ncipala vizitarea si ajutorarea infirmilor (38).
A iubi pe toti oamenii ca pe frati si a cinsti pe cei umlli, este
un precept fundamental; iar, aldturi de personalul clerical men't sä
trateze suferintele sufletesti. functioneaza diaconul", avand insárci-
norea sa usureze mai ales suferintele fizice (aceasta a fost semnificatia
termenului diacon" la inceputurile crestinismului). El este ajutat, in
actiunea sa, pe lang'ä copii, bolnavi, dependenti in general, de auxiliara
numita d'aconesä", de obicei o vaduva pioasa i modesta; in fine, dia-
cofia" infatisa un adevärat birou de asistenta sau de binefacere, care isi
procura resursele din agare, mese oferite de credinciosi, apoi din
daruri in natura, subventii, etc. (36).
Forma relig!oasä a asistentei sociale s'a perpetuat timn de secole,
ca un'ca' forma de actiune in acest domeniu, iar importanta ei este
destul de mare si astäzi.
Pe maEura ce resursele institutiilor bisericesti au devenit mai importante
s'a d svo'tat chiar o asistenta speciaiizata. Au luat nastere : xenodohiile, insti-
tutti pentru straini; breftotrofille, institutii pentru copii mici; orfanotrofille,
institutii pentru orfan.; gerontocom'i:e, pentru adapostirea batranilor si asis-
tenta lor; nozocomii:e, pen ru asistenta bolnavilor. Centre de actiune cu ca-
racter de asistenta se constitue imprejurul fiecärei manastiri.
. In secolul al IV-lea iau nastere, in Imperiul roman de rasärit,
numeroase azile de batrani i spitale pentru infirmi. Asistenta co-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 25

piilor orfani i abandonati se desvoltd sub ImpAratul Iustinian (527-


565). Este interesant de mentionat cd, sub acest Impärat, in anul 532,
se incearcä o primd clasificare a categoriilor de dependenti, astfel :
copii de prima varstä, copii orfani, säraci, batrani i bolnavi. Pentru
fiecare categorie se cauta a se crea institutii corespunzdtoare. Rolul
Bisericii se afirmd tot mai mult : pe längd asistenta parohiald, desvol-
tatd in jurul bisericilor, se desvoltä asistenta regionalä sau dlocesald;
aceste hotdriri au fost luate in conciliul dela Tours, in anul 567.
Opera de asistenta este mult sprijinitä in secolul al VII-lea, in
Occident, gratie donatiilor pe care le fac diferitii principi i privi-
legiilor pe care le acordd institutiilor (38).
O perioadd favorabild pentru asistenta sociald a fost aceea a lui
Carol cel Mare (742-814). Acest impärat ordond bisericilor si mä-
ndstirilor sä acorde o zecime din veniturile lor, pentru ajutorarea
racilor; totodatä impune nobililor sá ingrijeascd de plebea care le
lucra pdmänturile (38).
In anul 801 Carol cel Mare impune i autoritdtilor publice obli-
gatiunea de a ajutora pe sdraci. Interesantd este si altd mdsurd pe
care a luat-o : inscrierea, in anumite registre, a tuturor orfanilor,
vdduvelor, infirmilor, bdtränilor i säracilor.
In secolul al VIII-lea, un moment important este anul 787, cand
episcopul Dartheus din Milano a intemeiat prima institutie in care
-erau primiti copiii pdrdsiti, färd nici o anchetd prealabild asupra pd-
rintilor (40).
In cea de a doua jumdtate a Evului Mediu, este de retinut evo-
lutia asistentei sub regele Frantei cunoscut in general ca un bine-
fdcdtor al celor umili : Ludovic IX sau Ludovic cel Sfänt (1225
1270). El creazd numeroase Hôtels Dieu" (unde, deosebit de bolnavi,
erau primiti si infirmi, bätrani, säraci, copii abandonati) i Mstitutii
pentru addpostirea si ajutorarea sdracilor; a obligat comunele sa poarte
grijd pentru dependenti si a instituit un numdr de controlori ai asis-
ttntei, care cutreerau tara spre a constata dacd dispozitiunile se
aplicd (38).
Tot in secolul al XIII-lea a luat desvoltare institutia confrater-
nitdtilor, asociatiuni constituite pe bazd religloasd i urrndrind asis-
tenta mutualä a membrilor. In 1270 se constitue confraternitatea
chirurgilor, in 1300 cea a notarilor, mai tärziu confraternitatea croi-
torilor (39).
La inceputul secolului al XV-lea, prin actiuttea ordinului religios
al Franciscanilor, apar primele institutii de Munte de pietate", care
au reprezentat o forrnd eficientd de ajutorare a populatiei pauper&
sau partial sArdcitd (38).

www.dacoromanica.ro
26 DR. G. BANU

C. Secotut al XVI-!ea
Secolul al XVI-lea E e caracterizeazd prin importante realizdri de
asistenta socialà in larile Occidentului. In 1530-1536, Germania,
Olanda, Eelgia, Franta, iau diferite dispozitii legislative pentru asis-
tenta in massä a infirmilor si säracilor. Totodatä se creazd numeroase
institutii pentru adapostirea dependentilor i pentru pre:ntamp:narea
vagabondajului si a cersetoriei. Asistenta a fost luatd in s.erioasã con-
siderare in special sub Francisc I (1494-1547), and s'a oonstituit
la Paris un Oficiu general al säracilor", avand dreptul de a percepe
o anumitä taxa dela toti locuitcrii (38).
Protestantismul, care se afirmd in acest secol in Germania si in
Anglia, dä asistentei sociale o indrumare mai mult laicá, spre deo-
sebire de asistenta Fur religicasä instituità de catolicism. Protestan-
tismul preconizeazä ca locul convictelor i congregatiilor sa-1 ja ad-
ministratiile comunale, cärora li se impune obligativitatea asistentei
dependentiior. Aceasta nouà orientare se afirmg mai ales in Anglia,
sub Henric VIII (1509-1547), cate desfiinteazä ordinele religioase,
le ccntscd unurile, iar in schimb initiazä o puternicà opera de
asistentg a invalizilor, somerilor, copiilor i bolnavilor.
Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, este de notat, in Franta, in-
teme.erea de atre Henric IV a Camerei caritatii crestne",
institutie destinatd a coordona actiunea de asistentd socialà dintea
ir.treagd regiune.
Tot In secolul al XVI-lea se ciesvoltg institutia viz-itatoarelor sociaie, sub
ineurirea Bisericii. Mai de mult se constituisera ordine religioase cu accst
scop; astfel, in Franta, eau nastere ordinele ,Les Bégu:nes". L'ordre de la ve
ccmmune", L'ordre de la Vsi ation de Marie", etc. Momentul cel mal fmpor-
tant este insä ir epoca lui V.ncent de Paul (1581-1660), când se creazä orcEnul
Filles de la char!te"; aceste auxiliare infgptuiau asistenta la domciiu, orga-
nizau plasarea copiilor dependenti, eta. (51.
Important este faptul cà in secolul al XVI-lea se manifestä in-
ceputurile asistentei organiza:,-e, in parte chiar pe bazd religioasä,
dar in majoritate pe baza unor conceptii de activitate rationalä, ce
clainuesc pang astäzi.
Este interesant de remarcat cg, la inceputul secolului al XVI-lea,
s'au emis in Franta principii de asistenta pe baza de evidentä sta-
tisticd si de plasament in muncd.
Intradevgr, in 1526, umanis ul spaniol Juan. Luis Vives, stabiEt
Franta, la Bruges, a propus ca doi senatori un secretar sä viziteze, stradä
stradd, fiecare casti a orasului, nottind precis numeie celor 1ipsiti de mijloace,
-numdru.1 copiilor lor, cauza stäril de dependentà. Numai pe baza acestor date

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
27
urmca75 a se proceda la mäsuri:e de ameliorare a squatiei pauperilor. Acelas
autor umanist reccmandä sä fie ajutorati ..cu toatà bländetea" : bAtränii, in-
orbii, allenatii (36).
Tot in acest secol incepe asistenta sistematica a saracilor, din
partea oraselor. Unul din primele orase unde s'a realizat aceasta aju-
torare in cadru comunal este Niirnberg aci s'a elaborat reglementa-
;

rea numitä Armenordnung", ce a servit apoi ca model tuturor ora-


selor din Germania: imparatul Carol Quintul extinde organizatia co-
munará de asistenta si in Olanda. In 1544 orasul Paris îi organizeazä,
pe cart:ere, primele birouri pentru seíraci, dirij ate de marele birou al
säracilor", orranizatie central ä CCMDUSá din magistrati, preoti i avo-
cati. Orpanizatia din Paris se extinde i asupra celorlalte orase, iar
municipalitätile preleva anumite taxe in scopuri de asistenta (36).

D. Secolele XVII si XVIII


In Angla apare, in 1601, sub domnia Reginei Elisabeta, un im-
portant statut legislativ, cunoscut sub numele de Poor law", care
ja in considerare toate formele de asistenta sociald. Acest statut deo-
sebeste trei categorii de dependenti: capabilii de munca, incapabilii,
copiii (38).
Se prevedea cA, pentru säracii valizi, statul va procura muncä la domi-
eliu; ce: ce refuzau a munc,, e,rau pedepsiti Cu inchisoare.
Dmpendcnti:or incapabili de munzA li se asigurä un ajutor. prin parohia
Copili mai mari erau asistati de preferintä prin plasarea in ucervc:e.
Aceeas lege prec.zeaz5 ca ma erialele care se dau in lucru depenamtilot
valizi, se colecteaza dela populatie. in mod obl'gator.
Pentru orbit baträni, etc., se percepea un impozit de:a toti contribuabini
Pe la mijlocul secolului al XVII-lea se creaza in Italia un grup
de institutiuni interesante, numite tontinele" (dupa financiarul ita-
lian Tontin). Erau grupari populare, cu caracter de mutualitate, care au
adoptat in plus si norma urmatoare: la anumite intervale se capitalizau
contributiile tuturor membrilor (inclusiv ale celor decedati incre timp)
si se rerartizau intre supravietuitori (39).
In Franta, tot pe la mijlocul secolului al XVII-lea, este de notat
un fart important in istoricul asistentei sociale: se intemeiaza la Pa-
ris ospiciul La Salrètrière, institutie de asistenta a pauperilor, cer-
setorilor si invalizilor ; este important ca, dela inceput, o parte dm
aceste elemente defective erau supuse la munca (38).
Totodata se institue o actiune preventiva in contra unor elemente
asociale, de exemplu cersetorii. S'a creat o politie a cer§itului, iar

www.dacoromanica.ro
28 DR. G. BANTJ

numeroase azile in diferitele orase erau destinate a aduna pe


cersetori, impiedecandu-i de a emigra spre Paris. Cu timpul, aceste
azile nu mai primeau elementele asociale, ci s'au transformat in ca-
mine pentru orfani i pentru femei dependente.
In anul 1669, sub Ludovic XIV, s'au manifestat preocupäri pen-
tru asigurarea fondurilor de asistenta; s'a instituit o taxä pentru spec-
tatorii ce asistau la re,prezentatiile teatrale ; suma adunata servia
pentru intretinerea institutillor de asistenta, in special a ospiciilor
pentru säraci.
In secolul al XVIII-lea se introduce notiunea asistentei legale,
considerata ca o datorie din partea societatii organizate, impusa de
criterii de solidaritate umana si de justitie socialä. Spre sfarsitul
acest principiu îi gdseste o desavArsita expresie legislativa
in Constitutia franceza din 24 Iunie 1793, cleci in perioada Revo-
lutiei (41).
,,Societatea datoreazd cetAtenilor ei nenorociti Intretinere, fie prin aceea
cA le procurà de :ucru, fie ca procurA mijloacele de existentä acelora ce nu sunt
'in stare a munci".
Cam in aceeas epoca legislatia Prusiei prevede: statul are datoria
.cle a ingriji de hrana i intretinerea acelor cetateni care nu-si pot
procura singuri existenta i in acelas timp nu pot fi intretinuti de
alte persoane care ar fi obligate legal la aceasta (42). In enuntarea
acestui principiu a jucat rol si filozofia kantiana, care cere ca soli-
daritatea umanitatii sä fie privitä ca scop in sine, fara alte conside-
rente.
In Franta, legislatia din 1793 a fost urmata de decretele din 11
Aprilie si 11 Iulie 1794, prin care se dispune vanzarea bunurilor fun-
datiilor religioase, in folosul natiunii; totodata se institue domiciliul
de ajutor i e emit urmätoarele principii: ajutorare prin munca pen-
tru paurerii valizi, ajutor la dcmiciliu pentru pauperii infirmi, pen-
tru copii i batrâni; case de sanätate pentru bolnavii lipsiti de locu-
hita i familie; azile ,rent-ru copiii gäsii, azile pentru batrani; per-
sonal sanitar pentru ingrijirea la domiciliu a bolnavilor säraci (38).
Printr'un decret din 11 Mai 1794 se institue, in fiecare departa-
ment, cAte o carte a binefacerilor nationale", registru in care se pu-
teau inscrie, rentru ajutorare, agricultorii i meseriasii batrani si in-
Ermi, precum i vaduvele agricultorilor cu familii numeroase.
Un fapt important in domeniul asistentei este si ameliorarea com-
portarii fata de bolnavii mintali, survenita in special sub influenta
psihiatrului francez Pinel (1745-1826). Tratamentul barbar la care

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
29

erau supu§i 'Ana atunci bolnavii mintali, a facut loe unor norme care
se apropie de mäsurile de asistenta moderne pentru aceastä categorie
de defectivi.
In fine, tot la sfär.7.itul secolului al XVIII-lea se desvoltä plasa-
mentul bolnavilor mintali in colonii familiale, la tara.
Este de remarcat c5 In Germania pr:rnele plasamen e de bolnavi m:ntali
In colonii iurale au fost f5cute Inca' a inceputul secolului al XVI-lea; se men-
tioneaz5 astfel ,coloniile ciin jurul orasului Nurnberg, in preajma anului 1500 (42).

E. Secolul al XIX-lea qi inceputul secolului al XX-lca


In aceasta perioada se afirma conceptia moderncl a asistentei
sociale, ale eä'rei elemente sunt in numär de trei. Un prim element:
dreptul legal la asistenta, din partea celor indreptatiti. Al doilea :
contiinta intereselor biologice ale colectivitatii, care depind in parte
de o bund asistenta. Al treilea : necesitatea travaliu/ui soc:al pe
teren, actiune de redresare individuala i colectiva, desfa§urata in
special dupa normele colii anglo-americane.
Dreptu/ legal la asistenta, proclamat ()data eu inceputul secolu-
lui XIX, presupune un triaj sever prealabil al cazurilor indreptatite,
un control al statului asupra tuturor formelor de asistenta §i bine-
fa cere, indiferent de institutia care le efectueaza, in fine o asis-
tenta pe cá't posibil individualizatd, in cazul concret.
Studiul individual al cazurilor a inregistrat progrese apreciabi:e, pe la
Enele secolului al XIX-lea, prin introducerea asa numitului sistem Elberfe:d,
preconizat de von der Heydt, iîfl Germana. Localitatea este imp5rti5 inteur_
nurnär de caniere; fiecare cartier isi are un numär de vizitatoare la dom!ciliu
astfel calcu:at !neat o vizitatoare s5 aib5 in sarcina patru famiri, nu mai mult;
dar membrii acestor familii sunt supraveghiati, indrumati i asistati In mod con-
tinuu si pe baza cunoasterii amAnuntite a fiec5ruia. Se iau in cons'deratie deo-
potrIv5 factorii endogeni sau censtitutionali si factorii extrinseci sau de mediu.
Asistente socialä ineeteaz6. de a fi o actiune stereotipà, devenind o realà act:um?
medico-sociala, individua:izatfi.
Necesitatea unor norme precise §i rationale, corolar al drep-
tului la asistenta, se impune §i binefacerii private, care nu-§i mai
poate permite sd actioneze empiric. In 1869, la Londra, Societatea
de organizare a caritatii" stabile§te opt principii de actiune (36)
Fiecare caz asistat sau asistabil va faze obiectul unei anchete, ale are;
rezultate vor fj consemnate Inteun raport scris.
Acest raport va fi supus unei comisii, care se va pronunta asupra mäsu-
ri:or ce trebuesc luate.
Nu se vor acorda ajutoare temporare, ci un ajutor destul de judicios

www.dacoromanica.ro
30 DR. G. BANU

destul de impartant si desful de pre/ungit, pentru ca familia sau individui s5


fie repu4i in condit.uni normale.
Se va cauta ca asistatul sá devynA, pe cAt posbii, agentra propriei sale
redresdri.
Se vor so:id a, in favoarea lui, diferite alte institutiuni.
Persanalul institutlilar de asistenta va trebui s'A fie bine pregatit, teo-
retic 41 pr.n stag.0 pract c.
Institutlile de binefacere vor comunica lis a asistatilor lor, spre a se in-
tocmi un fisier central; in modul acesta se va pune capdt exploatarilor filan-
trop ei.
In sfArsit, se va intocmi un repertoriu al institutiilor de binefacere; el
va ingadui pe de o parte sa se elimine institutlile paraz.te, pe de alta sá se s.le
Intotdeauna unde trebue indrumat asistatul.
Tinand searna de importanta acestor norme (in special Intoc-
mirea fi§ierului central si tendinta la asistenta constructiva), putem
spune ca anul 1869 inEemneaza inceputul asistentei
Comtiinpa intereselor biologice ale colectivittitii este al doilea
element care caracterizeaza asistenta mcderna. l'ara a neglija consi-
derentul etic i tramitar, asistenta cauta sa tnà seama mai ales
de normala evolutie a biologiei colectivitatii, izoland elementele care
nu pot fi aduse la normal i contribuind la incadrarea sociald a ele-
mentelor recuperabile.
Travaliul social pe teren a luat avant, la sfarsitul secolului tre-
cut, in Statele-Unite. In 1899, din initiativa promotoarei Mary Rich-
mond, Sccietatea pentru organizarea caritätii" din New-York a
Internelat prima §coala de serviciu social, numita scoala de filantro-
pie" (36).
Ulterior, institutia vizitatoarelor la ciornieliu a capatat desvo!tare sub in.-
riurirea lui Richard Cabot, d'n Boston. Traval'ul social, social work", a luat
o mire extensivne in Statele-Unte. In 1919 activau peste 20.000 persoane in
cadrul acestei actiuni, repartizate pe specialitati.
S'au diferentiat urmatoarele categorii : Medical Soeal Workers, Welfare
Workers Home and School Visitors, Probation Officers (persona: de asistenta
sociala pe lAtma institutiile judiciare), e c. (5).
Actlun,a de serviciu social a notat inLiptuiri si in Frente. IncA la inceputul
seco'ului curent prafesorul CalmetLe, organ zAnd primul dispensar ant tuberculas,
a insti uit si functiunea de vizitatoare la dom c liu. Mai tárz:u, pastorul Dou-
merque a Intemeiat scoala de servidu social, iar primul post de asitenta sociaa
a fost creat in serv.c ul profesorului Marfan, de catre d-na Nageotte-Wi/bou-
chev:ch (3).
Cele mai importante infaptuiri de travaliu pe teren social t'Aman insa ce:e
ale scoi americane. Sub inriurirea cAtorva personalitati (Octavia Hill, C. S. Loch
s a.) s'a desvoltat institutia set lement house", crearea de locuinte co:ect:ve
si salubre pentru populat.ia pauper5. In genera: asistenta se indrurná spre forma
profil.cticA, iar ca unitate de as-stentA este luatä in considerare tot mai alta

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA

familia. Devine valabil principiul : nu este ajutorat individul izolat, cat timp sunt
in. a iam lii ii suferinta (42).
Conceptia americana a castigat teren in Europa, in special in Frdnt
g:a, Cehcslovacia.
Deosebit de miscarea de idei, este important a urmari dealun-
gul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea in mod
cronologic, instituiile i realizarile principale, dupd ramuri ale asis-
tentei.
In Franta se creaza numercase asociatii i institutii, pe cate-
gorii de defectivi, in special pentru orbi si surdo-muti.
Se inteme'aza, In decursul seco:ului al XIX-:ea, Societatea de plasare si
ajutar pentru tinerii orbi; Societatea de asistenta pentru orbi; Societatea ate-
lierelor orb:lor. La Paris se creaza un Institut national pentru orbi. Se mai
Intomeiaza scoli specia:e la Marseille, Lyon, Nancy, LiEe, Nantes, Angers, Mont-
pellier, Toulouse, Bordeaux, etc.
Un moment important pentru asistenta orbilor este crearea In-
stitutului Braille, sub inriurirea promotorului care a fost profesorul
Louis Braille, el insusi orb, inventator al scrisului in relief pentru
aceasta categorie de defectivi (1809-1852).
Tot in Franta se intemeiaza numcroase institutii pentru surdo-muti : So-
cietatea cenbrald de educat:e i asistenta a surdo-mutilor, din Paris, etc. (43)
Iau nastere i institutii pentru asistenta copiilor moral amenintati. Una
crh pr:rnele este Patronatul copilaniei si adolesainter, intemeiat In 1890, de
Henri Ro let, la Paris.
O contributie importanta din cea de a doua jurnatate a seco-
lului al XIX-lea este legislatia din Franta privitoare la asistenta si
asigurarea evolutiei normale a copiilor doicilor : legea Roussel, din
1374.
In dcmeniul asistentei alienatilor se institue, in secolul al
XIX-lea, colaborarea intre psihiatrie i ,pedagogie. Numai aceasti
colaborare apare capabila de a reda Societatii un important numar
de elemente, altfel osandite la neproductivitate si distructie biolo-
gica. Realizarea cea mai importanta, pe baza acestei conceptii, a fost
aceea a scclilor auxiliare pentru copiii debili mintali ; institutia
este de origine germana, prima scoald auxiliara fiind infiintata la
Drezda, in 1867 (44).
In a doua ium5tate a secolului al XIX-lea se initiaza si des-
volta asistenta alcoolicilor. Indemnul a pornit din localitatea 1-1er-
ford, din Westfalia, lar in 1883 s'a intemeiat Asociatia germanä
contra abuzului de bäuturi alcoolice" (44).

www.dacoromanica.ro
32 DR. G. BAND

In 1906 s'au intemeiat primele dispensare pentru alcoolici, care


In 1914 ajunseserä in Germania la numarul de 208.
Asistenta infirmilor-motori se desvoltä de asemenea in secolul
al XIX-lea. In 1823 Boehm a intemeiat la Berlin prima institutie
pentru infirmii motori. Miscarea in favoarea asistentei acestei cate-
gorii de defectivi trece apoi in Franta, unde se intemeiazä spitalul
pentru muncitorii infirmi, din Montreuil-sous-Bois. Pe la mijlocul
secolului se desfasoarä, in Anglia, o mare miscare in favoarea infir-
milor motori, adoptändu-se principiul instructiei scolare a copiilor
infirmi conccmitent cu tratamentul special ce li se apnea. In Dane-
marca Hans Knudsen a intemeiat in 1372 prima policlinicä si primul
camin pentru copiii infirmi motori (45).
In Italia, legea din 20 Martie 1865, pentru organizarea comune-
lor si a crovinciilor, declard ca obligatorii pentru comune, toate
cheltuelile de asistenta medicaid a bonavilor si alienatilor saraci (46).
In intreg decursul celei de a doua jumatäti a secolului al XIX-lea
legislatia italiana a cd'utat s'a' reglementeze si sistematizeze actiunea
de binefacere. In 1900 existau 20.396 institutii de binefacere, insu-
mand o avere de peste 2 miliarde lire.
In 1862, in Italia, se acorda prin lege un grad de autonomie insti-
tutiilor de binefacere. In 1890 o nouä lege stabileste notiuna domici-
l! ului de ajutor. Se institue totcdata congregatiile de caritate", obli-
gate de a asista orfanii, copiii abandonati, orbii si surdo-mutii säraci,
bolnavii saraci, femeile sarace in tim,pul maternitatii. Prin legea
din 18 Iulie 1904 s'au instituit comitete provinciale pentru coordo-
narea asistentei pe regiuni ; totodata s'a creat consiliul superior de
asistenta, organ de coordonare a actiunii pe tall.
In ultime:e decenii s'a afirmat conceptia solidaritätii, ca element
ideologic principal al asistentei sociale. Statul controleaza si indru-
meaza binefacerea privatä, iar acolo unde aceasta se dovedeste in-
suficienta, Statul i se substitue direct sau indirect. Opera de asis-
tenta insoteste pe individul dependent dela nastere, dealungul eta-
pelor de varstä (47).
In perioada centimporand un numdr de state au inscris in Con-
stitutiile respective, principiile asistentei sociale. Constitutia lituanä,
d:n 12 Februarie 1938, formuleaza : Statul ocroteste pe cetatenii
care nu au posibilitatea sa se ingrijeasca pe ei insisi si familiile
lor ; indivizii izolati, grupele de persoane si organizatiile religioass-
suit autorizate sa Intretinä institute de binefacere, conform ccihdi-
tiunilor si normelor stabilite prin lege (48).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 33

In Portugalia, Constitutia din 1933 prevede : Statul i asociatdile


locale au obligatiunea de a se ingriji de construirea de locuinte sa-
lubre pentru familiile nevoiase (49).
O bunä parte din statele Americii de Sud au inscris principii
de asistenta, in constitutiile lor (50).
Ccnstitutia Statului Equador, din 1929, cuprincle mäsuri de favorizare
a desvoltärii institurtiilor oe binedacere, intre a:tele scukindii-".e de once im-
pozit.
Constitutia din Peru, din 1919, prevede cA Statul va incuraja orearea de
azile pentru dependenti sj in general va stimula ajutorarea claselor nevoiase.
In Columbia, actul legislativ din 5 August 1936 prevede cä asistenta
sockala este o funotie a statului.
In constitutia statului Honduras, din 1924, se prevede Infiintarea unui in-
stitut pentru reformele
Constitutia Braziliei, din 1937, prevede ca pärintij s5raci pot cere orieänd,
statului, protectia pentru desoendentii lor.
In anii care au precedat izbucnirea actualului conflict mondial;
asistenta sociala a capatat o desvoltare ii mai mare. In. Spania, in
cadrul operei de refacere pe care o desfasoarä dela terminarea faz-
boiului civil, problemele de asistenta sociald ocupa un loe de seainä.
S'a favorizat in special asistenta locuintei, pentru trei categorii de
asistati : invalizii din razboi, capii de familii numeroase, muncitoril
functionarii nevoiasi (51).
Considerand asistenta sociald in totalitatea ei, in faza de evo1u-
tie in care se aflä astazi, putem spune : exista' o asistenta rationalä,
bazatä pe principii de biologie i economie sociala, organizatd de Stat
cu concursul initiativei private, si tinand seama in acelas timp de
clasicele consideratii etice i umanitariste.

F. Caractere ale evolutiei asistentei sociale in Romania


Istoricul asistentei in tara noasträ prezinta unele fapte carac-
teristice, gratie rolului cu total dominant pe care 1-a jucat in trecut
spiritul de caritate crestind i infdptuirilor interesante, la o epoca re-
lativ indepärtatä, in aceastà regiune a sud-estului euro,pean.
Asistenta socialä s'a desvoltat, secole dearandul, in jurul manas-
tirilor ; din acest punct de vedere faza de evolutie apare paralela
celei din tdrile occidentale. Faptul CA, dei imprejurarile politice si
sociale erau nefavorabile i caracterizate prin instabilitate, totusi
opere de asistenta au putut lua fiinta, se explica prin t'aria simtimin-
telor religioase i prin generozitatea ce insufletia pátura conduca-
toare, incepand dela Domnitor. Sentimentalismul, compasiunea, in-
Dr. G. Banal. Tratat de Triedieb-36 sociala, Vol III. 3

www.dacoromanica.ro
34 DR. G. BANU

locuiau in bunä" parte spiritul rationalist care se reg'ásete chiar in


asistenta religioasd a Occidentului, de exemplu la congregatiile ca-
tolice.
Se pare cA, din primele timpuri ale Românis.mului, pe länga
m5n5stiri au fiintat bolnite", aziluri pentru bolnavii sàraci, pentru
defectivi §i in general pentru pauperi (52).
Era folosit, In limba romänä, incepänd din secolul XIII, cuväntul mi-
ser, care desemna in special diferiti indivizi dependenti din cauzä de infir-
mitAti f:zice. Deosebit, era precizatà o categorie a nemernicilor", in care
intrau elementele asociale, cersetorii i vagabonzii (53).

In secolul al XIV-lea Domnitorul Radu Basarab a intemeiat o


prima institutie de proportii mai importante, pentru dependenti :
ospiciul de mizeri dela Mätdul de jos, lang6 Câmpulung. Aci erau adà-
postiti orbi, infirmi motori, paralitici, diversi incurabili, precum i alte
categorii de misei". Este de remarcat cá dela inceput conducerea de
stat se ingrijia ca astfel de institutii s'a" functioneze cu cele mai mari
facilitati; ospiciul dela MäTäul de jos a fost inzestrat cu mosie si scutit
de once impozite (53).
In decursul secolului al XV-lea, i anume in 1480, Domnitorul
Moldovei, Stefan cel Mare, a creat un num6r de adAposturi pentru
diversele eategorii de indivizi af15..tori in mizerie.
In secolul al XVI-lea alte realizgri concretizeazA spiritul de ge-
nerozitate si de caritate crestinä a conducAtorilor. Neagoe Basarab
inzestreaza ospiciul dela MAtau i foloseste toate ocaziunile pentru
ca, In cadrul unor importante solemnitäti, sà däruiascA defectivilor
alimente, bani, etc. (54).
In anul 1524 se intemeiazd institutia dela San Mitroiu, situatà
chiar in fata portilor Bisericii Domnesti din Arges; era o institutie
Cu rol curativ (spital) i cu rol de asistentä (ospiciu de mi-
zeri) (55).
In acelas secol functionau un numAr de institutii nutnite cali-
cii" : una la Câmpulung, iar alta la Bucuresti, in mlastinile D'ambo-
vitei, sub Dealul Mitropoliei. Defectivii primiau ajutoare din fon-
duri bine precizate, provenind atAt din tezaurul Domniei,
din incas6rile vamale i din taxele de divort (52).
Se pare cä, la rästimpuri, problema Inlaturärii elementelor asociale se
punea in mod brutal, conform spiritului timpului. Se relateazä à Tepe Vodä
a adunat un important numär din pensionarii caliciilor", inchizändu-i intr'un
emumit local si dându-le apoi foc (52).
In secolul al XVII-lea, sub dornnia lui Matei Basarab, s'au in-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 35

fiintat unele institutii pentru dependenti ; documentele tim,pului vor-


besc despre Azilul vdduvei i al orfanului, addpostul bdtrânetii si
al infortunei" (52).
codul legislativ elaborat sub acest Domnitor Pravila dela
Govora" (1640), contine capitole de asistentd sociald, de exemplu
protectia copiilor orfani i abandonati.
Odatg cu secolul al XVIII-lea opera de asistentä socialg, in Prin-
cipatele Romane, se intensificg, pornità si din sentimentul milei pe
baza religioasä, dar si din anumite con.sideratii de politicg medico-
sociará. Ctitoriile paturii conducgtoare, care incepe a crea si inzes-
tra marile spitale, favorizeaza infäptuirile de asistentà socialà. Pe
ling5. Fundatiunea Coltea, intemeiatà in 1714 de SpOtarul Mihail
Cantacuzino, functionaui i chilli pentru sgraci ; documentele tim-
pului vorbesc despre case pentru hrana säracilor". Mai fiinta, pe
lângä Coltea, o asociatie numitg' Fratietate" ; din cotizatia de un
leu pe an, prätitá de membri, fratii", spre a li se face pomenire
dupä moarte, se adunau fonduri care serviau la ingrijirea bolnavilor
sOraei (52).
In anul 1751, Domnita Map, fiica lui Constantin Brâncoveanu.
intemeiazd un azil de femei, pe lângg biserica ce-i poartd numele ;
mai functiona o casg de ajutor pentru fetele sgrace i orfane ; inte-
resant este CA se purta grijá i pentru elementele sgräcite, de exem-
plu pentru boierii scApOtati (55).
Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea indepliniau un important
rol de asistentg, numeroase institutiuni pe langa mânästiri, destinate
a adgposti pe defectivii mintali (smintiti din hire"). Istoriografii
mentioneaza institutiile dela Boldest. (Neamtu), Focsani, Roman,
Craiova (Madona-Dudu), lar la Bucuresti Manästirile SOrindar, Pan-
telirnon, Sf. Gheorghe, Sf-ta Vineri, Märcuta.
Un moment important in istoricul asistentei sociale este cel de
al ipatrulea sfert al secolului al XVIII-lea, cOnd ja nastere o insti-
tutie caracteristicä spiritului de caritate dominant in Principatele
Române Cutia milelor" sou Lada de milostenie". Intemeiatà in
Muntenia in anul 1775 si in Moldova in 1776, aceastä institutie era
alimentatä cu fonduri variate i numeroase, jucOnd multà vreme un
rol important in infOptuirile românesti pe tgrimul asistentei sociale.
La 10 Decembrie 1775 Domnitorul Alexandru Ipsilante, din Mun-
tenia, hotgräste
De vreme ce am asezat /add de mi/ostenie, la care este sd se s rängA
cAte In domnescul nostru hrisov ränduim, ca sä se clea la sctip6.fati ce sunt
vrednici de maostenie, vä ränduim si la aceastä epistäsie, i indatà, fácii.ad

www.dacoromanica.ro
DR. G. BANI.T
36

,o lada la Sfanta Mitropolie, M lucrati in faptd, cdte pe larg poruncim in nu-


mitul hrisov (56).
In notiunea scAp6tati vrednici de milostenie" intrau o bun6
parte din elementele considerate §i astAzi ca indreptätite la asistentà:
vdduve, orfani, saraci, defectivi din cauze fizice §i morale.
Tot in secclul al XVIII-lea se desvolta asistenta copiilor, prin
crearea institutiei numità Orfanotrofie", in 1775 (57).
Oficialitatea, ca i particularii, au cautat in ciecursul timpului sa spri-
jine aceasta institutie. Mitropolitul Ungro-Vlahiei, Filaret, lasà prin testament,
In 1792, o avere insemnata pentru intretinerea j cresterea copiilor orfani.
Supravegherea Orfanotrofiei se facea de catre medici. Domnitorul Alexandru
Ipsilante, prin departamentul obstiei Epitropiei, organizeazä hrana si chiver-
nisirea pruncilor sarmani farä pärinti".
In prima jurnatate a secolului al XIX-lea se inregistreaza o re-
glementare, adesea pe baze destul de rationale, a asistentei sociale.
Regulamentele Organice, statutul legislativ care a guvernat Principa-
tele Române intre 1830 qi 1848, au adus contributii importante. In-
stitutia Orfanotrofiei se bucura de o atentie §i mai mare. Se infiin-
teazd in Bucure§ti o directie speciald a institutiei, condusd de 6 me-
dici, care intre altele aveau atributia de a supraveghia copiii dati
In cre§tere la doici. Pentru sporirea veniturilor, s'a intemeiat Efo-
ria caselor fdcdtoare de bine" (53).
O altà categorie de defectivi de care se ocu,pd Regulamentele
Organice, este aceea a ceuetorilor. Regulamentul Organic al Munte-
niei cuprinde prevederi destul de interesante (52).
Art. 59. Prin cersetorj se intelege acele fete scapatate care, din pri-
cina betesugurilor neputdnd sa se hraneasca cu rumie, cer mila dela treed-
tori. Stäpanirea hotardste suma de lei. 50.000 pe an, pentru tinerea lor. Toti
cersetorii din Bucuresti sunt strfrnsj de catre Agie. Cei ce vor fi casatoriti vor
trebui sa locuiasca pe la casele lor i li se va plati cdte 15 lei pe luna si un
rand de haine pe an. Cei ce se vor pist cä cerfesc numai din treinddvie vor
saiti sá munceascä ca sti-0 e viata. Cei ce VOT &lea aceste porunci vor fi
peciepsiti. Cei ce vor fi fara familii se vor aseza in institut, femeile vor locui
separat de bärbati. In institut vor avea, in afarä de adapost, hranä si imbra-
caminte. Directia se va ingriji ca sá invete vreun meOesug potrivit cu starea
nernerniciei fiecdruia. Produsul mu.ncii se va vinde; jurnatate din zdstig se va
opri pe seama institutului, lar jumatate se va da fiecaruia.
Capitolul IX al Regulamentului Organic reglementeaza' ajutoa-
rele ce se distribue sdracilor in zile de sdrbgtori §i pe la biserici.
In Moldova, Regulamentul Organic a instituit un comitet cen-
tral de ocrotire, compus din reprezentantii Cutiei Mile ai Mands-
tirii SI. Spiridon §i ai invätamantului public (58).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 37

In decursul celei de a doua jumdtdti a secolului al XIX-lea, este


de mentionat mai intai legea din 1863, care reglementeazd dreptul la
asistente-1 gratuitä, atdt in mediul urban cat si in cel rural (legea con-
siliilor judetene). Se decreteazd i legi pentru protectia pdturilor
muncitoare, asa cd se sustrag numeroase persoane lotului cersetori-
lor si vagabonzilor. Concomitent, se desvoltd InfOptuirile din initia-
tivä privatä ; aceasta, sporadicä, nedisciplinatä i inegal repartizatä
In cuprinsul Vdrii, a reusit totwsi sd creeze numeroase institutiuni, a
cdror activitate a precedat i facilitat in mare m'Asura* actiunea ofi-

Un organ centralizator, oficial, al asistentei sociale, a fost inte-


meiat tärziu : In 1922, odatà cu crearea Ministerului SOnAtOtii, al
Muncii i Ocrotirilor Sociale. Directia asistentei sociale reuneste
toate institutiile de ocrotire din cuprinsul àrii. Legislatia elaboratO
ulterior a preväzut normele pentru asistenta mamei si a copilului,
a alienatilor, orbilor, surdo-mutilor, anormalilor mintali, precum
normele de functionare a societAtilor de binefacere.

III. FACTORII ETIOLOGICI Al STARILOR DE DEPENDENTA


Numeroase elemente cauzale intervin in producerea stOrilor de
dependentä ce necesita actiunea asistentei sociale. De multe ori, in
cazul concret, mai multi factori etiologici intervin concomitent, cumu-
ludndu-si actiunea i efectele.
Pentru sistematizare, vom putea deosebi douà grupe mari de
cauze ale stärilor de dependentä a) factori etiologici privind pe in-
divid ; b) factori derivand din mediul ambiant.
In ce priveste factorii privind pe individ, ei se rezumd la trei
categorii de deficiente : corporale, psihice si morale.
Factorli de dependentà derivänd din mediul , ambiant, se pot
referi la deficiente ale vietii familiale (deficiente sociale si economi-
ce), ale locuintei, ale alimentatiei. Expresia sinteticd a acestor scà-
deri este factorul mizerie, ale COrui cauze si ale cgrui corelatii cu
structura sudará a colectivitOtilor comportà un studiu special.

A. Facrorii care privesc pe individ


1. Deficiente corporale
ScOderile biologice corporale de pe urma cärora rezultä stäri
care indreptätesc la asistenta socialä, pot apare fie consecutiv unor
bcli sociale, fie consecutiv unor infirmitäti permanente ale organelor

www.dacoromanica.ro
38 DR. G. BANU

simturilor sau ale aparatului locomotor. Unii autori reunesc aceste


ultime deficiente corporale sub numele de infirmitki fizice.
a. Dependenta consecutivä unor boli sociale
Bolle care creazd mai frecvent stari de dependenta, sunt : alcoo-
lismul, tuberculoza, bolle venerice.
Alcoolismul cronic duce in mod obisnuit la un grad mai mare sau
mai mic de incapacitate de afirmare a individului, atat pe tarimul
vietii intelectuale cat si pe cel economic. Instabilitatea moralä, impul-
sivitatea, tendinta la criminalitate, uneori la sinucidere, predispozi-
tia la comiterea de delicte si crime sexuale consecutiv erotismului
exagerat, sunt tot atkia factori care provoacd desorganizarea fami-
liei i mizeria economica.
S'ar parea cà alcoolismul constitue un factor deopotrivä de in-
tens, al dependentei, atat sub regimul libertatii absolute a consumu-
lui de alcool, cat i sub regimul prohibitionist.
Introducerea regimului prohibitiorust are in general drept efezt un con-
sum clandestin, foarte intens, al alcoolicelor, asa incät repercutärile nefavora-
bile asupra individului si a colectivitäpii nu se modificA, sau chiar se exage-
reazd, in raport cu situatia din tärile neprohibitdoniste. In Statele-Unite s'au
putut face constatäri concludente in azeastä privintd (59).
Dupä datele publicate de Department of mental hygiene", pentru statul
New-York, in anul 1914 proportia de alcoolici printre pacientii caselor de sà-
nätate era de 7,4%. In 1920, inda.t5 dupä introducerea prohibitionismulud, pro-
portia intr'adevär a scazut la 1,9%. In urmä insä, ea a mers progresiv crescând,
cu tot regimul prohibitionist : 2,8% in 1921, 3,2% in 1922, 4% in 1923, 5,4% in
1924, 5,7% in 1925, 5,8% in 1926 si 7% in 1927. Prohibitionismul n'a putut deci
impiedeca revenirea prcrcentului de alcoolici internati in institutiile paihiatrice,
la ceea ce era in epoca anteprohibitionistä (60).
Starea de dependenta consecutivä' aleoolismului este cu atat mai
accentuata cu cat grupa de varsta" careia apartine individul este mai
inaintatd. Pentru alcoolicii tineri actiunea de redresare prin asis-
tenta socialä are perspective relativ favorabile. In ce priveste
alcoolicul varstnic, asistenta nu mai poate fi deck paliativa ; starea
lui de dependentd este totalä ; segregarea in institutii ramane sin-
gura masura ce se poate aplica.
Unul din factorii de invalidizare a individului alcoolic este epi-
lepsia alcoolicä ; survin accese epileptiforme datorite exclusiv turbu-
rarilor de metabolism provocate de alcoolismul cronic ; epilepsia al-
coolica se instaleaza deci la indivizi altfel nepredispusi la boala comi-
tiara' i de obicei in cazurile avansate de alcoolism. cronic (61).
Un alt factor care aduce pe alcoolic in stare de dependentä, este

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 39

dementa sau mai bine zis halucinoza alcoolicd psihopatie ce se ins-


taleazd pe terenul preparat de abuzul indelungat de alcool si mandes-
tându-se in special prin halucinatii auditive i idei paranoice. Boala
evolueazd cronicprin numeroase recidive, asa cä in cele din urrn5
individul devine total dependent (61).
Mai trebue men4ionat5 psihoza Jul Korsakow : nevr:te generalizate
leziuni grave cerebrale, cUminuare a memoriei si a celorlalte functiuni cerebrale.
Alcoolismul este unul din factorii cauzali principali ai pauperis-
mului. Capacitatea de muncd a alcoolicului diminud considerabil ;
muncitorul alcoolic este in general concediat, iar dacá rárnâne totusi
In cämpul muncii, cAstigul sdu este scazut i nesigur, din cauza nume-
roaselor perioade de ebrietate in care este silit sg-si intrerupd lucrul.
Ditn unele cerceräri fácute in Statele-Unite, rezultà cà ingerarea a 2-4
sticle de bere p zj face ca randementul de muncA aa unui dactilograf s5 scadà
ex.. 8%. Ccnsumul a 6-8 stiee de bere pe zi reduce In general capacitatea de
'nunca' intelectuald Cu 25% si chiar 40%. Se mentioneaz5 cA, in Rusia, intrio-
ducandu-se prohibitia de vutcd, productiunea in fabricile de textile s'a urcat
Cu 8%. In Finlanda, introducándu-se prohibitiunea alcoolieelor tari, productiu-
nea minierä s'a urcat Cu 50%. In Sta,ele-Unite s'a calcu:at, de catre unii, c5,
dei aparatul de control politienesc care se instituise in perioada prohibitiel
costa sume enorme, acestea erau ins5 suficient acoperite de cresterea produc-
tiunii economice; mai r5rnánea chiar un dispcnibil de 5% (62).
Un alt factor de pauperizare rezultá din aceea cà alcoolicul este
nevoit schimbe des patroni_i, deoarece in scurt timp (parvine sä
fe cunoscut prin deficienta lui de toate intreprinderile.
Date precise asupra bugetelor familiale, mai ales in páturile
muncitoresti, aratá CA' cheltuelile cu bAuturile alcoolice reprezintá
In general o proportie foarte importantá din bugetul familial total,
iar aceastd proportie creste considerabil când capul familiei este al-
coche (61).
Alcoolismul este unul din elementele etiologice importante ale
somajului. Statistici alcdtuite in Viena au arätat cá, in anul 1930, in
grupa de värsta a bárbatilor trecuti de 20 ani, proportia somerilor
printre nealcoolici era de 25-30%pe când la alcoolici ea urca la
51%. S'a mai constatat cá si la sotiile acestor indivizi, ele insile de
multe ori alcoolice, somajul atingea o proportie de 53%, dei in acea
perioadä femeile puteau gási mai usor plasament in muncä (63).
Alcoolismul are un rol important in crearea stárilor de depen-
dentd prin criminalitate. Numeroase cercetári concordä in a aräta cà
existä un raport direct intre criminalitate i intensitatea consumului
de alcool (64).

www.dacoromanica.ro
40 DR. G BANC)

In 13elgia, in intervalul 1900-1912, 48% din condamnatii pentru delicte


si crime au fost alcoolici; dintre condamnatii pentru prima oard, 12% se aflau
In momentul comiterii faptei, in stare de ebrietate, iar dintre recidivist se aflau
In aceastA stare 44%.
In Franta, in anii 1920-1922, 24% din cei ce au comis omucideri i 41%
din paricizi sAvá'rsiserA fapta in stare de alcoolizare.
DupA o statisticä alcAtuità in Suedia, 85% din ornucideri, 38% din cri-
mele sexuale, 64% din delictele de azvratire au fost faptuite sub influenta
alcoolului.
Dupä o statisticA amAnuntità, bazatA pe studiul analitic al unui nurnAr
de 130 criminali, fäcutä la un penitenciar din Bruxelles, rezultà cä in 80,6%
Oin cazuri alcoolul a jucat un rol etiologic direct In comiterea crimei (64).
Cercetärile mai noi recunosc cloud modalitäti de influentare
etiologicA a criminalitätii i dependentei, prin alcoolism : acesta poate
crea stärile amintite in mod imediat i in mod mediat (65).
Faptele la care alcoolismul incità in mod imediat, sunt mai ales :
ränirile corporale, distrugerile de obiecte, opunere i räzvrätire fatà
de autoritatea de stat.
Duna' o statistidä germanä din anud 1936, 41% din ränirile corporale care
au dus la moarte si care au fost reunite statistica institutilor judiciare,
au avut &el/A cauzA innecliatei alcoolismul ,(66).
Duná o statisticA din Bavaria, 90,3% din criminalii condamnati de Curtile
cu juri In perioada 1900-1909 au comis fapta imediat clupd un consum exa-
gerat de a'.1ool (67).
In ce priveste rolul alcoolului in comiterea crimelor sexuale, unele sta-
tistici aratä dà soest factor etiologic intervine in 27,3% din cazuri (67).
Intr'o a doua categorie de cazuri, alcoolul creazä stäri de depen-
dentä in mcd oarecum mediat, in sensul cä nu starea de ebrietate a
precedat nemijlocit comiterea fa,ptei sau cgderea in dependentä, ci
acestea s'au instalat pe baza alcoolismului cronic. Abrutizarea trep-
tatd a individului, scklerea capacitätii de muncd, amoralitatea, Il duc
la : cersetorie, excrocherie, furt i alte diferite delicte. Alcoolismul
creazA in parte categoria de dependenti atät de importantä, cunos-
cuti sub numele de asociali.
Statistica amintitä a orasului Viena, a arAtat cA, din 1143 alcoolici bAr-
ball, 237 au fost peciepsiti pentru cersetorie, vagabondaj, excrocherie i furturi.
La sotiile acestor alcoolici, ele inside alcoolice In 40% din cazuri, au, fost (din
totalul de 1143) constatate cersetorie, vagabondaj i excrocherie de 261 or:,
prostitute de 400 ori (63).
T./n numär de statistici au cäutat sä stabileascä rolul etiologic al
'alcoolismului in criminalitate, prin anchete vaste in inchisori. In
Germania, un procent de 29,2%-70% din criminalii inchisi au pre-
zentat corelatiuni stränse etiologice cu alcoolismul (61).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
41

Importante sunt si stdrile de dependentd ale copii/or de al-


coolici.
In cercetärile din Viena s'a constatat c6 20% din copiii alzoolicilor exa-
minati erau neligitimi; 16% erau legitimi, dar orfani de Imul sau amandoi
pärintii, iar 18% erau copii ai cgror pArinti taiau separati (63).
Alcoolismul, in fine, creazd stdri de dependentd prin accidentele
diverse pe care le produce, in special accidente de circulatie. Infir-
mitdti motoare permanente rezultä de pe urma unei bune pàrti a aces
tor accidente. 0 statisticd alcdtuitd in Danemarca, in anul 1931, a
arätat cd, dintre conducdtorii de vehicule care provocaserd accidente,
21% se aflau in stare de ebrietate accentuatd si 59% in stare de ebrie-
tate usoard (67).
Alcoolismul pietonilor intervine si el In provocarea unui numär
de infirmiati motoare permanente.

0 a doua board sociald care provoacd stdri de dependentd, este


tub erculoza. Tuberculosul avansat reprezintä in general un invali-
dizat fizic, incapabil de randement in muncä, si aducand dupd
sine pauperismul in familie. Chiar dacd nu este total incapabil de
muncd, cdstigul ski rdindne insuficient ; factorul mizerie, la rdndul
sdu, agraveazd evolutia bolii. Dacd tuberculoza gravd s'a instalat la
femeea casnicd, neocupatd in afard de cdmin, se ivesc stdri de de-
pendentd pentru copii, prin lipsa de ingrijire de care suferd acestia.
In fine, dupd decesul unui tuberculos sarcini noi survin pentru asis-
tenta sociald, prin starea de dependentd a urmasilor (68).
Tuberculosul gray, nevindecabil, reprezintd un element indicat
pentru asistenta paliativd ; institutia corespunzdtoare este, nu sana-
toriul, ci azilul de tuberculosi.
Reamintim categoria speciald a tuberculoOlor asociali, vagabonzi
si cersetori tuberculizati, precum si tuberculosii cu leziuni deschise
care refuzd internarea. Pentru aceste elemente tarate, purtAtoare in
plus de leziuni bacilare, igienistii contimporani preconizeazd intot-
cleauna internarea fortatd, in institutii speciale, cum este cea din
Stadtroda, in Turingia (69).
Sifilisul, prin leziunile distructive pe care le produce in faza neu-
ropsihiatricd a bolii, constitue un important factor de dependentd so-
ciald. Hemiplegiile si paraplegiile specifice, tabesul, paralizia gene-
raid, clau un important nurndr de dependenti. Eredosifilisul, la ran-
dul sdu, produce efecte de aceeas naturä, o parte din acesti copii
devenind dependenti.

www.dacoromanica.ro
42 DR. G. BANU

Progresele terapeuticei moderne au fäcut ca proportia asistati-


lor din cauze in legäturä cu sifilisul, sa scadd. Pe de altä parte, cazurile
de sifilis nervos in care numai sistemul nervos motor periferic este
atins, pot beneficia de o reeducare profesionald apropriatd. In ce pri-
;, este stärile psihiatrice sau dementiale con.secutive sifilisului, ele
creazd in general stäri de dependentä totald ; bolnavul este exclus
din cämpul muncii productive, lar pentru familia sa trebuesc puse
in actiune o totalitate de mijloace de asistentä.
Paralizia generala progresiva' se instaleaza de preferinta In grupa de
varsta 35-55 ani, deci in acea perioada a vietii in care individul se afla la
maximul randementului sau social, asa cd scoaterea sa din campul muncii pro-
ductive reprezinta un factor de dependentä cu atat mai putemic, pentru el si pen-
tru familie. Progresele recente ale terapeuticei (malarioterapie) au reusit sà im-
bundtäteasca in mica masura pronosticul bolii ; statistic' alcatuite in Franta
au aratat cà proportia de vindecari la paraliticii general" este foarte redusa.
cu toatä aplicarea tratamentelor moderne ; la o medie anualä de 2366 paralitici
generali tratati In instituii, s'au notat numai 34 vindecari, in 1939 (70).
Formele dementiale, schizoicie j paranoide, ale paraliziei generale, sunt
de un pronostic nefavorabil, lar formele agitante si delirante prezinta pronos-
ticul col mai gray, deci dau cel mai mare numdr de dependent" sociali.
Din punctul cie vedere al asistentei sociale, remisiunile bolii ce se
obtin gratie tratamentelor moderne prezinta o importantd mai redusa, caci
mai curand sau mai tarziu paraliticul general devine un dependent, cazand
el si familia sa in sarcina asistentei.
13. Dependenta consecutiva infirmitatilor fizice
Orbii reprezintd o categorie foarte importantä a dependentilor
sociali.
In ce priveste cauzele orbirii, se poate intocmi urmdtorul tabel,,
dupä diferitii autori care s'au ocupat de aceastä problemä (71).
CAUZELE ORBIRII (PROCENTE LA SUTA DE ORBU

Dupa- Dui:a Pa/.y Dupg Dupd Scholz Dupà


Ma gnus (1900 stas-
..!
b Hirsch (1907, sta- H ubner
1883 tica elve- 1902 tist.ungarA) 1924
tian5)

Orbi re congenital5 5,3 6,87 30,0 6,24 25,83


Orbire dobandità
a. Boli idiopatice ale
ochiului . . . . 63,7 66,97 26,70 38,92 35,14
b. Raniri ale ochiu-
lui 9,0 12,67 9,00 8,72 16,58
c. Boli oculare con-
secutive unei afec-
tiuni organice ge-
nerale 22,9 13,49 32,70 46,12 22,45

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SociALA 43

In ce priveste distributia orbilor pe gruipe de värstd, o statistica


alcätuitä in Statele-Unite, in 1920, a argtat urrnatoarea situatie (72)
PROCENTELE DE ORBI PE GRUPE DE VARSTA (LA SUTA DE ORBI)
Grupa de vdrstä Procentul
Sub 5 ani 0,7
5-19 11,9
20-34 11,5
35-49 15,6
50-64 20,8
Peste 65 ani 39,5

Din acest tabel rezultà Ca' existä un paralelism intre inaintarea


In varstä i procentul de orbi, ceeace dovedeste rolul factorilor etio-
logici dobänditi. Constatarea concordd cu cea din tabloul precedent,
unde de asemenea orbirea dobändità ocupà locul cel mai important.
Detail:and cauzele orbirii, remarcärn mai intAi Ca* factorii etio-
logici congenitali intervin cu o proportie care variazä, dupä autori,
intre un minim de 5,3% §i un maxim de 30%. Afectiunile care pro-
voacd orbirea congenitalä sunt: anoftalmia, microftalmia, hidroftal-
mia, oataracta congenita15, atrofia nervului optic, retinita pigmen-
tarà, atrofia retinei. Majoritatea acestor afectiuni se transmit prin-
tr'un proces de ereditate recesivd. Dintre afectiunile congenitale, mai
sunt de mentionat inflamatiile corneene sifilitice in timpul vietii in-
trauterine.
In grupa afectiunilor idiopatice care due la orbire (prima cate-
gorie a factorilor etiologici dobänditi), autorii germani plaseazd: kera-
titele, iritele, coroiditele, inflamatii de naturä simpaticd, deslipirile
retinei, glaucomul, trahomul, in fine oftalmia gonococic5 a noilor-
n5scuti.
Statistici alcatuite de autorii germani indica urmatoarele procente cu care
intervin (la suta de orbi) diversii factori idiopatici mentionati mai sus: kera-
titele cu 8,1% (cel mai important este ulcerul corneean serpiginos, care se ob-
serva la muncitorii agricoli); iritele í coroiditele cu 8,9%; inflamatiile de ria-
turä cu 4,5; deslipiride retinei cu 4,8%; glaucomul cu 8,9%; trahomul
Cu 9,5%; oftahnia gonococlea e noilor-näscuti Cu 10,9%.
Rezultà ea', din acest grup Qe cauze, oftalmia gonococicd a wilor-ndscutt
este cea mai important& numeric. Ei Ii urmeazA glaucomul, lar pe acelas plan
de importantO iritele i coroiditele.
Relativ la oftalmia gonocockl a noilor-nascuti, este de remarcat c& unele
statistici dau procente !Inuit mai mari decat 10,9%. Dupd o statistic& a scoalei
Braille din Franta, oftahnia gonococic& ar interveni cu peste 40% in etiologia
orbirii: din 230 orbi, 100 i.i datorau aceasta infirmitate oftalmiei blenoragice (73).
Dui:A o statistica fAcutà in Romania, in 1928, procentul de orbi de etiologie
gonococicä ar fi de 14% (74). Dup& o statistic& din Statele-Unite: 27,9%.
Cauza penru care oftalmiile gonococice dau un procent atät de important

www.dacoromanica.ro
44 DR. G. BAND

de orbiri este taraivitatea cu care se institue tratamentul. La clinica of[alno-


logic5 din Iasi, numai 6% din copii au fost prezentati In timp util, adica in
prime:e 7 zile dela apariVa afecepuniii; 29% din copli preze.ntau ulcere oorneene
in momentul inceperii tratamenului (73).
Din categoria leziunilor traumatice ale ochiului, joacä un rol
dEstul de important leziunile prin prägile de räzboi.
In ràzboaiele mai vechi, de exemplu in cele din perioada napoleonianA,
cel mai mare numAr de orbi erau provocati nu de plggi, ci de trahorn. Odatä
Cu sfarsitul secoluluj al XIX-lea, numArul orbilor prin plggi de rAzboi cresta:
10% in fázboiul franco-german din 1870, 1,2% In fázboiul chino-japonez, 2,2%
In fázboiul ruso-japonez din 1904. Odatà cu fázboiul mondial trecut num5rul
orbilor prin prágile provooate de anrnele de foc a crescut morn.
Un ultim grup etiologic al orbirii este format de diferitele afec-
tiuni generale : in primul rand sifilisul, apoi pojarul, variola, tuber-
culoza i scrofuloza, scarlatina, febra tifoidä. Mai trebuesc mentionate
unele intoxicatiuni, de exemplu intoxicatia prin alcool metilic.

Surdo-mutitatea este in bung parte congenitalà. Chiar dacd in


primii timpi ai vietii nu exista deca surditatea, copilul evolueazA in
general ca un surdo-mut, pentrumotivul cá nepercepand niciodatä
sunetele nu-si poate desvolta nici functia limbajului.
Se deosebeste o surdo-mutitate congenitald si una dobänditd.
Surdo-mutitatea congenitalä recunoaste, ca factori etiologici prin-
cipal, o deficientd de desvoltare a organului auzului in timpul vietii
intrauterine sau o imbolndvire a acestui organ, in, aceeas perioadä, con-
secutiv tuberculozei, alcoolismului, bollar mintale sau surditätii pärin-
tilor (75).
Recensämäntul efectuat in Statele-Unite, in anul 1920, a a-cätat
cä 39% din surdo-mui recunosc o etiologie congenital:a' (76).
Surdo-mutitatea congenitalä ar fi mai freeventd la femei (77.)
De remarcat cd de multe ori surdo-mutitatea coincide cu stäri de
deficientä psihicä si mai ales cu cretinismul. O statisticA din Bavaria
a relevat, printre surdo-muti, 12,57e psihopati, idioti, cretini. O sta-
tisticä americanä, asupra unui numar de 33.888 surdo-muti, a dus la
concluzia Ca" 10% din ei erau imbecili i idiati (78).
A doua formä a surdo-mutitätii este cea dobrInditä. Ea se insta-
leazä consecutiv unor afectiuni grave care au survenit de obiceiu in
grupa de varstä 2-4 ani, deci inainte ca individul respectiv sd stA-
päneascg definitiv facultatea limbajului. Meningita cerebro-spinalà
meningitele scarlatinoase i rugeolice pr.ovoacä cele mai mu-lte surdo-
mutitäti dobAndite. Alteori acestea sunt consecutive febrei tifoide,

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 45

difteriei, variolei, tusei convulsive. Factorul etiologic dominant ra"män


meningitele; o statisticd germand publicatd in 1920 a aratat CA', din
100 de cazuri de surdo-mutitate, au recunoscut in etiologie 20,7co
haflamatii meningeale diverse, 9% meningità cerebro-spinalà si 13%
diferite alte afectiuni cerebrale (79).
Cercetarea surdo-mutilar internan in institunile speciale din Germania,
In perioada 1902-1905, arätase ea' surdo-mutitatea recunostea drept cauzl :
scarlatina in 15,7%, meningita cerebro-spinalà in 9%, traumatisme craniene in
6,6%, pajar in 6,1%, febrä tifoid5. In 3,9%, ciifterie in 2,6% si tuse convulsivä
Li 1,6% din cazuri (80).

In ce priveste raportul numeric intre surdo-mutitatea congenitalà


cea dobanditA, se admite in general cd surdo-mutitAile dobandite
al fi mai frecvente; in tot cazul insd acestea nu depdsesc cu mult
procentul celor congenitale (55% fatà de 45%) (81).
Sunt incd putine statistici precise asupra numdrului surdo-mu-
tilor in ra,port eu populatia provinciei sau a tgrii respective. De alt-
fel, proportia acestor defectivi variaza mult dela o regiune la alta si
dela o epocd la alta, dupä conditiile generale de viatg i igieng ale
populatiei, dupd intensitatea factorului epidemiologic, dupà cum re-
giunea este bantuità de cretinism, etc.
S'ar parea cà in Elvetia exista' o proportie foarte ridicata de
surdo-muti: 24,5 la 10.000 locuitori. Numarul cel mai redus de surdo-
muti ar fi in Belgia (4,3 la 10.000 loc.) si in Olanda (3,4 la 10.000 lo-
cuitori) (81).
In regiunile muntoase proporna surdo-mutilor pare a urca, probabil in
legAtur5 .cu gua i cretinismul. In Austria, inainte de fázboitil mondial trecut,
se Inregistraserà 13,1 surdo-muti la 10.000 locuitori, pe tara intreagg; dar in
Stiria proportda lor urcase la 20, lar In Carintia la 44 la 10.000 locuitori (81).

Un factor etiologic foarte important in crearea stdrilor de depen-


dentä socialà este constituit de infirmiteitile motoare definitive. O
bund definitie a notiunii a fost data' in cadrul legii pentru asistenta
infirmilor, in Germania (82).
O infirmitate motoare exista' atunci cand persoana respectivg,
consecutiv unei afectiuni congenitale sau dobandite a oaselor,
muschilor sau nervilor, sau conseeutiv lipsei unuia din
membrele importante sau a unei ,pArti din ele, este in asa grad im-
piedicatà a folosi functional massele musculare ale trunchiului sau ale
membrelor, incat rezultà o scadere considerabild a capacitatii de ran-
dement in câmpul muncii.
Infirmitätile motoare pot fi cangenitale sau dobeindite.

www.dacoromanica.ro
46 DR. G. BANU

Infirmitatile motoare congenitale pot rezulta din cele mai va-


riate anomalii. Studii recente in domeniul ereditatii au ingaduit ur-
matoarea clasificare a acestor anomalii (83)
Anomalii sistematizate, in randul carora infra: condrodistrofia
fetalä (numitä altadata rachitism fetal si =stand inteo deficientä de
desvoltare a cartilajelor i incetarea precoce a osificatiei encondrale
se deosPbesie o condrodistrofie hipoiplastica, una malaeeä si alta hi-
perplastica); osteogeneza imperfecta congenitalä (preclispozitie exa-
geratä la fracturi); disostoza cleidocraniald (lipsa uni- sau bilaterala,
partiald sou totalä, a claviculei, plus anomalii in, osificatia craniand);
arahnodactilia.
Anomalii izolate, din aceasta categorie facand parte o serie de
factori foarte importanti ai infirmitatilor motoare: sinostoze ale ver-
tebrelor, dislocan i ale coripurilor vertebrale si ale arcurilor vertebrale
(spina bifida), anomalii ale coastelor (aplazii, etc.); brachidactilie
(brachifalangie, brachimetapedie, adica scurtarea concomitenta a
oaselor metacarpului i metatarsului); polidactilie, sindactilie; hipo-
plazii i aplazii ale oaselor lungi (aci intrà, intre altele, focomelia,
forma extrema a hipoplaziei oaselor lungi, asa incat mainile i picioa-
rele par aproape legate direct de trunchiu); sinostoza radio-cubitalä,
reunire a celor clouä oase ale antebratului; in fine luxatia congenitalä
a articulatiei coxofemurale, piciorul stramb congenital si diverse con-
tracturi congenitale.
Instituirea tratamentului ortopedic precoce a Acut ca numarul infirmilor
motori consecutiv luxatiei congenitale coxofemorale sa scadá, Uta de ce era
altadata. In luxatiile unilaterale tratamentul da vindecari î proportie pana la
70%. In luxatiile bilaterale, vindecärile se instaleaza In proportie de 48% daca
tratamentul este instituit in a doilea an al vietii, in proportie de 34% daca el
intervine in al treilea en si numai In 24% din cazuri daca luxatria este tratata
de ab;a in al patrulea an. In unele cazuri vechi si rebele, metodele chirurgi-
cale (osteotomia subtrocanterianä) pot da rezultte multumitoare (82).
In ce priveste condrodistrofia, ea coexista adesea cu alte ano-
malii, precum buza de iepure, picior stramb congenital, luxatii con-
genitale, asa ca rezultä un grad extrem de infirmitate motoare.
La baza unora din infirmitatile motoare sta infectiunea sifiliticä
creditara. Sunt de mentionat paralizia lui Parrot si periostita sifili-
tea (V.)
Din grupa paraliziilor congenitale, aproape intotdeauna paralizii
spastice, cea mai importanta este boala lui Little, caracterizatä prM
redoare totala a membrelor, miscari atetozice si debilitate mintala.
Boala lui Little reprezinta adesea tipic starea de dependenta totala.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 47

Mai trebueesc mentionate hemiplegiile spastice i paraliziile hipo-


tornee coexistând cu spina bifida.
Inflrmitgti motoare pot rezulta si din cauza unor tumori conge-
nitale, in special encondrome i exostoze. Pe de o parte aceste tumori
imipiedicg direct miscdrile, pe de alta provoacd turburdri in desvol-
tarea normalà a oaselor. Infirrnitatea motoare este cu deosebire ac-
centuatg atunci când turno]. ile îi au sediul in regiunile epifizare (82).
Algturi de multiplii factori congenitali, etiología infirmitgtilor
motoare cuprinde cauze dolAndite. Numeroase paralizii spastice, de
obicei sub forma hemiplegicg, sunt consecutive meningitelor i ence-
falitelor. Importante sunt apoi paraliziile consecutive potiomie/itei
acute.
Aceste paraiizii pot provoca grade foarte diferite de infirmitate motoare.
Unele cazuri sunt foarte usoare, ingäduind recuperarea funciona. Altele sunt
grave si Cu paraliziile de rnare exteusdune, cuprinzänd numeroase masse mus-
culare ale membrelor i trunchiului. Infirmilatea este accentuatä prin apariVa
contracturilor In muschii antagondsti.
Deosebit de bolle sistemului nervos, pot provoca infirmitäti mo-
toare: rachitismul, osteomielita i tuberculoza osoasg.
In unele cazuri grave de rachitism, boala se permanentizeazg,
neputándu-se parveni la o vindecare. Evolutia este caracterizata prir.
recidive, la intervale mai lungi sau mai scurte. ,Deformatiuni osoase
permanente rezultg de ad. In anumite forme de rachitism malign, se
constata' cele mai grave deformatiuni ale bratelor, membrelor inferioare,
coloanei vertebrale si basinulwi. Incurbäri variate ale coloanei verte-
brale se combing cu coxa vara, picioare in X si in O, un anumit grai
de nanism, etc. Si fiziologia generalä a organismului este diminuatg la
acesti dependenti; ei sunt indivizi cu vitalitate redusg, iar in organele
interne, de exernplu in plgmá'ni si cord, se produc staze (82).
In anumite perioade de deficientä a factorilor de mediu, de exem-
plu in timpul i dupg räzboaie, se constatg manifestdri de rachitism
la adolescenti: asa numitul rachitism tardiv. S'a spus, cu drept cuvânt,
cg acest rachitism este o osteopatie consecutiva foamei. Lui i se da-
toresc o parte din infirmitgtile motoare ale adolescentilor, care in
mod gresit sunt considerate ca de etiologie profesionalg: picioarele
In X la brutari si la picoli, coxa vara la muncitorii agricoli tineri.
Osteomielita, propagandu-se la articulatii, poate avea drept con-
secintg ankilozarea acestora. Reumatismul articular si artritele gono-
cocice pot duce si ele la infirmitgti motoare.
Intr'un anumit numgr de cazuri, tuberculoza osoasg reiprezintg

www.dacoromanica.ro
48 DR G. BAND

factorul etiologic al infirmitätii motoare. Trebue mentionatä in spe-


cial spondilita tuberculoasä, care provoacä deformatiuni ale coloanei
vertebrale i cutiei toracice, precum i paralizii. Dupd unele statistic',
15% din toti infirmii motori ar recunoaste ca etiologic tuberculoza
osteoarticulard (84).
Acciderttele ocupd in mod firesc un loc destul de important in
etiologia infirmitätilor motoare dobandite. Intensitatea circulatiei in
marile orase a facut ca in ultimul timp sä creased importanta acestui
factor etiologic, atat pentru adulti cat i pentru copii. Leziunile ner-
voase consecutive traumatismelor (paraliziile radialului i cubitalului)
inrkitätesc pronosticul acestor accidente.
Este netägäduit ea' un procent important al infirmilor motori
apartine grupei de varstä a copildriei. Problema asistentei copilului
infirm motor (estropiat") prin descoperirea precoce a cazurilor
organizarea prcfilaxiei si a tratamentului, a fdcut obiectul unor nu-
meroase comunican i cu prilejul congresului Asociatiei internationale
pentru protectia copiläriei, tinut in 1938 la Frankfurt am Maint (85).
Cu aceastä ocaziune, unii autori au cäutat sà grupeze sintetic cau-
zele infirmitätilor motoare. In grupa cauzelor congenitale, au fost
recunoscute ca hind mai importante: piciorul stramb varus, piciorul
stramb valgus, paraliziile obstetricale ale membrului su,perior la noii-
nascuti, luxatia congenitalä coxo-femorald. In grupul cauzelor do-
bandite: perturbdri in cresterea normald si in desvoltarea sistemului
osos (cifoze, scolioze, deformatiuni rachitice, deslipirea capului f emu-
rului); inflamatiunile sistemului nervos central (encefalite, poliomie-
lita); inflamatiunile sistemului osos (osteomielita, tuberculoza, sifili-
sul) (86).
Alti autori au stabilit urmätoarele doua grupe etiologice: a. copii
infirmi motori färä participare neurologicd esentialà; b. copii infirmi
motori cu participare neurologich principalä. In prima categorie in-
trä infirmii motori care au necesitat amputatiuni si rezectiuni- de pe
urma accidentelor sau a bohlor, precum i acei care consecutiv a-
cestor factori cauzali au rämas cu integritatea anatomicd a membre-
lor si la care deci perspectivele de redresare functionalä sunt destul
de favorabile. In ce priveste co,pi_ii infirmi motori cu leziuni nervoase
dominante, la unii starea de dependentd este incurabilk fie din cauza
intinderii si gravitatii leziunilor nervoase, fie din cauza marelui de-
ficit intelectual si a turburärilor psiho-afective concomitente, lar la
altii infirmitatea motoare este vindecabilä, total sau. in parte (parali-
ziile curabile ale copiläriei) (87).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 49

2. Deficientele psihice
Turburarile psihice creazä un numär important de indivizi afld-
tori in stare de dependentä.
Un criteriu principal in aprecierea stärilor de dependentä cu etio-
lcgia psihick este determinarea inteligentei. Al doilea criteriu: deter-
zninarea caracterului. Din insuficienta acestor douä elemente rezultà
o inadaptabilitate a individului la viata sociará normalä, deci depen-
denta sau semi-dependenta.
In ce priveste laturea caracterologick ea va fi luatà in conside-
rare mai mult in crearea deficientelor morale, care formeazä un ca-
pitol aparte. Aci, la studiul deficientelor psihice, rolul de seamä re-
vine scilderilor intelectuale. In mod clasic, au rämas valabile cele trei
subdiviziuni ale defectivilor intelectului, stabilite in Anglia, in 1913:
a. idiotii, total incapabili de adaptarea minimä la viata socialä; b. imbe-
cilii, capabili numai de un grad redus de randement, in totalà subordine;
c. debilitatea intelectualà de variate grade.
Corelatia dintre coeficientut de inteligentil i starea de depen-
dentd poate fi astfel stabilitä (88)
Coeficientul de inteligentfi Cat egoria
Sub 40 Dependenti
41 70 Semi-dependenti
71 90 Inapoiati
91-110 Normali
Dincolo de coeficientul 110 incepe supranormalitatea din punctul
de vedere al afirmdrii intelectuale, i anume: 110-120, inteligentä
su,perioarä; 120-140, inteligentä foarte superioark peste 140, geniu.
In medicina socialä este des utilizat termenul debilitate znintalä,
spre a desemna cele trei categorii de defectivi mentionate (idioti, im-
becili i debili mintali de grade mai ware). In interiorul grupei ge-
-nerale de debilitate mintald", unii autori stabilesc mai recent dife-
ritele categorii dupä capacitatea de adaptare socialä, in modul urmä-
tor (89)
Idioti sunt acei indivizi care se aratä total incapabili de vreo
actiune autonomä ;
Imbecilii gravi s-unt cei incapabili de a executa vreo muncA
in institutia unde se aflä internati ;
Imbecili usori sunt cei in stare sä execute munci manuale
usoare
Debilii mintali propriu zLi sunt cei care pot urma cursurile
unei scoli auxiliare, dar rämän incapabili de a combina spontan ideile.
Dr. G. Banu. Treat de medic:Ina sociall, Vol. II]. 4

www.dacoromanica.ro
DR. G. BAING

Dupd o altà diviziune, sunt califican drept idioti acei indivizi care nu-si
pot asimila nici un fel de instructiune i sunt total mcapabili de randement
social. Imbecilii pot sa-si asimileze un grad elementar de cunostinte, rgman cu
o m:nimalg adaptabilitate la ambienta socialg i pot executa munca in subor-
dine. Debilii mintali propriu zisi ar fi acei a cdror evolutie intelectuaiä se
opreste definitiv la gradul de absolventa a §oalii primare. In mod general de
bilul mintal poate sä face" fatá unui numgr de cerinte ale vietii soclale, se poeta
valorifica in oarecare mOsurg, dar rdmäne pea-manent dedesubtul mediei (90).
Cauzele deficitului intelectual caracteristic debilitàtii mintale
sunt variate i numeroase.
O clasificare a acestor cauze a fost flicutä in anul 1935, in modul
urmätor (91) : a. leziuni cerebrale endogene; b. turburki cerebrale
secundare; c. deficiente de desvoltare cerebrald provocate de procese
exogene; d. turburäri in desvoltarea cerebrald provocate de desechi-
libre endocriniene; e. stärile de infantilism; f. turburki de naturd
toxic5 exogeng; g. dehilitatea mintalà provoca-Ud de epilepsia simpto-
maticd; h. turburki mintale pe bazä psihoticä; i. turburäri pe bazä
traumaticä.
Leziunile cerebrate endogene, care provoacl stdrile de debilitate mintalg
In variatele lor grade, ar fi urmAtoarele: microencefalia, megalencefalia, scle-
roza familialg difuzg sau leucodistrofia cerebralg progresivä ereditarà; idiotia
amauroticä familiala; scleroza tuberoasd sau boala lui Recklinghausen; boli ner-
voase ereditare organice cu inhibitie psihicA (epilepsia mioclonicA, ataxia
Friedreich, atrofia muscularä spinalà ereditarg progresivg, soleroza laterall
amiotroficá, miotonia congenitalg, epilepsia esentialg); degenerescenta mongo-
loide".
Din grupul turburdrilor cerebrale secundare, fac parte leziunile cerebrale
care insotesc condrodistrofia.
Deficientete de desvoltare cerebralí provocate de procese exogene sunt
cele consecutive: encefalitei copiilor, paraliziei infantile, meningitelor, hidroce-
faliei i leziunilor sifilitice cerebrale.
Factorii endocrinieni care pot provoca turburliri in desvoltarea cerebrald
sunt urmätorii: hipotiroidismul (debilitatea mintalg strumoasg, cretinismul en-
demic i cel sporadic, casexia tireoprivä); turbtträri hipofizare (distrofia adi-
pozo-genita idiotia acromegalia casexia hipofizard, nanismul i debilitatea
mintalä de naturg hipofizard); turburgri epifizare (pubertate precoce); uneori
turburgri ale glandelor suprarenale si ale pancreasului; turburgri ale timusului;
In fine, turburki endocriniene pluriglandulare.
Infanti/ismul, cu stArile de debilitate mintald concomitente, poate recu-
noaste etiologic: turburgri cardiovasculare, distrofii diverse infan.tile, intoxi-
catii exogene, sifilis, tuberculozg, malarie, pelagrg, rachitism.
Grupa de turburodri psihotice provocatoare ale starilor de debilitate min-
tald, cuprinde: dementa precoce, clemente infantilg, ciclotimia infantird, histeria
infanti15, fobii diverse, stdri neurastenice.
In ce priveste factorii traurnatiej ai debilitatii rnintale, ei sunt reprezen-
tati prin traumatismele craniene.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 51

Pentru scopuri strict practice, inclusiv actiunca in cadrul asis-


tcntei sociale, u.nele lucrgri americane au fixat o grupare mult mai
simpla" a factorilor etiologici ai starilor de debilitate mintald. Divi-
ziunea, data'nd din 1935, cuprinde: cretinismul sporadic, stdrile mon-
goloide, leziunile organice cerebrale, afectiunile sifilitice, microcefalia
si hidrocefalia, idiotia amauroticg, in fine debilitatea mintald färd
cauzg ,precisd (92).
In cadrul investigatillor de igienä a rasei, s'a adoptat de cdtre
unii urmdtdarea diviziune etiologicä a stgrilor de debilitate min-
ten' (93)
Formele congenitale, cuprinzkici forme endogene (ereditare i neereditare)
si exogene.
Formele care apar un decursal vietii, divizandu-se si ele in endogene
cxogene.
Formele secundare ale debilitätii mintale, la unele din ele leziunea pri-
marä fiind ereditarà, lar la altele dob5ndit5.

0 parte din autorii germani au divizat cauzele stgrilor de debi-


litate mintalg, i in special ale idiotiei, dupd criteriul cronologic, deo-
sebind urmdtoarele grupe de factori etiologici: preconceptionali, pre-
natali, intranatali, postnatali (94).
Factorii preconceptionali principali ai stgrilor de debilitate min-
tald ar fi: ereditatea; tratamentul mentgenterapic al unuia din pärinti
inainte de conceptie; alcoolismul i sifilisul pdrintilor.
Cauze preconceptionafle de importartfá mai redusS ar fi urm5toarele: ere-
dilate eterologd (pal' suferind de diferite psihoze); consangvinitatea; diversc
intoxicatii Ja pärincti (saliurnism, morfinism, oocainism, intoxicatia nicotinicl,
hidrargirism); tuberculoca si malaria la parinti; unele boli diatezice ale acestora
(diabet, gut.1), debilitate seni15; prea mare diferent5 de vârstä Intre
In ce priveste factorii etiologici prenatati, par a fi toti de impor-
tantd mai redusg.
Se mentioneaza, am partea mamei: debilitate organicd accentuata, nas-
teri prea numeroase, avorturi, subnutritie In tinafpul sarcinii, traumatisme
timpul sarainii, pielont.t, ite supurate, eclampsie gravidia dezechilibrul psihic
al mamei In timpul sarcinii (sarcinä nelegitim5).
Din partea feitutui ar interveni factor', etiologici: turbur6ri de nutrite in
viata intrauterinä, hidrocefalia, actiunea razelor X (de exemplu cand sarcina
este confundat5 cu un miorn); hipoplazia atului, de exemplu In sarcinile ge-
melare.
Cea de a treia grupd cronologicá de cauze ale stdrilor de debili-
tate mintalg este formatd de cauzele intranatale. Principale ar fi :

www.dacoromanica.ro
52 DR. G. BANU

nasterea prematurg, nasterea prelungitä din cauza basinului stram-


torat, etc., asfixia noului-ndscut, aplicarea de forceps, administrarea
de substante narcotice in timpul facerii.
Drept cauze intranatale Cu importantä mai reduS1 ar interveni encefalita
noilor-ndscuti i unele operatii mutilante, care irisa nu reusesc sä omoare eo-
pilul, de exemplu cranioclazia incompleta.
Dintre factorii etiologici postnatali, cei mai importanti ar fi: tur-
burärile endocrine, epilepsia, boli infectioase (scarlatind, febrä ti-
faja), afectiuni cerebrale i meningeale, traumatisme craniene post-
natale.
Drept cauze cu importantä mai redusä se mentioneazA : rachitismul,
spasmofilia, supuratii auriculare cu tromboza sinusurilor, tusea convulsivä,
uneori insolatia.
Un factor important in crearea stärilor de dependentd pe bazä
psihicä, este pe längA debilitatea mintalä epilepsia. Ereditatea
joacd rolul de searnä. Apoi, alcoolismul pdrintilor i sifilisul eredi-
tar. Se mai mentioneazd ca elemente etiologice : tumori cerebrale,
traumatisme obstetricale, nasteri cu forceps. S'ar pdrea cA, dincolo
de prima värstä, procese de encefalitä consecutiv bolilor infectioase
ale copiläriei, ar juca rol in instalarea epilepsiei zise esentiale ; nu
s'ar putea insä spune intru cât aceste afectiuni ar fi cauze primare,
sau numai cauze declansante (95).
3: Deficiente morale pe baza' psihofizic'd
Un important numär de inclivizi dependenti îi datoreazd acea-
stä stare unei deficiente profunde a personalitätii psihofizice, care
li duce fie la delicventä i criminalitate, fie la stäri de asocialitate.
Criminalii i asocialii sunt douà categorii al cäror studiu etiologic
este instructiv, prin varietatea i multiplicitatea factorilor care in-
tervin si din care se pot deduce mdsurile medico-sociale necesare re-
dresärii acestor elemente.
a. Factorii etiologici ai critninalitItii
Studiile de antropologie criminald au arätat cà anumiti factori
biologici intervin in ,producerea
Starea onstitutionalà a pärintilor poate fi profund alteratà in momentul
conoeprei. Prin influente nocive care s'au ammulat timp de 3 si 4 generatü
s'a produs o alterare a insusi mediului de elaborare a celulelor germinative,
dup'i nnii autori (96).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 53

Importante, in prociucerea ciminalitatii la deseendenti, par a fi modifi-


c!drite pato/ogice ale ovulatiei si spermatogenezei (blastotoxii), datorite celor mai
variate eauze care au actionat asupra parintilor : boli debilitante, boli diate-
zice, tuberculoza, paludismul, intoxicatii profesionale. alcoolism, sifilis, sur-
menaj fizic in timpul procreatiei (97).
Anumitti factori etiologiei pot interverd in timpul vietii intrauterine : in-
fluente mecanice (traurnatisme), influente fizice (lumina, ealdura, electricitate),
influente chimice (ntoxicatii diverse), influente patologice (bah, infeetiuni,
surmenajul mamei).
Se acordä astazi importanta unui numar de factori care intervin
h: prima copildrie, fiind de natura sä devieze determinantele consti-
-Ntionale ale individului, adica sa exagereze determinantele nefa-
vorabile i sä anihileze altele favorabile; aceiasi factori pot sä acti-
veze o sumä de caractere latente, determinand reaparitii atavice ale

Nutritia i igieria defectuoase din prima .copilarie, traumatismele, ente-


ritele grave, raehitismul, bolle sistemului nervos central, ar reprezenta dupa
unii astfel de factori deviatori in sens criminogen, ai determinantelor eon-
stitutionale ale individului.
Perioada pubertatii poate de asemenea reprezenta un element
favorizant al tendintelor la criminalitate i delicventä.
Anumite conflicte intre indivizi predispusi i mediul ambiant,
pot declansa criminalitatea, prin izbucniri de hipersensibilitate la
incitä'rile din ambianta i prin variatii mari ale tensiunii psihologiee
la individul respectiv (96).
Importanta factorului rascl a fost pusa in evidentä de unele cer-
cetäri din ultimul timp. In New-York de exemplu, s'a constatat ea
se inregistreaza de 6 ori mai numeroase omucideri decat in Londra, a
carei populatie se apropie numeric de cea a New-York-ului. Cauza ar
marea variatie de rase din New-York (96).
S'ar parea cà metisajul constitue un factor de degenerescenta,
implicit criminogen. In fine, este de mentionat ca la Evrei crimina-
litatea este mai putin räspandita, evident in legaturä cu factorul rasa.
Contributii importante au fost aduse in ultimii ani, la etiologia
criminalitatii, prin studiul personaliteitii criminalului. Au fost luate
In consideratde varsta, sexul, caracterele antropometrice, caracte-
rele morfologice, starea constitutionala si temperamentul, psihologia
criminaluIui.
Relativ la factorul varsta: o statistica judiciara belgianä a aratat
ca, pe varste, maximul de frecventä' a criminalitätii la barbati s'ar

www.dacoromanica.ro
54 DR. G. BANU

intälni in grupa 18-25 ani (32% din totalul bärbatilor criminal), iar
la femei in grupa 21-30 ani (29% din totalul femeilor criminale)
Recidivele ar prezenta un maxim de frecventä intre 35 si 40 ani.
Un fapt statistic grav, al ultimelor decenii, este cresterea In fiecventa
a delicventei i criminalitätii juvenile. In Franta criminalitatea minorilor a
crescut cu 400% in rästimpul ultimilor 60 de ani (96).
In agravarea problemei minorilor criminali au jucat rol, nu factori endo-
g ni, ci factori ae mediu: marele numar al copiilor nesupraveghiati, raul tra-
tar/1 nt in familii desorganizarea lamiiiei, maltratarea coptilor, insuficienta
ociotire a copiilor nelegitimi, reaua organizare medico-sociala In sensul
mmorii delicventi si criminali erau i mai sunt inca indrumati in institutile
de represiune severa in lo: de institutii de reeducare (98).
In ce prive§te inriurirea sexului, conta altädatd ca o axioma cä
delicventa i criminalitatea feminine sunt mai rare: de abia a 6-a
parte din delicventa si criminalitatea masculina, dupä unii autori.
Aceastä dogma' de antropologie criminalä a suferit Insà in ultimul
timp mari rectificäri. Proportia de delicventd i criminalitate la fe-
mei m'este in general in aceea§ mäsurä in care femeea participà mai
intens in câmpul muncii in viata socialä aläturi de bärbat. Tre-
bue tinut apoi seama de factorul prostitutie, cu un rol etiologic evi-
dent in delicventa si criminalitatea femininä. In fine, anumite pate-
gorii de crime: oträviri, avort, infanticid, sunt foarte des fäptuite de
femei (96).
Unele elemente antropometrice caracterizeazä adesea pe cri-
minal.
Se noteaza : opru-i In odesvoltare, malforanatii ale scheletului, anomalit
de statura, anomalii de proportie Intre oase, disarmonii intre trunchi i mem-
bre, asimetrie intre segmente omologe, anomalii In sfera genitala.
Mäsuratori atronometrice practicate asupra .criminalilor au dus la un
numar de concluzii : statura depaseste pe cea normará pentru varsta respec-
tiva sau alteori ramáne sub ea ; In ce priveste greutatea corporala, sunt mai
frecvente greutatile extreme (In 75% din cazuri greutatea corporalä ar ramâne
sub media corespunzatoarei varstei si in 25% din cazuri ar fi superioard acestei
medii); bustul prezinta adesea disproportionalitati consecutive bolilor orga-
nelor respiratorii constitutionale; cramiul prezinta unornalii de
propartii disimetrii ; figura se caracterizeaza de multe ori prin asimetria
segmentelor sj prin clisarmonia dimensiunilor fata de acelea ale bustului.
La caracterele morfologice ale criminalului regäsim multe din
elementele de degenerescentd intälnite la alte categorii de depen-
denti .sociali. Se noteazä anomalii morfalogice ale craniului, figurii,
me.mbrelor, sferei genitale si urechilor (96).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 55

Anomalii morfologice ale craniutuii: asrimetrie, macrocefalie, microce-


falle, scafocefalie, naticefalie, sinostoze precoce, oase wormiene (micile oase
supranuanerare In ninghitulle suturilor craniene).
Anomalii morfologice ale figurii : asimetrie, hemiatrofie, frunte joasA,
(»bite adanci, inegale si prea dep5rtate Intre ele, asimetria sprancenelor si
arcadelor sprancenoese, sprâncene stufoase, deviatie a nasului, asimetria nári-
lor, deviatia cloazonului, hipertrofia cornetelor, asimetria buzelor, buzd de
iepure, inegalitate de mdrime a dintilor, implantári ,ciefectuoase, bolta pala-
tInä ogivará, prognatism.
Anomalii ale membrelor: atrofii, polidactilie, picior stramb
.congenital.
Anomalii ale sferei genitale : hermafroditism, ginecomastie (la bdrbati
mamele cu desvoltare ferainina).
Anomalii auricu/are, destul de importante pentru caracterizarea tipului
helixul opritt In desvolare sau deformat, antehelixul cu relieful prea
accentuat, tragusul dublu sau de forrná patratä sau conicA, lobulul aderent.
O anumità inferioritate a std rii constitutionale caracterizeaz6
adesea pe delicventi si cniminali. Se noteazd la multi din ei : nere-
gularitAti i dizarmonii in structura corporalä, insuficiente endocrine
(gigantism, nanism, acromegalie, acondroplazie), apai o capacitate
redus6 de muncä.
Cercetgri efectuate esupra detinutilor din Bruxelles au aratat cg, pe
Cand la b5rbatii in, varsta serviciului militar i(normali) propoitia de const-
tutii bune i viguroase era de 48%, proportia scade la delicventiii din
aceces grupä de varsta" la 35% (96).
Temperamentul, elementul biologic functional si dinamic rezultat pe
baz5 constitutionalá, este Intálnit mai frecvent la criminali sub formele lui
nervoase i sangvine. CercetKri fäcute asupra tmui grup de 1000 candamnati,
In Belgia, au arAtat : sangvini 181, sangvini nervosi 147, nervosi 299, limfatici
nervosi 107, limfatici 197, biliosi i iliosi nervosi 60.
Clasificarea criminalilor din punctul de vedere al std rii de sd-
ndtate a ingdduit stabilirea a patru mari categarii: a) anormali con-
stitutionall ; b) anormali deveniti, in cursul evolutiei lor organice;
c) invalizi consecutiv unei boli sau unui traumatism survenit in
vArsta adulta; d. in fine, bolnavii.
Cerzetarea tunctiitor organice la aceastA categorie de defectimi a arätat
existente a numeroase deficiente. Functia respiratorie este insuficientd, In le-
g5tura adesea cu leziunti tuberculoase. Functia circulatorie este diminuat5 prin
arteriosclerozA precoce i erelaism cardiac. Funyctiunile aparatulut urinar sunt
deficitare adesea : incontinente' tardivá, poliurie, albuminurie. Fiziologia geni-
tora se caracterizeazá prin inversiuni i perversiuni. TurburArile endrocriniene
sunt frecvente: infantilism, migrene, etc. Facultatea limbajului este intárziatá..
Sistemul nervos prezint5 cele mai numeroase deficiente. Ambidextria
mancinismul (stangaci) sunt respAndite. Proportia stángacilor printre cri-
minalii in.n5scuti ar fi, ciup5 unele cerzetári, de 19%, lar printre excroci 29%.

www.dacoromanica.ro
56 DR. G. BADIL:,

In ce priveste reflexele tendinoase i cutanate, cercetAri efectuate la o in-


chisoare belgiank dune ce au fost e/iminati bolnavii cu teziuni organice ale
aistemului nervos, au arátat cà reflexele membrelor inferioare sunt abolite
5% din cazuri. Asimetria reflexelor s'a constatat in proportie de 12%, pentru
retexele cutanate abdominale, 16% pentru reflexul rotulian, 17% pentru cel
plantar. Reflexul faringian lipsea In 34% din cazurl, cel conjunctival In 19%,
cel corneean in 6%.
/nsensibilitatea la durare §i daltonismu/ sunt destul de rdspandite prin-
tre

Psihologia cniminalului ofera particularitäti importante. Inteli-


genta rämäne in general sub medie. Foarte des se intálneste o (Visar-
monie a facultatilor intelectuale io funcionare imperfecta' a cen-
trilor inhibitori. Adesea intreaga mentalitate a criminalullui amin-
teste pe aceea a copilului.
Facultätile psihice considerate in parte se prezintg in general
astfel : atentie diminuatä i nestatornicg, memorie defectuoasg, vointä
schimbgtoare i uneori se constatà abulie, simtul practic i spiritul
critic lipsesc, imaginatia este sgracä, sugestibilitatea mere. In sfera
afectivg sunt de notat egoismul, cruzimea, brutalitatea, iar simtul
moral este redus (96).
b. Etiologia elementelor asociale
Dup5 unele definitii, ar fi asociali acei indivizi care fug de muncA
si se silesc din toate puterile s5 se sustragg mOsurilor luate de socie-
tatea organizatd spre a-i deprinde cu spiritul de ordine i implinirea
datoriei (99).
Categoriile principale de asociali ar fi : cersetorii, vagabonzii, pro-
fesionistii extorcgrii ajutoarelor dela societätile de binefacere, amo-
ralii sexuali, tmdcomanii. Aceastg listO nu e,puizeaza insd categoriile
asociale, care vor fi studiate la alt capitol.
Dupg o definitie mai cuprinzgtoare, sunt asociali indivizii care,
din cauza unei deficiente fizice, psihice ari morale, nu pot s'a' se inca-
clreze In viata colectivg liberg, deci in campul muncii, plus cei care
nu vor sg accepte o astfel de incadrare. Ei stmt adevärati fobici
muncii (100).
In provocarea asocialitgtii joacg rol si factori endogeni i factori
de mediu, dar primii doming.
Ceea ce caracterizeaz5 cu deosebire pe individul asocial, ar fi
imposibilitatea de a-si insusi notiunea permanentelor morale si juri-
dice care stau la baza societätii organizate (101).
Asocialii hin() In majoritate tarati psihici, unii autorj au deosebit oblar
un tip schizotimic, altul cu exagerare maladivA a eu-lui propriu, lar un alt tip
nurnit invertit (102).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 57

S'ar pärea ca, din cauza tmui complex de factori endogeni la care
se adaoga Cu titlu accesoriu unii factori de mediu, asocialul este lipsit
total de r.otiunea normelor care garanteazd oirclinea vigil familiale
a Statului, iar daca se incearca a i se preda astfel de norme, el le res-
pinge categoric. Adesea, aceastä specialä structurä endogend defici-
tara se constata din primii tirnpi ai copiariei; asocialul, copil fiind,
nu se poate acomoda vietii in comun ou fratii i surorile lui; asocia-
litatea starue in timpul perioadei scolare, in viata conjugalä i in
comportarea individului fata de colectivitatea nationalä (103).
Factorii endogeni mai des intalniti in etiologia asocialitatii, ar fi :
boli somatice debilitante, afectiuni cerebrale, turburari in desvolta-
rea organica i psihica (infantilism), star nevropate, star psihopate,
-epilepsie, anomalii in perioada pubertatii. Turburarile psihopatice
afectiunile cerebrale ducand la stari de debilitate rnintalä, ar fi cele
mad frecvente (101).
Ca factorid endogeni au un rol mai imiportant decat actiunea me-
ar dovedi-o imprejurarea ea in tmele familii de asociali cresc
.copii care nu prezinta de loc o astfel de comportare. Acolo unde copi-
lul devine totusi asocial, dar fail a fi tarat, ci numai din cauza exem-
plului rau oferit de mediul familial, reusim scotandu4 din acest
mediu sä-1 readucem la normal. Invers: inteo familie unde
membri au o comportare normala apar totusi elemente asociale, pentru
simplul motiv ea este vorba de copii targi.
Este adevdrat cà majoritatea elementelor asociale se intalnesc
In elasele sociale inferioare. A atribui insd un real rol etiologic fac-
torului social, ar insemna, dupä unid autori, sà confundäm cauza cu
efectul. Individul ar fi asocial nu pentru ca apartine unei clase so-
ciale inferioare, ci a decazut in aceasta clasa pentru cá structura sa
sendogenä Il face sä alba atributele asocialitatii i sa nu se poatä
valorifica in colectivitate (101).
Asocialitatea este foarte räspandita la unele gru,pe de populatie
la care factorul endogen a fost agravat printr'o indelungatä actiune a
numeroase elemente supra-adäogate, precum asupriri, mizerie, degra-
dare. Exemplul tipic in aceastä privintä Il oferä Tiganii (53).

B. Factorii de dependent5 derivand din mediul ambiant


Cercetand elementele de ambianta, de mediu economico-social, care
In general provoacd stärile de dependent& putem sA deosebim urmatoa-
rele deficiente : ale famdliei consideratä ea prim factor creator de
mediu, apoi ale locuintei i alimentatiei. Trebue studiat in urmä fac-

www.dacoromanica.ro
58 DR. G. BAND

torul mizerie privit in totalitatea lui. Corelataa intre categoria socialä


anumite stgri de inferioritate psiho-fizica prezinta de asemenea
importantg. In fine, trebu,e considerat mediul care favorizeazd
venta i criminalitatea, acest mediu criminogen intervenind aläturi de
factorii constitutionali i patologici amintiti.
r. Deficientele familiei

In viata sacialä modernä familia poate fi supusä la nurnercese


cauze de deficientä, clintre care cele mai importante ar fi : familia
nurreroascl; familia desorganizatä prin lipsa caputui. de familie, din-
tr'o cauza sau alta ; problema fetelor-mame ; munca manyei in afarei
de camin. In toate aces-te cazuri rezultatul cel mai important pentru
crearea stärii de dependentä, este insuficienta bugetului familia/.
In perioada In are domina viata patriarhalä, asa cum se mai
intalneste astäzi in unele colectvitäti putin evaluate, familia nume-
roasä, departe de a constitui o cauzg de dependentà socialà, intrunia
dimpotrivä avantaje. Resurtele de trai, obtinute pe loe, erau
suficiente ; necesitsátile vietid erau minimale ; familia se consolida
prin insusi nrarele numgr al .com,ponentilor ei.
Astäzi, familia numeroasg creaza aproaipe intotdeauna un deze-
chilibru al bugetului familial. Deoarece o proportie importantä a
resurselor este utilizata pentru alimentatie, se instaleaza deficienta
factorilar locuintä, imbräcdmi.nte, intretinerea capiilor, etc: In gene-
ral se poate admite cä, in merlille muncitoresti, o familie nu-si poate
echilibra bugetul decat dacä are maximum 3 copii ; dincolo de aceastä
incepe starea de depen.dentà (104).
In decursul secolului al XIX-lea familia numeroasä a cons-
tituit un factor etiologic important al pauperismului mastelor, In
special al celor muncitoresti. Dezechilibrul bugetar familial se pro-
ducea mai ales in dauna locuintei : muncitorul, spre asigura o
alimentatie relativ suficientg, investa in acest scop cea mai mare
parte a castigului. Acest dezechilibru se perpetueaza pang astazi.
Inca in anul 1795 se relevase, in: Anglia, cä in familia numerossa
muncitorului este imposibil sà se asigure In acelas timp i alimen-
tctia si o bu.nä loeuintä. De pe atunci se preconizase instituirea unui
minim de salariu. In secalul al XIX-lea problema bugetelor familiale
a preacupat pe economist. Reamintim legea lui Engel : au cat veni-
turile unei familii sunt mad reduse, cu atat cheltuelile pentru ali-
mentatie ocupg o parte mai im,portantä din totalul veniturilor, ,asa cg
pentru locuintä räman disponibile resurse cu totul insuficiente. Pe
cand in mod normal cheltuelile cu alirnentatia ar itrebui sg reprezinte

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA sociALA 59

30% din bugetul farni1ial, in familiile nevoiase de functionari aceste


cheltueli urca pana la 49%, iar in famildile de muncitoa-i pänä la
59% (los).
In familiile cu totul sArace partea de cheltueli cu alimentatia
urca pariä. la 80% din bugetul familial. Se instaleaza o deficientä
aproape totalà a celorlaltelelemente de subsistentà : locuint& imbrd-
cäminte, igiend corporal& Ingrijiri medicale, etc. (107).
Intr'o ancheta' intreprinsa in anul 1937, intr'un grup de 100 familii de
muncitori In ,populatia periferica a Bucurestilor, 54% din familii cuprindeau
4-8 membri. Din aceasta cauzA, precum si din cauzd CA in 61% din cazurile
anchetate cástigul medita, zilnic, pentru fiecare membru al familiei, revenia la
sume nainime (intre 3 i 20 lei pe zi), elementul care s'a resimtit cel mai mult
a fost locuinta; 76% din locuinte erau de paianta, iar In ce priveste repartitia
persoanelor pe camera ea s'a prezentat in modul cel mai nefavorabil, in 81%
din cazuri revenind 3-9 persoane pe camera (105).
Viata familialà devine profund deficitarà atunci când dispare
capul familiei, fie prin deces, fie prin abandon, fie printr'o boald
cranicA definitiv invalidizantä. Stäri de dependentà temporarg sunt
create, pentru membrii familiei, In perioadele de boalä acutá a efu-
lui de familie, precum si de pe urma accidentelor.
In unele täri, unde proportia cOncubinajelor este ridicatd, nele-
gitimitatea cophlor creazd un important factor de dependentA. Mama
pästreazà de obicei pe ra.'ngä sine capiii rezultati din concubinaje
succesive, färä a-i putea intretine multumitor.
Munca rru:tmei in afarel de ciimin este astäzi un fdarte important
factor de diminuare a vietii familiale. Dacg in momentul de fatä
situatiunea este mai putin gravg decat la sfärsitul secolului trecut,
cand numgrul orelor de munca ale femii era nereglementat i niel
protectia din partea asigurärilor sociale nu exista in majoritatea
tärilor, in schimb proportia mult mai mare actuará a femeilor in
câmpul mund i retributia lor derizortie (mát' la de lucru femininä
este preferatä pentruca este mai eftinä) creazg aspecte destul de
grave. De altfel, problema muncii maanei in atara de cämin este
destul de serioasä i pentru o parte din femeile muncitoare intelec-
tuale (104).
Ancheta amintita, in mediul muncitoresc al Buourestklor, a aratat ca
In 26% din cazuri viata famIliala era In dizolutie. Cauzele acestei
se prezentau astfel: alcoolism in 41% ciin cazuri, soti asociali in 9%, poli someri
In 28%, maltratAri din partea sotului sau a concubinului in 14% din cazuri.
Cea mai grava repercutare pe catre o exercita munca mamei in afarA
de camin, este asupra copii/or. Acestia cad In burla parte in lotul dependentilor,
pentru o durata mai scurta sau mai lunga, din cauza lipsei de. supraveghere

www.dacoromanica.ro
60 DR. G. SANO'

s: ingrijire. In amintita ancheta' asupra populatiei muncitoare din Bururesti,


starea de san:átate a copii:or femeilor anchetate a fest deficitarä in 48% din
cazuri. Numai in 5% din cazuri tcopiii erau supraveghiati de cAtre mamá. In
26% oin cazuri supravegherea era la'satà pe seama bunicilor, in 24% pe seama
unor persoane strdine, iar in 38% din cazuri copiii rárnáneau total nesupra-
veghiati.

2. Deficienta Iocuintei
Stäri biologice de dependentg se datoresc, inteun numar de ca-
zuri, insuficientei factorului locuintd.
Locuinta insalubra este un element etiologic de morbiditate
mortalitate ridicatg, mai ales prin tuberculoza, precum au dovedit-o
suficient cercetarile mentionate la capitolul respectiv. Ramanerea
tuberculosului inteo locuinta neadecuatg duce in imensa majoritate
a cazurilor la invalidizarea lui; din element cu perspective de recu-
perare biologica, el devine un dependent total.
Locuinta supra-aglomerata i lipsita de lumina favorizand ra-
chitismul, îi are rolul etiologic in producerea infirmitgtilor moitoare
consecutive formelor grave ale acestei boli. Locuinta ca factor favo-
rizator al diformitätilor rachitice, este o problema ce stgrue si in
cadrul imobilelor moderne, cu numeroase etaje; constructia (de multe
yri necorespunzatoare preceptelor igienei, precum si ingustimea stra-
zilor, creazg deficiente ale luminatului natural al incaperilor (108).
Nu trebue omisa' niai inniurirea locuintei insalubre o umede, aswpra
reumatismuilui, care la rAndul sAu fin fonmele grave si defonmante creaza
infirmitAti moteare. Sar parea dà umiditatea locuintei, suprapopularea ei
lipsa de lumin5 exaltà virulenta agentului patogen al reumatismului (109).
Reamintim cá locuinta contribue la instalarea unor star de de-
pendentg, prin inriuririle morale pe care le exercitä, atunci cand este
necorespunzatoare cerintelor medico-sociale. Cu prilejul congresului
convocat in Statele-Unite, in 1932, pentru studiul problemei locuintei,
s'a afirmat categoric: Locuintele insalubre constitue sursa de copii
indezirabili care vor popula inchisorile, azilele de bolnavi mintali
alte institutii asemängtoare". In orasul Glasgow, transformarea car-
tierelor cu locuinte insalubre a avut ca rezultat o evidentd scadere a
criminalitatii la populatia acestor cartiere (109).
Locuinta insalubrä i aglomerata este si un factor cauzal de pros-
tituare precoce ,iar prostitutia la randul ei prin consecintele la care
duce poate fi privita ca un important element etiologic al starilor de
dependen ta la femei. Promiscuitatea in care traesc membrii familiei,
In locuintele neadecuate, lar pe de alta parte dorinta fetelor de a

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 61

evada dinteo astfel de ambianta in cäutarea a diferite distraetiuni,


favorizeazd prostituarea (110).
3. Factorul mizerie privit In totalitatea lui
Mizeria este rezultanta unui numar de elemente etiologice care
dese ori îi cumuleaza actiunea. In general se recunosc trei feluri de
incapacitäti de pe urma cärora ar rezulta starea de mizerie: a. inca-
pacitatea organicä; b. incapacitatea farnilialä; c. incapacitatea eco-
nomica (111).
Incapacitatea organice-1 poate fi dnvocata, drept cauzd a mizeriei,
atunci cand individul respectiv prezintä o infirmitate fizica sau una psi-
hicä, precum i atunci Cand varsta inaintata ori uzura organicA inde-
lungatä de pe urma unui exces deimuncd s'a a privatiunilor Il fac in-
capabil de a subveni nevoilor vietii.
Incapacitatea familialá rezultä in general din elementele etiolo-
gice studiate ea deficiente ale faaniliei i in special din disparitia
capului familiei.
Incaoacitatea economicci ce duce la starea de mizerie rezultd in
special din salarizarea insuficienta a masselor muncitoare. Mai rar
se intamplä ca anizeria sä" se instaleze din cauza unei utilizäri nera-
tionale a sumelor castigate, a risipei, a lipsei de prevedere, a lipsei
de educatie gospoddre'asca a mamei de familie, etc.
Stäri de mizerie economicä sunt create in anumite epoci de fe-
nomenul economico-social cu caracter particular, numit rnnaj.
Atat somajul manual cat i cél intelectual pot crea stari de dependenta,
unele chiar de lung6 duratà. Subalirnentatia, locuinta neigienicä, lipsa de igien6
personará, receptivitatea crescuta" la boli si infectiuni, produz o diminuare a
biologiei individului mergând uneori panä la invalidizare. Copiii, din cauza
conditiilor nefavorabile de ambiantä, suferA o intarziere in desvoltarea fizica
si psihica. Cercelari efectuate 'in Austria, intr'un mediu de someri, au demon-
strat cà oprirea in desvoltarea fizicà aciuce dupà sine o intarziere In aparitia
limbajului si o reducere a capacitat.ii de cuget,are autonoma si de ref.ectie (112).
Mizeria in general, si cea provocatà de stdrile de somaj in spe-
cial, produc variate grade de dezechilibru moral, care la riindul lor
pot deveni factari de dependenta saciara, pentru indivizii respectivi.
Totodata este gräbita desorganizarea vietii familiale.
O constatare importanta este cea asupra cresterii
la tinerii someri si a prostitutiei la fetele in stare de somaj. Cercetäri
efectuate la Berlin, in 1926, au aralat cà proportia de criminali tineri
printre someri este cu o treime mai mare decat in grupele de tineri
de aceeas varstä, dar ocupati in campul muncii (113).
In aparitia stärii de mizerie economicg existä adesea o perma-

www.dacoromanica.ro
62 DR. G. BANU

nenta in/eintuire de cauze si efecte. Factorii etiologici de incapacitate


organica se intälnesc cu cei economici si cu cei de dizolutie familialä,
lar influentele lor se exercita reciproc. Factorul board este favorizat
dc deficienta locuintei si de nivelul minim al castigului. Acesta din
urma, la randul sau, isi gaseste de multe ori explicatia in valoarea
biologicä diminuata a subiectului, in deficientele sale psihice, etc.
In practicä, in mod curent, travaliul 'social pe teren constata ur-
matoarea inläntuire etiologica: boala a pravocat mizeria economica ;
aceasta la randul ei a agravat boala, lar rezultatul final este
deficienta vietii familiale (107).
S'au putut stabili unele relatii ,intre starea de mizerie si factorul
vdrstd. In general copiii intai näscuti sunt crutati, in prima ,timpi ai
vietii, de repercutarile mizeriei, caci chiar in familiile cu yenituri
modeste se poate face fatä cheltuelilor. Cu timpul, nascandu-se alti
copii si deci fan-ilia devenind nurneroasä, lar pe de altd parte si
cheltuelile cu primii nascuti crescând in mäsura in care ei inainteazä
In varstä, se instaleaza dezechilibrul bugetului familial ; toti copiii
menajului sufer de asta datä repercutärile mizeriei: Vine insa un mo-
ment in care capiii mai vá'rstnici se incadreaza in campul muncii ;
suplimentul de castig pe care il furnizeaza familiei restabileste un
oarecare echilibru al bugetului familial. Ajunis insa in varsta adultd
si creändu-si la randul salt familie, individul in päturile ,muncito-
rest mai ales se vede din .nou ,depasit de sarcinile unei familii nu-
meroase; survine apoi o echilibrare temporard a bugetului familial, prin
copii care la randul lor castiga in campul muncii. Odatä cu casatoria
acestora, insä, individul ajims in varsta deficientei fiziologice din
batränete cade definitiv in, starea de dependentä. El a strabatut deci
un anumit ciclu, pe care unii autori 1-au caracterizat astfel : Crescut
In mizerie, individul nu se elibereaza de ea cleat la scurte rastimpuri,
pentru a-si sfarsi viata tot in mizerie" (107). Situatia se agraveaza prin
aceea cä prima perioada a mizeriei corespunde epocilor de crestere si
pubertate, asa incat valoarea biologica a individului poate fi compromisä.
Infaptuirile uneclico-sociale si de politica saciala din ultimele de-
cenii, in special generalizarea institutiei Asigurarilor sociale, au fost
de natura sd atenueze in parte acest ciclu al mizeriei. Totusi, el se
intalneste Inca frecvent.
4. St'drile de inferioritate social& factor de scdderi fizice fi min tale
Cer.cetari mai vechi, reconfirmate prin investigatii recente, tind
sa arate ca indivizii apartinand päturilor sociale cu resurse materiale

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 63

scgzute au de multe ori o valoare biologicg mai redusg. Din punctul


de vedere al staturii, greutgtii, perimetrului toracic, capacitgtii res-
piratorii, fortei musculare, rezistentei la oboseald, apoi in ce priveste
capacitatea craniang, greutatea creerului i perfectiunea simturilor,
s'ar constata o situatiune inferioarg la indivizii sgraci. Uni_i autori
stabilind trei clase de populatie : burghezi bogati, burghezi mijlocii si
muncitori, aratd cg statura i greutatea medie scad dela o clasg la
alta (114).
Cercetari mai vechi, fàoute in Anglia, asupra muncitorilor in varstd de
30 ani, aratasera ea statura lor ramáne cu doug degete si jurmatate si greutatea
cu 14 livre mai scazute decat statura i greutatea bárbatilor de aceeas värsta,
care nu presteaza irisa munca manuala (115).
Mai recent, cornisiunea antropometrica instituita de Asociatia medicará
britanieá impartind popua.atia studiata in 5 clase soeiale, a inregistrat la prima
clasa o staturd medie mai mare cu 3 degete jumdtate (un deget = 2,7 centi-
metri) decat statura medie a clasei celei mai inferioare.
Mai este interesant de mentionat o ancheta antropoxnetrica facuta inca in
anul 1878, la Edimburg. Populatia studiatá a fost impartita in 9 clase sociale.
Statura medie a dasei celei mai superioare detpdsia cu 5 degete (13,5 centimetri)
stattua medie a clasei celei mai inferioare (116).
Conditiile sociale si economice 'ale mamei in timpul graviditätii
influenteazg intr'o mäsurg destul de apreciabilg situatia biologicg a
copilului. Constatgrile sunt numeroase.
La inceputul razboiului mondial trecut, an Fran.ta, fusesera concediate
temporar toate femeile care lucrau in ateliere i uzine. Consecinta: s'au ndscut,
in acea perioadä, copiii ced mai vigurosi. Ulterior, femeile au fost rechizitionate
pentru uzinele de munitii; copiii näscuti au prezentat o statura si o granate
subnormale. Aceasta observatie a fost fácuta de profesorul Pinard.
In cercetärile noastre asupra populatiei muncitoare din Bucuresti, am con-
statat cA eproape in totalitatea ,z.,.azurilor a existat un surmenaj fizic al femeilor
In timpul sarcinii, iar de abia 22% din temei beneficiasera de mai mult de 24
oie repaos anaintea facerii. Consecinta, in ce priveste gradul de desvoltare a
noului-nascut, a fost urmatoarea: 33,9% din copii se nascusera cu o greutate
subnormal:a.

Nu insd clasa socialg ca atare trebue consideratd ca factorul etio-


logic real in provocarda acestor stgri de ,deficientg la copii. O bung
organizatie a ,protectiei materne aduce din acest punct de vedere o
nivelare 'Mire clase: copiE claselor sgrace se nase cu o greutate si o
staturg ale cgror medii sunt aceleasi ca la clasele sociale instgrite.
Se poate insg ca, dupg nastere, situatia sg se inrgutäteascg, prin in-
stalarea din nou a conditiilor de ambiantg nefavorabile. Asa se ex-
plicg de te, la copiii de vArstg scolarg, media staturii si a greutgtii

www.dacoromanica.ro
64 DR. G. BANU

1.a-mane inferioara cand este vorba de copii apartinand clase/or särace.


Cercetari idcute In Statele-Unite au demonstrat aceasta (117).
In totalitatea ei, inferioritatea. canditiunilor fizice ale indivizilor
din clasele särace, inferioritate de natura a crea uneori stäri de de-
pendentä, nu trebue consideratä nicidecum ca o deficienta Irmascuta.
Ea este un factor dobandit, sub inriurirea cauzelor economice si so-
ciale care actioneaza post-natal.
Este de remarcat ca Inca la inceputul secolului trecut a fost formulata, in
mod destul de precis, aceastä Inniurire, de ,catre Vi/lermé (118).
Statura oamenilor denine c-u atdt mal Ina.ltä. cresterea lar se desavar-
seste cu atclt mai repede cu cat rara respectiva este Taca bogata, burla starea
mal generalizata, locuintele, imbräcarnintea si mal ales tirana mal bune, iar
oboselile, privatiunile in copilarie i in tinerete sunt mai atenuate. Cu alte
cuvante, mizeria circumstante/e care o insotesc produc staturile mici
intärzie epoca de desvoltare completa a conpului".
Conditiunile de inferioritate socialä par a favoriza i anumite
scaderi intelectuale. Reamintim, constatärile foarte instructive ce au
fost fäcute cu prilejuI uneia din cele mai vaste cercetäri a valora
biologice (fizice i psihice), In Statele-Unite, Intre 1917 si 1919, asupra
a 42.000 ofiteri si 1.727.000 soldati americani. Intre altele, s'4a relevat
un ,anumit paralelisrn intre categoria saciara careia apartineau su-
biectii i gradul de inteligenta (119).

Repartitia massei examinate dupla Repartitia aceleiasi masse dupà ca-


gradul de inteligenta (procente din tegoria sociala' (procente din totalul
totalul examinatilor) examinatilor)

Inteligente superioare 27% °Jasa independenta i mijlocie 33%


Inteligente rnijlocii 25% Mun.c..itori califican 26%
Muncitori semi-califican si
Inteligente mediocre i inferioare 46% necalificati 41%
Intärziere mintala pronuntatä 2% Indivizi apartinand clasei mizere 3%

Mentionäm i rezultatele examinarii a 13.000 scolari, intr'o regiune


a Anglei, in 1923. Stabilindu-se coeficientul de inteligenta (normal---100),
s'au relevat urmatoarele rezultate (120):
Este destul de instructiv, ca de exemplu perocentul muncitorilor inferiori
e de 41%, lar al inteligentelor reduse de 4610, deci apropiat ; i mai instructiv
e faptul cá procentul indivizilor mizeri e de 3%, iar al intärziatilor min.tali de 2%.
Paralelismul intre gradul de inteligentä i clasa sociala nu poate fi negat.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 65

Coeficientia Categoria sociald a pdrintilor elevilor


mediu de inteligentd
112 Profesiuni libere
110 Mari tomercianti
105 Comerciar* detaiilsti
103 Contra-maestri
101 Muneitori calificati
98 Mineni
96 Muncitori semi-ealificati sau necalifioati
ReducAndu-se categoriile sociale ale pgrintilor numai la doug :
profesiuni nemanuale de o parte, manuale de cealaltd, rezultatele au
fost pentru copii : coeficient mediu de inteligentd 106,6 la copiii din
prima categorie si. 96,6 la cei din a doua.
Ca si pentru diferentierile fizice, nu este vorba nicidecum de o
inferioritate innäscutd a intelectului fa copiii din pdturile sdrace ale
populatiei. Exceptând cazurile tarate, toti copiii, din toate päturile
sociale, prezintd la nastere aceeas ,posibilitate de ,evolutie intele)ctualg
si rpsihicd ipentru mai tdrziu. Intervin inisd ,de timpuriu fectorii acido-
gati, factorii de mediu, de natura sà producg diferentierile i infe-
Chiar in, decursul scolaritätii, la copiii care evolueazg in
conditiuni economico-so0ale defavorabile, se poate constata cum coe-
ficientul de inteligentä diminueazä, atentia de asemenea; o estfel de
cccnstatare a fost fäcutd in colile rurale americane, ai cgror elevi
prezentau de multe ori o scgdere a .amintitului coeficient, cu 10%,
dela vdrsta de 10 ani la vdrst4a de 14 ,ani.
5. Mediul criminogen
Deosebit de faictorii endogeni studiati, tendinta la delicventd
criminalitate este favcrizatd, uneori chiar creatg, de importanti fac-
tori de ambiantd. Criminologia recunceste astäzi un mediu
chimic §i unul social, in etiologia criminalitätii (121).
In compunerea mediului fizico-chimic inträ elemente meteorolo-
gice i geografiCe, asa iricat s'a individualizat o meteorologie si o geo-
grafie criminalg. Variatiiile de temperaturd, presiune barometricd
tensiune electricg par a exercita o anumità influentg criminogenä.
Sinteza acestcr inriuriri se vddeste in influenta anotimpurilor. De-
lictele contra proprietätii ar avea maximul de frecventd lama si mi-
nimul la sfärsitul verii. Crimele contra indivizilor ar fi mai frecvente
vara i tczrrr a, ier etentatele la moravuri ar fi mai rdspandite vara.
Anumite inriuriri de ordin geografic s'ar nota de asemene.a, in
sensul cd existä diferentä intre criminalitatea la orase si cea dela
Acesteldiferente ar fi prcvocate insd rai mult de un factor de-
Dr. G. Barru. Tratat de rriedieing socialà, VoL IIL 5

www.dacoromanica.ro
66 DR. G. BANU

mografic, criminafitatea fiind direct proportionald cu densitatea popu-


latiei.
Constatan i fäcute In Spania, Italia, Germania si Statele-Unite tind
sa arate ca, in interiorul unei aceleiasi tari, atentatele contra indivi-
zilor sunt mai numeroase in provinciile de sud decat in cele nordice.
Uneori locuinta i alimentatia pot interveni, partial, ca factor
criminogen. S'a spus mad demutt, ca locuinta murdara, umedä
intunecoasa, este o cauza de delicventa" (122).
In ce priveste rolul factorului alimentatie, pot predispune la
crima i delicventa, atat foamea ¡Cat i excesul de hra.ná i bautura.
unele boli prin carena (pelagra, beri-beri, etc.) pot predisplune la
crima.
Mediul social joaca un rol etiologic, mai ales prin urmatorii fac-
tori: clasa socialg (criminalitatela este mai raspanditä in clasele so-
ciale inferioare), anumite deficiente in organizarea asistentei (abuzu-
rile cu caritatea publica, lipsa de organizare a timpului liber, incu-
rajeazg uneori la delicventa), mizeria si lenea, in fine räzboiul
consecintele Ilui (desechilibru moral si sexual, avantul luat de spe-
culatiunile financiare i tendinta la imboggtiri ra,pide, etc.).
Mediul familia/ intervine etiologic, in criminalitate, prin: inriu-
rirea relelor exemple (amoralitate, betie, lene i delicventa la pg-
rinti), instigatia directä la acte delictuoase, dezorganizarea caminului
familial (dispariti'a capului familiei, mun!ca mamei in afara de camin,
etc.); in Franta s'a constatat ea 6% din minorii arestati sunt, fie or-
fani, fie copii nelegitimi.
S'a vorbit i despre -un asa zis mediu individual, favorizator al
delicventei i crimei. El ar consta in: cercua prietenilor personali, in-
riuriri periculoase ale mediului sportiv, contagiunea morald in me-
diul de munca, arnbianta de Trebue mentionatg, ca fiind
oarecum profesionalg, delicventa servitorilor (123).
Trebue deosebit, in fine, si un mediu psihologico-social, care
predispune uneori la delicventa i crimä: nevoile artificiale create de
viata de lux, cic;cnirea pasiunilor in societatea moderna, literatura
si presa nocive, teatru i cinematograf.

IV. AIETODELE DE LUCRU IN ASISTENTA SOCIALA

A. Fazele actiunii de asistentä social


Once actiune relativg la dependenti trebuie sg decurga in trei
faze. Prima faz eqte cea a investiga0ei, prin care se adunä o tota-
l'iiate d amanùate a7-upra cazului de dependenVä. Ur-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 67

meaza diagnosticul social, pe baza sintezei datelor obtinute. Intee


a treia faza se institue terapeutica sociala corespunzatoare, cautan-
du-se pe cat pcsibil a se obtine redresarea, inlaturarea starii de de-
pendenta.
Prima faza de actiune: investigatia, este realizata Cu \ajutorul
anchetelor care stabilesc cat mai amanuntit, pa de o parte carac-
terele perscnalitatii dependentului, pe de alta parte conditiunile de
mediu, facandu-se partea cuvenita fiecaruia din aceste doua elemente
in etiologia
Ancheta cuprinde in general patru actiuni de investigatie succe-
sive : interogarea subiectului, cercetarea relatiilor sale cu ambianta In
Inteles restran,s (familia si rudele), cercetarea relatidlor cu ambianta
in inteles mai vast (cercul prietenilor, patronul, etc.), in fine sinteza
cronologica a tuturor elementelor de informatie obtinute (124).
Interogarea subiectului, in asistenta sociala, nu oate In general
decurge dupa o schema' prestabilita, ca in luarea anamnezai clinice
de pildd. In aprecierea cazului de dapendentä, stabilirea unui contact
sufletesc cat mai strans, cu persoana, chiar din primele moment°
ale intrevederii, castigarea increderii sale printeo coruvorbire .abil
condusa dupa regulile psihologice, joaca tin rol mai mare cleat cule-
gerea unui maxim de date obiective. °data' castigatä increderela su-
biectului, ,aceste date sunt furnizate lusor si in numar suficient: datele
personale (cele de stare civila, scolaritate, evolutia stdrii d sanatate
din ccpilarie si pang In momentul anchetei, sfera in care se ,concen-
treaza mai mult efectivitatea i interesele subiectului, etc.); datele
fizice .(greutate, tstatura, star.6a diferitelor aptarate i sisteme); datele
psihologice (in special stabilirea coeficientului de inteligenta); in fine
datele sociale (locuinta, veniturile, gradul de pregatire profesionala,
rElatine subiectului in campul 'munch, adica cu T.,4atronu1 si tomarasii
de munca, relatiile sale sociale, iatitudinea sa fata de problemele re-
ligioase, etc.).
Convorbirea, care nu poate sä se conduca 'clupa un chestionar ri-
gid, va 'iírmari ouncasterea cat mai amanuntita .a persodalitätii su-
biectului, ce trebue menajat in psihologia lui. Convorbirea este strict
individualizata (125); pregatirea ,psihologicd i gradul de experienta
personald a asistentei sociale joacä un mare rol. In ce priveste locul
acestei prime intrevederi cu subiectul, se recomanda intotdeauna do-
rnicilful; numeroase avantaje dedurg din intrevederea acasa: cunoas-
terea precisa a nivelului de viata, cunoasterea ambiantei familiale,
mai mare comunioativiilate i spontaneitate din partea persoanei, etc.
Numai in cazuri excepticnale ea va fi ccnvocata la biroul de asis-

www.dacoromanica.ro
68 DR. G. BANU

tentà; ambianta de oficialitate va constitui insd un factor de stinghe-


rire in obtinerea maximului de informatii. Nu sunt de omis i alte
clemente, in spetà importante : felul de a se prezenta al persoanei
.anchetatoare (tinuta in 'ansamblul ei), apai Idispozitia ei sufleteascá
(asistenta socialá trebue sá concretizeze intotdeaun'a un echilibru psi-
hic desdvärsit, pacientd, incurajare).
Se recomenda*, in general, asa numita conversatie la intdmpiare. Expe-
rienta a arätat c5 aceastä convorbire, dei färd plan precis, läsatd la inspiratia
momentului in ce priveste chestionárile i succesiunea ior, ese cea mai indicatà
pentru a <Mine totusi un maxirn de informatiuni. MentaLitatea, caracterul, impul-
siunile subiectului apar limpede, färä reticentele pe care altfel i le-ar impune.
Dacá chestionärile nu implica' o ordine prestablità, nu insemneazd insä cä
ele trebue s omitä vreuna din cele 4 categorii de informatiuni mentionate :
personale, fizice, psihologice si sociale.

Prima intrevedere cu dependentul trebue sá aibä o dutratà sufi-


cientel. Se admite in general ca nu poate fi utirá deck o convorbire
de cateva ore.
Dupá interogare se trece la cercetarea relatiilor subiectului cu
ambianta in inteles resträns. Este necesar a se avea o intrevedere cu
fiecare membru al familiei, in mod separat. Relatiile acestora trebuesc
'j'Asá intotdeauna analizate cu multd circumspectiun.e, deoarece inteo
mare parte din cazuri sunt total neobiective. Pie cd este vorba
rude care, considerând cá dependentul le discrediteazá in pozitia lor
socialä, neagg starea lui de dependentd, .fie cb: este verba
trivd de rude care in mod voit exagereazá deficientele biologice
econornico-sociale ale individului spre a obtine ,cá't mai mult dela
organele asistentei sociale, in iamandouà imprejurarile informatiunile
obtinute trebuesc supuse unei verificar severe.
Informatiuni mai utile pot fi obtinute prin investigatia in am-
bianta in inte/es mai laTg. Dacd datele obtinute dela prieteni si ve-
cini sunt pasibile uneori de aceleasi rezerve ca i datele dela rude,
In schimb in mediul de munnä al dependentului se pot obtine infor-
znatitmi obiective. In plus, patronii .pot contribui util la opera de
redresare. Acellas lucru in ce priveste asociatiile muncitoresti
(Uniuni, sindicate, etc.), care, pe l'ang6 cá furnizeazà cele mai obiec-
tive date &supra comportkii subiettului si a scklerilor lui, aduc o
contributie efectivä la redresare. Inca Idouà elemente sunt foarte f o-
Jositoare in investigatia asupra dependentului: clerul i membrii car-
pului didactic. Preotii in special, prin posibilitkile pe ciare le au de
a pátrunde in toate detaliile vietii psihice a enoriasilor si prin auto-
ritatea moral 5 ce o exercità, reprezint5 elemente si de informatiune

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 69

si de actiune utild pentru asistenta socialä. In fine, este primordiald


investigatia in rändurile medicilor i auxi/iari/or medica/i. Se reco-
mandd ca niciodatd informatiunile referitoare la starea biologica a
dependentului sd nu fie luate dela el direct sau dela ambianta sa ime-
diatd; chiar cdnd sunt bine intentionati, denatureazd stdrile de fapt.
Informatiunile luate dela personalul infirmier si dela moase pot fi de
asemenea pretioase; mai.,ales in massele ,popul(atiei;'s'a constatat cd,
In pericadele pre-, intra- i postnatald, prin rolul deosebit pe care
11 are in asistarea demeii din massd. i-noasa ,este in mäsurd a obtine
un im'portant numgr de detalii usihologice, morale, economice, pe
'care altfel ferreea nu le desvglue.
A patra si ultima Lazd a investigatiei este sistematiza.reg datelor
obtinute, in ordine ,crono'1cgic i in inldntuire logia O anumit5
pregätirle este necesarà pentru aceasta.
Investigaa serveste in primul rgrid diagnosticului social. Prin-
tr'o Interpretare fustd 'a datelor se poate preciza exact personalita-
tea, situatia economico-sociald i morald, gprIelcum i factorul ficient
care produce starea de dependentd. Principiul asistentei sociale mo-
clerne es-tie ea idiagnostictil sd nu oe limiteze da constatdri, oricat de
precise, ci sd emitd concomitent si sugestii pe planul normativ: re-
dresarea Sau actiunea cea mai indicatä (azil,are, etc.). De aceea coala
americang .in dectsebi recomandä ca un dfagnotsitic social sd cuprindd
elemente asupra stdrii de sdngtate, situatiei economice si modului de
comportare ,a subiectului. Pe baza acestui diagnostic soicial sumar se
elaboreazd planul 'pentru amenoranea ,deficientelor descaperite.
Diagnostilodl socia1 trebue sd fie intotdeauna ciar si precis. El
trebue sd indice etiologia recyld a dependientei, in cazul iconcret, lar
aceastd cauzd reald trebue sd se justifice suficient prin datele inves-
tigatiei. Investigatia este atät de strdns legatd de diagnostic, inat unii
autori lereunesc inteo aceeas fazd de actiune, cdreia trebue ur-
meze tratamentul medico-social al cazului.
La punerea unui diagnostic social trebue sd preintämpindm de
multe ori eroarea curentd de a confunda cauza cu efectul. Se
intampld, inteadevdr, deseori, ca anchetatorul social sd atribue de-
ficienta economicg ce o constatä, factorului boalg, pe când în rea-
litate Icic161 .cauzal a fost altul:_plauperismul este eel care la inceput
a favorizat imbolngvirea, apoi s'a instalat cercul vicios, in sensul
cä boala agraveazg starea de mizerie, iar aceasta la rändul ei inedu-
tdteste starea
Ca si in diagnosticul clinic, se pot constata inteun caz dat
mai multi factori etiologici ; se va cduta insd intotdeauna a se pre-

www.dacoromanica.ro
70 DR. G. BANU

ciza factorul principal, dupa care se vor nota cauzele secundare, in


ordinea importantei. Termenii unui diagnostic social nu ,pot fi plea
generali (de exemplu: pauperism, abandon, amoralitate, etc.). Terme-
nul va fi insotit intotdeauna de detailarea elernentelor individuale,
comportarii cazului individual. etc
In totalitatea sa, un diagnostic social trebue Sal cuprindä enun-
tarea cauzei eficiente a dependentei; enuntarea factorilor accesorii
etiologici, derivati din comportarea individuala; in fine, mentionarea
elementelor 'cauzale mai accesibile uncí terafpeutici soeiale, prescum
si a celor eare se °Dun unei astfel de terapeutici.
Diancsticul social trebue isa fie urrnat de cea de a treia faza
a actiunii de asistenta sociala : terapeutica, totalitatea interventiilor
pentru normalizarea dependentulud, i'ar atunci cand aceasta -nu este
posibil, ajutorarda 1ui adecuata' salt internarea inteo institutie.
Mai putin inca decat in opera de investigatie, s'ar putea adopta
u schema uniforma de actiume pentru terapeuticia sociald. ¡Ea ramane
strfct individualizata. Un acelas factor de dependenta, la doi indivizi
diferiti, reclama tratamente idiferite.
O norma' importanta. care conditioneaza succesul practic, este
de la se aplica masurile de redresare dupa iun plan bine stabilit 'In
intelegere cu subdectul i adaptat cazului individual. Trebue sa se
urmareasca transforrndrea stäria de dopendenta, in una de indepen-
denta socialà, cu un minim de efort si .cheltueli. Pe .cat posibil, su-
biectul va fi readus la Igtarea. economico-sociala 'care se afla Ina-
inte de a se fi instalat starea de dependentä (125).
Un punct principal in terapeutica socialä mai este urmatorul:
se cauta a se folosi pe cat posibil aportul, in redresare, din partea
mediului lambiant, in inteles mai restrans oau mai larg (rude, patro-
nat, organizatii anuncitoresiti, etc.), lar asistenta sociald desavarseste
restul; numai acolo unde ambianta este total absenta' sau deficitara,
asistenta sociala este nevcita a prelua asupra-si intreaga 'actiune de
redresare (125).

B. Asistenta inzrividuali qi asistenta colectivà


Era firesc ca din primele timpuri ale levalutiei asistentei sociale
sa se manifeste mai evident asistenta cazurilor individuale. In masura
In care iirn'portanta familiei, ca lunitate 'creatoare a natiunii, cum si
insemndtatea gruparilor colective de proportii variate, s'au afirmat
mai puterni:c, asistenta colectivcl a trt.cut pe primul plan (126).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 71

i. Norme de lucru pentru asistenta


Industrializarea ce a inceput in a doua jumatate a secolului tre-
cut, multiplicitatea aspectelor de idependenta a individului i adao-
garea noilor factori de deficienta .rezultati de pe urma razboiului
mondial, au fgcut ca sa se desvolte asistenta cazurilor individuale. S'a
icgutat sd se facä fatä cerintelor rezultand din dependenta individu-
lui, uneori fiziologic, alteori provocata de factori adgogati biologici
economici. In modul acesta s'au desvoltat succesiv, ca ramuri sufi-
cient specializate: asistenta iopiilor de prima varsta, asistenta presco-
larilor si a seolarilor, asistenta deficientilor morali, asistenta debi-
lidor rnintali si a epilepticiloir, asistenta bolnavilor mintali, asistenta
infirmilor imotori i ai organelor simturilor, etc. Un personal specia-
lizat pentru fiecare din aceste ramuri, a luat Map : de exem,olu, in
Statele-Unite functionesza Child welfare worker",Psychitatric so-
cial work", Probation and institutional workefr", etc. Si in Germa-
nia era pang in lultimul timp raspandit sistemul,persOnalului de asis-
tenta seciald specializat dupä natura cazurilor ihdividuale : personal
pentru asistenta infantalg, pentru .asistenta tuberculosilor, asistenta
saracilor, asistenta scolarilor, etc.
Asistenta cazuriloir individuale este netagaduit utilà. Fiecare
din elementele specializate care lucreazg in acest idomeniu cautd sg
cunoasca in anod ¡cat mal complect pe Subiectul asisiat ; investigatia
se face atat asupra earacterelor persoanei psihofizice, cat si asupra
caraoterelor ambiantei. Se urrnareste, pe cat posibil, o armonizare a
factorilor economico-solciali cu .caracterele individuale Lie dependen-
tului si de multe ori poate rezulta de aoi un plasament adecuat al lui,
In campul muncii si al vietii sociale.
Tot ca o forma a asistentei cazurilor individuale intervine asis-
tenta bolnavilor internati in spitale. Boala reprezentand in primul
rand o compromitere a echilibrului fizic si moral, nu exista problema
medicala individuala care sa nu-si aiba un rasunet social, ir cat
timp un personal calificat in campul asistentei sociale nu va furnisa
medicului informatii asupra ambiantei economico-sociale a bolnavu-
lui, sfortarile curative din partea comului medical nu pot da rezul-
tate totale (127).
A, istenta individuala trebue säepuizeze, in opera sa de invest-
gatie, toate sursele de tinformatiuni, oricare war fi natura dependentei.
Pe baza lor se pune diagnosticul biologic si cel economic; când este
indicatiunea, se pune diagnosticul moral, psihiatric, etc. Tera'peutica
sociala este institulta in conformitate cu aceste date.

www.dacoromanica.ro
72 DR. G. BANU

Instrumentul practic de actiune este serviciul social al cazuri/or


individuale, notiunea individual" fiind luatá intr'un inteles foarte
larg. Individul este asistat in interiorul Tolectivitatilor care ii for-
meaza ambianta in diferitele imprejurdri ale vietii : familia, scoala,
tlibunalul de copii, spitalul, tinstitutille psihiatrice, etc. Serviciul so-
cial individual devine astfel o forma' de actiune care se exercità asu-
pra oricdrei persoane ale cdrei nevoi TnateTiale si spirituale surut In
deficient5 (128).
Este dela sine inleles ca seeastA actiune poate imbräca forme vgriate
Ea este chemata a asista ferneile lipsite de sprijin, copiii lipsiti de &u' nin, ado-
lescentii in timpul uceniciei, menajurile in stare de disolutie morara', etc.
Pentru copiii de scoala, s'a initiat In unele tari serviciul social scolar prin
actiunea institutoarelcrr vizitatoare. In Statele-Unite ele functioneaza inda' din
1906, fi:nd numite vizitatoare ale familiei i colii". Acest personal faloseste la
maxLm actiunea de influentare morará asu,pra parintilor, obtine colaborarea lot
la redresarea copilului, asaneazä ambianta fizica i moran a elevului, etc. (129).
O formA interesanta de asistenta a caztuilor inciividuale este reprezen-
tata de politia femininci sau brigdzi/e feminine de politie, care supraveghiaza
copiii, in viga extrascolara, pe strazi, in parcuri, in localuri publice, etc., pre-
cum i femeile.
Politia femininä exercita multiple actiuni: supravegherea localurilor pu-
blice pentru protectia femeilor si a copiilor; investigare In once imprejurare in
care sunt implicate sau interesate femei; rol de auxiliara a politiei propriu zise
(perchezitie, escora, interogatoria
Politia feminina functioneaza In numeroase tari: Anglia, Germania, Tärile
Scandinave. Olanda, Elvetia. In ultimii am a fost introdusa si la Paris, cu bune
rezultate (129).

Asistenta sociald individuará cuprinde de lapt totalitatea meto-


delar care desvoltà personalltatea. adaptand, in mod rational si indi-
vidualizat. omul la ambianta sa imediatä (130).
Acest scop poate fi realizat prin : a) comprehensiunea iindividua-
litàtli si a caraoteristicilor sale personale ; b) coMprehen-
siunea înrîuririllor. primejdiilor si resurselor pe kcare le poate oferi
mediul social ; c) actiunea directa a mentalitätii evoluate a perso-
nalului de asistenta socialá, asupra asistatului; d) actiunea indirecta
asupra mediului social.
Serviciul social .colar are drept obiective mformarea scolii asu-
pra mediului in care träeste copilul i asupra posibilitätilor de edu-
care a aicestui mediu ; ajutorarea elevilor sdraci ; captarea interesu-
luti si a colabcrArii parintilor la travaliul colar; redresarea morará
a copilului i stimularea la el a sociabilitáltii.
Serviciul social psihiatric isi aseste justificarea in urmätoarele
consta tari din fiecare 25 indivizi (in populatira globald), unul suferä

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 73

de turburäri mintale sau a suferit intr'un moment oarecare al vietii ;


3% din populatia globald prezintd anomalii de caracter si de com-
portare; 15% din populatie ar prezenta un grad de inteligentd sub-
normald (130).
Serviciul social pe leingd tribunalele de minori exeroitd in gene-
ral o actiune tutelard asupra minorilor ce-i sunt incredintati de ca-
tre magistrat
Serviciut social de asistenta' judiciarcl civilei este o formà inte-
resantd de actiune practica'. infdptuita pentru prima cara la Bruxel-
les (130).
Szapul acestui serviciu este de a lämuri pe avocatii insärcinati Cu asis-
tenta judiciarä gratuita, asupra situatiei reale a partilor in caua In al doilea
rand, ajutorarea justitialailor in as.eptarea solutionärii definitive a procesului.
S'au mai [individualizat forme de asistenta' sociald dupd variatii
featori de dependentd care pot surveni : un serviciu social al cdldto-
rilor (iin special fetele tinere i emigrantii), unul al strAinilor, altul
al victimelor catastrofelor, etc., chiar un serviciu social al Muntelui
de pieta:te (ajutorarea asistatilor care recurg la serviciile acestei in-
.stitu
Asistenta cazurilor individuale, privitd in tatalitatea ei, trebue
sä acorde multa' atentle si stucliului ,comportdrii individului fatd de
diversele adversitäti ale arnbiantei. Pentru acest studiu, personalul
de asistentd saciará va face dpel la resursele meclicinei, psihologiei
sociologiei (131).
Acolo unde lipseste asistenta socialä individualizatä, se constatä
-serioase deficiente: infirmii motori, tuberculosii, etc., care pardsesc
institutiile de curd, nu sunt recuperati pentru sdcietate ; detfectivii
organelcr simturilor i deficientii mintali ramdn neutilizati in acele
ramuri de municd in care ar putea aduce unele foloase ; cersetorii,
vagabonzii, condamnatiii eliberati, nu sunt readaptati vietii pro ducti-
ve ; pauperii nu sunt ajutati in mod rational.
Serviciul social al cazurilor inclividuale, dupd conceptii recente,
tiebue sà urmdreasfcd in primul rând a intelege pe individ cu psiho-
logia lui i aceastà comprehensiune sd-si aibd repercutdri ata't de fa-
vorabile asupra personalitalii interesatului, incdt acesta sä devinä
un colaborator al actiunii de asistenta' sociald. Asistatul se va simti
eliberat de o serie de responsabilitäti care, in situatia in care se era',
ar apdsa prea greu asupra lui. El afld, cu ajutorul serviciului social,
mide poate gàsi resursele de redresare cele mai adecuate (educative,
mecDcale, religio ase, in câmpul muncii, etc.).

www.dacoromanica.ro
74 DR. G. BANLY

In Statele-Unite pregatirea, in verierea asistentei sociale a cazu-


rilor individuale, se face cu =lid grijd. Cursuri speciale functionea-
zä, precum si stagii de practica, pe care le urmeazd studentii in me-
dicing, in drept, in teolog,ie i asistentele sociale (132).
Serviciul social al cazurilor individuale aduce o reald ,contribu-
tie la progresul i buna starea societatii organizate, dintr'un intreit
punct de vedere : a) prin tratamentul social individualizat, readuce in
colectivitate elemente care altfel ar ramäne definitiv excluse din viata
noimala; b) contribue la cunoasterea stiintificä a cauzelor de nea-
daphre dintre individ i ambianta ; c) asigurd ,continuitatea asisten-
tei i okra baza documentara pentru reformele sociale si medico-
sociale (132).
2. Norme de lucru pentru asistenta colectiva
a. Pentru asistenta familiei
Asistenta colectivd se referd in primul ränd la unitatea sociolo-
gicä de baza pe care o constitue familia. In al doilea rand, la grupdri
de mdrime variatä.
Asistenta faaniliala este, pentru autorii contimporani, i o meto-
da de lueru, si o forma' de actiune practica de redresare medico-so-
cialä (126).
Ca metoda, se caracterizeaza prin aceea cà obiectivul nu mai
este constituit de individul ca atare si de starea /ui de dependentä,
ci se urmareste permanent corelatia dintre individ i unitatea fami-
hard al carei component este. Repercutärile dependentei individuale
asupra familiei, preeum i rolul deficientelor familiale in provocarea
scäderilor individuale, sunt studiate cu deosebita atentie.
Ca forma de actiune i de organizare, asistenta familialä se ca-
racterizeazd prin aceea ca totalitatea travaliului social este incredin-
tata unei singure persoane calificate. O singura persoand isi asumä
räspunderea tuturor masurilor de redresare socialä a unui numär de
familii, inteun sector anumit, de obicei de intindere mica.
Necesitatea asisterrtei familiale, incredintatä pe Cat posibil unei
singuie persoane, a decurs din constatarea ce s'a facut, in primele
doug decenii ale secolului curent, ca intre numeroasele organe spe-
cializate, fiecare actionând asupra individului depen.dent i numai pe
o anumita problema, nu se poate realiza o colaborare perfectä". Actiu-
nea ramane divergentä, mäsurile luate de diferite organe inteo
aceeas familie se contrazic chiar uneori, iar individul este tratat
inti'un mod oarecum abstract, neluandu-se in searna conexiunile lui
firesti cu ambiant a familiala.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 75.

De al4e1, in Germania, inca in 1908, s'a manifestat, in provinciile


de vest si la Berlin, tendinta de a se trece aela asistenta iridividuala si prea
specializatä, la asistenta familiei. La Diisseldorf, Worms i alte :ocalitati s'au
notat astfel de orientdri. Ele au ramas ins.1 de o importantá pur locala.
Dela 1925, si Cu mai multa intensitate dela 1933, se organizeaza
in Germania asistenta fam.iliei. Modalitatile sunt diferite si ele tin
seama de marimea locaLitatilor si de situatiunile speciale care se pot
ivi. Uneori asistenta familiei este infaptuita sub forma ei desavar-
sita, : asistenta sugarului, a tuberculosului, a copilului de scoa-
asistenta economic5, etc., sunt reunite in mana unei aceleiasi per-
soane, pentru o aceeas familie ; o astfel de asistenta este indicata mai
ales in localitatile urbane mici mijlocii, ca i in mediul rural.
Intr'o a doua modalitate, asistenta familiei este in majoritate
unificatd, ramanand ca numai asistenta tineretului sa fie facutà de un
personal specializat; acest sistem functioneazd in Renania i in Westfalia-
Intr'un al treilea sistem, se lasa latitudinea ca, in cadrul asisten-
tei famihale unificate, sa se institue totusi asistente specializate, in
eazurile cu deosebire grave ; astfel se procedeazd de exemplu la
Hamburg.
In fine, dupa un al patrulea sistem, care functioneazd la Berlin,
asistenta formelor de dependentä biologica ramane incredintata unor
organe speciale ; restul formelor de asistenta farniliald este concen-
tr at inte o singuirà mand.
S'au relevat in ulitimul timp netägaduitele avantaje pe care le
prezinta' asistenta familial:a. In primul rand, se irealizeazd economie-
de personal si de eheltueli. In al doilea rand, personalul de asistenta
sociald lucrand pe sectoare mici (un sector cuprinde un numar limia
tat de familii, incredintate urei singure asistente sociale) se facili-
teaza cunoasterea amänuntità a cazurilor si sesizarea lor precoce. In
al treilea rand, avantaj foarte in-rportant : dependentul nu este supus
la repetate interogatorii, din ,partea numeroaselor persoane speciali-
zate care se perinda ; psihologia Ii este menajatd, increderea in asis-
tenta sociald unica creste. In fine, mecanismul administrativ
scriptic este mult simplificat : nu mai exista numeroase dosare pen-
tru o aceeas famine.
0 parte din autori admit astazi, ea indicatä, o asistentä indivi-
dualizata si pe specialitdti, numai in unele sectoare ale marilor orase
numai pentru domenii definite : venerice, toxicornani, elemente
asociale (126).
Netagaduit CA, in practick asistenta familialä, realizata de o sin-
gura persoanA, intampind dificult5ti. Persoana respectiv5 brebue s5,

www.dacoromanica.ro
76 DR. G. BANU

poseadd o pregätire din cele mai complete, a3upra unui complex de


probleme : sanitare, sociologice, econcmice, educative, etc. De ac-ea
sunt i numerosi adversari ai acestui sistem (133).
Alternativa: a.sisterità exclusiv Íarnilialä sau exelusiv individual, a
cut obiectul unor numeroase d.iseuii, in Germania, in anii 1925 si 1926, sus-
tmandu-se 26 In tot cazul trebue sl se lase o anumità parte in familie Si
formeler de asistentä individualä specializatd (134).
O experientd interesanta a fost facuta in anul 1920, in cartierul
East Harlem, din New-York (135).
S'au ales cloud grupe de populatie, asemanätoare in ce priveste
situatia eccnomico-socialä i egale in privinta cifrei populatiei si a
.suprafetei pe care locuesc. Unui grup i s'a aplicat sistemul numit gene-
ral, adica al asistentei familiale printr'un organ unic, iar celuilalt grup i
s'a aplicat sistemul asistentei individuale specializate. S'au .constatat
avantaje cu primul sistem, cantitative ca # calitative. El a ingaduit
vizitarea unui numär mult mai important de familii si de indivizi,
intr'un rästimp dat. Contactul cu populat-ia dependenta a putut fi mai
intens, deckt in asistenta individuald i specializata, unde o bunä
parte din timp este dedicata activitatii scniptice. In fine, s'a constatat
ca in sistemul de asistenta familialà castul unei vizite revine la 0,89
dolari, pe cand in sistem.ul de asistenta .specializata el este de 1,23

b. Pentru asistenta unor grupuri mai mari


Sunt necesare uneori actiucni de .redresare sociald de mare inte.n-
sitate, exercitate asupra unor grupuri de populatie, printeun perso-
hal cu deosebrire calificat care ii la iresedinta definitiva chiar in mij-
locul asistatilor. Astfel de infäptuiri poartä numele de : centre civice
Eau rezidente sociale, infaptuire caracteristica tarilor anglosaxone.
Se pot mentiona : Toynbee Hall din Londra, Huill House din Chicago,
Henri Street Settlement din New-York. Conceptia a gäsit aderenti
# in tarile latine; autorii mentioneazd Les oeuvres du moulin vert".
din Paris (128).
Prima siicea mai importantä rezidenta socialä este Toynbee Hall,
din Londra.
Un pastor, Barnett, dupg ce si-a exercitat misiunea vreme inde1ungat5
cartierul Londrei cu populatia cea mai mizera : cartierul Whitechapel, a ajun=
la concluzia c4 cea mai efectivA me:od5 de asistentä constructivä pentru sAraci
este de a trai in mij/ocu/ lor.
In 1884 acest promotor a intemeiat o institutie de redresare, In plin car-
ter, in care si-a Cuat äomiciliul irnpreung cu sotia sa. TrAind zi de zi In
populatiei asistate, au ajutorat-o material, i-au fäcut educatia

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 77
preventiva, au contribuit la redresarea ei moral. In anul 1899, Miss Ju.ne
Adams a 1ntemeiat la Chicago, institutia Hull House. Scopuil a fost astfe: er.un-
tat : a crea un centru de viata civicd i sociala la un nivel ridicat, a insttui
intretine opere filantropice si educative, a studia i ameliora conditiile
v)atä ale populatiei muncitoresti i mizere (136).
Un grup de 50 persoane cu pregatire universitard ii au resedinta perma-
nentä in cartierul deservit de Hull House. In plus, 150 persoane Cu activitate
benevolä locuesc o parte din timp tot in acest cartier. Ins.titutia este un vast
centru de redresare social& a unei populatii medii de 9000 suflete. Se institue
cursuri. conferirte, concerte, sedinte de culturà fizick Functioneaz5 o biblio-
tecä, un restaurant, institutii de reunire pentru tineri, ladrbati, femei, o easä
de economii. o cresd, /AL ateliere pentru someri, pensiuni familiale, etc. etc
In totalitatea Ior, aceste rezidente scciale sunt centre de asis-
tenta constructiva printr'un complex de actiuni care fac fata tuturor
aspectelor vietii cclective ale unui grup determinat de populatie
asistabiliá
S'a cautat sä se aplilce acest sistem i in mediul rural. Aci sunt
preferabile caminurile de serviciu social, realizari de proportii mo-
doste, cuprinzand o sala de lectura, una de corespondentd, o biblio-
teca, bai, sala de distractii. Ceeace este important de indeplinit, este
actiunea pregatitoare tprin care se castiga increderea populatiei fat.c.
de aceste realizari (137).
Deorsebit de institutiile mentionate, se obisnueste a se plasa in
cadrul asistentei sociale colective, i serviciul social in industrii. El
consta in numeroase actiuni preventive si sociale in favoarea
(viz;ittarea fanailiibor, educatia igianicä, amenajari medico-
sociale in indnta uinei, suipravegherea arariului de munc5, capi-
tolul alimentatie, instruirea municitorilor prin biblioteci, etc.), incre-
clintate de preferinta unei asistente sociale cu pregatire specialä, nu-
mita supraintendentä de uzinä.
Unul din obiectiveile principale ale serviciului social In industrii
asistenfa materno-infantitä, iar una din institutiile caracteristice este cresa.
S'a reraarcat insä in ultimul timp ca nu cresa reprezintä idealul. Mai curänò
ar trebui ca-eate astfel de conditiuni de ambiantä In mediul familial al num-
citoarei, incát in anotimpul friguros de pildl copilul sä poatà fi mentinut
in bune conditiuni la domiciliu. In general de altfel, aztiunea principala a ser
viciului social In cämpul muncii trebue sà se exerc.ite In ambianfa fa:mí/Jala, c
muncitorului (138).
Asistenta socialä in campul muncii trebue s'A cuprinda totalitatea
mäsurilor i amenajArilor necesare pentru a asigura o evolutie nor-
malä tuturor celar care lucreaza inteo anumitä intreprindere, pri-
vatä sau publica (139).

www.dacoromanica.ro
78 DR. G. BAND

Intr'o prima' perioadd de evolutie, adicd inainte de rdzboiul mon-


dial 1914-18, servriciul social al intreprin.derilor cduta in special sa
aplice mdsuri de igiend, sá organizeze cooperative de consum, can-
tine, case de economie pentru muncitori i sá amelimeze factorul 1O-
cuintä. Dupa räzbodu, serviaiul social si-a indreptat atentia asupra
favorizdrii evolutiei fizice a muncitorilor, organizdncl sporturile,
minurile de intremare, etc.; dal- totadatä s'a luat in considerare o
lature extrem de importantd, i anume actiunea educativd i peda-
gogicd asupra muncitorimii, spre a stabili o adevdratd carnunitate de
muncä in in.teriorul fiecdrei intreprinderi. Asistentele sociale din uzine
si intreprinderi capätd o serioasd ,pregdtire in pedagogia sociald si a
muncii; in Gerrnania ele luoreazd in permanentä colaborare feu partro-
natul si cu frontul german al munch, precum i cu organizatia Kraft
durch Freude", cu asociatia Mama si copilul", etc. Printr'o actiune
concertatd se inldturd toti factorii de discardantd dintre municitori
ambianta de muncä, factori care in ultimd analizd creazd majori-
tatea stdrilor de dependentd (139):.
Cifre statistice au putut pune in evidentd foloasele, pen.tru pro-
ductie, rezultate din functionarea serv-dciului social. S'a evaluart, in
Statele-Unite, cd in mina introducerii serviciului social in uzine, acci-
duntele au scdzut ,cu 47%. nurndrul zilelor de muncd pierdute a sea.-
zut cu 59% si productia s'a urcat cu 19% (140).
In Anglia Health of munition workers committee" a constatat
dupá amenajarea unui numdr de cantine muncitoresti, num.drul zile-
lor de muncd pierdute a scdzut cu 50%.
Considerand avantajele serviciului social pentru productie, intreprinderile
nu ezità a investí sume importante pentru acest serviciu. Intrepoinderile mi-
niere din Alsacia au cheltuit, in 1931, cu serviciul social, o sumA care reprezintä
32% dn totalul salariilor (141).
1Serviciul social in intreprinderi (serviciul social industrial) a luat
o extensiune destial de mare si in Franta, unde s'a intemeiat incä din
1917 Asociatia supraintendentelor de uzind si de servicii sociale. Un
prim obiectiv al acestei asociatii este pregdtirea unui corp de femei
capabile de a conduce organizatiile de asistentd socialä din intreprin-
derile publice si private, in special in uzine. La 1 Martie 1939 functio-
nau in Franta aproape 300 supraintendente de uzind, pentru a cdror
pregdtire profesionald s'a intemeiat in 1920 qcoa/a Asociatiei suprain-
tendentelor (142).
Aceastà scoará preparä doua categorii de elemente: a. cele cdrora li se
cenfera dolma de stat, de asistenta s^cia a, dupä o durata de 3 ani a stuiiilor.
b. cele ca'rora li se conferá diploma de supraintendentá de uzin6, dupá studli

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOMALA 79

de vecializare in igiena muncii, boli profesionale, legislatia muncii, psihoteh-


nicg, orientare profesionala, reeducare profesionaqg d asigurari sociale.
Activitatea su,praintendentei de uzinä a fost bine precizata in
Franta. Schema generarà este urmatoarea : organizarea ingrijirilor de
urgenta, organizarea tehnica a infirmerillar de uzina, coaaborarea
ailituri de medic la organizarea medicinei preventive, organizarea
repaosului, serviciul factorului uman §i educatia igienica (143).
Servicial social a .fost introdus in variate intreprinderi, deosebit
de cele industriale. Astfel, tot in Franta el a luat o extensiune destul
de mare pentru personalul societatilor de asigurare (asigurarile pri-
vate, nu asigurarile sooiale). Se urmäre§te redresarea familiei func-
tionarilor, ridicarea biologica, securitatea mutualä prin favorizarea
economiilor, perfectionarea instructiunii de specialitate, ameliorarea
lacuintei, pmvenirea accklentelor, etc. (144).
O m'asura interesanta este organizarea cunsurilor de perfeetionare in
materie de asigurtri si de actuariat, pentru functionari. Serviciul social a cr-
ganizat astfel de cursuri la Institutul de stiinte financiare si asigurari din Lyon,
iar da Facultatea de drept a creat o catedra de dreptul asigunirilor. In C.etatea
Universitara servicit4 social a amenajat un numar de camere ciestinate fiilor
agentilor de asigurgri, care vin sg-si faca studiile la Paris (144).
Deosebit de servriciul social in intreprinderi, avem a ne ocupa
de asistenta saciala in institutii inchise: orfelinate, colonii de bolnavi
azile de infirmi, azile de bátrâni, etc.
In instlitutilie pentnu iriiniorii atmenintati (seo*dñn anblianta
defavorabala) serviciul social aduce foloase foarte rnaTi. In institutiile
americane se obilnuete ca minorele moral abandonate, delicvente,
etc. s5 fie grupate fin institutii cu sistemul pavilionar, fiecare igrup de
asistate fiind supuse regianfului de viga cat mai apropiatä de cea
familiala; conducerea o are cate o mamá" (145).
Organizarea serviaiului social pe langä orfelinate a facut ca re-
gimul depenclenti sa fie astazti mult superior regimului de
altädata.
inca in 1850, In Anglia, s'au ridicat proteste contra orfelinatelor--cazarmä,
care separau total pe acesti dependenti, de viata socialä. Atunci s'a procedat la
crearea primelor village homes" san cottage homes", grupuri de case situate
la tara si unde otíani.i duc o viga familiala, sub conducerea unui menaj de
educatori. Se constitue adevarate nuclee de viatä ,colectivg : scoalä de bäeti,
scoala' de fete, biserica, s'AH de cultura fizick ateliere, infirmerie, locuinte pen-
tru personal. In fata fiecarei ease este cate o gradinä mare, iar Indaratul erg-
dirii sunt parcelele de grading pentru copii si terenurile de jocuri (146).
s'a trecut in torna la organizarea rimel fouane mai avansate a servioiului
social al orfelinatelor, creandu-se scattered house", case pentru orfani situate

www.dacoromanica.ro
80 DR. G. BANU

ch,ar In mijlocul populatiei localiatdi respective; orfanii ii ciuz viata in mij-


locul satu:ui, In aceleasi conditiuni ca si restul populatiei; fiecare casd pentru
orfani este destinatd unui grup de 10-15 copii (146).
In Germanla se urmareste, in ultimul timp, o adevanatä educqie
sociald a unor patturi cat mai.largi de poprulatie. Sentimentul apar-
tenentei la colectivitatea nationald si al raspunderii ce decurge de
ad, este cultivat si la dependenti si la restul populatiei. Principiul
fundamental eJte: elementul valid ciare nu se valorifica in cadrul
comunitatii nationale, se exclude singur din aceastä comunitate: de
asemenea se lexolude cel care nu-si insuseste dorinta de ,ajutorare
sacrificiu pentru subiectul scos Sara yola lui r din icampul
sociale, deci pentra dependent (147).
Este important de mentienat i faptul ca s'au ,constituit in .unele
tari, organizatii profesionale ale personalului care lucreaza in campul
serviiciuldi social. Altfel, in Franta, functioneaza, din 1922,iAssocia-
ton des travailleuses sedales". Aceasta asociatie poseda o casa' de
ajurtor, pe baze mutualiste, pentru board si batranete, studiaza ches-
tiunile profesicnale, )organizeaza concursuri si burse.

C. Invortanta studiului psihologic al individului si al mediului


In actiunea de asistenta sociala trebue sä luam in considerare atat
psihologia individului, cat si a unor meclii de viata colectiva teu tra-
saturi destul de caraeteristice: se poate delimita astazi, de exemplu,
un mediu nauncitoresc, unul functionáresc, altul rural, Retare cu
particularitatile sale psihologice, rezultanta a conditiilor economico-
sociale.
1. Elemente de psihologie individuala
Cunoasterea anumiitor manifestari psihologice ale individului
este importanta in primal rand pentru personalul de asistenta sociala
care acticneazd asupra dependentilor din cauze biologice. Asistenta
sociala este menita tocmai a suplini deficienta actiunii pur medicale
In acest sens, stiut fiind ca adesea interventiile curative din partea
personalului medical neglijeaza laturea psihica i spiritualä a bol-.
navului. In Statele-Unite aceasta carenta a corpulut medical ajunsese
la un mcment dat zeat de more, clovsndentul din cauza biologice
forma intru atat un simplu obiect de studii si aplicatii terapeutice
standardizate, incat reactiunea masselor a luat forme exagerate: au
luat nastere vaste asociatiuni, precum Christians seience", care
vrand sa promoveze exclusiv laturea psihologica i spirituala in actdu-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 81

nea de vindecare ajunseserd s'A incurajeze toate elementele sarla-


tanismului mdical (148).
Asistenta socia16, printr'un personal calificat, trebue s'A sesizeze
amelioreze ce-ea ce s'a mama elementul mintal al bolilor"; des-
considerarea acestuia poate crea star serioase de dependen. Studiul
tratamentul social al ace.stui factor mintal este necesar nu numdi
In bolle mintale i nervoase caracterizate, ci mai ales in repercu-
tdrile mintale ale unor afectiuni organice : tuberculoza, arterioscle-
rozà, afectiuni chirurgicale, nevrozele traumatice si viscerale. Aceste
boli au o influentä realà asupra psihicului; turburdrile psihice addo-
gAndu-se la efectele leziunii organice, pot grabi invalidizarea bol-
nav-ului.
Destul de frecvent, la tuberculosi, in stadiile avansate ale bolii, desechi-
librul psih:c reprezinta un element tot atat de gray pentru pronoFtic, aa i
lezirunea bacilara. Teama de viitor, descurajarea, starile de agitatie, preocupa-
rea obsedantä de soarta membrilor familiei, etc., contribue vizibil la inrautäti-
rca stàrii organice si grabirea invalidizarii.
$i In tuberculoza, si in celelalte boli cu repercutäri psihice este fundamental
ca personalul calificat de asistenta sociala sà restabileascd un anunrit echi/ibru
psiho/ogic al individului. O permanenta adaptare a actiunilor, la psihologia indi-
viduala, este necesark i acest lucru poate fi infäptuit cu succes numai de catre
asistenta socialä cu suficientá pregatire psihologicä.
Netagaduit, asistentei sociale i se cer anumite calltäti de räbdare, tact
!mete psihologica. Nevrozele functionale, starile denumite in g-neral neuras-
ten'e i psihastenie, isi au de multe eri la baza diverse aprehensiuni,
eic., elemente de desechilibru in subconstientul individului, cu bactiune repetata
s, obseclan a. Stari de derpendenta pot rezulta in cele din urma de ad, Cu atat
mai mult cu cat boinavul neglijelaza tratarea stárii fizice, dar alteori zade prada
. an'atianismuluj medical.

Asistenta sociald trebue sfl studieze Cu grijä interdependentele


psihologice dintre persoana asistutcl qi ambiant a sa in cerc restrdns.
Membrii familiei, prietenii, tovaràsii in câmpul muncii, adesea bine
intention,ati, nu fac insä decdt s'A exagereze stärile de dezechilibru
psihic al individului.
Trebue.sc descoperite, in cazul concret, anumite carente ale psi-
hicului intelectului, care provoacei qi intretin pauperismul.
Urril din promotorii asisten-tei sociale, Richard C. Cabot, afirma Inca In
1919: .,Scader le m:ntale imi apar, pentru majorit)atea cazurilor sociale, zazi
,.importante inca decat saracia î scaderile fizice" (148)
Lipsa de adaptare a individului la ambiant5 isi are adesea on-
ginea in elemente de structur5 psihic.A. Se intalnesc indivizi c'Azuti
In dependen12A, numai pentrucä nu si-au insusit realitatile vietii ;
Dr. G. Banu. Tratat de resdidnd sociell, Vol. Ea. 6

www.dacoromanica.ro
82 DR. G. BANU

structura lor psihica Ii face sä rämana straind de aceste realitäti.


Chiar cand se incadreaza In camtp-ul munch, rru dau decat 25% amn
randementul care ar fi normal.
In etiología unor stari de dependenta se regaseste ce ea ce s a
numit imobilitatea industriare. Dei structura psihica a subiectu-
lui nu este de loe potrivita genului de munca' pe care si 1-a ales, el
continua totusi sa ramang indefinit in profesie ; randementul este
rnediocru, retributia minimala, pauperismul se instaleazd.
Prin contrast cu aceasta categorie, avem pe aceea a instabidilor
psihici. Subiectul nu rämäne niciodata, intr'un acelas loc i intr'o
aceeas ocupatiune, timpul suficient spre a se valorifica.
Autorii care s'au ocu4pat de aceastd problernd, au arätat ca de obicei
ciimpul munch, dupä o nrimä fazd in care situlatfunea evolueazä multumitor
pentru psihicul indivduiui, survtine o a doua fazd caracterizatä prin dif cultati
de adaptare: faza de depresiune sau negativd. Tre'oue asteptata" instalarea
celei de a tre.a faze, definitive: perioada pozitivd, de afirmare i incadrare
11E15, in ramura respecivd. Ori, instabilii nu as.eaptd niciodatd aceastä a trela
fazd. De aceea ei schimbä des ocupatiunile i locul de muned; c5stIgul este mi-
devin in cele din urrnä ciependenti din punctul de vedere material.
Aoeasta a fost in.stabilitatea numita industriala (148).
Deosebit, se constatä instabilitätile mintale i emotionale ; inch-
vidul nu se adapteaza nici mäcar meiliului in inteles restrans, adica
familiei ; acte de violenta se produc, viata familiala se desagrega'.
Instabilitatea psdhica in varsta adolescentei este mai putin grava,
deoarece in general este transitorie. Cu cat persoana inainteaza in
varsta, cu atat instabilitatea este de un pronostic social mai gray.
Importantä este urmatoarea constatare a autorilor cu experienta
in domeniul travaliului social: psihologia si mentalitatea individului
pot fi redresate de multe ori. Factorul interdependenta umand" joaca
un rol destul de important. Ceea ce numim constitutia mintalä a unui
individ, nu se cornpune in realitate numai din elemente inascute, fatale
deci ; alaturi de ,acestea intervdn, cu rol dominant adesea, experien-
tele i relatiile sociale, de natura a modifica intr'un sens favorabil
caracteristicile psihologice innascute. Mentalitatea umanä nu este
nicd fixä, nic inalterabilä, afara de cazurile de anomalii i boli
aceastä mentalitate träeste, creste, se modifica', ramane
sugestiilor venite din a_farä, iar prin puternicile impresii furnizats
.,de rnediul exterior se pot forrna noi obiceduri" (149).
Pentru tra%-a:iul practic al asistentei soczle, travaru de redresare,
valabLe unele adevdruri formulate de cercetatolii p.hologioi con-parate. Dup5
acestia, din intreara serie anirnald, omul ar fi acela pentru care factorii

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 83

logici ereditari conteazá mai putin, In sensul dà printr'o actiune ciirijatá ,fec-
tele acestor factori pot fi mult atenuate. Si intr'adevär, omul are cea mai lungS
percloada a copilariei, periolada de permanenta achizitionare de noi comportar'
de posibilitáti pentru modificarea in sens favorabil a carac.erelor psiholog:ce
ereditare. Totodata, omul ramane cel mai susceptibil impresiunilor exterioar-:.
De aceea, s'a spus ca pe taran.' psihologic omul poate in bund parte sup/ini
natura (150).

Studiul psihologic al individului dependent, sau amenintat de o


stare de dependenta, trebue sa fie cát mai complet. Se va studia
portanta i urmatoarea norma, ce s'a relevat ca necesara actiu-
prin campul de nirunca, colectivitatea turbarlà sau ruralä respectiva,
natiunea si tara (atitudinea sa, sentimentele sale fata de aceste mari
cclectivitati).
S'a insistat asupi a faptului ea studiul individului si al compo,
tarilor sale ar fi mai important decát studiul psihologiei colectivita-
tilor si al reactiunilor in cmassa. Cercetarile de psihologie smiald
de psihologie a multimilor pot aduce contributii interesante pentru
travaliul social pe teren ; insa ele ar reprezenta adesea abstractiuni,
mal putin pretioase in tot cazul decat in.dicatiunile concrete deduse
din studiul psihologic al cazului individual.
ps:hologiei coleztive afirma : Nici o psihologie colectiva nu
ne duce prea departe, daca Isi ia ca punct de plecare grupul, descons:derand
.,psihologia individului care sta la 16.aza formarii gruparilor umane" (151).
In legatura cu studiul psihologic al individului, este foarte im-
,portanta i urmatoarea norma, ce s'a relevat ca necesara actiu-
nllor practice : personalul de asistenta sociala trebue sa evite mani-
festarea unei compasiuni exagerate fata de individul dependent. Pen-
tru marii defectivi, cum ar fi orbii, o atitudine de exagerata com-
pasiune duce la rezultate dezastruoase : ,pasivitatea dependentului
devine totala ; ()rice actiune de redresare, chiar minima, este osan-
.ditä la esec. Dar si pentru toate celelalte categorii de dependenti
.atitudinea prea manifestä de mild' i compatimire duce la rezultate
role, &aci Ii transforma in elemente total pasive. Tratamentul social
devine astfel lipsit de unul din elementele sale de baza, i anume
participarea activa a dependentului la opera de redresare (152).
Asistenta socialä trebue sä tina seama de unele elemente psiho-
logice individuale in legatura cu varsta si Cu sexul. Atitudinea fata
de individul -Cariar trebue sa fie alta decat fata de cel in varsta ma-
tura sau a bätrânetii. In general, paralel cu inaintarea in etape de
vársta, se instaleaza un anumit grad de pasivitate, de lipsa de ini-
-tiativa si de critica la adresa masurilor luate de cei tineri. Individul

www.dacoromanica.ro
84 DR. G. BANU

tanär, la rândul säu, este inclinat la exagerarea importantei propriei


sale personalitäti i adoptd o atitudine de multe ori refractará la
sfaturile i indrumrile care i se dau. Fetele tinere prezintä de multe
ori tendintd la mitomanie, exagerand suferintele sau imaginându-le
chiar; asistenta socialá trebue insd sà utilizeze la maxim cealaltd
caracteristicd a femeii tinere, i anume sugestionabilitatea ; din mo-
mentul in care organele asistentei au castigat increderea din partea
unui subiect feminin, se ivesc perspectivele cele mai favorabile pen-
tru actiunea de redresare (153).
In cadrul studiului psihologiei individuale, trebue mentionatä
psihologia speciald a elementelor asociale. La acestea stárue de multe
ori complexul psihologic al primitivului, tendinta la migratiunile ce
amintesc deplasárile triburilor ancestrale, nestatornicia in muncá,
imposibilitatea adap. tárii la un efort metodic i perseverent. Structura
psihologicá a asocialului, färd a se incadra total in domeniul anor-
rnqlului, deci al psihiatriei, rämâne insá In marginea acesteia.
2. Cateva elemente ale psihologiei de grup
Devi aducând mai putine contributii informative deca psihologria
studiul comportárii grupdrilor umane, destul de carac-
teristicá uneori, este util. In ultimul timp s'au putut descrie psiho-
lugii ale ,catorva medii : mediul urban, cel rural, mediul muncitoresc,
cel functionäresc, etc. (153).
In prealabil insá, trebuesc cunoscute unele caracteristici ale me-
cLului mai restrâns familia, component prim al tuturor celorlate
grupári.
Ps'ohologia familial este rezultanta comportarli celor cloud elemente prin-
cipale : tatäl si mama. In aceastä privintä se pot releva urmä oarele :
Tani. de familie adopta de cele mai multe ori o atitudine de indiferentä,
dacä nu de ostilitate, fatà de interventia asistentej sociale. In clasele infe-
rioare ale so:etat'i, chiar cänd deficientele economico-sociale, morale, etc.,
sunt marl, tatál de familie refuzä a le recunciaste. In conceptia celor mai
evolutia farniliei apare normará, iar relevarea de cätre perscnalul
de asistentd a surmenajului fizic al mamei, a stärii biologice deficitare
copiilor, etc., este privitä destul de räu.
In ce priveste atitudinea mamei de familie, ea este prin contrast
revenciicatoare de ce'e mai multe ori. Exagereazä in mod voit deficientele,
crimineazà, formu'eazä cereri. O lature psiho:ogicä favorabilä pe care o poate
fosj asictenta sociald este devotamentul, uneori färä linOtd, al mamelor de
familie, factor favorizator al mäsurilor de luat.
In mediul claselor celor mai mizere ale populatiei urbane, un
caracter de relevat este scaderea simtului moral, o anumitä perver-
t:,e a notiunilor morale curente, consecutiva, nu unui fond psiholo-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 85

gic innascut, ci actiunii indelungate a factorilor de mediu defavnra-


bili, in primul rand factorul locuinta. Acesta provoacd aglomerare,
promiscuitate, dezagregarea vietii familiale, imoralitate.
Un mediu in general mai evoluat, dei Cu numeroase aspecte de
dependenta sociala, este mediul muncitoresc, in parte urban, in ma-
joritate semi-urban. Exceptand uncle categorii de muncitori cu
rcluri de conducere, psihologia individului din campul muncii ma-
nuale se resimte de pe urma faptului ca este vorba de simpli exe-
cutanti, care se complac in acest rol. Adaogandu-se monotonia muncii
in conditiunile industriei moderne, o parte din muncitori reprezinta
fatä de personalul asistentei sociale elemente pasive, indife-
rente, traind dela o zi la alta, nepreocupate de ce poate aduce viito-
rul. Miscarile sociale din ultimele decenii au adaogat la psihologia
muncitorului elementul revendicare, violentd uneori ; o anurnitä osti-
litate se manifesta fata de interventiile asistentei sociale, banuite ca
fiind de inspiratie patronala i ca o imixtiune in viata privata a mun-
citorului. Personalul de asistenta va cauta sà inlature aceste apre-
hensiuni, printr'o comportare adecuatä fiecarui caz (154).
Psihologia mediului muncitoresc ofera insa i un element destul
de favorabil promovdrii actiunii de asistenta sociala : generozitatea
spontand i simtul de solidaritate destul de desvoltat in aceasta patura.
()data castigata increderea din partea familiei i a mediului de mun-
cirori, masurile instituite de asistenta sociald au perspective destul de
favorabile de infaptuire, cu concursul activ al interesatilor.
Daca trecem la mecliul functionari/or, oficiali i particulari, psiho-
logia de grup se caracterizeaza ad printr'un nivel moral relativ ridi-
cat, shnt de demnitate, viata familiald in general corecta, rationalism
si simt de prevedere. Functionarii sesizeaza mult mai bine decat mun-
eitorii impartanta operei de asistenta, dar este de remarcat cà in
schimb masurile instituite se pot mai putin bizui pe colaborarea act-
va a interesatilor, dat fi_ind lipsa acelei solidaritati si generozitati spon-
tane care caracterizeazd pe muncitorul manual.
S'au facut unele constatari interesante si in legatura cu psiholo-
gia de grup la rurali. Ea prezinta i avantaje si inconveniente, pentru
travaliul practic al asistentei sociale. Avantaje : individul dependent
nu apare ca un subiect lasat total in voia lui, ci de obicei conform
traditiei indelungate a vietii rurale el face parte integrantä din
grupul oarecum patriarhial, format din rude si vecini. Desavantaje :
ruralul îi pästreazd pretutindeni reticenta nativa fata de interven-
tiile exterioare ; personalul de asistenta sociala este privit ca un ele-
ment intrus, iar refractarismul femeii rurale in aceasta privinta este
cu deosebire desvoltat

www.dacoromanica.ro
86 DR. G. BANU

D. Studiul factorului economic


1. Norme pentru ancheta economic'a
Cunoasterea precisa a factorilor economici care creazä starea de
dependenta, a individului sau a familiei, este necesard in primul rand
pentru a indruma aetiunea de asistenta sociala pe calea rationalä. Aju-
toral economic, In special ajutorul in bani, acordat farä discernamant
sau prelungit un timp mai lung decat este strict necesar, devine ex-
trem de nociv. El poate compromite intreaga terapeutica sociald
creazd o obisnuintä periculoasd pentru dependent.
Promotorii travaliului social au afirmat Cu o IndreptAtire constant veri-
ficatä In urma : Ajutorul In bani, ca mijloc de combatere a pauperismului,
,,este tot atat de primejdios da si folosirea morfinej In diferitele bou; ca
,morfina, banii nu aduc niciodata vindecarea deficientei sociale" (154).
Trebue epuizata, prin ancheta minutioasä, intreaga etiologie a
factorului economic, cu alte cuvinte trebuesc descoperite cauzele prime
ale dependentei economice, starea de pauperism constatata in momen-
tul anchetei nefiind adesea decat termenul final al unei indelungate
inlantuiri de cauze ; din sesizarea lor se pot deduce indicatiile pentru
terapeutica sociala adecuatä.
Printr'o ancheta dupa norme stiintifice, se evita unul din cele
mai serioase inconveniente atrofierea oricärei initiative de redre-
sare din partea dependentului, care se obisnueste a se bizui numai pe
ajutorul material.
Autorii au stdruit asupra re1ativitk1l valorti punctului ue vedere ca-
trastrofic" pe care 11 invoac5 de preferintä depencienW. Intr'o bunä parte din
cazuri, ancheta economicä minutioasä descoperA ea' starea de pauperism n'a
survenit cu caracterul unei nenorociri brusce, ci printr'o succesiune de factori
etiologici adesea evitabili.
In efectuarea studiului factorului economic trebue acordatä
atentie precizärii surselor de ajutor familial si de ajutor din partea
diferitelor institutii. Situatia economicd a ansamblului familial este
intotdeauna indicatoare. De asemenea, trebuesc bine precizate sursele
de ajutor din partea ambiantei mai largi (prieteni, asociatii), precum
si din partea variatelor institutii (plata chiriei, alocatii pentru fami-
Eile organismele de asistenta a batranilor, cantinele mater-
ne, cantinele scolare, etc.).
Trebue sa se faca Vara ezitare investigatii amanuntite asupra aju-
toarelor pe care dependentul le poate primi din partea rudelor mai inde-
partate sau a prietenilor, etc., si s'a' se favorizeze chiar aceste ajutordri.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 87

Ele au un elect educativ : primind bani dela aceste persoane, asista.


t111 sirnte un grad oarecare de räspundere fata de ele, face chiar efor-
turi pentru a restitui o parte sau totalul sumelor, pe cand in ra-
porturile lui fata de organismul de asistentä îi insuseste intot-
deauna mentalitatea curentä, cà poate apela repetat i indefinit la fon-
duri ce nu apartin nimanui.
Ancheta economica gresupunand desväluirea tututor detaliilor,
inclusiv a celor pe care dependentul cautd &A le ascundà mai mull.
este necesara o actiune prealabilä de castigare totala' a increderii din
partea anchetatului. Numai atunci nersonalul de asistentä socialä va
putea obtine toate amänuntele necesare. 0 ancheta superficialä nu
are valoare in camnul asistentei sociale si duce la masuri nocive.
Investigatiile trebuesc facute cu un maxim de detalii, in special
la ca,pitolele locuinta i conditii de munca. Se va trece apoi la ancheta
asupra venitului, alimenatiei, imbracamintei.
In ce priveste cereetarea factorului locuintii, se va stabili daca aceasta ese
intfadevar corespunzataare necesitatilor si roosibilitätildr materiale reale ale
Uneori starea de dependen ta rezulta din faptul cd subiectul si fa-
milia lui au preferat o loouinta relativ costisitoare, inteun cartier central, unei
locuinte periferice care oferirnd mai bune conditiuni de igiená i fárá riscul
promiscuitätii si aglomerarii ar fi totusi mai eftina. Desechilibnul provocat
In bugetul familial, de prolcentul mare pe care ill ocupa ctapitalul chiriei, sta
la baza multora din starile de d,ependenta.
Aceste cietalii trebruesz bine precizate, in tiecare caz anchetat. Personalul
de asistenta sociala trebue sa cunoasc.1 bine situatia problemei locuintelor in
cartierul respectiv, pentru a da idependentilor t,oate indrumarile utile.
Un element important este ancheta asupra conditiilor de muncd ,
conclitiile fizice si morale in care deoendentul isi exercita sau exer-
citat profesiunea, gradul de valorificare in cadrul profesiunii, perspec-
tivele de evolutie pe care profesiunea i le-a prezentat sau le prezintä,
relatiile lui cu patronul, etc. Se vor nota si conditiile de igiena ale me-
diului de muncä, riscurile de accidente profesionale, invalidizare, etc.
O ancheta economicä stiintifica oate aduce, grin elementele de
informatie pe care le procurä, i orientäri utile legiuitorului in dome-
niul politicii sociale
2. Indicele pauperismului
Unii autori au cäutat sa reuneasca in formule numerice, totalita-
tea indicatiilor asupra gradului de saracie a unui individ sau a unei
colectivitati determinate, pentru ca de aci sa se deduca un anumit
prag al asistabilitätdi, adia al dreptului la asistentà. Bine inteles, ast-

www.dacoromanica.ro
88 DR. G. BANU

fel de evaluari prin formule numerioe sunt destul de relative; totusi


pot fi utile uneori.
Pentru aprecierea gradului de pauperism intr'o colectivitate ur-
band s'a cautat sa se adopte criteriul sutimii comunale" : valoarea
sutimii din totalitatea contributiilor pe care populatia localitatii res-
pective sau a sectorului respectiv le plateste statului. Bine inteles
acest indice nu are o valoare reala, deck daca este pus in corelatie cu
cifra populatiei si cu proportia asistatilor in raport cu aceasta ciffä.
Inteadevar, pentru cloud sutimi comunale identice, situkia paupe-
rismului va fi totusi diferita dela localitatea cu proportie mare de
asistati la aceea unde aceastä proportie este redusa (155).
S'ar putea stabili si un indice al pauperism,ului individual. El va
fi sinteza unui num'ar de expresii numerice relative la : board, infirmi-
tate, somaj, varsta, sex, suma acestor coeficienti fiind clivizata prin
castigul zilnie al individului. Indicele rezultat nu are de sigur valoare
decat pentru situatia de rnoment ; expresia numerica se modificä in
masura in care factorii amintiti se schimbä, si de aceea se recomanda
ca indicele sA fie revizuit trimestrial (156).
Indicele stabilit pentru un individ sau o familie va trebui sä fie
comparat Cu indicele mediu considerat ca prag al asistabi/iteitii pentru
localitatea respectiva. Un astfel de indice mediu se evalueazd dupa
totalitatea conditiunilor locale, dupä nivelul costului vietii, etc. Totusi,
valoarea lui este relativa. Dacä pentru individul izolat comparatia in-
tre indicele lui de pauperism individual si indiceIe standard poate fi
instructiva uneori, pentru familii comparatia de indici devine Inuit
mai dificila, caei aci intervine notiunea de marime a familiei. Ori, in
masura in care n Amarul membrilor familiei este niai mare, in aceea.s
masura resw-sele minimale necesare intretinerii colectivitatii familLle
siint mai mi ci deck ar trebui sa fie teoiretic. Expresia populara
Unie mänänca patru, pot manca i cinci", clarificä mai bine acest
adevar. O astfel de situatie este si explicabila : marindu-se numärul
membrilor familiei, insemneaza cà sunt intotdeauna subiecti care im-
plied cheltueli mai reduse (oopii mici i baträni); un anumit echilibru
al resurselor familiale se poate stabili.
In totalitatea ei, problema unor indici pentru pauperism nu este
Inca bine fixata.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 89

E. Norme pentru anchetele de asistenti socia/5


Ca in once dorneniu al medicine' sociale, ancheta, rnetoda de in-
vestigatie prin care se precizeaza un maxim de detalii relativ la indi-
vid si la grup, constitue baza oricärei actiuni rationale.
Ancheta de asistenta sociala trebue sa intruneasca, deasebit de ce-
rintele de amanunt, cloud caractere esentiale sa fie obiectiva i sä
fie concludenta (157).
Obiectivitatca anchetei, in conditiunile de lucru pe teren, poate
fi usor stirbita, prin interventia unor factor" subiectivi din partea an-
chetatorului, precum i prin tendinta a-nchetatului la exagerdri, mito-
manie, etc. 0 regula importanta este ca personalul de asistenta sociala
sa nu porneasca la ancheta cu idei preconcepute, cu dorinta de a in-
cadra neaparat cazul intr'o categorie dinainte stabilitd ; va fixa cadrul
rdiagnosticului numai dui:4 epuizarea tuturor mijloacelor de invest-
gatie, prin deductiune fireasca.
Ancheta trebue sa fie concludentä., in sensul ca va cuprinde toate
-elementele pe care sa se bazeze diagnosticul social exact ; in anchetd
trebue sä se gaseasca toate punctele de indrumare in vederea actiunii
practice de redresare. Siwerficialitatea in investigatiile de asistenta
sociala este mai daunatoare decat in oricare alt domeniu.
Completarea unei totalitäti de date nu va fi posibila, de cele mai
multe ori, decät gratie unor calitäti speciale ale personalului de asis-
tenta socialä : spirit de cbservatie, capacitate de inlantuire logica, cu-
nostinte de psihologie, un grad de initiativa proprie i chiar de in-
geniozitate in gäsirea mijloacelor pentru a afla amanunte involuntar
sau voit täinuite. Se mai cere o conditiune, foarte importantá : me-
toda, claritate i precizie in redactarea detaliilor.
Scheme de anchete sunt greu de stabilit. Individualizarea inves-
tigatiei se impune intotdeauna. Sunt vaIabile totusi un numär de nor-
me generale, stabilite dupa categoria careia apartine cazul asistabil.
La baza tuturor investigatiilor stà ancheta familiei.
Se incepe cu datele de stare civilä. Se noteazä apoi conditiile f a-
miliale, igienice, economice si morale in care a evoluat tatäl de f ami-
lie, din copilärie pana in prezent. Acelas lucru pentru mama. Se
precizeazä aped intrucat aceste con.ditii de evolutie au inriurit asupra
stàrii biologice, a caracterului si a profesiunii celor doi parinti.
Se noteaza cu grija daca sunt in familie copii asistati, forma de
asistenta i institutia care o presteazä.
Se continua cu investigatia asupra grupului de rude, mai apro-
piate sau mai indepärtate, si a posibilitatilor de ajutorare din partea

www.dacoromanica.ro
90 DR. G. BANU

acestora. Cunoasterea relatiunilor in care se afla familia anchetata,


cu aceste rude, este de asemenea importantä..
Se cautd a se preciza dacd familia s'a aflat, in trecut, deasupra
sau sub nivelul minimal al unei existente normale, durata perioadelor
de deficienta economica, alternarea lor, perioada in care situatia eco-
nomicd a familiei a fost cea mai bung, etc.
Se trece apoi la investigatia asupra evolutiei fizicie, mintale
morale a ascendentilor celor doi parinti, dupd care se noteaza starea
fizicä si mintala a descendentilor.
In mod amanuntit, trebue sá figureze, in anchetä, datele asupra
situatiei profesionale i economice a mernbrilor familiei. Situatia In
profesiune, tim.pul cfit a lucrat la fiecare intreprindere i la fiecare
patron, conditiile In care a lucrat, randamentul furnisat, motivele
schimbarii locului de munca, sunt notate cu un maxim de detalii. In
mod deosebit se va stärui asupra conditiilor de muncä a femeilor din
familie. Detaliile bugetului familial formeaza un capitol important ;
relatarile trebue sa fie amanuntite : cheltuelile lunare pentru alimen-
tatie, locuintä, imbracäminte, impozite, recreari, etc., plata datoriilor,
plata ratelor la societätile unde s'a im.prumutat, plata ratelor la socie-
tatile de asigurare, etc. Se va investiga cu tact asupra economillor
eventuale de care dispune familia.
Nici Q ancheta de asistenta sociala nu este completa daca nu in-
dica elementele pe care se poate baza actiunea de redresare : dorin-
tele de viitor ale familiei (imbunatätirea conditiilor profesionale ac-
tuale, ameliorarea locuintei, etc.) ; posibilitätile morale pe care le °feed
fiecare membru al familiei pentru favorizarea redresarii ; aptitudinile
care pot fi mai mult folosite, etc.
Cand lipseste capul de familie (deces, abandon, condam.nare, etc.),
normele de ancheta familialá sufera corectari, adaptate cazului con-
cret. Daca seful familiei a decedat, investigatia trebue sd fie amanun-
tita asupra imprejurarilor in care s'a produs decesul. Se recolteaza
aooi date asupra conditiilor economica-sociale si morale in care a evo-
luat vaduva inainte de a se casatori i in timpul cat a fost casato-
ritä. Dupa aceasta se precizeaza amanuntele perioadei care a urmat
decesului sotului, perioada numità de transitie (157).
Se recamandä personalului de asis'entä socialä ea, menajänd susceptibi-
firesti, sä caute totusd a obtine amänunte eät mai numeroase, unele chiar
Cu caracter mai intim. Se va constata ciact vtduva si-a mod'ficat felul de viatà
anterior, dacä si-a redus nivelul cheltuelilor, dacg a subin2hiriat sau a luat per-
soane in pensiune, dacä a fost nevoitä a-si plasa copiii la ins.itutii de asistentä,
deed ea insäsi a apelat la aceste institutil si de eänd, dacA a apelat la rude,
dacA îi procurA o parte din resurse din distigul copilar, dazt a contractat le-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 91

gaturi Cu un alt b6rbat, lar In caz afirmativ ancheta sociall se va extinde i asu-
pra ecestuia din urana.
A doua parte a anchetei, acolo unde lipseste tatal de farnilie, tre-
bue sa se refere la totalitatea de probleme care se pun in noua situatier
pentru väduva i copii. In.vestigatia va fi metodicà i amanuntita,
referindu-se la laturea medicala, ca i la cea economico-sociald si mo-
rala. Personalitatea psiho-fizicä a vaduvei va fi studiata arnanuntit
caracter, moralitate, calitäti de energie i vointä, pregatirea menajerä,
ingrijirea copiilor, etc. Multä atentie se va da posibilitatilor de Inca-
drare in campul munch, a vaduvei (dacà ea nu lucreaza. Incà mai
dinainte i daca' alte consideratii medico-sociale, de exemplu creste-
rea copiilor, nu contra-indica munca in afara de camin). Se vor men-
tiona i diferitele surse de ajutorare, allele cleat, cele ale asistentei
(rude, etc.) pe care le-ar vutea folosi vaduva. Sintetizand aceste date,
se va intoani planul de asistenta pentru familie, plan fara de care an-
cheta îi xliminueaza mult valoarea.

Daca, dela grupul familial se trece la cercetarea cazurilor indivi-


duale, vaniate situatiuni se pot ivi. Se Ipot in.stitui atatea formulare de
anchetä, cate cazuri de dependentä se ivesc. Scheme rigide sunt rare-
ori utile, caci individualizarea investigatiei joaca rolul principal. Totusi
norme generale pot fi indicate pentru unele categorii.
In activitatea pe teren personalul de asistenta sociala va fi des
in situatiunea de a intouni anchete asupra copiilor inapoiati, anor-
rwai psihici i delicven0.
In acest caz, antecedenteIe ereditare si (personale trebuesc preci-
zate in primul rand : varsta pärintilocr in momentul procrearii copi-
lului, dacä a existat consagvinitate, dacd parintii traiesc, iar in caz
ccntrar cauza decesului, vfirsta la care au murit parintii, starea psiho-
fizicä a colateralilor (frati-surori), bolle mintale de care au suferit
toxicomanii, anormalitati sexuale, asocialitate, etc., avortu-
rile si nasterile premature la mama.
Se cerceteaza apoi amanuntit antecedentele subiectului, dupä
care se face notarea datelor examenului clinic (colaborare cu medi-
cul). Investigatia poarta apoi asupra caracterului copilului : calm, su-
pra-excitare, starea afectivitatii, comportarea fata de ambianta, vio-
lentä, pervertire a notiunilor morale, pervertiri sexuale, abuzul pre-
ccce de toxice. Se staruie asupra relatiilor copilului cu ceilalti mem-
bri ai familiei i cu copiii de \Tanta lui. Se noteazä tinuta, gradul de
igiena corporala, impulsivitatea, tendinta la vagabondaj, transitia brus-

www.dacoromanica.ro
92 DR. G. BAND

c'd dela o extremd la alta a stdrilor afective. tendinta la delicventd


st criminalitate, etc.
Pe baza sintezei datelor se alcdtueste planul de asistenta, ardtän-
du-se dacd pdrintii consimt ca sd fie plasat copilul inteo institutie spe-
ciald, luandu-se si pdrerea institutorului si a medicului de familie. Se
vor lua in considerare toate imprejurdrile care pledeazd pentru even-
tuala läsare a copilului in mediul familial.
Din anchetele asUpra cazurilor inclividuale, prezintd in cadrul
asistentei sociale o deosebitä importantd, anchetele asupra alcooli-
cilor.
0 astfel de anchetä trebue sd inceapd cu investigatia amdnuntitä
asupra factorilor ereditari si a toxicomaniilor la ascendenti. Se va
trece apoi la istoricul alcoolismului individului anchetat. Trebuesc no-
tate precis : data de cân.d subiectul a inceput sä consume bduturi alco-
olice in mod exagerat, alternanta eventualä a perioadelor de alcoo-
lism cu perioade de abstinentd sau de consum cumpätat, cauzele pe
care le invoacd subiectul ca justificare a abuzului de alcool (deficiente
ale cäminului familial, inriurirea ambiantei decdzute, nenorociri per-
sonale, factorul board, deficiente morale ale sotiei, etc.). Se vor aduna
un maxim de detalii asupra corelatiei eventuale dintre mediul de
muncd si dedarea la alcoolism (profesiunile de chelner, cdrutas, birjar,
luntras, hamal, etc.), asupra faptului dacä excesele alcoolice au loc in
timpul munch sau in &faro ei, etc.
Se va ancheta intotdeauna si asupra coexistentei altor toxicomanii
la acelas individ.
Pentru actiunea de redresare, este important a se cunoaste intot-
deauna si dacd individul are dorinta de a se vindeca de alcoolism,
sau este dela inceput ostil oricdrei tentative. Colaborarea din partea
dependentului insusi este de naturd sd usureze real actiunea asisten-
tei sociale.
Se va trece apoi la notarea amdnuntitd a repercutdrilor de ordin
social si economic produse de alcoolism,: pierderea locului in câmpul
muncii, durata perioadelor de §omaj, pierderile materiale suferite de
familie si gradul de intensitate a mizeriei (vinderea mobilelor, ama-
netarea obiectelor, angajarea femeii in functiuni domestice, etc.), ex-
torcarea de bani de cdtre alcoolic dela membrii familiei, maltra-
tarea acestora, tendintele la criminalitate ale subiectului.
La sfärsit se vor indica bazele tratamentului de redresare : ame-
liorarea deficientelor vietii familiale, obtinerea colabor'ärii din partea
membrilor familiei, indicatia precisd dacd dimpotrivd subiectul
trebue seas total din mediul familial, pentru un timp mai lung sou

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 93

mai scurt. Este irniportant a se cerceta daca anchetatul n'ar putea fi


adus in familia unui fost bdutor care in urmä a devenit abstinent. Va
fi de asemenea util sa se cerceteze gradul de religiozitate a subiectu-
lui; membrii clerului pot exercita inriuriri utile, acolo unde tentati-
vele factorilor de asistentä socialä rämän infructuoase.
De multe ori o singurà anchetä nu este suficientà pentru a reda
complexitatea cazului de dependentä. Evidentierea tuturor conexiuni-
lor i inlärrtuirilor etiologice necesitä o succesiune de anchete, du-
and la intocmirea studiului monografic al cazului (158).
Reunirea unui numär de studii monografice de indivizi si de fa-
caracteristice pentru un grup limitat, poate duce la monografia
mediului (muncitoresc, rural, etc.) trite° regiune datä. O astfel de
monografie poate aräta precis repercutdrile mediului asupra vietii f a-
miliale, precum i influentele acesteia din urma asupra configurärii
morale si sociale a mediului. Monografia mediului va tine seama de
o totalitate de date: geografice (tara, regiune, localitate), morale, in-
telectuale, sociale, civice, igienice, din reunirea cärora va rezulta ca-
racterizarea colectivä.

F. Fise, caziere i statistici in asistenta social


z. Fiseji caziere
Tinand seama de mareIe numär si de varietatea amänuntelor care
trebuesc notate cu prilejul anchetärii cazurilor de dependentä, fisa nu
poate canstitui deca un cadru schematic pentru inregistrarea faptelor
principale. Niciodatä fisa nu poate, in domeniul asistentei sociale,
redea integral documentarea asupra dependentului ; ea rämäne ins'd
o intocmire utilà, indispensabil'ä chiar pentru evidenta de situatitmi Fi
centralizarea datelor.
Un model de fi0 de fam.iuie ar fi urmätorul :
FI$A DE FAMILIE
Numele . . . .
Adresa . . . .
Motivul de dependentà
Date asupra membri/or familiei
Gradul Prole-
Data Data de- Starea de in- Castigul
nasterii cesului civird struetie siunea
Sotul
Sotia
Copii

www.dacoromanica.ro
'9 4 DR. G. BANU

Locuinta
China . . . Numärul camerelor.
Numele i adresa proprietarului . . . . Numdrul paturilor .
Intretinerea locuintei . . . Observatii . . .
Problemele sociale (in legdturd cu familia) .
Rudele in afara de cdmin
Situatia Numärul Atitudinea
Numele Adresa Profesiunea materiald ccpiilor fatä de
dependent

Sursele de informatie

Asistenta primita. la diferite

Situatia in ceimpul niund'i (a fiecarui membru al familiei care presteazä muncid)


Patronul . . . .
Cat tiny a lucrat . . . .
Prestatia din partea Asigurdrilor sociale . . .
Din partea asociatiiior profesionale
Asistenta din partea institutiei care efectueazd ancheta
Pränzuri Distributie Distributie Imbräcd- Ajutoare Alte
la cantine de lemne de alimente minte in bani ajutoare

Pentru asistenta cazurilor individuale, fi§ele prezintà o varietate


de modele in raport cu ins4i diferentierea stdrilor de dependentà
a coeficientilor individuali care intervin. Ca exemplificare, vom reda
fia pentru unele situatiuni speciale.
Institutul central de statisticd din Romänia, sectiunea sanitara si de asis-
tentä sccalä, a folosit In anul 1936 urmdtorul model de
FI$A A COPILULUI NELEGITIM
Numele Data nasterii.. . . N-rul buletinului de nastere . .

Adresa mamei Starea ei mintaid . . . De cand este in localitate . . .

Situatia familiald a niamei


Locul profe_ Starea Decese
si data Värsta $colari-
tatea siunea Ca.stigul biologicd si cauza
nasterii lor
Mama
Tat )1
Fiati
Surorile
Dacd toti Opiij sunt de:a ace:asf tata .. . .

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 95

Cáminu/: cu cine locueste mama. . . . De cdte camere dispune . . starea


de ieend a camerei copiItilui Ventilatia. . . . Cubajul. . . Cine intretine
cdminul Cine gAteste
Situatio econornicá: venitul familiei . . . Avere . . . Dacd venitul este
stabil . .. Dacä este suficient pentru un trai onorabil . . . Dacd bugetul fa-
anilial este rational Intocrnit . . .
Investigatiile asupra stdrii jiz.ce. profesionale si morale a, mamei
Antecedente ereciitare
. . . Antecedente mora:e . . Antecedente gine-
cologice i venerice . . Nurndrul nasteri:or anterioare normale . . . Anor-
.
male . . . Avorturi spontane . . Provocate . . . Urmdrile avortului . . .
Starea de sdndtate in prezent . . . Unde a näscut (copilul nelegitim)
Asistatd de . . . Lduzia . . . Dacd aläpteazd singurd copi:ul . . . Dacd are
lapte sufic:ent . . . Dacd a lost nevoitd sd-si disirnuleze graviditatea . . . .
Dacä a fdcut tentative de avortare . . . .
Atitudinea pdrintilor fatd de mama nelegitimd . . . . Ce educatie a pri-
mit mama dela pdrinti . . . Comportarea reciprocd a pdrintllor . . . Sec:art-
tatea mamei . . . Dacä a fost element turbulent in copildrie . . . Caracter's-
tici temperamentale . . . Cine i-a aldptat ceilalti copii . . Cine ii creste . . .
Gradul de aasament atd de ei . . . Legdturile pe care le-a intret:nut si cu
altj bärbati, in afara tatälui copilului anchetat . . . .
Situatia profesionald . . . De and lucreazä . . . Calitatea randemen -
t111.ui . . . Igiena mediului de muncä . . . Orele de mulled pe zi . . . Sala-
riul . . Cu cdt timp inainte de nastere a incetat lucrul . . . Cät de des si-a
schimbat patronul in ultimul t:rnp . . . Motivele schirnbari:or . . . Da-1
schimbat i profesiunea . . . Resursele de care a dispus in perioadele de ne-
activ'ta+e
Logdtvrile mamei cu tatAl copilului . . . De :...ând dureazd . . . Gradul
de inte'egere intre ei . . . Liotivul pentru care nu se cägtoresc . . . Prole-
siunea tatalui . . . Cdstigul . . Eventuale star de dependentd pe care le

prezintä . . . De and dureazd starea de dependentd . . . Dacd tatäl recu-


noaste paternitatea . . . Dacd mai intretin legdturi in momentul de fatd . . .
Dacä este indicatd cäsdtoria lor . . .
Date relative /a copil
' Ndscut la termen . . Spontan, ,,:u forceps, cezariand . . Alaptarea . . .
Cine ingrijeste copilul . . . Calitatea ingrijirii . . . Cdt se pldteste pentru
Ingrijire . . . Trusoul copilului . . . De unde a fost procurat . . Baia co-
frecventa el . . . Familia n care ar fi mai indicatä plasarea copi-
lului . . . .

Dintre copiii dependenti, una din cele mai importante categorii


este constituità de minorii delicventi. De modul in care sunt alcatuite
fisele de investigatie asupra acestor copii, clepind in parte cunoasterea
precisA a situatiei regionale si pe tara a problemei, precum i insti-
tuirea celor mai rationale mdsuri.

www.dacoromanica.ro
96 DR. G. BANU

Serviciul de asistenta a delicventi:or minori de pe langa Parchetul tri-


bunalului Ilfov foloseste urmätorul model de

FISA PENTRU DELICVENTII MINOR'


Numele . . Pronumele . . . . Porec'a Aaresa
Date familiare
Nation. Data $colari- Locul Starea
Starea si locul tapro-
tea
unde Castig
civila Si biologic&
religia nasterii f esiunea lucreazä lunar anoma
Tatal
Mama
Fra i .
Surori
Cond:Vile caminului minorului
Date asupra situatiei economice a
familiei
Starea fizica a minorului
Starea mintald

.....
Date asupra ereditatii
Istoricul minorului
.
De cand se afla in localitate
Temp-eramentul .....
.

Imaginatia
Cornprehensiunea
Educatia
Instructia
Anomalii
A ptituciini speciale
Si uatia profesionala
Activit,atea de asistenta sociala

Pentru investigatiile in asistenta socialà, figt muncitoarei prezintd


o importantà netägkluità, dat Rind numeroasele cazuri de dependentä
la femeile care activeazä sau au activat in câm,pul muncii i factorii
de mediu profesional care uneori pot fi invocati in etiologa dependen-
tei. De altfel, cäderea in starea de depedentä nu trebue sä coincidd
totdeauna cu eliminarea completä din campul rnuncii; o proportie
preciabilä de lucrätoare sunt partial dependente, din cauza insuficien-
tei c4tigului.
Se poate fo1osi, cu rezultate bune, urmätorul model de

FISA LUCRATOAREI
Datele de stare evila . . . Starea farniliala . . .
Situatia ceiminu/ui: cu cine loculeste . . . Numarul camereor de care
disoune . . . Starea igienic5 . . . Numarul Derseanelor cu care doarme in

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 97

camerà . . . intr'un acelasi pat . . . Situatia alimentatiei . . . Atanosfera


morald in clmin . . . Detciente ale acestuia . . .
Situatia economicd : Venitul familiei . . . avere . . ,gradul de stabi-
Mate a venitului . dacd este suficient pentru minintu/ de existenta . . .
deed bugetul familial este rational . . . castigul personal al muncitoarei . . .
cu CAA intervine acest venit in compunerea bugetului familial . . . procentele
din bugetul familial care revin ,zapitolelor chirie, hranä, imbrdce'rninte, dis-
tractii . . deed familia este ajutatà din partea rudelor. . . situatia datoriilor
bänesti . .
Situattia profesiona/d a. rauncjtoarei: Locul de muncä . . . ore muncä pe
zi . . salariu . . . conditiile igienice ale mediului de munca . . . munca de
noapte . . . orele suplimentare . . . ordonarea repaosului . . . prestatil
de care a beneficiat din partea AsigurArilor Soctale . . schimbärile de patroni
si de profesiune . . distanta dela locul de muncl La domiciliu . . stdri, de
dependenfd rezulaind din conditiiie de muncd. . . . intrucäl sunt in legAturà
cu un factor individual al muncitoarei . . . intrucät sunt in legAturd cu insäsi
conditiile colective ale mediului de muncd reepectiv . . . Conditiile de folosire
a timpului liber . .
Ambianta domiciliullßi niuncitoarei: curtea . . strada . . . canalizare . .
luminatul . . . situatia cartieru:ui din punctul de vedere al institutiilor cultu-
rale si sanitare . . stäri de dependentä rezultá...nd din conditiile de emb'entä . .
Elemente care pot duce la caracterizarea stdrii de dependentd a munci-
toareli: starea bio:ogicd . . . starea mintalä . . . gradul áe instruztie . . .
comportarea in diferite situatiuni . . .
P/anu/ de redresare . . .
Actiunea de asistentg socialg comportg, pe lângd fisele relative la
familiile i indivizii dependenti, i un sistem de fise care sei evidentieze
activitatea orgainelor de asistentd, pe intervale determinate.
Se poate folost urmätorul
RAPORT DE ACTIVITATE ZILNICA A ASISTENTEd SOCIALE
Serviciul (institutia) . . . Data . . . .

Numele celui Scopul Problema care Durata interventiei


vizitat (incl. au- Adresa vizitei a facut-o ne- (vizitarea dependent.,
toritäti si instit.) cesarä a institutiei, etc.)

Scopul Factorul de Durata intreve-


Intrevederi in birou Intrevederii dependentà derii
care a imruq-o

Activitatea de cores- Adresa Problema de &pen-


ponclEntä dentä care a impus-o

_Dr. G. Ean.u. Treat de 2nedieinA sociall, Vol. III. 7

www.dacoromanica.ro
98 DR. G. BANU

Activitatea Durata Lectura de spe- Timpul


de birou cialitate intrebuintat
N-rul cazierelor
N-rul fiselor
Contaba tatea
Alte activitati
Rapoartele de activitate trebue sä se refere i la perioade mai
lungi, de exemplu activitatea lunara. Se ,pot intocmi evidente pentxu
opera de asistenta in totalitatea ei, sau pentru ramuri in parte.
La noi, se utilizeaza de unele institutii particulare de asistenta a minori-
lor (Societatea generará ce patrcnaj) urmätorul

RAPORT LUNAR DE ACTIVITATE PENTRU ASISTENTA MINOR,ILOR


N-rul to el al minorilor intrati . . . din, care ibaieti . . . fete . . . delic-
venti . . . moralmente abandonati . . .
Intritirile minorilor de/ticventi pe tinfractiunti: Furturi . . . . excro-
cherii . . . spargeri . . . loviri, raniri . . . violuri . . . incendieri . . .
falsuri . . . omucideri . . . contravent.ii . . . alte infractiuni . . .
Intr'drile mincrrilor moralmente abandona: Pentru vagabondaj . .

pentru cersetorie . . . din cauza mediului familial deficitar . . . din cauza


unor boli grave sau primejdioase ale parintilor . .
Actiunea judiciarci (sentinfe) : Cazuri clasate . . . cazuri cu acimones-
tare . . . lasati in familie . . . pusi sub regim de libertate supraveghiatä .
internati in institutii de reeducare . . . internati in institutii de corectie . . .
Cazuri/e judecate : In stare de arest . . . in stare de libertate . . .
Numdrul total al anchete/or medico-socia/e efectuate : Pentru informarea
autoritatilor judecatoresti . . . pentru institutiile de asistenta . . .
Nuntdrul cazurilor noi de reeducare: In curs de asistenta deschisa . . .
terminate si puse sub sutpraveghere . . . abandonate ca nereeducabile . . .
Numarul cazurilor de studiu . . Numärul plasärilor in meserii . . . Numarul
internärilor in spitale . . . numarul adreselor catre autoritati . . .

Activitatea personahaui
Asistentele Numärul cazu- Numarul cazu- Numarul anche-
sociale rilor in curs rilor terminate telor efectuate

Rezultatele investigatiilor repetate aswpra cazului de dependentä


se reunesc intr'un cazier. Acesta ingadue cunoa§terea precisa, In ()rice
moment, a situatiunii cazului, sub toate aspectele, lar in momentul
cand personalul se schimba cazierul servete pentru sesizarea imedian
a detaliilor de catre personalul inlocuitor. Reludri inutile de investi-
gatii sunt astfel evitate (159).
Sunt numeroase cazuri in care starea de dependenta inceteazd pen-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 99

tru un timp oarecare ; actiunea de redresare si-a realizat efectele, dar


nu definitiv ; individul sau familia recad in dependen. Existenta
cazierului ingadue continuarea rationala a actiunii de asistenta sociala.
Si din punctul de vedere al organizarii, cazierele sunt importante.
Ele ingadue in special un control amanuntit al activitätii personalului
de asistenta, al pregatirii i constiinciozitatii lui. Intoemirea cazierelor
mai ajuta foarte mult instructiunii practice a personalului.
Introducerea cazierului amanuntit a permis i studiul comparativ
asistenta socialä, in sensul urmator : o aceeas problemä, o aceeas
*categorie de asistabili, dar in localitati i regiuni diferite, constitue in
mod firesc obiectul a numeroase caziere, fiecare relevänd un anumit
coeficient personal de investigatie, o anumita metodd si o anumita tera-
peutica socia15, dupa regiuni, posibilitati efective de lucru, coRceptii,
etc. Din compararea tuturor acestor rezultate, se poate deduce metoda
cea mai rationala de lueru, care eventual poate fi standardizatd.
In fine, cazierele de asistenta sociala oferd materialul cel mai ins-
tructiv i util pentru opera de legislatie socialä inteo tara (159).
In general, un cazier de asistenta sociald trebue sä cuprindä trei
parti : a) fisa de ancheta, a familiei si a cazului individual de depen-
denta ; b) o a doua fisa, de preferinta de culoare deosebita de a primei
fise, in care sunt trecute toate amanuntele diagnosticului i tratamen-
tului social; la diagnostic se vor nota elementele de cunoastere
economica i morald, in ordinea importantei lor ; la tratament,
vor figura etapele succesive de actiune, precum i rezultatele obtinute ;
c) o a treia f iá, in care vor fi dscrise amanuntit, in ordine eronologica,
vizitele la domiciliu, progresele influentdrii psihologice a dependentu-
lui, dificultatile intämpinate, etc. (160).
2. Organizarea de fifiere centrale
Desvoltarea initiativelor de asistenta sociala si cresterea numa-
rului in.stitutillor au provoeat un fenomen firesc abuzul din partea
unora din depenclenti, perindarea aceluias individ dela o irtstitutie la
alta, adesea farä justificare si tinzänd sà readuca asistenta la faza de
filantropie facutä fära norme stiintifice i färä selectiune. Spre a pre-
intämpina acest inconvenient s'a emis ideea fiqierului central, care
sá tina o evidentä precisä a tuturor asistatilor dintr'o localitate i sä
ingadue fiecarei institutii sa cunoasea pe cei care prirnesc ajutoare
dela o alta organizatie.
Fieeare institutie este obligata a comunica fisierului central, ele-
mentele necesare pentru identificarea dependentului si a farniliei careia
apartine. Când un dependent se prezinta pentru intaia oarä la o orga-

www.dacoromanica.ro
100 DR. G. BANU

nizatie de asistenta sociald, aceasta se intereseaza in prealabil la fisierul


central, Ciacd persoana respectiva figureaza si la o alta institutie, care
este natura si quantumul ajutorului ce-1 primeste, etc.
In general, sunt obligate a furniza fisierului cenzal datele cerute : toate
organizatiile de asistenta sociala de stat, comunale si de ininativa privata, care
dau ajutoare sub once forma, toate-..antinele care alimenteazd gratuit populatia
de diferite varste (inclusiv cantinele scolare); caminele de zi, orfelinatele, .zi-
lele de bä rani i infinTli, azilele de noapte, ooloniile de munca, organizatiile
confesionale care acorda ajutoare, ministerele care Indeplinesc opera de asis-
tenta pentru functionarii lor.
In ce priveste personalul necesar funationärii fisierului central, el ar
urmatorul: o asislenta sera pentru organizarea interna a fisierului, o asistenta
pr"ndpala cu atributia de a anentine cnntactal Cu d:feritele organizatii de asis-
tenta, o asistentä sociald pentru primirea §i clasarea fiselor, o dactilografa, o
inspectoare de asistenta. Acesta ar fi minimul de personal necesar.
Este foarte important ca datele fisierului central sa fie grupate
pe familii. Atunci cand, dinteo imprejurare aarecare, lipseste tatal de
familie, fisa se completeaza pe numele marnei ; daca lipsegte i aceasta
figureaza numele tutorelui oficial sau al persoanei in sarcina careia
se allá copiii.
Prin aceasta evidenta pe familii, se poate inlatura un abuz destul
de obisnuit, constând in aceea ca fiecare membru al familiei se folo-
seste de ajutoarele acordate de cate o organizatie, farä ca una sá tie
de cealalta.
3. Statistici de activitate pe tara
Anumite norme trebuesc aplicate pentru centralizarea i prelu-
orarea datelor ingäduind evidenta activitatii de asistenta pe intreaga
tara. Cifrele care arata prestatiile de sistenta sub diferitele forme se
grupeaza mai intai pe marile unitati administrative ale täiii : pro-
vinciile, apoi intreaga ttara. i inteun caz si in celalt cifrele trebue sa
indice separat : activitatea de asistenta deschisä si cea de asistenta
inchisa (in instituth) (161).
Prin totalizarea cifrei asistatilor sub diferite forme, statistica tre-
bue sä indice in primul rand (deosebit de cifrele absolute) proportia
asistatitor fatà de poputatia totalei a tarii. In al doilea rand, este nece-
sar a se face proportia intre asistati i populatie, pe fiecare provincie,
spre a se sesiza diferentele regionale, care exprima la randul lor dife-
rente de situatiuni economico-sociale.
Statistica German'ei, facutà pentru anul 1937, a arätat zá existau 31.2 asis-
tan la rn:a de locuitori. In 1933 figurasera 71,6 la mie. ComparaVa, In acest
interval de numai 4 ani, es.e foarte instructivä, deoarece ea exprima clar evo-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 101

Iutia unuia din cele mai interesante fenomene de politicä socia:A : scaderea con-
siderabilA a somajului (care s'a prcdus in Germania, in anii amintiti).
Diferentcle regicnale, care au fcst calculate precis pentru Germania, sunt
si ele instructive. In anul 1937, de exemplu, in Hamburg erau 62,7 asistati la
mia de locuitori, In Berlin 547 si In Saxonia 43,3 la mie ; toate aceste proportii
depdsesc, adesea in mod apreciabl, prcportia pe tara. Concluzia : in mariie orw
si in regiunile industrializate proportia de asis ati, in raport cu cifra populatiei
totale, Pste aproape intotdeauna mai ridicatä decAt media as'statilor pe tarà
Statisticile au mai ingaduit si o altá concluzie foarte importanta :
In regiunile agricole sau dominant agricole proportiile de asistati sunt
in general mai scazute. Scaderea cifrei asistatilar este datoritä, nu vre-
unei micsorari apreciabile a dependentilor din cauze biologice, ci aproa-
pe exclusiv reducerii pauperismului in forma sub care Il intalnim in
marile orase si in centrele industrializate.
Statistica amintitA, d:n Geamania, a aratat urmatoarele proportii de as:stati
la mia de locuitori : in Hanovra 22,9, in Oldenburg 16,7, in Bavaria 22 1. Aceste
tinuturi sunt in bunA parte agricole.
Bine inteles, nu se pot enunta regule in aceastä privinta si nu se
poate stabili o schema general valabild spunand : industralizarea pro-
voaca intotdeauna o cifra ridicata de asistati i regiunile agricole
au in numar redus. Aceasta cu atat mai putin, .cu cat exista regiuni
cu economie mixtd", unde se Intalnesc cele m'ai mari variatii, dupa un
complex de sittiatiuni locale.
In Silezia de jos proportfa asistatilor a fost de 42.1 la mia de locuitori,
In 1937, iar in Wiirtemberg dei provincie industrializatd proportia n'a
fost oecAt 16.3.

O alta expresie numerica importanta este proportia dintre fie-


care categorie .de asistati i numarul total al asistatilor.
Statistica referitoare la asistenta inchisä va fi cat mai arnanun-
tita, pe categorii de institutii. In general se .constatä cá cel mai mare
numar de asistati se afla in institutiile pentru batrani, pentru incu-
rabilii neuropsihici, pentru infirmii motori si infirmii organelor sim-
turilor.
Un capitol important al oricarei statistici de asistenta este acel al
4ajutoarelor in bani i in naturcl, fdcandu-se apoi raportul numeric
intre aceste ajutoare i venitul national (venitul rezultat din c4tigul
tuturor membrilor natiunii). S'a constatat cà in masura In care pro-
portia dintre ajutoare si suma venitului national scade, in aceeas ma-
sued e vorba de o crestere a acestui venit. In 1932-1933 ajutoarele
acordate de asistenta au renrezentat In Germania 4,7% din totalitatea
venitului national, in 1935-1936 au reprezentat si in 1936-1937

www.dacoromanica.ro
102 DR. G. BANU

n'au mai reprezentat decat 1.4%. Orl. scaderea proportiei asistatilor


a fost in directa legatura cu cresterea venitului national, consecutiv
noui oranduiri economice si stingerii somajului.
Este util intotdeauna a calcula si cheltuiala pe cap de asistat. Con-
statarile facute in Germania tind sä arate ea cea mai mare cheltuiald -
revine pentru pensionarii institutiilor de defectivi : in 1935-1936 au
revenit 772 m'Ami anual pentru un orb si 759 m'Ami pentru un defec-
tiv psihic.
In fine, este important intotdeauna a se stabili ce cheltilialä re-
vine, din bugetul statului, pe cap de locuitor, in scopuri de asistenta
sociala. Când acest calcul este facut pe iprovincii ale unei aceleiasi tari,
poate ingadui comparatiuni instructive si anumite deductii in ce pri-
veste situatia economico-socialä a regiunii i gradul de perfectiune a
politicii sociale.
Este instructiv urmdtorul tabel referitor la un numar de provincii
si orase ale Germaniei (161).
CHELTUELILE DE ASISTENTA SOCIALA IN GERMANIA
DIN BUGETUL OFICIAL 1935-1936
Cheltuiala pe Cheltuiala pe
Provincia sau orasul cap de locuitor, Provincia sau orasul cap de locuitor,
In märci in märei
Prusia de Est 15,2 Westfalia 27,1
Berlin 51,5 Renania 31,5
Brandenburg 14,0 Bavaria 13,7
Pamerania 15,1 Baden 21,4
Silezia Inferinara 23,3 Turingia 12,7
Silezia Stuperioarg 18,7 Hamburg 73,4
Saxonin 27.5 Oldenburg 10,1
Schleswig-Holstein 24,5 Brerna 39,2
Hanovra 16,1 Ltibeck 29,7

Nu este liaosit de interes ea cea mai mare cheltuiald pe cap de


locuitor a fost notata la Berlin si Hamburg. Se verifica' si pe aceasta
cale necesitatile mai mari de asistenta in marile centre urbane si indus-
trializate.

V. ASISTENTA SOCIALA A DIFERITELOR CATEGORII DE DEPENDENTI


Principiile generale ale asistentei sociale, institutilie i metodcle
de lucru, inclusiv tehnica serviciului social, suferd permanente adaptari
la categoria de dependenti careia se adreseaza. Studiul etiologic al
factorilor de dependenyá a aratat ca' aceste categorii sunt numeroase
variate.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
103

Pentru sistematizarea tnormelor de asistenta practica, asa incat


si se poata face fata aproape totalitatii situatiunilor care apar in viata
socialä moderna, vom stabili urmatoarele categorii principale de de-
pondenti :
Femeea seiracil in timpu/ materniteltii : .perioada de maternitate
creaza pentru toate femeile independent de situatia lor economico-
sociald o stare de deficienta fiziologicä ; pentru femeea säracd se
adaoga deficienta creata de pauperism, iar masurile obisnuite de pro-
tectie a maternitatii trebuesc intensificate i adaptate acestei duble
deficiente.
Copilul; se pot stabili urmatoarele categorii de copii dependenti :
copiii säraci, orfanii, abandonatii, maltratatii i neglijatii (copii in
pericol).
Dependentii consecutiv unor boli sociale : tuberculoza, bolle ve-
nerice, diabetul, reumatismul, afectiunile cardiace, creaza uneori stari
de invalidizare, mai gravä sau mai usoara, temporard sau permanentä.
Indivizii toxicomani abuzul de stupefiante, precum si de alcoolice,
creazà numeroase stari de dependenta, unde o actiune specialtizatä de
asistenta sociala este necesara.
Pauperii, dependentii consecutiv factorului economic ; in interiorul
acestei categorii vom deosebi : pauperii valizi, pauperii bolnavi i pau-
perii temporari (somerii manuali si intelectuali).
Defectivii (copii i adulti); o prima categorie a defectivilor este
formata din infirmii motori : o a doua, din infirmii organelor simtu-
rilor ; o a treia, din defectivii Imintali.
Delicventii (minori i adulti) ; .pentru scopurile i actiunea practica
a asistentei sociale, categoria delicventilor cuprinde si pe fäptuitorii
delictelor commie in intelesul juridic (furturi, etc.) si pe criminali ;
prin complexul de cauze biologice i sociale care determina delicventa
si criminalitatea, .aceasta categorie de indivizi cad astazi aproape total
In dcmeniul de actiune al asistentei sociale, represiunea tinzand sa
ocupe un loc tot mai secundar.
Asocialii ; infra cu deosebire in acest grup de dependenti : cer-
setorii, vagabonzii, lenesii (total neadaptabilii la munca).
Beitreinii ; acestia reprezinta categoria tipica de dependenta con-
secutiva factorului fiziologic.
Actiunea de ajutorare i redresare ,pentru toate categoriile men-
tionate revine in primul rand statului. Organismul de stat are insä pre-
tutindeni un auxiliar util inteun numär de societati de initiativd pri-
vata, unele cu caracter international. Va fi de aceea necesar a se
studia, in cadrul asistentei acordate diferitelor categorii de dependenti,

www.dacoromanica.ro
104 DR. G BA:7U

: organizatiile de Cruce-Roqie, Salvarea, etc., cu ata mai mult cu cat


aceste institutii asistä categorii speciale de dependenti, cum lar fi vic-
timele accidentelor si ale sinistrelor, cum si parte din dependentii
consecutivi räsboaelor.
Inainte insä de a studia formele de asistentd mentionate, este nece-
sar sà ne ocupäm de normele de asistentä a unitätii care stà la baza
oricArei colectivitäti umane : familia.

A. Asistenta fatniliei
Studiul metodelor de actiune a arAtat ea' asistenta famiiliei este o
importantä formä de redresare medico-socialä a acestei unitAti de bazä
a oricdrei colectivitäti. Redresarea e realizabilà in practicd fie ;prim-
tea singurd auxiliarä sccialà (asistenta de familie), fie uneori prin
auxiliare specializate dupä ramuri de asistentd (asistenta individualä
specializatd).
A considera familia ca o unitate, a cärei asistentä sub toate for-
mele trebue reunità sub conducerea unui singur organ de executie, este
sistemul preferabil. In ultimul timp s'a stanza asupra necesitälii de a
se infäptui o colaborare ait mai stransd intre organismele oficiale
cele private, in actiunea pe teren in folosul familiei dependente. Cele
cloud categorii de organisme îi complecteazd in mod util interventia;
s'a constatat c'd pe alocuri oficialitatea se limiteazd aproape exclusiv la
ajutorarea in bani (pAnä la 90% din totalitatea ajutorului aoordat), pe
eand initiativa privatä îi concentreazä sfortgrile mai mult asupra
ajutorärii in naturk i prin aceasta este adesea in ma-surà sä adapteze
mai bine prestatiile la necesitätiIe reale ale fiecArel familii (162).
Primele organizatii pentru asistenta familiei aa luat nastere in
Anglia, prin London Charity Organisation Society", in 1869. Ulterior,
du,pd aceleasi principii, se intemeiazä in Statele Unite si Canada, pela
1879, numeroase asociatii cu acelas scop.
In Germania, individualizarea asistentei familiei s'a fäcut cu putin
inainte de räzboinl 1914-1918, termenul asistenta familiei" ggsindu-se
pentru prima oarä mentionat inteo lucrare din anul 1912. ,Stgrile de
deficientd particularä a familiilor, apärute in timpul si din cauza räz-
boiului, au impus crearea unor centre pentru asistenta familiei, acti-
valid pe sectoare ale marilor orase. Aceastd.necesitate s'a mentinut
si in perioadipt:stbelicä, spre a remedia multiplelor carente economice
sociale ale acestei perioade, cu grave repercutäri asupra familiilor
din massele populatiei. Constitutia germanà votatà sub regimul repu-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
105

blican statueaza in art. 119: asistenta sociald trebue sa activeze pentru


consolidarea familiei (163).
Daca un timip Darecare asistenta familiei a putut fi lasata pe planul
al doilea (desvoltarea variatelor ramuri de asistenta pentru indivizi
facand in epoci normale suficient fata stärilor de carenta econo-
mica si morald). ConsIderarea familiei dependente in totalitatea ei a de-
venit insa din nou necesard in situatriunile speciale care au premers iz-
bucnirii razbatului actual. Astfel, in Germania, chemarea in serviciul
armatei a unui numar considerabil de capi de familie, pe de o parte, iar
pe de alta parte folosirea unei alte parti importante a ipopulatiei in
radrul muncii obstesti, a actualizat problema autonomizarii asis Len-
tei familiei. S'a desvoltat ramura specialä : sprijinul familial (Fami-
lienunterstiitzvng), cu o legislatie adecuatä (legea pentru asistenta
familiei, din 30 Martie 1936, norrnele explicative cu aceeasi data' si
decretul Ministerului de interne al Reichului din 28 Mai 1937) (164).
Asistenta trebue sä acorde notiunii de familie" un cadru larg.
Conform legislatiei germane, sunt indreptatiti la asistenta, atat com-
ponentii famili in inteles mai resträns, cat i ai familiei in inteles
mai vast.
In inteles rn.ai restrdns : sotia legitimà, copdii legitimi ca si cei legitimati
de catre ezapul oe familie inainte de a fi survenit Imprejurarea care a creat
starea de dependenta a membrilor familiei (chemarea in servic;u1 millar, cherna
rea la munca obligatorie, etc.), copiii vitregi adusi in menaj de catre unul din
soti.
In inteles mai vast : sotia divortata din motive care nu se pot imputa
ei i cäreia capul de familie (devenit dependent) este obligat a-i furniza
tinere, copiii vitregi care n'au fost adusi In menaj, copiii nelegithni, ascendentii,
parintii adoptivi, pärintii vitregi. Se la deci in considerare aproape intreg grupul
familial a carui subsistentä, in parle sau in total, era asigurata de subiectul
devenit dependent prin folosirea lui in serviciul colectivitatii.
Prestatiile asistente! familiale sunt multiple : asistarea factorului
a alimentatiei, a imbedcamintei, asistenta In caz de board, asistenta graviditatii
a lauziei, indernnizatie ce alaptare dupa normele adoptate In asigurarile sociale,
asistenta factorului eduzatie (cheltuelile scolare), pregatirea profesionala i pla-
sarea in munca (164).
In unele täri s'a autat ca s'a' se u§rureze in parte sarcinile asisten-
ei prin crearea unor mutualitáti, in interiorul carora fami-
liile mai putin impovärate asigurà asistenta familiilor cu copii multi ;
aceastà organizatie, care in Franta a precedat instituirea alocatiilor fa-
miliale §i prezintà fatà de acestea din urrn6 deosebirea cà ajutorarea din
partea familiilor mai putin impovgrate nu este impusà, ci liber consim-
poartà numele de asociatie familial& Ea are i un rol educativ, fami-

www.dacoromanica.ro
106 DR. G. BANU

liile nuMeroase ne mai fiind avizate la solicitarea ajutorului


decat in parte, dispare inriurirea demoralizanta care se exercita asupra
populatiei, adusa a confunda notiunea de prolificitate cu cea de mi-
zerie materialä (165).
Preocupari de intensificare a asistentei familiale s'au manifestat
si sub alte forme.
La Paris s'au intemeiat permanentele de intreajutorare socialä",
orga.nizatiuni care, prin colaborare intre initiativa oficialä i cea
particular* asigura ajutorarea familiei in cazuri determinate, in
special atunci cand starea de dependenta impune o interventie mai
masiva a ajutorarii. Conducerea acestor organizatii este incredintata
unui personal calificat de asistenta social* care ancheteaza amanun-
fiecare caz. O alta infäptuire este reprezentata prin casele aju-
toarelor de urgente, organisme functionand pe langd municipalitati
acordand ajutoare de urgentä (complectarea chiriei, plata chiriilor
intarziate, cumpärarea de imbracaminte i rufarie, procurare de me-
dicamente i aparate, etc.), in asteptare ca situatia familiei depen-
dente fata de organismele ce trebue ipresteze ajutorul definitiv,
sa fie pusd la punct (166).
S'a cautat, in multe tdri, ca asistenta familiei sa fie realizata pe
grupuri de pepulatie, dintr'un cartier sau oras, infiintandu-se
acest scop caminurile sau centrele sociale. Se desfasoara, printr'un
complex de institutii, o totalitate de actiuni care urrnäresc redresa-
rea fizicà, moral* economica si cultural** a unitatii familiale, in dife-
iite paturi sociale : sunt luati in considerare deopotrivä muncitorii
manuali, functionarii, profesienistii intelectuali, etc. (166).
Centrul social isi organizeaza mai Intai institutiile care sa aduca' usu-
rarea eccnomica a grupului de familii repectiv : restaurante, cantine, coope.-
rative de consum, etc. Apoi, insti.utiile care asigura igiena i profilaxia: bai,
basinuri, sali de cultura" fizia institutiiie pentru asistenta copiilor, dispensare.
Centrui isi organizeaza de asemenea asistenta culturala i edumtivä a fami-
Eilor : scoli pentru copii si ipentru adulti, sali de distractiuni, sali de confe-
rinte, biblioteci, scoli de menaj, scoli de puericultura, etc.
O conditiune prealabild pentru succesul oricarei actiuni de asis-
tenta a familiei, este cunoasterea amanuntita, pe baza de investigatii
Oiintifice, a grupului de pepulatie rentru care se initiaza aceasta
ramura a asistentei. Este necesar un diagnostic social, pe grupul co-
lectiv, care sa arate situatiunea acestui grup sub variate infatisari
rnentalitatea colectiva, gradul de cultura, situatia sanitarä, cea so-
ciala, morald i economic* apoi reactiunea colectiva fata de masu-
rile de asistenta care se aplica (auterii englezi numesc ansamblul

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 107

nianifestarilor reactionale din partea populatiei care este asistatä,


,,atitudine", si pe baza ei se elaboreaza programul adecuat). Prin tota-
litatea acestor investigatii se mentine un contact perrnanent cu popu-
latia, asa ea programul de asistenta a familiei suferd in timp recti-
ficarile necesare. Organismul care infa;ptueste aceste deziderata este
centru/ de demonstratie pentru asistenta fami/iei ; el serveste si pen-
tru studiul populatiei i aplicarea masurilor, ca i pentru pregdtirea
practica a personalului (167).
Asisterrtei sociale a familiei ii revine, pe langä rclul de ajuto-
rare si educatie a mediului familial, o menire importanta pe planul
biologico-social : preintdmpinarea desorganizeirii familiei. S'a aratat,
de catre autorii anglo-saxoni in special, precum cu prilejul unor
congrese consacrate acestei ;probleme (congresul de asistenta fami-
bald tinut la Buffalo, in 1927), ea familia constitue singurul cadru
care asigura normala evolutie biologica a generatiilor, mentinerea
patrimoniului ereditar, conservarea caracterelor de rasa, i in plus
perpetuarea nealteratd a elementelor de continuitate a vietii calec-
tivitatii : traditii, obiceiuri, atitudini sociale, tendinte nationale,
etc. (168).
Familia numita patriarhala, bazata pe solidaritatea puternicä a
membrilor componenti si pe clirijarea autoritara din partea capului
de familie, asigura integral aceste deziderate. Industrializarea state-
lor moderne a creat tipul de familie socializatd, in care legdturile
intre componenti devin din ce in ce mai slabe ; participarea consi-
derabilä a femeilor i copiilor in c&mpul muncii, asprimea luptei
pentru existentà a capului de familie, dmposibilitatea de a se afla
mai des reuniti toti componentii familiei, sunt tot atatia factori de de-
zorganizare a acestei unitati. Intervin apoi numerosi alti factori :
economici, culturali si morali, concomitent cu anumiti factori biolo-
gici, care agraveaza acest proces de desorganizare (169).
S'a introdus termenul cie tensiune familiala", complex de fenomene pe
care personalul de asistenta sociala le constata in mod curent in investigatiile
asupra famil'ei, putand fi grupate Th patru z.ategorii conflicte de ordin sexual
(anchetele sociale au aratat ca pana la 40% din starile de tensiune familiala
ar avea la baza conflictul isvorit din antagonismul intre sensualitatea unuia
din sotj si sentimentalismul celuilalt, din lipsa de educatie sexuald a tineretu-
lui, etc.); conflictele foarte importante izvorind din cauze economice (de-
sechilibru laugetar, intrebuintare irationala a castigului, lipsa unui buget fa-
milial rational, tendinta la totala inciependentd economicä a sotiei cAnd acea-
sta castiga prin propria ei munca, gravele contlicte in legatura cu mostenirea,
etc.); in al treilea rand, elementele de neintelegere derivand din diferentele
prea mari ale gradului ae cultura a sotilor ; in fine, conflictele datorite deo-
sebirilor fundamentale in conceptia de viata.

www.dacoromanica.ro
108 DR. G. BANU

Perso.nalul calificat, cdruia i se incredinleazd asistenta faimiliei,


trebue sa cerceteze arridnuntit factorii de dezorganizare mentionati,
combatd ata cat este pcsibil, i, cdatä instalati, sä caute a le
atenua efectele. Divortul, pArdsirea cdminului, separarea intre soti
(fdrd ca capete o consacrare legara') çi concubinajul sunt cele mai
importante din consecintele deosorganizdrii vietii familiale. La ran-
eul lor, acesti factori provoacd efecte grave dernografice i creazà un
important numär de cle;pendenti ; inteadevdr, deficientele vietii
miliale intervin aelc. sea cu un rol etiologic in fenomenul denatalitätii,
in cresterea mortalitdtii infantile, mdrirea numdrului concubinajelor,
apoi in delicventa infanta', maltratarea copiilor, etc.
Inifätiärile atat de variate ale famili2i devenite dependentá
necesitatea de a individualiza mdsurile dupd factorii etiologici suli-
cient studiati, impune o pregaire serioasti pentru personalul de asis-
tenta familiald. El trebue sä poseadd notiuni suficiente asupra fac-
torilor de desorganizare a vietii familiei, deficientelor familiei in
mediile muncitoresti, consecintelor desorganizdrii (studiul demogra-
fic si social al divortului, aban.donului, concubinajului, separdrii intre
soti, etc.). De asemenea, Ii sunt necesare cunostinte asupra tuturor
formelor i institutiilor de asistenta sociald, ipentru a interveni efi-
cient in cazurile concrete. Importante sunt i notiunile de sociologie
a familiei ; personalul de asistenta sociald trebue sà cunoascd
mentele care determind solidaritatea biologicd (cdsdtoria, paternita-
tea si maternitatea, natalitatea, ereditatea), solidaritatea morará' (in-
tre soti, intre copii i ;pdrinti, intre frati si surori), solidaritatea ma-
teriald (cadrul creat de loeuintd, bugetul familial, folosirea in comun
-a bunurilor de familie, ajutorarea reciproca) a familiei, precum i nor-
mele care determina relatiile unitátii familiale cu organismul social
(grupele colective 'mari si mici, conflictele intre familie si societate,
etc.).

B. Asistenta femeii särace in timpul maternieätii


Preocuparea de starea de indoitd deficientd creatd mamei pau-
pere, este veche. Majoritatea tdrilor au cdtitat sä legifereze detailat
normele pentru asistenta acestei categorii de femei in perioadele pre-
natald, intranatald i postnatald.
Pentru perioada prenatalci, s'au creat institutiile care asigurd in
general protectia maternitdtii : consultatii gratuite pentru gravidele
särace, in spitale, dispensare, etc.; azile pentru gravide (care la ran-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 109

dul lor poarta diferite denumiri : azile cu ateliere, refugii, cäminuri


mateme) ; cantine si restaurante materne.
In unele_tari asistenta prenatald a putut lua o extensiune mare,
gratie functionarii unor organizatii centralizatoare pe tara, care aplica
o totalitate de actiuni privind asistenta medicaid si sociala a gravi-
dei sax-ace, opera educativa' i aplicarea principiilor de eugenie ; tre-
buesc mentionate cu deosebire Oeuvre nationale de l'enfance" in
Belgia, Opera nazionale per la protezione della maternità e dell'infan-
zia" din Italia si organizatia Mutter und Kind", intemeiata in 1931
in CIermania (170).
In unele täri functioneazd birouri de asistentä pentru mame, care aplicä
in primul ränd mäsuri de as:stentä prenatal:A. Mäsurile se referà la tot ce poate
indruma pe femeea gravidd, situatiunile mecik.ale, sociale, econam'ce i juri-
dioe care o privesc. Ln Danemarca au fast intemeiate in 1939 astfel de birouri,
care isi au asigurate tonduri suificiente, provenind jumätate din partea orga-
nizatiei de Stat, lar cealEitä din partea ccrnunelor. Intreaga actitme a b:rou-
rilor de asisentä pentru mamela Sárace este coordonatä de un consi/iu gene-
ral al asistentei pentru mame (171).
Important este a se stabili un criteriu echitabil pentru femeile
indreptatite la asistenta prenatala, spre a se evita abuzuri destul de
frecvente. Din acest punct de vedere, asistenta gravidei real pau-
pere decurge dupa norme bine fixate, in Franta (172).
Dovedirea lipsei de mijloace materiale, apelul la oficiile asisten-
tei cu incepere din luna a 5-a a sarcinii, indicarea domiciliului de
ajutor i obligatiunea pentru gravida de a pastra repaosul impus
si regulile de igienä, stau in general la baza legiferarilor de asis-
tenta a perioadei prenatale.
Asistenta mamei sarace in perioada intranata/à este realizata,
atát in institutiile de maternitate, cat si la domiciliul
Maternitätile, sub diferitele lor forme (maternitati mici, obis-
nuite i mari), reprezintd adesea institutia ideald pentru asigurarea
protectiei perioadei intranatale la femeea dependenta, dat fiind ca'
ambianta familialä (domiciliul) este in majoritatea cazurilor defici-
tara si facerea nu poate sa aibä loc in bune conditiuni. Efectiv, clien-
tela maternitatilar este constituitd, inteun important procent din ca-
zuri, de catre femeile paupere.
In Franta, rnatemitätile as'stentei publice au luat o desvoltare foarte im-
portantà, atät ca maternitäti independente cat si ca sectiuni de maternita e
in spitakle generale. Asistenta intranatalà mai este asiguratä de matern:t41e
private (172).

www.dacoromanica.ro
110 DR. G. BANU

Totusi, in conditiuni adecuate, femeea paupera poate fi asistatd


intranatal si la donticiliu. In unele tdri functioneazd organizatii avdmi
dx ept obiectiv principal asistenta nasterii la domiciliu : de exemplu
In Franta, la Paris, Oeuvre de Notre Dame de l'assistance", Oeu-
vre des femmes en couches", Oeuvre de secours aux meres de fa-
mine", etc. (173).
In Belgia, asistenta intranatalä la domiciliu este foarte desvoltatä. Men-
tiondm prestatiile organismelor care se ocupa' Cu aceastá asistentä : distribui-
rea rufäriei pentru parturientA i noul-ndscut, a cutiilor pentru facere, a curte-
relor pentru lacere, a couveuselor, ex.
In Franta se distribue de asemenea nécessaires d'azcouchement".
O forma' utild de asistenta intranatald a femeilor paupere este
reprezentatd prin serviriile de moase agreate, care functioneaza in
unele
In Franta, s'a adoptat pe alocuri sistemul urmdtor : un numär de femei
särace, cu faceri necomplicate, sunt trimise la domiciliul moaselor agreate,
spre a naste aci. Durata rämfinerii la domiciliul moasei este in mediu de 10
zile, lar moasa primeste dela organismul de asistentä, ea platä, o sumä fixä de
fiecare femee, plus o Indemnizate zilnicà pentru pensiunea ce o acordä (174)
Asistenta intranatald prezintd aspeote grave, in unele tdri, cand
este vorba de femeea rura/c1.
In anii de dupd räzboiul mondial trecut, multe tári s'au seci7at de acest
aspect si au cautat sà amenajeze maternitciti rurale. Printre primele institutii
din aceastä categorie se mentioneazA maternitätile rurale create In Franta, In
regiunile liberate duip.i räzboiu.
S'a ajuns Insà la concluzia à astfel de institutli la sate, cu o amena-
jare rudimentara (in Franta, 10-15-20 paturi in bardci sau mici pavilioane),
nu constlitue o so/uVie pentam femeea pauperà dela ttarä. Se pare cd I unele
regiuni ale Rusiei, unde asistenta intranatala In mediul crural a luat o exten-
siwne mare, s'au amenajat maternitAti fixe, corespunzänd dezideratelor medi-
co-soziale (175).
O forma interesanta de asistenta intranatalä pentru femeea
ruralä a fost introdusa in Rusia, prin intemeierea posturilor ambu-
lante de faceri, prevAzute cu material si personal (moase ambulante);
posturile i moasele urmeaza pe muncitoarele agricole in deplasärile
acestora (173).
Asistenta femeii sarace trebue continuatd in perioada post-
71atalti. Servesc pentru aceasta institutine care asigurd in general
medicina socialà a maternitdtii casele materne, addposturile post.-
natale, azilele temporare ,pentru copiiii ai caror mame sunt bolnave
in spital, refugiile, cantinele i restaurantele materne.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 111

Casete materne sunt institutii care primesc ferneile lard sprij in, lehuze
sau care alapteaza. Aceste insituii s'au desvoltat In special in Franta si in
Belga. Mentionam, pentru Franta, casele materne din Saint Maurice., Cha-
tillon sous Bagneux, Carcassonne, Besancon, Saint Etienne, Reims, Chalon sur
Marne, Lyon, Tours, etc., iar in Belgia casele materne din Bruxelles, Anvers,
etc. (176).
Addposturiie post-natale au fost create in special in Franta, funcionan
fie sub forma azilelor temporare pentru lauze, fie sub 'diverse denurniri :

asile-ouvroir, hôe1 maternel, abri maternel.


Refugiile sunt institutii destinate masnelor paupere care isi aläpteaza
singure copiii. Unele refugij primesc mamele nurnai pentru un t:mp de 2 sap-
tarn.ani dupa ce au pärdsit maternitatea (de exemplu Asile National du Vési-
net. Azilul municipal Georges Sand, etc.), lar altele primesc mamele pentru
un timp mai lung, cateva luni, sau chiar pana la intarcare.
Principiile dupa care functioneazd cantinele fi restaurante/e materne,
infaptuiri cu deosebire importante pentru mama paupera., sunt : zilnizt mese
gratuite, farä ancheta, fara deosebire de religie si stare civila, i fara obligada
de a frecventa regulat cantina. 0 singurà obligatie : femeea sä-si alapteze
gura copilul.

C. Asistenta copilului
Sunt loarte numeroase situatiunile in care se instaleazd starea
tde carentd a ambiantei familiale, in spetd a pdrintilor, necesitand in-
terventia organismelor de Stat i private in favoarea copilului. De-
cesul pdrintilor, pauperismul lor, starea morald deficitard a ambiarrtei
familiale (copiii neglijati i amenintati, copiii maltratati, etc.), aban-
donul, separatia pärintilor, nelegitimitatea menajului, constitue cáliva
din factorii care imipun asistenta copilului, devenit in toate aceste ca-
zuri un dependent (177).
t. Copi/u/ pauper
Este vorba inteo bung parte din cazuri de copii cu biologia nor-
mará, la care deci exclusivul factor de dependentä este pauperismul.
Acesta insd poate crea, la randul sdu, sckleri biologice, deoareu actiu-
nea lui este cu atat mai gravä Cu cAt intervine in perioada de labi-
litate fiziologicä a copiläriei.
a. Asistenta copilului pauper dealungul etapelor de varsta
Asistenta sugarului din familiile sdrace cuprinde o totalitate de
mAsuri tiintifice, de organizare, sociale i medicale, precum §i insti-
tutiile corespunzätoare, destinate sà asigure evolutia normald a copi-
l.ului in primul an al vietii. Asistenta sugarului reprezintd in mod

www.dacoromanica.ro
112 DR. G. BANU

tipic elementele de rdspundere pe care organismul social trebue


le aibä pentru asigurarea unei generatii tinere normale, i prin acea-
sta capdtd o importantd eugenicd (178).
Printr'o burla' organizare a asistentei sugarului din familia pau-
pera, se elimina majoHtatea factoridor care contribue la morbiditatea
mortalitatea infantilä. Prin aceasta s'a adus cel mai valabil argument
impotriva celor care sustineau cd cel putin o parte din mortalitatea su-
garilor dependenti ar reprezenta un factor de selectiune biologicä. Su-
garul, cdnd este numai dependent economic, reprezintä o valoare biolo-
gicd integrara* pentru natiune. Asupra sugarilor dependenti trebue
poate sd se Indrepte maximul de sfortare in combaterea mortalitätii
infantile, care, dupd cercetdri relativ recente ale autorilor germani, ar
atinge pragul minimal In jurul proportiei de 5 decese de sugari la suta
de ndscuti vii (179).
Unele täri aratá o mortalitate a primei várste, sub coeficientul de 5 la
sute, de náscuti viti Olanda 3,9 in perioada 1935-37, Norvegia 4,3 in 1933-35
Suedia 4 6 in 1934-35, Elvetia 4,7 in 1935-37, Noua Z21andd 3,1 in 1935-37.
Pentru aceste tári, autorii germani atribue coeficientele reduse, nu situatiunii
de fapt, ci unei particularitati a mecanismului de inregistrare statisticá : o parte-
din mortinatalitate figureazA la alte rubrici, decat aceea a mortalitätii primei
vArste, asa cá aceasta din urmA rám&ne aparent scAzutá (17e).
In mediul muncitoresc pauper, din orasele industrializate, unul
din primele elemente de actiune ale asistentei sugarului, element des-
tinat sà micsoreze morbiditatea i mortalitatea acestei värste, este sti-
muLarea a/dptdrii materne. Dacd pentru mediul pauper rural al majo-
ritätii tärilor aceastd problemä nu se pune, in schimb pentru o bund
parte din femeile mediilor industriale ea este acutä. Sareina asisten-
tei este de exemplu clestul de grea pentru un oras ca Hamburg, unde
In 1935 statisticile au ardtat cä 56% din sugarii trecuti de trei luni
nu mai erau aldptati de mamele lor ; de asemenea, situatia este se-
rioasd. la Berlin, unde tot in 1935 s'a constatat cä peste 13% din
sugari In pdturile sdrace ale pcpulatiei nu sunt de loc aldptati ma-
tern (180).
Primele de aldptare devin astfel una din formele imrportante de
asistentd a sugarului.
Cäutänd sä sistematizdm institutiile prin care se poate realiza
asistenta primei varste, o diviziume care corespunde scopurilor prac-
tice este cea care stabileste trei categorii : institutii deschise, semi-
deschise i Inchise (178).
In cadrul asistentei deschise, îi pdstreazd locul primordial dispen-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 113

sarul, fix sau mobil. Se considera' ca necesar un dispensar de pueri-


cultura', pentru fiecare 10.000-30.000 locuitori, dupa regiuni (178).
Pentru sugarii din populatia paupera sunt importante si institu-
tiile denumite s`atiuni de ajutorare pentru mame i copii ; sunt asi-s-
Táti aci numai ccpiii cu ereditate normará; ori, tocmai in populatia
dependenta numai din cauze economice (nu si din factori biologici) st:
pot intálni numerosi ccpii ereditar normali. In aceste institutii, ala-
turi de supravegherea medicará, ajutc,rarea materialä ocupa un loe
important.
Ca institutie de asistenta semi-deschisci pentru sugarul pauper,
trebue mentionata cresa.
In ce priveste asistenta inchisei a sugarilor din familiile sarace,
ea se desavarseste in primul ränd In caminele de sugari, apoi in cen-
trele de creqtere. Principial, centrul de crestere adáposteste si supra-
veghiaza pe once sugar pe care mama lui nu-1 poate creste in bune
conditiuni.
Primal centra de orestere in inteles modern a fost intemeiat in Stat,le-
Unite, aa 1902, de catre medicul Dwight Chapin d:n New-York. El a realizat cel
dintal plasarea sugaTil:or dependentd, in mediif familiale la tard, sub suprave-
gherea unei infirmiere-vizitatoare (181).
Plasamentul familial realizat de opera Grancher, in Franta, in 1919, este
ext'inderea principiilor institutiei americane, asupra unei ca.egorii Epecia:e de
sugari : cei amenintati de ambianta familialä tubercuioasd. Ulterior au fost
create : ,.L'oeuvre du placement familial des tout-petits", L'euvre des amis
des enfants", etc.
Crearea centrelor de zrestere s'a dovedit, in rdstimp de un deceniu dela
infintarea lor, ca una din forme:e cele mai utile de asistenta primei varste,
asa cd la 15 Iulie 1931, Ministerul sdnätAtii publice din Franta recomanda crea-
rea cate unei astfel de institutii in toate ciepartamentele (182).
Principiul esential al centrului de crestere este asigurarea supra-
vegherii sugarului pauper, In familia crescdtoare la care este dat, de
catre o asistenta sociala calificata ; ea dirijeaza direct igiena i ali-
mentatia asistatilor.
Pentru asistenta copilului preqcolar, realizabila sub forma clasicd
a gradinilor de copii, se recomanda staruitor o colaborare cal mai
efectiva intre organismele oficiale si cele de initiativd particulard ;
considerand ca, spre deosebire de ceea ce se observa in general la
asistenta sugarilor, in grupa de lv rs t a prescolarilor proportia copii-
lor pauperi lipsiti total de asistenta' este foarte ridicata, se sustine ca
numai prin intensificarea colaberarii intre Stat si initiativa particu-
lara se va putea face fata necesitatilor (183).
Autorii gerrnani reunesc sub denumirea de adäposturi de zi, in-
Dr. G. Banu. Tratat de medicina sociall, Vol. m. 8

www.dacoromanica.ro
114 DR. G. BANIJ

stitutiile care realizeaza in mod obisnuit asistenta prescolarului pau-


per : gradina de co,pii, cantina pentru prescolari, gradina de copii din
mediul rural in tirnpul muncilor agricole (gradini de copii din epoca
secerisului). Se cere ca locurile in gradinile de co,pii sä fie in primul
rand rezervate dependentilor din cauze economico-sociale (copii din
familii sarace, din familiile unde mama munceste in gafa de carnin,
din familiile de someri, din familiile numeroase) (184).
Gradinile de oopii din epoca secerisului, al caror nurnar s'a ridicat, in
Germana, la 4100 in anul 1937, constitue un exemplu de asistenta constructiva
Motive de ordin economic au irnpus Statului german s'A inmulteasca ac,ste
gradini de copii, dat fiind ca pa-in ele s'a asigurat indirect mana de lucru femi-
nina necesara munci.or agricole. S'a formulat principiul: Nici o muncitoare
agricolä sä nu fie impiedecata in munca eh, de grija pentru copii" (184).
Pentru copilul pauper de verrste/ qcolara, trebuesc realizate un
complex de actiuni de asistenta" prin intermediul elementului calificat
care este asistenta socialei colará.
Sub numele de vizitatoare scolara, prima asistena. &ociará pentru copiii
scolari a activat in Londra, in 1892. In 1910 acest serviciu a fosrt arganizat
generalizat de catre ofic:alitate. Dupd tázboiu serviciul social scolar s'a extins
in majoritatea tárilor (185).
Asistenta sociala calificata viziteazd periodic familia edevului
pauFer, constata totalitatea conditiilor de ambianta (economice, so-
ciale, morale, culturale), face educatia mediului familial, organizeazd
obtinerea ajutaarelor materiale de once natura, intreprinde demer-
surile pentru recuperarea drepturilor dela organizatiile de asistenta'
publica i particulara.
O parte din autori considera ca un factor deosebit de eficient,
crearea i generalizarea institutoare/or-vizitatoare.
In cadrul asistentei scolarului sarac, un loc important este ocupat
de coloniile de vacante/.
Asistenta in favoarea scolarului pauper trebue prività pe (un plan cat
mal cuprinzator, asa inda asistenta materiabl sa mearga paralel cu cea moralä,
med.calä, etc. Intra in cadrul asistentei scolarulud : invatamantul primar gratuit
si obligator, crearea burselor de studiu, distribuirea gratuita de ma erial scolar,
rechizite, etc., inlesniri de transport pentru scolarii oin familiile nurneroase,
In general toate masurile care degreveaza sarcinile acestor familii (186).
O m'asura care poate veni In folosu. 1 scolarilor pauperi, este in-
stituirea anului rural : copilul este scos din ambianta, economic de-
ficitara, a familiei urbane, si mentinut 8-10 luni, uneori chiar un an
intreg, in mediul rural ; aci educatia fizicà alterneaza cu instructiunea

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 115

teoretica I cu muncile agricole ; conditiile de viata sunt normale,


lar deficientele biologice pe care le puteaprovoca ambianta paupera
de acasa, sunt inlaturate (187).
Sa mai preccnizat, ca o m'asura ce vine si in avantajul adoles-
centului patty er, stra-mutarea intregei familii la tara. In Franta au
luat nastere in ultimii ani numeroase institutii in cadrul actiunii de
retour et la terre". Dificultatile in calea stabilirii unei intregi familii
la tara sunt insa destud de mari ; daca, principial, mediul rural asi-
gura capului de familie un trai mai lesnicies, nu intotdeauna insa
acomodar2a la noua viata este posibila si adesea locuitorul urban nu
poate face fata efortului fizic necesitat de munca agricoaa ; lar daca
este avizat la alta ocupatiune, greu poate valorifica in mediul
rural.
Deaceea, multi autori propun astazi, ca cea mai lama masura
de asistenta preventiva a slcolarului i adolescentului pauper, sta-
biLirea lui la tara hied din primii timpi ai vietii, separat de ambianta
, cu alte cuvinte, sa se caute pe cat posibil ca acei copii ce
au fost trimi.i in mediul rural 'Mesa' din prima vansta (centre de cres-
tere, etc.), sd se stabileasca aci, fie prin adoptiunea de catre familiile
crescatoare, fie pi-in alte mijloace (187).
b. Citeva caracteristici ale organizirii assitentei copilului sarac intr'un ntunir de tad
Pentru promovarea actiunider de asistenta, s'a cautat sa se creeze
organe centrale §i. coordonatoare. Astfel, in Franta functioneaza Co-
mitetul national al copil4riei (174).
Copiilor sSraci li se acordà ajutoare prin birourile de binefacere (173).
Se acordia ajutoare in bani i In naturA (lapte sterilizat, bonuri de ali-
mente, leagäne, rufarie). Deosebit de birourile de binefacere, i departamentele
ar:ordA ajutoare.

Spre a se dirija in mod cat mai util asistenta, s'a cautat sa se


stabileasca precis categoriile de copii care pot fi considerati ca pau-
peri. In Franta, centrele de protectie materno-infantila, urbane si ru-
rale, asista 10 categorii de copii considerati ca relevand de pauperism:
copiii dati la doica prin ingrijirea autoritatilor de stat sau a institu-
-tlunilor private, copiii mamelor angajate ca doici, copiii din familiile
ajut ate temporar, ccpiii mamelor beneficiare de asistenta in timpul
cei din famidiile care beneficiazä de asistenta familitlor nu-
meroase, cci ai mamelor admi...e la premiile de natalitate, copiii
rintilcr care releva de asistenta medicala gratuita, cei ai iparintiler
care primesc ajutoare dela comuna, departament si stat, copiii su-

www.dacoromanica.ro
116 DR. G. BANU

pusi controlului institutiilor de puericultura, in fine copiii asistatd sub


en-ice formá si de once institutie (188).
In G-ermania, in ultimul deceniu, asistenta copilului sarac a fost
reorganizata pe baza urmatoarelor principii : de o parte asistenta
prin organul de stat care este oficiul sanitar, de alta parte asistenta
exercitatä de un organism mixt : Mama si copilul", rezultat al cola-
borarii intre particulari, stat si partid.
Organul de stat : OfiiuI sanitar, are, In cadrul ntuneroaselor sale atri-
butii, si urmlitoarele : supravegherea stdrii de san:átate a oopiilor asistahli din
bate grupurile de vArstd, organizarea áistribuirii de lapte si de alimente, supra-
vegherea copiilor dati In crestere (189).
Organizatia mixta Mama si copilul" si-a concretizat astfel obiectivele
asistenta copildriei i adolescentei In toate etapele de vdrstd, asistenta prin In-
tremare (Erholungsftirsorge), asistenta copildriei pentru realizarea obiectivelor
eugenice i demografice. Reamintim statiunile pentru ajutorarea copiilor Cu
ereditate normalä, säraci, intemeiate de aceastd institutie (170).
Forme speciale de asistenta a copilului särac au rezultat in unele
tari, in legaturä cu imperative de ordin local.
Astfel, este interesant de mentionat cd in Rusia, unae distantele de strd-
bdtut in timpul deplasdrilor sunt uneori enorme, s'au creat camere ale rnamei
si copi/ului in gàri, precum i vagoane speciale pentru mame si copii (175).
In t'afile cu resunse materiale im,portante, asistenta copilului
pauper a fost realizata printr'un program natione, pentru infdptuirea
cánula s'au pus la dispozitie fonduri importante. In Statele-Unite,
incepá'nd dela 15 Decembrie 1936, asistenta copilului dependent se
realizeazä in cadrul legii Sacia/ Security Act". Fondul de actiune
este procurat prin aportul guvernului federal (aproape 10 milioane
dolari in 1936), sumele alocate de diferitele state si sumele varsate
de administratiile locale. Aceste mijloace au ingaduit in primul rând
asistenta unui numär enorm de culi lipsiti de splijinul material al
capului de familie (190).
In anul 1937 activau, numai pe ranga autoritätile sanitare locale,
250 asistente sociale specializate in problemele copiläriei. O perrna-
nenta colaborare este instituitä, intre organismele de asistenta infan-
tilä i. direcjiunea securitätii sociale (Bureau of Public Assistance
of the Soc:al Seculity Board) (191).
Pentru copilul din mectiul rural, o importantd operd de asistentd este
Indeplinitd, In State:e-Unite, de catre Serviciul de extensiune a cooperatiei".
Fdcâna asistenta femeli rurale pe mai multe planuri, inclusiv cel al educa-
tiunii inkmajere, aceastd organizatie acordd un maxim de atentle asistentei copl-
lului. In fiecare plasd Jurará functioneazd cdte un agent al serviciului de exten-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 117

slime a cooperatiei, care organizeazd intre altele si asistenta copilului. Numai


in -clecursul anului 1935 mai mult de 15.000 familii din mediul rural, in majo-
ritate Cu resurse modeste, si-au ameliorat sensibil connitiunile In care p5ng
atunci isi cresteau co(p.iii (192).

Asistmta copilului rural este pasibild de o mare extensiune,


atunci cand se dispune de un personal calificat, in numdr suficient.
Intr'un important numar de pläsi ale Statelor-Unite functioneaza
asistente scciale pentru copii, care sesiseaza printr'o pregatire spe-
cialä ansamblul conditiilor de viatä ale familiei copilului i institue
irn,ediat masurile de corectare (193).
2. Copilul orfan
Asistmta acestei categorii de co,pii dependenti se face in genecil
piin institutia clasicä a orfelinatelor. In unele tari functioneazd socie-
täti de asistenta care adund fonduri, distribuite apoi sub forma de
alocatii orfelinatelor sau familiilor adoptive care cresc orfanii
societatea de asistenta, la rándul ei, supraveghiaza intreaga e.volutie
orfanului, inclusiv plasarea in muaca (173).
Institutia orfelinatelor a luat o extensiune remarcabila, in majo-
ritatea tarilor.
In Belgia, orfelinatele sunt de cloud categorii : publice si private.
Orfelinatele publice depind de comisiunile de asistenta publica, ce
sunt la rändul lor constituite ca administratii autonome. Orfelinatele
private se caracterizeazd prin aceea ea se pot constitui sub diferite
forme legale societäti cooperative sau anonime, asociatii farä sco,p
lucrativ, societäti civile, etc. (176).
Preocuparea de a asigura o cat mai bung asistenta orfanilor a
evoluat in Belgia pänd la con.ceptia cetätilor pentru orfani" (194).
Uniunea intercomunard a operelor sociale din regiunea Charleroi a in-
ceput in 1938 construirea unui as.fel de complex, denumit cetat,e pentru orfani".
Pe un teren de o intindere de 5 ha. s'a amenajat constructia, care este de
sistem pavilionar. Fiecare pavilion constitue o cetuld familiard: Cate o manfa'"
are in seamä 16 copii (8 bAieti si 8 fete), care sunt crescuti in comun patfa" ce
implinesc 14 ani. Functioneaza in total 18 pavilioane. Deosebit de grupul pavi-
lioanelor, constructia mai cuprinde : administratia, birourile asis.entei sociale,
cládirile pentru cultura fizic5., etc.
Ceeace se urmareste astazi, in asistenta orfanilor in general si
prin cetdtile pentru orfani" in special, este integrarea acestei cate-
gorii de dependenti, in viata isociala obisnuitd. Orfelinatele de tip cla-
sic, chiar cand sunt perfect amenajate, izoleaz5 pe orfani de colecti-
vitatea normalä. In cetatea pentru orfani" s'a adoptat sistemul ali-

www.dacoromanica.ro
118 DR. G. BANU

nierii tuturor constructiilor, pe o singurg lature a unei sträzi interioare,


asa ca ansamblul corespunde unui oras-gräding. Un mediu normal de
viata socialä este ereat astfel.
Pavilioanele sunt de dona catPgorii : pentru copiii de 3-14 ani i pen-
tru tinerii de 14-25 ani.
In ce privaste grupul wasacrat asistentei sociale, el cuprinde un centru
de observatie si o scoala pentru asistenta sociale (194).
Asistenta orfanilor s'a desvoltat in proportii relativ importante
si in unele täri din sud-estul Europei, de exemplu in Ungaria i in
Romania.
Dupä o statistica oficial a Ungariei, in anul 1930, numai In Budapesta
functionau 24 camine pentru orfani, din care 5 de stat si 19 particulare (195).
S'a relevat In ultimul timp cà ar fi avantajos ca asistenta prin
orfelinate sa se inlocuiasca in parte cu plasamentul fami/ial al orf a-
nilor. Este insä evident ea* i plasamentul familial prezintä desavan-
taje (196).
Chiar in Anglia, tunde legea recomanda plasamentul familial, aceasta formä
de asistenta nu este aplicatä daca otrfanilor de ambii parinti.
In general, nu sunt indicati pentru plasamentul familial ciecät orfanii
mai miel de 8 ani. O indelungata experientä a arätat ea a plasa fintr'o familia
pe orfanul trecut de 8-10 ani, insemneaza. In mod aproape sigur a-I trans-
forma intelin element al personalului domestic al acestei familii. De altfel;
chiar daca este bine tratat, ,copilul de a doua varsta nu mai reuseste sä se
ataseze sufleteste de familia In loare a intrat.
Plasarea ici familie este intotdeauna o operaVune delicatä, deoarece fa-
milia trebue selectionatd cu mul,A ingrijire. In fine, o bunä oriehtare prole-
sionalä a orfanului nu poate fi realizará in cadru familial, si atunci copilul
trebue scos din familia crescatoare i p:asat inteun orfelinat (asa procedeaza
de altfel National children's homes", in Anglia (196).
Institutia orfelinatelor ramane utilä din toate punctele de vedere.
Ea trebuete insa cat mai mult adaptata eerintelor medico-sociale
mcderne. In primul rând trcbve creatd, in interiorul acestor insti-
tutii, o ambianta care sa compenseze dependenta morara' in care se
aflä de obicei orfanul : un anumit dezechilibru psihic s'a produs la
majorltatea acestor cepii dealungul perioadei care a precedat moartea
unuia sau ambilor parinti, d_alungul lipsurilor pe care le-au indu-
rat in lunga perioada de incapacitale de muncg (din boalg) a pgrinti-
lor, etc. In al dailea rgnd, este important ca orfanul sä fie internat
la insttuti', impreuna cu fratii-surorile sale. O buna parte din igie-
nisti i eclucatori sunt partizani ai acestei co-educatii a copiilor care,

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 119

desi de värste diferite, pot fi crescuti in comun, cu bune rezultate.


Principial, afarä de cazuri bine justificate, se va renunta la sistemul
obisnuit in momentul de fatä, de a se risipi orfanii dint.%) aceeas
familie in diferite institutii, de exemplu sugarii i prescolarii in cen-
tre de crestere, copiii mai mari in orfelinate.
Pentru a suplini at mai mult deficienta rezultatà din lipsa pà-
rintilor, se recomandd ca educatorul care conduce un orfelinat,
stabileascd o anumità comuniune intre mediul Sal familial si colec-
tivitatea reprezentatd prin copiii asistati ; personalul conducätor
orfanii urmeazg a forma o singurd mare familie (196).
Este necesar ca, prin intreaga comportare fatä de orf an, institu-
tia sä-I facä a uita de starea lui de dependentä si a nu se mai consi-
dera ca un cersetor social". Trebue de asemenea sa li se desvolte
personalitatea, ambitiunea, dorinta de a se valorifica prin muncä. Pre-
gatirea profesionald a.orfanului reprezintä un capitol important.
In Franta, prin decretul-lege din 24 Mai 1938, a devenit obligatorie pre-
gatirea profesionala In orfelinate. Pentru fetele orfane ocupà un loe impor-
tant educatia menajera'.
PregAtirea profesionalA poate avea loc pentru cele mai variate ramuri.
Rezultatele imbucuratoare au fost obtfinute Intr'un nsum6r de orfelinate
din Franta : in 1924, una din muncitoarele premiaie pe tarà i§i capatase pre-
g6tirea profesionala in atelierele iunui orfelinat; in 1937 ucenica recunoscutà
ca cea mai indemanateca' din Franta, fusese de asemenea pensionara unui orfe-
linat (197).

Institutia orfelinatului vechiu, a orfelinatului-cazarmä, tinde


facä loc unor forme perfectionate, care sä corespundä dezideratelor
amintite.
Una din aceste forme este reprezentatä prin satele de orfani din
Anglia (village-homes) (196).
Primul village-home" a fost construit in 1867. Numärul acestor
institutii s'a inmultit apoi. Este de mentionat in special institutia de-
la Barkingside, Fan& Londra, care adäposteste 1400 orfane, reparti-
zate in 81 locuinte.
Un alt sat pentru orfani este Bonstead, tot längä Londra. Un
numar de 600 orfani (300 bdiet.i si 300 fete) sunt adäpostiti in 26 lo-
cuinte rurale ; grupul mai cuprinde douà infirmerii, un post de
observatie pentru orfanii noui-sositi, o scoald de baieti si una de
fete, bisericä, said de jocuri, basin de innot, ateliere pentru pregg-
tirea profesionalä, grädini, etc.
In. Polonia s'a desvoltat in ultimul timp institul,ia cuiburi/or de
orfani, intermediarg Intre plasamentul familial 0 satele de orfani.

www.dacoromanica.ro
120 DR. G. BANU

Principiul acestor institutii este de a plasa orfanii, in grupe de cAte


10, in familiile dintr'o localitate rurald ; dar orfanii formeazd un
grup distinct, un cuib", cdruia i se incredinteazd o fermd, admi-
nisttatd de capul de familie crescätoare, dar in majoritate in bene-
ficiul orfanilor. Familia crescdtoare lucreazd pdmantul impreunä cu
orfanii, iar acestia îi au din vreme existenta asiguratd prin produsul
muncii lor ; starea de dependentd inceteazd. Satul Koscinozko, din
Polonia, a fost ales ca localitate de demonstratie pentru un numdr
de astfel de cuiburi de orfani, a cdror viatd se desfdsoard in insusi ca-
drul vi4ii populatiei.
In ce priveste orfelinatul propritt zis, internatul de iorfani, el rd.-
mdne o institutie utild, care trebue insd adaptatd cerintelor medico-
sociale, ce au fcst formulate astfel : pdstrarea, la copil, a simtului
vietii familiale ; a-i organiza viata dupd modelul vietii de familie ; a
exercita o actiune educativd permanentd ; a favoriza desvoltarea per-
sonalitdtii orfanului ; a-I pregdti temeinic pentru agonisirea exis-
tentei ; a-i mentine biologia normald ; a poseda educatori speciali-
zati (196).
3. Copilul abandonat
Abandonul constitue pentru copil unul din cei mai importanti
factori de dependentd, in toate tàrile,si din timpuri relativ vechi.
Imprejurdrile care determind abandonarea copilului de cdtre pa-
rinti, legitirni sau naturali, sunt variate. Categoriile de copii abando-
nati au fost idestul de bine fixate in Franta, incd prin legea din 27
Iunie 1904, care declarä pe acesti copii pupili ai asistentei" (198).
Sun: considerati drept copii abandonati
copilul care. nascut din tata i din mama necunctscuti, a lost gasit in,tetm
/oc oarecare sau a fost adus inteo institutie spitaliceasca ;
zopilul care, neavand nici tata, nici mama, nici ascendenti la care sa se
poata recurge, nu posecla nici un mijloc de asistenta ;
copilul ai carui aparinti au fost declarati decdzuti din puterea parin-
teased.

Sunt interesante câteva momente in evolutia istoricd a problemei


copiilor abandonati. In epoci indepArtate acesti copii erau depusi la
poarta bisericilor si a ospiciilor, spre a trezi compasiunea trecätori-
lor. Mai tarziu a fost organizat sistemul turnurilor", nise mobile in
grosimea zidurilor exterioare ale institutiilor ; mama depunea copi-
lul in aceastd nisd, care apoi executa o miscare de rotatie in jurul

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 121

exului vertical, asa incät copilul ajungea in incinta institutiei, unde


-ei a imediat luat in primire de personalul adecuat.
Facilitatea pe care o oferia acest sistem, a fdcut ca numdrul aban-
donuriler sá creascd foarte mult, ceea ce a adus suprimarea turnuri-
lor, la inceputul secolului al XIX-lea. Gravitatea medico-sociald a
problemei n'a fost insd cu nimic diminuatd, deoarece pe de alta' parte
a crescut numdrul avorturilor si al infanticidelor, din moment ce po-
sibilitdti de abandon usor nu mai existau.
La inceputul secolului al XIX-lea, s'au creat in Franta birouri/e
secrete, cate unul pe departament. In aceste birouri once femee putea
sd-si depund copilul, fArd nicio formalitate, daca' el nu depdsise vArsta
de 7 luni.
O proportie importantd a copiilor abandonati este formatti din
eopiii nelegitimi. Cercetdri recente tind sd arate ck in Orne Europei
Centrale, nasterile de copii neligitimi ar reprezenta 10% din natali-
tatea globalk iar in marile orase proportia de nelegitimi ar fi si mai
ridicatd (199).
S'a cdutat, in majoritatea tärilor, s'A' se preinteimpine abandonul,
printr'o se.rie de mäsuri. In Franta, art. 7 al legii din 27 Iunie 1904
prevede un ajutor irnediat, spre a preveni abandonul (198).
Art. 7. Un ajutor va fi acordat, spre a ingAduj mamei ca sä pAstreze
copilul pe lAng5 sine sau s1-1 plaseze la o doicA. Modul, cuantumul, periodicita-
tea si durata ajutorului sunt reglernen ate de catre Consiliul general departa-
mental. Azest ajutor va fi retlus, suspendat sau suprimat, dacá tatAl, mama
ascendentii nu se mai ocupa de copil.
Ajutoarele preventive ale abandonului sunt acordate mamelor
päräsite de sotii lar, divortate, vdduve si celor ai cgror bdrbati sunt
In inchisori sau in azile de alienati. Nu se acordd aceste ajutoare decAt
cdnd este vorba de copii sub trei ani ; ei ,poartd numele de copii aju-
terati" i apartin in totul mamei Ion, in sensul cà statul nu exercità
nici un drept de tuteld.
Dacd mdsurile de prevenire rdman ineficace, asa di mama in
cele din urmd se hotdrdste totusi a-si abandona copilul, se mai in-
cearcä unele mäsuri destinate a o face sd renunte in ultimul moment
la acest plan. Se obisnueste ca in birourile de abandon sä se afiseze
anumite texte, de naturd sà impresioneze mama.
In sala de asteptare de:a Hospice des enfants assistés", din Paris, este
afisat urmAtorul text
Consecintele a.bandonului ccrpii/or
1. Imposibilitatea de a rnai sti unde va fi plasat copilul.
2. Imposibilitatea de a mai aves vreo leg5.turA, chiar indirectA, cu copilul.

www.dacoromanica.ro
122 DR. G. BANTJ

Nu se vor abt'ne stiri asupra lui decat adata la 3 luni, iar eceste stiri
vor indLea numai daca mai este in viata sau nu.
Daed la un mcanent dat mama vrea sa-si scoata copilul i s'a-1 reeduca
langa ea, va trebui sà restitue cheltuelile facute cu Intretinerea lui pana etunci
si nu-1 va obtine decat daca dovedeste cà posedd resurse suficiente si o mora-
litate perfecta*.
Mifloace pentru a evita abcandonarea copilului
Mamele care nu dispun de mijloacele neeesare pentru a-si creste
dar nici nu vor sa-i abandoneze, sunt instiintate CA pot obt.ine un ajutor urgent,
urmat de alte ejutoare, periodice, daca isi alapteaza singure copiii, sau daca
pastreaza pe Janga sine chiar Lira a-i alapta, sau daca ii plaseaza la doicä.
Dacä simpla citire a acestor indemnuri rdmâne infructuoasd
totui dormta mamei de abandona copilul nu este incä satisfäcutd..
Ea trece intr'un alt birou, in care o persoanä calificatà Ii desvoltä
argumentele care s'a' se opund intentiunilor mamei.
Dacä i aceastä ultimä intrevedere rämäne infructuoasä, copilul
este imediat primit.
Tot ca mäsuri preventive ale abandonului trebuesc considerate
prevederile codurilor penale, care pedepsesc delictul de pgräsire a
copiilor.
Codul penal francez prevede (198):
Art. 349. Cei care vor fi expus sau parásit, inteun br singuratec, un
sau vor fi favorizat aceste fapte, vor fi pedepsiti cu Inchisoarea d...1a. 1-3
ani i cu o amenda de 16-1000 franci.
Art. 350. Pedeapsa prevazu à la articolul precedent va fi de 2-5 luni
Inchisoare si de 50-2000 franci amencia, daca cei care au comis aceste fapte sunt
ascendentii copilrului sau persoane care 1-an avut in paza.
Art. 351. Daca dtn expunerea sau pardstrea copilului a rezultat o muti-
lare sau estrop'ere a acestuia, pedeapsa va fi recluziunea.
Dacd fapta a fost cornisa' de ascendenti, pedeapsa va fi ?nunca silnicti.
Daca' de pe urma expunerii sau parasirii intr'un loe singuratec a rezultat
maartea, peaeapsa va fi cea pentru omor.
Màsuile represive, Parà a inlätura plaga abandonului, sunt totu§i
utile in fapt, §i de aceea majoritatea tärilor au diutat s'A legifereze
in acest domeniu.
Cociul penal al Romaniei prevede:
Art. 486. Acela .care, avand sub paza sa, sau Ingrijirea sa, o persaana
care dn caitza varstei este In neputintä de a se proteja si Inguji ea Insdsi, o
expune sau o parcisete in asa fe: sau loe incat îi pune in pericol iminent v:ata,
sanatatea .au intPgritatea corporala, comite de/jet/ti de abandonare si se peciep-
seste cu Inchisoare corectionald dela 5 luni la 2 ani.
Daca faptul de mai sus este savarsit asupra unui ascendent sau deseen-
dertt legitrn, acieptiv sau pedeapsa este inchisoarea coreetionala de:a

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 123

2 la 5 ani, lar daca faptul este sävarsit de mamá asupra copilu/ui ruaturai, Inainte
de a fi expirat termenul de declarare la Oficiul starii civile, pedeapsa este In-
chisoarea corectionaaa dela 6 luni la un an.
Este aparcad de pedeapsa mama care, duma camiterea faptului de abandon
a/ copilului sdu, i reia de bund voe indatorinle de mama.
Este de relevat aceast5 ultim5 prevedere a unei legislatii repre-
sive, care totusi 'tinde a favoriza asistenta constructivk prevkand f a-
cilitài ascendent-ii care scot copilul din starea de dependentd.
O pr2vedere importantd a codului romanesc mai este cea care
penalizeazä desinteresarea tertilor, de soarta copilului abandonat.
Art. 489. Acola care, gasind abandonatä sau pierduta o persoana din
cele aratate in articolele precedente, omite de a incunostiinta de indatá autori-
tatea, comite delictul de canisiune de ajutor si se pedepses%e cu inchisoarea
corectionala dela o luna la trei
Este interesant de constatat ea m5surile represive, la acest ca-
pitol, dau rezultate bune. Du,p5 o statistic5 intocmità in Franta (ser-
viciul de statistic6 generará), rezufltà cä, pe cand In 1912 se inregis-
traserd 10.202 copii abandonati, in 1933 cifra lar a scdzut la 5546 (198).
Acolo unde màsurile preventive ale abandonului (penale i altele,
precum persuasiunea mamei, etc.) nu au dat rezultate, forma de asis-
tentä pentru acesti copii intrd in actiune, prin institutia care d'A cele
mai bune rezultate medico-sociale : plasamentul familial dirijat. Res-
pectandu-se un minim de conditiuni : alegerea unor regiuni rurale
bogate (cu productiune agricolä maxim5), plasarea copiilor In numgr
cat mai nstrans pentru o familie crescätoare (nu mai mult de doi
copii), control sever medical si al asistentei sociale, plasamentul fami-
lial dirijat rämane metoda de electie (200).
Unii at tori au preconizat un plasament suburban (mediu semi-
rural), sustinand cA nu trebue totusi s5 indepärt5m prea mult pe co-
pilul abandonat, de procreatorii sdi ; aceasta in speranta de a obtine,
mai curand sau mai tarziu, o revenire a procreatorilor, asupra aban-
donului. Plasamentul suburban s'a dovedit ins5 a prezenta multe in-
coveniente si a fi mult mai scump decat oel rural (201).
In unele mcdii putin evoluate, plasamentul suburban al copiilor are re-
zultat, biologice dczas`ruoase. Ream'ntim ea in Gnu' 1923, facand o anch ti in
fam.liiie crescatoare din mediul suburban al Buourestilor, am coritaft cd mor-
talitatea copiilor plasati aici urca pana la 33% (202).
Ca o forma" perfectionatd a plasamentului familial dirijat, tre-
buesc privite centrele de protectie infantil/ In centrele de protectie
infanta din Romania s'a constatat cà aproximativ 10% din copiii pla-

www.dacoromanica.ro
124 DR. G. BANU

sati (Fentru care tribunalele au facut declaratie oficiarä de abandon,


prin sectiile de tutela) sunt ulterior adoptati de familiile crescd-
tcare, iar alti 10% se cdsatoresc in localitatea respectivd, rämanand
definitiv fixati in mediul rural (203).
Foloase reale pentru copiii abandonati a adus, in unele täri din
sud-estul Europei, intemeierea statiunilor de plasament familial, dupd
modelul organismelor de asistenta americane Child welfare station"
(204).

La centrul de plasament familial din Koniovitza (Bulgaria) sunt primiti copii


pdna la värsta de 6 ani. Influenta familiilor crescdtoare a-urale, asupra
*i a moralului copiilor, s'a dovedit a fi d'n cele mai bune. O caracteristicd a
sistemului aaoptat, este cd in cazurile indicate familia crescdtoare este
schimbatd ; ori de eke orl observal,iunea amdnunti à aratd incompatibllitdU
tre normala evolutie a copilului i mediul familial in care a fost plasat, el este
incred.r4at unei ate familii, vecine. Este, cu alte cuv:nte, un sistem
periniVdnd o strict5 individualizare a asistentei, dup,1 caracterele psihofizice ale
fiecdrui copil.

4. Copilul maltratat
Problema copiilor maltratati, fizic sau moral, este veche. Docu-
mentele istoi ioe vorbesc despre cazuri de maltratare a copiilor la
Romani (in special din cauza puterii nelimitate a capului de familie,
patris potestas"), la Chinezi (practica perpetuata pand in zilele noas-
tre), la popcarele Europei in timpul evului mediu, etc.
Problema a fost studiata in mod tiinti.fic, cu deosebire in ulti-
mele doua decenii (205).
Este de remarcat cà in timpurile mcderne maltratarea copiilor
nu s'a atenuat ; dimpotriva, in centrele mari ja uneori proportii care
amintesc situatia din epocile trecute ale istariei. Astfel numai in 1927
si pe cale oficialä, in statul Massachusetts (Statele-Unite) s'au inra-
gistrat 13.823 prangeri cu privire la copiii maltratati ; in statul New-
York au fast inregistrate oficial, in 1926, 3761 cazuri de maltratari de
co,pii (206).
Considerand CA un imens numar de minori maltratati scapd in-
vestigatiilor organelor de asistenta oficiale si private, putem deduce
cà numdrul acestor clemente devenite dependente prin insusi re-
gimul de maltratdri este destuil de ridicat astazi.
Se deosebesc dotia categorii de maltratari ale copiilor : fizice
morale. Maltratarea fizica se datoreste in parte conceptiei, raspanditä
de altfel nu numai in masse, ea violenta fizicä exercitata asupra copi-
lului ar avea un rol educativ. In ce ,priveste maltratarea morala, care
consta in general in amenintari la adresa copilului, tratamente injosi-
toare, diferite atitudini de natura a-i zdruncina echilibrul psihic, s'a

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 125.

constatat CA ele sunt foarte frecvente din partea pärintilor alcoolici


(207).
Studiul etiologiei maltratärilor a fost fdcut in mod -arnAnuntit in
ultimul timp.
Copiii sufer maltrat5ri fizice, in ,primul rand din partea pârin-
ilcr, mai ales din partea mamei. Mama vitregä, precum i p5rintii
adoptivi ai copiilor, sunt autorii cei mai frecventi a maltratarilor. In
al doilea rand, violentele fizice asupra copiilor sunt exercitate de unii
n-iembri ai corpului didactic ; amintita conceptie asupra rolului educa-
tiv pe care 1-ar avea corectiunile fizice, impinse adesea pand la gradul
de traumatisme grave, explica aoeastä participare a corpului didactic.
In al treiea rand, culpabili de maltratäri sunt patronii, in special pa-
troriii ateliere, unde ucenicii sunt supusi de altfel la un com-
plex de factori Cu actiune defavorabilä.
Partial, maltratärile unor copii se explica prin deficientele psihofizice ai
cäror pur.ätorj sunt. Copiii ebi1i mintali, epiieptii, purtätorii de diferite
leziuni consecutive encefal:tei epidemice si caxe transformä in rdu structura
psihica i caracterul, sunt adesea maltratati de pdrinti i anturaj. Copii care in
mod normal erau subordonati, ea:raj i munctori, devin consecutiv unei boli
nervoase sau psihice greu acomodabili, 1enei, pervertiti, asa ca maltratarea
pe are o sufer devine pang la un punct explicabilä (206).

Studiile de medicinä legald au al-Oat in mod amdnuntit marea


arietate a instrumentelor care servesc la maltratarea copiilor si natura
lcziunilor constatate. Dupa grupe de varstd, prescolarii ar suferi cel
mai des maltratAri. Dupa clase sociale, procentud cel mai important
de icopii maltratati se constatd in clasele mizere. Dupä stare civild,
cei mai numerosi copii maltratati sunt iei neligitimi.
Maltrarea moralá, executata in parte, cum am mentionat, de
sau tutori alcoolici, creazd o evidentä stare de dependentd pentru
copil. Maltratarea psihicä repetatd, tratamentul injositor la care este
supus oopilui, Ii deformeaz5 in cele din urmà caracterul, ii anihileazä
caracteristicile psihice normale i Ii stimuleazd inclinatiunile spre
anormalit ale (205)
O forma de maltratare moralä este constituitä de skirmenajul inraus
copilului de scoalä, supra-indircarea cu lectiuni si amenintarea cu pedepse
cazul (and nu executd intreg travalral scolar care i se impune.
Consecintele maltratärii morale pot deveni grave, pentru individ
pentru sccietate. Copilul crescut intr'o ambiantä care 1-a tiranizat,
devine la r5ndul s5u un iprotestatar fat5 de autoritatea constituit5; nu
se poate adapta autoritälii statului i notiunii de ordine publicA ; el

www.dacoromanica.ro
126 DR. G. BANU

prezintä i un anumit grad de atrofie a simtului moral, cruzime, etc. 0


parte din elementele asociale si antisociale se recruteazd din randurile
minorilor care au fost moral maltratati (208).
Pentru asistenta copilului maltrat, s'au pus in actitme in. dife-
rjtele tari doua categorii de mijloace: a. asistenta preventiva, prin
masuri legaie penalizatoare, destinate a preintampina manifestdrile de
uzime din partea anturajului; b. asistenta propriu zisd a acestei ca-
tegorii de copii, prin plasarea lor in institutii adecuate.
In Anglia, preocuparile pentru copiii maltratati sunt relativ vechi.
Legea din 17 August 1894 se ocupa de maltratarile fizice si morale
ale minorilor, prevazan.d ,pedepse severe (209).
Once agent al forlei publice poate aresta, fArd alte formaiitati, persoana
care oomite delictul de maltratare a copiilar. Dacg autorii acestui delict stint
parintij sau tutorii, ei pierd dreptul àeprotectiune asupra copilului. Acesta
este dat in plasament familial, de preferintà rural, pana" ce implineste 16 ani.
Prin poor daw act" se asigurA copEului maltratat de pkinti, plasarea
scoli dest.nate a-1 incadra repede in via-t.a profesionalà : reformatory and indus-
trial schools.

In Austria codul penal pedepsea pe parinti cu pierderea dreptu-


rilor asupra capiilor in caz de maltratari dovedite i repetate. Erau
de asemenea pedepsiti sever institutorii dovediti cá maltratau oopiii
(pana la un an inchisoare), iar in caz de recidivä survenea i destitui-
rea din invatamänt.
Penalitati severe pentru maltratarea copiilor sunt prevazute in
legislatia elvetianä, Inca dela finele secolului trecut : dacä maltrata-
rea a pricinuit moartea eopilului, pedeapsa pana la 10 ani inchi-
spare grea.
In Germania, codul penal pievede CA procurorul se poate sesiza din
oficiu ori de cate ,ori se dovedeste maltratarea fizica grava a copilu-
lui, considerat ca un fapt care compromite ordinea publica. Justitia a
privit insä multä vreme ca o oarecare indulgentä" cazurile de mal-
tratan i ale copiilor de eätre parinti i educatori. De aceea, sub in/1u-
rirea Ascciatiei pentru protectia copiilor" din Berlin, s'au constituit
In acest oca secOuni speciale care sa judece delictele comise impotriva
copiilor, si in special maltratarile (207).
In Franta, legislatia represivä, cu rol de a preveni in primul
rand si in subsidiar de a pedepsi maltratarea copiilor, este destul
de ruprinzatcare. Inca prin legea din 24 Iulie 1889 legiuitorul a Cautat
sä combata, prin pedepsire, brutalitatea parintilor i tutorilor conse-
cutiva alcoolismului sau imoralitäil. Sanctiunea : decaderea din pute-
rea parinteasea i instit-uirea unei tutele noi.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 127

Art. 3. Actiunea pentru decáderea din puterea parinteasca este intentatä


in fata camerei de conslliu a tribunalului dela resedinta tatälui sau mamei, fie
de catre una sau mai multe rude apropiate, fie de Mirzisterul public.
Art. 4. Procurorul Republicii procedeazA la o ancheta sumará asupra
situatiei familiei minorului si a moralitatii par:ntilor. Se procedeaza apoi la ju-
decarea cazului.
°data decgderea din puterea pgrinteascd pronuntatg, se organi-
zeazd tutela copilului, care este incredintat fie unei institutli de asis-
tentd, fie unei familii atent aleasd (210).
Legiuitorul francez a cgutat säpunä la add,post copilul, i in
timpul de provizorat cuprins intre data sesizgrii organului judiciar
si data pronuatdrii sentintei definitive; legea din 19 Aprilie 1898 pre-
vede interna rea imediatg a minorului maltratat, inteo institutie sau
In plasament familial.
Legislatia de dupg rgzboiul 1914-18 a cgutat, in multe tgri, sg
alba' si un caracter cat mai constructiv in aceastä problemg, prin aceea
cg dà posibilitate párintelui reabilitat, recapete autoritatea pa"-
rinteascii.
Legea francezä ain 15 Noembrie 1921 prevede conditiunile ito care pärintii
a cdror conduitä s'a ameliorat intre timp, îi pot recapata cotpiii pe care Ii mal-
trataserä i astfel sd-si reoonstitue familia.
Actiunea de recapatare a drepturilor pärintesti nu poate fi introdusa decat
dupa trecere de 3 ani. dela pronuntarea sentintei de deCädere. Legiuitoru,1 a cautat
prin aceas.a sä stabileascä un interval de itinip destul de lung in interiorul oaruia
,este de presupus cá structura moralä a mediului familial s'a ameliorat.
Se pare cg, la capitofful maltratgriiicopiilor, intimidarea prin re-
presiune poate avea un rol preventiv important. Aeeasta a fákut ca,
In ultimul deceniu, sg se ceard in Franta in mod repetat sà se ings-
preascg penalitgtile pentru cei ce creazg copiii martiri" (210).
La 18 Iunie 1935 s'a &pus la Camerä un proiect prin care se inaspresc in
mare m'Asura pedepsele pentru lovituri, raniri, etc., precum i pentru maltratari
morale, exercitate asupra Pedepsele suferä un plus de inäsprire, cAnd
maltratarea este ThiPtui.A de cá-tre pari.nti sau de once pensoana care are in sar-
cinà
In 1936 problema inäspririi penalitatilor la acest capitol a ,preocupat si
Senatul francez.
O ewlutie interesantä a conceptiilor asupra rolu/ui medico-social
al justitiei, in prchlema care ne preocupg, s'a produs in Franta. O
circularg a Ministerului de justitie, din 16 Mai 1924, cere ca magis-
trati anume desemnati sg vegheze la ,protectia copiilor in pericol mo-
ral (in cadrul cgrora inträ si maltratatii), instituind anichete familiale

www.dacoromanica.ro
128 DR. G. BANU

sociale care trebuesc in mod obligatoriu anexate dosarului, cerand


cuncursul asistentelor sociale, etc.". O decizie ministeriald din 16
Ianuarie 1935 institue pe Pan& Ministerul de justitie un serviciu de
studii i inforrnatii asilan-a problemei copiilor maltratati si a celor
moral abandonati (210).
Codul penal romanesc prevede delictele in contra starii civile,
abandonul de familie i abuzul de drept de corectiune".
Art. 455. Acela care îi exercità, prin astfel de mijloace si in asa fel
dreptul de corecte sau discipliná asupra turhei persoarbe mai mi de 15 ani, su-
pusd autoritqii sale, sau incredinpatd lui penoru educafie, instruatie, suprave-
ghere, ori pentru invAtarea unei meserii, sau aratà In serviciva s:au, IncAt
expune unui pericol grav sänkatea sau desvoltarea intelectualä, omite delictul
de abuz de drept de corectie si se pedepseste cu inchisoare corectionalà dela
una la sase luni.
Dac'à victima a fost supusà la chinuri ori cruzimi, pecieapsa es.e inchisoare
corez:tionaia. dela 1 la 2 ani.
Alaturi de progresele legiferarii in materie de maltratare a toopii-
lor, s'au desvoltat institutiile de asistenta a acestei .categorii de de-
pendenti.
In Anglia functioneaza inca din 1884, Society for the prevention
of cruelty to children", avand scopul de a preveni maltratarea copii-
lor in ateliere, scoli si in familie, precum si de a propine once legi
pentru ameliorarea tratamentului fizic i moral al minorilor. Societa-
tea iposedd soctiuni departarnentale, fiecare condusä de cate un comi-
tet. Ea desfdsoara si o intensa actiune educativa' asupra masselor.
In Italia, cu mult inainte de crearea Operei nationale pentru
protectia mamei si a capillului", functiona Società nazionale pro in-
fanzia", care se .ccupa de plasarea ccpiilor maltratati, in institutii ade-
cuate (209).
In Statele-Unite institutiile de asistenta a copilului maltratat au
luat o desvoltare remarcabila, probabil in legatura cu mentionata frec-
venta a cazurilor de maltratari. Ida din 1852 s'a intemeiat la New-
York, din initiativa lui Loring Bruce, New-York children's society",
care plasa la tara copii maltratati.
Fliale a:e sociefátii au fast inteme:ate In diferite state New-Jersey,
Pennsylvania, Ohio, Wisconsin, Oklahoma, Texas, etc.
Al e societäti au luat nastere, cu acelasi scop: de exemplu vasta asociatie
New-York state charities aid society" In 1872Arnerican education ad asso-
ciation", in 1833 (devenia in urrng National children's h.ome").
Mente ascciatii confc,.ionale aduc asem.ene.a o contributie pretioasa in
a ce q d ameniu.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 129

In ultimele decenii, sub inraurirea asociatiei Child welfare league of


America", s'a creat un personal numeros .specializat in desccoerirea si as'stenta
cazurilor de maltratare a copiilor" (209).

5. Copan/ neglijat
Autorii anglo-saxoni au introdus notiunea de copil neglijat, refe-
rindu-se In special la copiii de värsta prescolarä, lipsiti de suprave-
ghere. Proportia acestor copii este destul de importantà, chiar in
tärile cu o bung organizare a protectiei infantile, precum au dove-
dit-o cercetari recente in Statele-Unite (211).
O anchetà facutd in 44 regiuni ale Statelor-Unite, cuprinzand
aproape o treime din populatia tota15, in anul 1935, a arätat i impor-
tanta asistentei acordatà acestor copii neglijati : 61% din ei erau asis-
tati, in bani sau in naturä, gau prin ambele forme, chiar la domicilial
p5rintesc, fiind contralati in permanentä de organele asistentei so-
ciale; 22% erau in plasament familial, iar restul de 17% erau inter-
nati in difer,ite institutiuni (211).
Neglijarea copilu1ui poate rezulta din variati factori : munca ma-
mei in afard de cAmin, p5rinti care traiesc separati, nelegitimitatea
(copilul nelegitim rärn5ne adesea pe längA mama lui, iar aceasta
aduce in ricua cgsnicie, unde in mod firesc suferà un tratament di-
minuant, din partea celuilalt pärinte), desagregarea vietii familiale,
amoralitatea pkintilor, etc.
In mod obisnuit, copilul se bucurä de oarecare supraveghere In
perioada de sugar. °data' insd trecut ispre värsta prescolarä, neglija-
rea lui devine tota15.
Neglijarea nelegitimilor a fost studiatà mai demult, pe baz5 de
cifre statistice. Cercet5ri fäcute in Germania au argtat cá acesti copii,
dela 2 ani in sus tree din mänä in maná", dela o familie cresc5toare
la alta (notiunea de familie crescätoare" este luatä aici inteun sens
foarte relativ, fiind vorba adesea de ingrijitori improvizati, la care
copilul evolueaz5 in. conditiuni detestabile). Amintita statistica aratà
(212)

Copiii de 3 ani : 39,7% din ei s'au per'ndat in cloud familii crescaoare,


168% in trei familii si 9,7% in patru fam:lii crescAtoare.
Copiii de 4 ani : 335% din ei au trecut prin äouá familii crescNtoare,
24,5% prin trei
Copiii de 5 ami: 35% au trecut pe la douN familii crescatoare, 28,1% pe
la trei familii si 12,1% pe la patru familii crescLoare.

Dr. G. Bann. Treat de medicina modalA, VciL III. 9

www.dacoromanica.ro
130 DR. C. BA.NU

S'a constatat in general CA dupd vdrsta de 2 ani de abia o treime


din copii au rdmas färd sd-si schimbe familia crescdtoare, iar dupd
värsta de 6 ani nu mai erau in aceastg situatie decat o cincime din
copii. Din aLesti prescclari se recruteazd mai tärziu un numgr de ele-
mente asociale.
O statisticd intocmitä la Berlin, asupra unui numär de 4183
copii ce fuseserd pusi sub tuteld, a ardtat cä päng atunci acesti
copii schimbaserd astfel familiile unde au fast dati in crestere : dintre
copiii in al patrulea an al vietii, 101/4 trecuserd pe la doi crescdtori,
'9.31/4 pe la trei, 5,6"/0 pe la patru si cinci crescdtori; dintre copiii in
al cincelea an al vietii, 23,3'c avuseserd doi crescdtori, 22,81/4 avuse
serd trei, 9,51/4 avuseserd patru i 8,31/4 avuseserd cinci si mai multi
creilcdtori; in ce priveste copiii din al saselea an al vietii, 7,71/4 din ei
trecuserd pin mai mult de cinci familii crescdtoare (213).
In unele tdri, copiii prescolari, indiferent de starea lor civilä (le-
gitimi sau nu), sunt in general neglijati, deoarece numai un mic pro-
cent frecventeazd grddinile de copii. Reamintim .ca cercetdrile noastre
In anul 1930 ardtaserd, pentru Ramânia, nici 101/4 din totalul co-
piilor prescolari nu frecventau regulat grddinile de copii; chiar con-
sideränd numgrul prescolarilor din clasele instärite, rdTrut.Inea incä
un prccent destdl de important al celor care nu benefici'au de nici o
asistentd i niel o supraveghere (214).
Imprejurdrile in care evolueazd copiii neglijati due in mod firesc
la o diminuare morald, uneori i biologicd, a acestora. Unii devin ele-
mente asociale, din varstd tgcndrä, cei mai multi inträ in categoria
greu-educabililar, pentru dare trebuesc puse in actiune mijloacele te-
rapeuticei pedagogice, fie in cadrul unor institutii inchise, fie prin
asistentd deschisd. (215).

D. Asistenta socialà pe 1ang5 spitale


Pentru ca actiunea terapeuticg a spitalului sà dea efectiv rezul-
tate, este nccesar diagnosticul social al bolnavului, fäcut .cu ajutorul
unui personal calificat. Acesta adund datele medico-sociale relative la
bolnav i ambianta lui, in perioada preinstitutionald (cand se pre-
zintd la serviciul de consultatii), institutionald (pe timpul interngrii)
si pest-institutionald, luand totodatä mdsurile pentru ameliorarea de-
ficientelor econcmice i sociale constatate. Pe de o parte medicul tre-
bue E'd fie infoimat asupra acestor deficiente, care de multe ori aduc
cantributii la limurirca etiologiei faptului patolcgic, lar pe de altg
parte bc1riavul trctue cliberat de preccupgrile i grijile in legAturg

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 131

cu starile de dependentd in care se and el si familia sa. Dupa pardsi-


rea spitalului, bolnavul trebue asistat in ce ,priveste replasarea lui in
can-pul muncii, supraveghiat in aplicaiea post-tratamentului si rea-
dus la iconsultatii ,de cate ori este necesar.
Necesitatea iacetei totalitäti de actiuni a fost pusa in evidenta
mai demult. Serviciul social al spitalelor a fost intemeiat in Statele-
Unite in 1905, in Anglia in 1907, in Franta in 1914 (216).
In Germania, functiona incá ia finele seoclului trecut, pe lánga spitalul
Charité din Berlin, Grupul ferninin de travaliu soc.al", care dasfasura in mod
onorific actiune de asistenta sociald. Incepänd din 1906 nurndrul spita:e:or care
au introdus un serviciu social a Inceput sd creased. Dupd primul rdzboi mondial, In
1920, s'a constituit Asoziatia asistentei soc:ale spitalit.eti de pe langd clinicile
universitare din Berlin". In 1927 s'a interneiat Uniunea germand a serviciului
de asistenta pe lângd spitale". Dupil 1933, acest organism a lost afiliat asistentei
national-socialiste, lar din 1936 constitue parte eomponentd a ,,Comitetului cen-
tral al asistentei publice si private".
De unae in 1924 TIU posedau serviciu social decát 56 spitale din 32 orase
germane, in 1935 posedau un .as.fel de serviciu 333 ,spitale din 109 orase (217).
Serviciul social spitalicesc reprezintä, dupa conceptia moderna',
cel de al treilea element, obligatoriu, al activitätii oricarei institutii
curative (primul dement este actiunea medicului, jar al doilea ac-
tiunea personalului auxiliar curativ) (218).
Prin directivele pe care le-au emis, in 1939, in Germania, comi-
tetul de speciali.sti pentru asistenta spitaliceascä publicá, impreuna
cu Asociatia germana a serviciului social spitalicesc, s'a ,staruit asu-
pra faptului cä aceasta forma de activitate este menita
mentina pe bolnav, pe durata intemarii, cu toate atributele lui de
membru a colectivitatii. El nu trebue sa f;re simtd intru nimic dimi-
nuat, iar contactul cu ambianta familialä, cu mediul social si cu patro-
natul nu trebue sà faca impresia ea s'a intrerupt brusc prin imbolna-
virea individului. Asistenta de serviciu social spitalicesc ,trebue
aranjeze toate chestiunile pendinte ale bolnavului, fata de autorita-
tile Escale., cele judecatoresti, Asigurärile sociale, in general fata de
toate autoritatile. Tot ea va face din timip demersurile pentru ca
bolnavul i familia lui sá beneficieze de variatele forme de asis-
tenta la ,-..are au dreptul (societati de bineHeere, societati confesio-
nale, etc.). Un rol important revine asistentei sociale in organizara
post-asistentei holnavului; ea supraveghiaza in deaproape conditiile
In care acesta isi face convalescenta la domidliu, uneori angajeaza
personal calificat pentru a ingriji pe bolnav. Un rcl imoortant revinp
asistentei scciale de spital, in indrumarea periodica a fostului vacient,
la ccnsultatiile. de dispensar. Supravegherea bolnavului, ca i prein-

www.dacoromanica.ro
132 DR. G. BANU

tampinarea in parte a internarilor ulterioare, sunt astfel asigurate.


Multa atentie trebue acordata (prezentarii regulate a carcerosilor la
sedintele de radioterapie.
Asistentei socia1e îi revine 'si opera educativa. De multe ori ea
poarte interveni pentru a convinge bolnavii tarati sa se supuna ste-
rilizarii eugenice.
Arnintitele directive, emise in Germania, precizeazd ea' in spi-
talele mari trebue sà functioneze o asistenta sociala pentru o grupa' de
maximum 400 paturi. Dispensarele mai frecventate vor avea fiecare
cate o auxiliara sociala.
In Statele-Unite, in anul 1932, din totalul de 6700 spitaae, 700
aveau organizat serviciul social spitalicesc.
In 1930 s'a constituit un fond special pentru invatamantul auxi-
liarelor .3pecializate in aceasta ramura' (216).
S'a rorbit, in unele täri, de serviciul soci.a.1 al marilor boli. El este desti-
nat si atenueze desechilibrul pcodus in familii de bolle sociale, care pun
protlemele : tratament, ccntagiune, readaptare la lucru, invarditate (219).
In cadrul unui asrbfel de serviciu intrà crearea fondurilor speciale pentru
intretinerea fami1iior invalidizatlor temporari sau definitivi din cauza
bolilor sociale. Astfel, in Belgia, a fost creatà dotatia centenarului, in valoare cie
100 milioane franci, pentru as'stenta I câmpul tuberculozei. In 1920 s'a depus
un ante-proect de lege pentru crearea Lunn fond special, tot in scop de ajutorare
a tuberculo$Eor invalidizati i a famili:lor lor; acest fond urma sà f e constitürt
prin vìrsàminte proportiona:e ale Statuiui, provinelor i comunelor.
Foloasele serviciului 'social al spitalelor au fost bine docurnen-
tate, tu prilejul sedintei Ligil nationale belgiene contra tuberculozei,
din 4 Mai 1033 (127).
Aproape in sut'd la sled din cazuri, internarea tarzie in spital se
datoreste fi ied de mizerie, pe care bolnavul o intrevede pentru mem-
brii familiei sale, de pe urma spitalizdrii. In al dollea rand: dupa esi-
rea din spital rezultatele tratamentului devin adesea nule, °data' cu
readaptarea bruscä profesionala, cdutarea de lucru, efortul pentru
recuperarea pierderilor materiale clin timpul bolii, etc. In al treilea
rand : boala reprezentand o ccmpromitere a echilibrului fizic si mo-
ral, se poate spune ca nu existd ,problemd medicaid individuala care
sd nu aiba si un räsunet social, iar cat tim.p un serviciu serios de
asistentä sociala nu va furniza medicului informatdi asupra vietii so-
ciale a bolnavului, energia si devotarnentul corpului medical raman
cu rezultate mediocre.
Foloasele serviciului social al spitalelor au fost recunoscute
de fruntasii clinicii. Rict, dela spitalul Laennec, a ardtat cà serviciul

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 133

social pe langd spitale i sanatorii nu trebue privit ca o actiune de


caritate, ci ca un instrument simplu i practic, conceput spre a ame-
Hora randementul economic si social al travaliului spitalicesc i spre
a face cat mai productive cheltuelile pe care si le impun colectivitatile
spre intretine institutiile medicale. Nici medicul nici chirurgul
nu mai pot l'amarle nestiutori asupra dificultatilor profesionale ale
bolnavului, asupra sarcinidor sale familiale, a preocuPärilor sale mo-
rale, etc.
Serviciul social al spitalelor realizeaza astfel o intreita legätura:
a. intre familia bolnavului si medic; b. intre bolnavul internat si fa-
milia lui; c. intre spital i diversele instituid de asistenta' publica si
privata.
Unii autori au propus urmatoarea schema de organizare a ser-
viciului social al spitalelor (127): sectiunea copii, sectiunea materni-
tate, sectiunea neurologie, sectiunea medicina generalä i sectmnea
tuberculoza.
Sectiunea copii (a serv:ciu:ut social al spitalelor) : trimqerea in co.onii sti
preventoriL, obtinerea de aparate ortopedice, educatia igienicA i moralá. a
Sectiumea inaternitate : ateliere de luzru pentru gravide si mame, plasa-
rea In mun-A a marne:or, parare de doici, preven'rea abandonului, etc.
Sectiunea neurotogie : readaptarea dificililor, indivizi purtAtmi de afee-
tiuni neurolog.ce si tare.
Sectittnea medicind generale : asistenta materiald si orientarea profesio-
neld a purtlitorilor de leziuni cromce ale aparatului circulator, organelor nutri-
tiei, etc, pe timpul cát acestia sunt internati in spital.
Sectiunea de ruberculozti : se va convinge familia si bolnavul pentru in-
ternare, se va asigura plata chiriei, se vor face toate demersurile pentru obtine-
rea ajutoarelor dela insti.uyile oficiale si private, se va organiza plasarea copiilor.
In Franta, inca in 1925 s'a constituit Asociatia Le service social
l'hôpital", organizatie privatä, dar subventionata de asistenta pu-
blica, municipalitate, departamentul Senei i de catre stat; asistenta
publica' plateste o suma" fixa pentru fiecare serviciu social spitalicesc.
In 1939 pcsedau un astfel de serviciu 146 spitale, care folosiau 200
asistente sociale. Bugetul serviciului social al spitalelor reprezenta 4
milioane franci anual.
S'au stabilit norme precise pentru serviciul social, dupa boli.
Pentru tvberculozd, serviciul social activeaza astfel: replaseaza
individul in cadrul sau firesc de viata, pe cal posibil; creaza organisme
speciale, exemplu Société des amis de la clinique de la tubercu-
lose"; a intemelat o casa de ajutor a clinicii pentru bolnavi si fami-
hile lor; a intemeiat organizatii de munca pentru bolnavi-

www.dacoromanica.ro
134 DR. G. BANU

lor; a realizat profilaxia anturajului famihei; a organizat descoperi-


rea surselor de contaminare. Serviciul social studiazd atent bugetele
familiale i cauta sä le echilibreze (bugetele familiale ale tuberculo-
silor internati in clinica) (220).
Pent at sifilis, serviciul social al spitalelor fixat ca obiec-
tive: educatia bolnavului, descoperirea surselor de contagiune, des-
coperirea intregului cerc al conitaminatilor, organizarea reeducariri sau
a plasärii in azul (dupa caz) a diferitelor categorii de parasifilitici,
organizarea intregei asistente familiale a sifilirticului, reabilitarea so-
ciala a prostituatelor, alcatuirea i inerea la zi a dosarului indivi-
dual (fisele medicaid', socialä, serologicd i de tratament) (221).
Pentru diabetici, ,,erviciul social al spitalelor urmareste: orga-
nizarea vizitelor la domiciliu pentru educatia igienicä a diabeticu-
lui; readucerea bolnavului la consultatii ori de Cate ori este necesarr;
organizarea coloniilor de vacanta pentru diabetici (dupd modelul co-
loniei de pe lânga Mount Sinai Hospital din New York); organizarea
caselor de sanatate pentru diabetici (terapia prin munca pentru aceasta
categorie de bolnavi) (222).
In ce priveste serviciul social pentru cardiaci, spitalele cautä
organizeze : pentru cardiacii functionalipentru cei compensati
pentru hipertensivii moderati, asigurarea igienei, a repaosului, a va-
cantelor raticnale si a orientarii profesionale ; pentru cardiaail cu
izbucniri evolutive, plasarea in munca in perioadele intercalare (ser-
viciul social al spitalului desfasoara in acest sens o opera de per-
suasiune pe lânga patroni) ; ,pentru cardiacii cu insuficienta grava,
asigurarea tratamentului la dormiciliu i ajutor moral, fiind vorba
de adevarati invalizi.
In Belgia, la spitalul St. Pierre din Bruxelles, fiecare serviciu de
specialitate ai e cate o asistenta sociala (223).
In 1938 posedau cate un serviciu social, unnatoarele sectiuni :
medicina interná adulti, medicina internd infantila, chirurgia adulti,
oto-rino-laringologia, dermatosifiligrafia, maternitatea.
Marile ascciatii pentru combaterea bolilor sociale si-au orga-
nizat de asemenea servicii sociale pe langä institutiile de spitalizare
pe care le-au creat. Astfel, Asociatia nationalä belgiana contra tuber-
culozei a instituit auxiliare sociale pe langd sanatorii, care asigurd to-
talitatea conditiilor favorabile de mediu familial si social, pentru bol-
navi, i totodata Ii supraveghiazd pentru prezentarea regulatd la dis-
pensar; o stransa colaborare exista intre auxiliarele sociale ale sanato-
tiilor si ale dispensarelor. Liga nationald belgiaria contra cancerului a
instituit un serviciu social pe langa centrul de tumori; auxiliarele so-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA sociALA 135

dale urmäresc prezentarea regulatá la tratament a bolnavilor, iar pe


cei neglijenti sau recalcitranti Ii viziteazá la domiciliu.
In Anglia, serviciul social al spitalelor a luat de asemenea o
desvoltare importantd.
Cel rnai vechiu # bine organizat este serviciul social pe langd
spitalul St. Thomas din Londra. Deoselait de auxiliarele sociale care
functioneazá pentru bolnavii spitadizati, sunt auxiliarele dela cen-
trul de triaj # cliferitele servicii de consultatii: venerice, tubercu-
loza, medicina interna', chirurgie, oftalmologie, fizioterapie, oto-rino-
laringologie, medicind infantild, cancer, maternitate (223).
Si in România serviciul social al spitalelor a fost recunoscut, in
ultimii ani, ca o institutie utild. In spitalele din Bucuresti sunt
instituite auxiliare sociale atdt pe ldngd serviciile de medicind ge-
nerará', cdt # pe langd sectiunile de specialitate i serviciile de con-
sultatii; la unele spitale functioneazd # o sectiune a bibliotecilor,
incredintatá tot serviciului social. In anul 1937 au beneficiat de forma
de asistentd a serviciuduci social, 47,8% din totalul bolnavilor admisi
In spitale (224).
Mentiondm cä in ultirnul timp, prin actiunea Consiliului de pa-
tronaj al cperelor sociale, s'a cäutat s'a' se organizeze asistenta sociald
pe lAngä spitale, pe un plan mai cuprinzdtor, prin intemeierea funda-
tiilor de protectie spitaliceascd (225).
Scopul acestor utile organizatiuni a fost astfel formulat: sà contribue la in-
zestrarea i intretinerea spitalelor; sä aducA imbunätätiri hranei bolnavilor; sä
procure medicamente care nu intrii in receptura farmaceuticd curentä ; à inles-
neascä internarea in soital a celor lipsiti de mijloace; set ajute fomilia pauperd
a suferAndului internat, ca si pe cei rcimasi in urma decedatilor In spital; sä usu-
reze existenta personalului spitalicesz auxiliar ; scl urmdreascd pe bolnavi ciupd
qirea din spital, ajutându-i sä-si recupereze fortele in timpul convalescentej si
reja ocupatiile profesionale obisnuite; sa crene o atmcsfera favorabi:a in
jurul ins,itutiunilor spitalicesti, risipind nelncrederile existente; sä intocmeascA
un fi er central al spitale/or, Cu evidenta locurilor disponibile in once moment.
Pänd la 1 A.prilie 1942 se creaserä 74 fundgii de proteztie spitaliceascA,
pe längä spitalele din tara. De relevat cà dire.ctia spitalelar colaboreazä cu ini-
tiativa privatä reprezentatà prin comitcte de doamne care asigurä actiunile
serviciu social.

E. Asistenta dependentilor din boli sociale i unele


stäri fiziologice
Toate bolle sociale pot crea, in anumite faze ale evolutiei lor,
stäri de dependentd, pentru balnav i consecutiv pentru mem-
brii familiei sale, care suferd repercutärile economice ale scoaterii ca-

www.dacoromanica.ro
136 DR. G. BANU

pului de familie din campul muncii productive. Aceasta a fäcut ca


sä se desvolte forme particulare de asistenta, d'upa boli.
Mentionäm in primul rand realizarile de asistenta a eliabeticilor,
pi in caminurile create, mai ales In Germania, in acest scop. Reuma-
tismul, board a masselor, impune de asemenea forme de asistenta
adecuate. Se poate vorbi i despre o asistenta a pelagrosilor,
cancerosilor, etc.
In ce priveste diabeticii, s'a cautat sa se aplice, pe scarii larga, o
asistenta crnstructiva, prin ceea ce se numeste terapeutica productiva
a cliabeticilor. Acesti bolnavi trebue astfel tratati, supraveghiati
asistati, incat sa munceasca, ajungand sà dea productia mijlocie a
tami subiect normal. Acest deziderat este realizat in caminurile pen-
tru diabetici, care posedä un personal strict specializat (recrutat tot
dintre diabetici), apoi o bucatarie dietetica unde se prepara regimul
alimentar special. Se face bolnavului o intensa educatie, asa incat
acesta in scurt-ul timp pe care 11 petrece in carninisi apropriaza
normele dietetiice, pe care le va urrna cu strictete dupd ce paraseste
precum i norrnele de comportare in viata profesionala, spre
a nu-si agrava boala. In institutiile pentru diabet:ci se aplicä i te-
rapia prin munca i cultura fizica (226).
O actiune importanta de asistenta a acestor bolnavi este organi-
zarea procurarii de insulina.
Anumite stari fiziologice, Ir sensul cà sunt legate de evolutia
normalä a individuflui de-a-lungul etapelor de varstä, creaza stari de
dependentä mai mult sau mai putin pronurrtata. Asistenta materniteltii
este un capitol important, ale cam' amanunte de organizare au fost
studiate in vol. II al acestui tratat. Reamintim infaptuirile care poartä
caracter de asistenta: caminurile pentru femei gravide, casele materne,
cantinele materne, premiile de natalitate, asistenta doicilor, asistenta
prin educatie, formele de asistenta deschisä constand in asistarea fe-
rneii la domiciliu (asistenta medicala si economicä) in perioadele pre-,
intra- i postnatalä. Asistenta primei vdrste cuprinde de asemenea un
numär de infaptuiri importante ; reamintim institutiile mai caracte-
ristice: camerele de aläptare, azilele pentru mamele-doici, trimiteri de
personal de menaj la domiciliu ,pentru timpul cat femeea nu poate
asigura conducerea menajului, puponierele, plasamentul familial al
copiilor si centrele de crestere supraveghiatä, etc.
Revenind la dependentii consecutiv bolilor sociale, un numar de
complectäri de notiuni sunt necesare in ce priveste unele categorii.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALk 137

1. Asistenta cardiacilor
Asistenta bolnavilor cardiaci s'a impus in primul rand din mo-
tivul ca o proportie irnportantä a celor ce se prezinta la serviciile spi-
talicesti indeplinesc munci grele, adesea pana in fazele cele mai a-
vansate ale cardiopatiei.
Dinteo statistia ale:Multa de Vaquez, in serviciul lui Potain, rezulta ca
din 282 bolnavi consultan si tratati in acest serviciu, 192 exereitau profesiuni
grele: zidari, tâmp1ari, hamali; numai 90 aveau o profesiune sedentara. Pe and
pentru prima zategorie mortalitatea a fost de 32%. pentru a doua categorie nu
reprezenta decat 10% (227).
Un al doilea considerent a isvorit din necesitatea asistentei fe-
meilor cardiace care efectueaza manca la domiciliu, cu cunoscutele
ei repercutari.
Un al treilea motiv a fost dictat de necesitatea de a atenua deze-
chilibrul moral al acestor bolnavi, in general anxiosi si deprimati
din cauza ca foarte greu se pot plasa in campul muncii, fiind considerati
de patroni ca non-valori absolute; organismelor de asistenta* a car-
diacilor le revine s'a faca educatia patronatului in aceasta privinta
sa reorienteze profesional pe purtatorii de cardiopatii, asa ca s'a se
poatä incadra in munca productiva.
In fine, trebuesc realizate toate formele de asistenta medicará si
economica pentru acesti bolnavi, atat in timpul internärii lor in spi-
tal cat si dupä aceasta, pentru ei i pentru familiile lor.
Asistenta cardiacilor a luat o de-voltare destul de importantä,
intr'un numar de täri, pentru bolnavii adulti ca si pentru copii (223).
In Franta s'a intemeiat in 1929, din initiativa profesorului Vaquez, crrga-
nizata L'aide aux cardiaques", care si-a propus drept seep: aplicarea mijloa-
calor de asistenta adaptate cazului individual, eolaborarea cu ins itutiile publice
si private capabile a asista pe cardiaci, ajutorarea in natura si in bani a bol-
navilor si familiilor lor, asigurarea plasamentului in muna', aduana igieniza a
bolnavilor, vizitarea la domiciliu printetm personal califican
O lature importanta a asisterrtei in acest domeniu, este asigura-
rea prezentarii regulate a bolnavilor la consultatii. Serviciul
atasat consultatiilor, realizeazä investigatiile asupra situatiei econo-
mico-sociale a bolnavului. Totodatä se mentine o colaborare stransa
Cu patronii, trimitandu-li-se cardiacii care pot activa in campul mun-
cii i indicându-se genul de munca potrivit fieearuia. Pentru un nu-
mar de cazuri, organisTriul de asistenta aplica reeclucarea profesio-
nala a bolnavilor; serviciul de consultatii ,pentru cardiaci de pe langa
spitalul Pité din Paris a organizat cu ajutorul asociatiei L'aide

www.dacoromanica.ro
138 DR. G. BANU

aux cardiaques" atelierele departamentale din Montreuil, uncle car-


diacii reeducati profesional presteazd o muncd retribuitä, asa c'd isi
asigurd un minim de existenta färd a fi nevoiti sà concureze pe piata
muncii, unde intotdeauna rämân in deficientd fat,d de muncitorii to-
tal valizi.
In Cehoslovacia s'a infiintat, in 1930, gratie unei donatii ame-
ricane, organismul Asistenta cardiacilor". Numeroase dispensare
pentru cardiaci au luat fiintä, pe langd care se indeplineste actiunea
di serviciu social pentru aceastd categorie de bolnavi.
Tot in Cehoslovacia se elaborase, de cdtre sectiunea pen,tru stu-
diul si reforma sändtätid publice, un program integral de asistentd a
cardiacilor: ameliorarea factorilor profesionali, alimentari, etc., or-
ganizarea orientdrii profesionale, crearea unor centre de convales-
centd, educarea mediailor si a bolnavilor, educatia preventivä a in-
tregei populatii (228).
In Germania, in Aprilie 1931, s'a constituit comitetul stiintific
pentru combaterea bolilor de cord, la Bad Nauheim. Acest comitet
urmdreste, pe lân,gä cercetärile clinice, aplicarea unei totalitdti de
mdsuri de asistenta, pe baza investigatiilor statistice precise (statistica
institutiilor de medicinä curativd, statisticä scolard, a sporturilor, a
asigurdrilor de viatd, a medicinei industriale, fiqierul cardiacilor) (229).
In Statele-Unite s'a aplicat un program larg de asistenta a car-
diacilor, e catre American heart association" (230).
PunctAe principale ale acestui program au fost astfel formulate:
eclucatie intensd a masselor (cärti, brosuii, extrase din lucrdrile asu-
pra bolilor de cord, etc.) organizarea unei retele de organisme lo-
;

cale pentru asistenta cardiacilor (asociatii municipale, ale pldsilor,


etc.); inmultirea nurndrului dispensarelor ,pentru cardiaci; triaj stiin-
tific al bolnavilor indicati pentru asistarea de Care dispensar si a
celor indicati pentru asistenta spitaliceascd (cardiacii in stadiul infec-
tics si in cel de decompensare); organizarea .asistentei cardiacilor con-
valescenti, prin crearea unor sectiuni in institutiile curative; asis-
tenta economicd a cardiacilor, prin terapia prin muncd strict adaptatä
starii fizice a subiectului; organizarea asistentei copiilor cardiaci
pi egdtirea personalului de asistentd specializat in aceastä ramurd ;
elabcrarea statisticii, care trebue sà indrumeze toate actiunile de asis-
tenta (coordonarea relevdrilor statistice din diferitele regiuni, spre
a se institui un program unitar de asistenta).
Un punct foarte im,portant al oricdrui program de asistenta a car-
diacilor este asistenta capiilor cu leziuni ale aparatului cardio-vas-
cular. Acest capitol este cu deosebire important pentru copiii de varstid
scolard, pentru care s'au intemeiat clasele speciale de cardiaci.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 139

S'a fAcut mai demult constatarea cä acesti copii, ajunsi in varst5 scolar5,
prezinta o stare oe depresiune moral5 accentuat5, din cauza const:intei infe-
riorit5tii lor organice fat5 de consco:arii normal'. Aceasta stare de dcsEchilibru
moral se poate agrava, clacA sunt mentinuti In clasele obisnuite, unde in per-
manentä sunt pusi in situatiunea de a constata efectele leziunilor pe care le
poartd.

Reamintim cà avantajele claselor speciale pentru copiii cardiaci


sunt numeroase: -copilul este mentinut in quasi-ignorarea
de care este atins, ne mai avand sentimentul inferioritdtii fatd de sco-
larii sändtosi; pe de altd parte el beneficiazd de toate avantajele edu-
catiei in ccmun; in fine este supus unei constante supravegheri me-
dicale i unui ,program de educatie igienicd pe care insuseste te-
meinie pentru restul vietii.
In Statele-Unite, unde au luat nastere primele clase pen,ru cardiaci, co-
aupà un triaj minutios clinic, sunt repartizati, in 5 grupe: cei cu lEz:uni
organice compatilaile cu o activitate fizic6 obisnuità, cei Cu leziuni organice com-
patibile numai cu o activitate redus5, cardiacii incapabili de once activitate
cardiacii presupusi, in fine copiii cu cardiopatiile numite potentiale (vechI
reumatici, purtAtorii de hipertrofii arnigdaliene cu exacerbatii si amigdalite acute,
copiii cu coree in antecedente, etc.).
Localul de scoald pentru copiii cardiaci este situat de preferintd
In apropierea imediatd a unui spital de specialitate, sau chiar in in-
cinta acestuia. O clasti nu trebue s'd cuprincld mai mult de 8-10 co-
pii. Mobilierul trebue sà aibd, intre altele, numeroase scaune pentru
repaos in pozitie culcatd i perne. Obiectele de studiu teoretic sunt
reduse la minim. Exercitiile fizice sunt dozate progresiv, dupa gradul
de tolerand individualá i sub supravegherea continud a medicului ;
copiii cu lcziuni necompensate i convalescentii de endocardite febrile
sunt total contraindicati exercitillor fizice. Clasa pentru cardiaci tre-
bue sd fie in conexiune strdnsd i permanentd cu serviciul de cardio-
Iogie; in ricest serviciu, pe langd datele observatiei clinice, sunt con-
semnate in fisd datele anchetei scciale, iar un personal calificat in-
deplineste opera de asistentä in mediul familial, pe baza acestor date.
Pe langd aceastd formd de asistentd inchisa, s'au desvoltat in
unele tdri i dispensare speciale pentru elevii cardiaci. In Anglia,
Statele-Unite, Australia, precum i in Germania, in circurnscriptia
berlinezä Prenzlauerberg, pe langd spitalul Hufeland, incepand din
1928, functicneazd astfel de servicii de consultatii specializate (231).
Impor anta unor astfel de institutii rezultà in special din necesitatea sta-
bilirii unui diagnostic just, care sa" ingadua delimitarea precisa a copiilor asis-
tabili. La copil sgomotele cardiace adesea nu sunt elare, suflurile sunt extrem

www.dacoromanica.ro
140 DR. G. BANU

ae frecvente, lar aczentuarea sgomotului al doilea eAe departe de a fi c.arac-


tristicA vreunei leziuni valvulare. Intre 64% si 70% din copii prezintä sufluri
functionale, iar fetele In proportii si mai mari. Se mai adaugä dificultätile re-
zultate din interpretarea justä a percutriei; ingustimea pere elui anterior al tn-
racelui face s'A' se obtinä o zong de matitate mult mai mare ca in realitate 1 de
naturä a induce In croare. Niel radiografia nu poate uneori orienta precis.
aat fi:nd raportul mai crescut :a cop:1 din.re volumul cordului i acel
al cutiei toracdce. Mai trebue t:nut seama de faptul cä aritmia sinusala este
des`ul de frecventä La copii.
Aceste fapte impun un examen competent al copiilor, pentru a
clasati in categoria asistatilor. Dispensarul are apoi a selectiona
sever pe copiii cu adevärat indicati pentru curele bahieare (bdi car-
bo-gazoase). In al treilea ränd, el trebue sä realizeze supravegherea
permanentei a copilului. Deficiente grave cardiace se pot instala ori-
când : pe când statura se mdreste, dela nastere pänä la 18-20 ani,
de trei ori, volumul cordului creste de 12 ori (dela 20 la 250 cm.
cubi) ; infectiunile intercurente ale copildriei trebue s formeze obiec-
tul unei preocupdri permanente.
Prin actiunea dispensarelor se pot intemeia si statiuni speciale
de intremare pentru copiii cardiaci (231).
O forrad interesantd si utilä, a asistentei copiilor cardiaci, a fo4
Infäptuitä in Statele-Unite prin crearea comitetelor pentru ingri»-
rea la domiciliu a acestor copii (232).
Un astfel de comitet a fost intemeiat pe langä Massacbuse.ts General
flosp.tal. El procurä asistente sociale care executä la domiciliul .-.opiilor trata-
mental irecornandat de medici. Totodata, aceste auxiliare realizeazA investiga-
iile conditiunilor de rned'u. Mamelor li se face educatia
amänuntità asupra principdilor de crestere rat'onalä a acestor copii. S'au reat
si cluburi ale mamelor" cte copii cardiaci, unde e:e se reunesc spre a dis-
cuta prob:cmele speciale caro le intereseazä.
Principial, ori de cate ori conclitiunile de anibiantd familialä sunt
multumitoare, este preferE..bil a se lisa copilul cardiac la domiciliu.
Se cauta r se atenua cät mai mult sensatia de izolare a acestor copii;
s'a intemeiat In bed club" (clubul copiilor mentinuti la pat), orga-
nizatie care procurd jocuri ispeciale pentru acesti copii, editeazd o
rcvistd lunarìl, intretine un ,permanent contact cu ei, le face educa-
t:a de relevare morara*, le institue ocupatiuni usoare compatibile cu
starea lor. Se trimit institutori la dcaniciliul acestor copii, institutori
benevoli recrutati din absolventii de scoli secundare si studenti.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 14/

2. Asistenta tuberculosilor
Asistenta tuberculosilor consta in variate actiuni, care se des-
fdsoard in toate fazele bolii, dar mai ales fatà de tuberculosii in
etapele avansate i fata de cei in deficienta economica i morald.
Asistenta sociala, printr'un personal calificat, actioneazd si pe
dispersar si pe langä sanatoriu.
Pe langd dispensarul antituberculos, personalul de asistenta so-
c!alä trebue in primul rand sA actioneze pentru redresarea factori-
lor variati care intretin i agraveaza tuberculoza, iar uneori chiar
provoacd i7bucnirile acestei boli. Serviciul social al dispensarului are
a organiza combaterea factorului mizerie, ameliorarea locuintei,
combaterea alcoolismului, ameliorarea lactorulut cultura, educatia
igienica (233).
In al doilea rand, personalul de asistenta socialä face toate de-
mersurile, pe langa organizalAile indicate, pentru ca bolnavul sä-si
cbtind drepturile, ajutoarele (din partea societätilor de binefa-
cere), etc.
Partea cea mai importantä a actiunii de asistenta sociala consta
In ccntactul strans cu mediul familial si asistarea acestuia pe baza
investigatiilor precise asupra situatiei sale economico-sociale.
Asistenta soziará va cäuta, in marginea posibilului, sä reducii starea de
depedentd. Va face educatia in ce priveste utilizarea mai rationalä a buge-
tului fam'iial. Va sesiza pe toti luberculosii a aror stare este compatibila cu
munca, plasándu-i in acea ramura' care este mai indicatä.
Majoritatea actiunilor de asistenta sociald au a se indrepta asu-
pra tuberculosilor cronici invalidizai. Aci asistenta totald, fie prin
internare in azile, fie prin actiunea de binefacere, este de obicei ne-
cesarä. Dar chiar cand bolnavul este segregat, se va cauta ca lega-
turile lui cu ambianta familialà sa nu fie intrerupte, iar in limitn
posibilulul ajute i familia.
lature a asistentei sociale este actiunea de redresare
raid pe care o poate desfasura in favoarea tuberculosulai (233).
Tot personalului de asistenta sociala de pe langd dispericare
intocmirea evidentei (fisierul central) tuberculosilor asista-
bili din cuprinsul unei circumscriptii, localitati sau regiuni. Pentiu
usurarea activitatii in acest domeniu, se obisnueste in unele loca-
Mali, de exemplu la Bruxelles, ca asistentele sociale dinteo circum-
scriptie sä se reuneasca saptarnanal, spre a coordona materialal in-
formativ si a unifica actiunea practica (233).
In Statele-Unite se admite in general norma ca as.stentele so-

www.dacoromanica.ro
142 DR. C.. BANU

ciale de d'spensar sá efectueze un nurnär de 5000 vizite la domiciliu


pentru fiecare sutd de decese prin tubereulozd. Fiecare caz diagnos-
ticat trelyie vizitat in mediu de opt ori pe an. 20% din vizitele la
domiciliu trebuee rezervate bolnavilor eliberati din sanatorii. Se
admite ca, in mediul urban, o auxiliard de serviciu social poate efec-
tua 2000-2500 vizite la domiciliu, pe an (234).
Pe längd sanatoriu, rolul asistentei sociale este deopotrivä de
important. Deosebit de cele cloud mari forme institutionale: azilarea
tuberculolor invalidizati si post-cura prin terapia prin muncä, sunt
de mentionat actiunile care cad in sarcina personalului calificat de
serviciu social de pe längd sanatorii, i anume: intensificarea internd-
rilor sanatoriale ale acelor bolnavi care constitue pericol pentru am-
bianta familialà, asanarea locuintei (inclusiv desinfectarea) dupä
scoaterea bolnavului din mediul familial, asigurarea examenului tutu-
ror membrilor familiei spre a se deseoperi bolnavii i amenintatii,
a5igurarea unui nivel normal de existentd pentru familie pe timpul
cat bolnavul este internat, pregAtirea mediului familial pentru mo-
mentul când bolnavul se va reintoaree, in fine plasarea lui in mune
dupd criterii rationale (235).
Personalul de asistentd al sanatoriului trebue sà individualizeze
tratamentul social. Planul de actiune nu poate avea caracter de
sehemd generald. Fiecare bolnav pune anumite probleme ce trebuesc
rezolvate. De aci rezultä Ca' personalul de serviciu social trebue sä po-
seadd initiativd suficientd suplete in instituirea mäsurilor. Adesea
planul de actiune se modified chiar pentru un acelas bolnav, dupd
variate imprejurdri care survin (233).
Asistenta sociald trebue sd fie un permanent factor de legliturd
intre dispensar qi saniatoriu.
In interiorul sanatoriului, personalul de asistentA are a se con-
sacira in special redresdrii rnorale si educative a bolnavilor. Aceastä
actiune se desfdsoara- deopotrivd asupra bolnavilor inteun grad usor
(cei din galeriile de curd), ca i asupra celor tinuti la pat. Asistentei
sociale ii revine si organizarea actiunii morale colective, sub forma
diferitelor distractii, serbdri, etc. Organizarea i intretinerea biblio-
tecilor es+e un punct important.
In ce priveste asistenta post-institutionald, netdgdcluit cd partea
cea mai importantä a ei este plasarea convenabild in câmpul muncii.
Trebuece luate in consideratie i armonizate tendinte uneori contra-
d:ctorii : disponibilitdtile de locuri pe piata muncii, prejudecatile
Inca fearte rä45ndite, la patreni ca i la muncitori in ce priveste
angajarea i acceptarea tovdräsiei de lueru a unui tuberculos. nece-

www.dacoromanica.ro
ENTA SOCIAL. 143

sitatea anumitor menajamente fizice pentru fostul pensionar al sana-


toriului care e mai mult sau mai putin un diminuat, in fine insgsi difi-
cultgtile irezultand din temperamentul inegal al tuberculosului. Re-
vine asistentei sociale, experientei i tactului acesteia, sg Inläture ace-
ste dificultdti (233).
O asistentd sociald rationald a tuberculosului nu poate fi con-
ceputg fdra de existenta bazei de investigatii complecte si precise asu-
pra totalitätii conditiilor individuale si de mediu, In fecare caz. Re-
ddm alätui at un model de chestionar social al tuberculosului (235).
Chestianaru/ tuberculozei
Situatia faraitia/d a boloavu/wi
Locul bolnavului in familie (tatä, mama, fill, etc.).
In caz á este casatorit : legitim sau cancubinaj?
Care a fast starea civila anterioara Telei actuale?
Cati copii are? &area lor ? Datele personale ale sotiei si tuturor
c,opiilor (numele, locul si data nasterii, starea civilä, studii, profesiunea, etc.).
Care sunt raporturile bolnavului Cu satia si capiii?
In caz ca nu este casatorit : datele personale ale pärintilor, dazA locue-
ste la ei. (DacA sta in tgazdä, date despre aceasta).
Raporturile balnavului cu pArintia sau gazda.
Istorieul familiei.
Cine sunt parintii bolnavului ? Locuesc impreuna cu el ? Dac5 nu, unde
stau?
Datele personale ale pärintilor, tatälui, mama!: Data si cauza mortii
in caz ca nu mai traesc.
Câti copii au fost? Ce crestere au primit in familie? Care este situatia
fiecaruia clintrei ei? Care erau relatitle dintre capii i parinti ?
Care a fost situatia acorn:mica a pärintilor ? A avut vreo influenta asu-
pra boalei de acum a dependentului ?
Ce lipsuri au existat in educatia .primitä data pärinti, lipsuri care
fi putut contribui la baala de azi? Curn au inteles parintii sa-si creasca copiii?
Starea sanitarei.
Bolnavul are leziuni deschise sau nu? Si-a facut analiza sputei ? Care
este rezultatul? Diagnosticul precis, rezultatul radiografiei. I s'a impus un
tratament sau regim? Il urmeaza sau nu? Dazä nu, dece?
ATualmente cum se simte pacientul, este capabil de a lucra sau nu ?
Sunt sperante de ameliorare?
De ce boli mai suferä pacientul in afarä de tbc.? Se trateaza ? Unde?
istoricul bolii Cum era ciesvoltarea dui fizicä in copilärie? Ce boli
de copii a avut? De rand crede ca este bolnav de Care sunt primele
simptorne despre care Trade ea ar indica tubcrouloza ? Cand a fost pentru
prima data consultat? La care spital sau medic? Care a fost diagnosticul?
Ce rtratcment i s'a raccaranoat ? De atu.nci a mai urrnat la zurtsu:tatii ? Boala
s'a ameliorat sau s'a agravat? In z..e masura ? A fost cändva internat in vre-
un spital sau sanatoriu ? La care si Tat timp ? De cate ori a fost internat?

www.dacoromanica.ro
144 DR. G. BANU

Ce tratamont i s'a aplicat de fiecare datä ? S'a sirrrtit mai bine in alma in-
ternarilor ? Ce mijloace a mai intrebuintat pacientul pentru a se vindeca?
Antecedente famitiale : Care este (sau a Jost) s.area biolog'ca a parinti-
lor bolnavului? A fost sau este careva dintre ei bolnav de tbc.? De cand? Cine
a constatat ? Au urmat vreun tratament? Mai sunt cazuri de tbc. in familie,
intre rudele ascendente sau colaterale? Atitudinea lor fatal de boala.?
In ce relatii stä pactentul cu rudele sale bolriave ? Sunt daunatoare sau
indiferente aceste re:atil pentru sanatatea pacientului? A lost expus la tbc.
in cop.larie din cauza vtreuni rude bolnave ? Din cauza vreunui strain gazduit
la ei in casa? Intrucát s'ar putea spune câ exisita o predistoozitie pentru tbc.
in famine?
Starea sanitarä a celorlalte persoane din familie : Mai este cineva in fa-
milie care sufera de libe.? Cine este bolnav sotul, sotia, unii dintre copii,
sau un strä:n gazsduit ? Stint consultati? De cine ? T..Trmea216 un tratament?
Suferä si de alte bou? Care anume? Care es.e dupd pärerea lor, motivul im-
bolnavirii de tbc.? Sunt contaminati de bolnavul din casa, sunt predispusi la
tbc., sau exista conditii de Imbolnavire in afara de camin ? In caz ca nu pre-
znta simptome de tbt-... au fost consultati preventiv ? Au nevoe de un trata-
ment sau regim preventiv?
Atitudinea pacientului fata de boala lui: Care este parerea personala a
bolnavului asupra starii sale ? Se simte descurajat sau nu? Crede ca se va
face bine sau nu? Isi da seama ea este un pericol de contagiune pentrtt
membri ai Intelege ea trebue sa traiasca izolat? Sau este egoist
pretinde ca toti ingrijeasea ? Se supune ordonantelor medicului? Pace
de bunä voie ce i se ordonä sau trebue fortat?
Ati udinea ernbiantei RIO de bolnav : ,Ceilalti membri ai familiei
iubasz.. bo:navul sau il considerä ea o sarcina ? Ar fi dispusi sa-1 ingrijeasca
in caz Ca' n'ar avea nevoe sä fie internat? Primesc ca bolnavul sa atea cu
ei in casá sau ar fi (mai bucurosi s scape de el? Se poate conta pe colabo-
rarea lor la insanatosirea bolnavului ? Ce atitudine au fata de med'ci? Il in-
fluenteaza pe bolnav in atitudinea lui fata de presariptiile medicate?
IV. Locuinta.
an ce cartier este situata locuinta, strada, rnaidanul? Descrierea lor
menticnarea e:ementelor care ar contribui la agravarea bolii (un cartier
de fahrici cu acr incarcat de ,fum, teren maistinos, umed, etc.). Elementele
favorabile în s'tuatria locuintei pentru ameliorarea boli (apropierea de grä-
densitatea minima a caselor). Descrierea ,curtii si a casei, conditille
ig'enä in care se afla.
Cati chiriasi mai sunt In casä in afara de familia bolnavului? Sunt aglo-
merati sau nu ? Sunt cazuri de tbc. in familiile celorlalti chisiasi ? Cum vin
in contact cu famil'a bolnavului ?
Locuinta propriu zisä : Cate incäperi are ? Oubajul? Nu es e umeda ?
Curn este ir.tretinutä ? Este curatä ? Camerele sunt luminoase? Au geamuri
suficiente ? Aerisirea se face in rnod regulat? Cum este intrebuintata fiecare
camera?
Cum sunt repartizati la dorrnit niembrii familiei? Câti dorrn intr'o ca-
mera? Cati intr'un pat? Toti au locuinta comuna sau bolnavul locue; e sAo.,
rat ? Lot.-uste separat in.tr'o camera alaturata sau chiar In altä casa? Suitt
ceilalti membri rnereu in contact cu pacientul sau sunt feriti de el ?

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 145

Ddarme cineva eu bolnavul in acelas pat? In ce mod sunt expusi mem-


brii farn:liei de a fi mereu in contact cu bolnavul?
Imbrgeamintea : Are haine si rufárie suficientä ? Se imprumuta unul
dela altu:? Bolnavul are haine proprii? Are haine suficiente9
Situatia profiesianala.
Profesiunea actualä a bolnavului Ja la n ul, instructia profesionala
?colara. Ce meserii mai cunoaste si in ce meserii a mai lucrat ? Enumararea
pe ra'nd a tuturor schimbärilor in profesiunea si in serviCiile avine.
Intrucat unul din aceste servicii a putut contribui la agravarea bolii ?
Mative:e. Si-a scllmbat candva profesiunea avand In vedere menajarea lui
in con ra bolii ? Intrucat profesiunea actualä contribue la agravarea bolii ?
Expunerea la boli prafesionale.
Conditiuni de munca : cubajul; ventilatia, iluminatul;
numärul lucratorilor in raport Cu märimea atelierului. Numärul orelor de lu-
cru? Care Pste tircpul liber pentru masa si oc15/ma in decursul lucrului ?
Cat de primejdioasa este profesiunea respectiva In raport cu starea san:-
tera a pacienlului ? Indicarea tuturor primejdiilor ,eventuale? Este posibil sa
se preschimbe profesiunea? Parerea medidor, daca are voie sau nu sä lucreze?
Profesiunea si instructia profesionalä a fiecärui ,membru de familie in
parte. Intru cat felul muncii lor ar putea predispuna mai mult de a se
infecta acasä de tbc.? Este nevoe sà i Se schimbe profesiunea ?
Situatia economicd a fami/iei.
Care este bugetul actual al famillei ? Profesiunea i castigul fiecarui
membru in parte. Se vor nota toate veniturile familiei: salarii, chirii, rente,
daca poseda avere arobilä sau irnobilä.. De asernenea toate cheltuelile pentru
ch rie, alimente, in-pbracAminte, lincälzit, toate datoriile sau alte obligatii de
platd.
Care este contributia bolnavului la bugetul familiei? 'Sau es e singurul
care rnunceste i Intretine familia ? Poate suporta familia cheltueli extra-
bugetare pentru ingrijirea bolnavului ? Sunt dispusi sä cheltuiasca pentru el?
Au ccntractat da,orii din rcauza bolii ?
Primeste bolnavul vreo alocatie dela corporatie sau din alta parte, In
timpul bolii ? Are nevoe de ajutor material?
Care este re,partizarea bugetului?
Hrana : Care este hrana membrilor familiei ? De cate ori pe zi
nanea ? Sunt maneari calde sau reci ?
Tine bolnavul un regicm special? Ce i se dá' in mod eteosebit ? Primeste
ma mul à mâncare decat in mod obisnuit ?
Igiena alimentatiei : Mänânca toti impreunä? Vesela este suficionta
pentru ffecare ? IVIänancä mai multi 'din aceeas farfurie? Bolnavul mananca
separat sau mänáncä toll din aceeasi farfufe ? Are holnavul yesela lui sepa-
rata ? Este spälatä impreunä cu celelalte vase?
Re/atti,/e cu rudele.
Enumärarea tuturor rudelor apropiate si a prietemlor bolnavului. Acire-
sa lar, starea lor social& si materiala, gradul de rudenie.
Care este atitucVnea lor fatà de familia bolnavuiui i fatä de bolnav ?
Il ajuta cu ccva ? Cu ce? S'ar putea castiga colaborarea lor? Dacä rudele
stau la tarà ar fi dispusi sa-1 gAzdulasca pe bolnav pe.ntru intremare ? Ru-
de:e ar fi dispuse sa t'nä :a ei o parte din copii ?
Dr. G. Banu. Treat de medieinA social/1, Vol. 10

www.dacoromanica.ro
DR. G. 13..4NU
146

VIII. Asistenp.
Primeste bolnavul ajutoare de la stra'ni ? Dela vreo societate de bine-
facere ? Sub ce forma? Cat ? In mod continuu? Incidental? Este Ins,=:s la-
corporatie ? Primeste ajutor medical dele Asigurarile socia:e? Aju.or mate-
rial? Este supraveghiat de catre Societatea pentru profilaxia tuberculozed?
De cänd ? Prin care dispensar? Prirneste de acolo ajutoare ? Ce anume ? I
s'a faca din partea acesteia propuneri pentru internare, tratament? Ce
anume ?

In unele tari, de exemplu in Germania, s'a faeut din capitolul


asisten tel punctul central al actiunii de combatere a tuberculozei. In
baza legii de unificare a organizatiilor ,de sanätate publica din 3 Iulie
1934, compleetata cu ordonantele explicative din 6 Februarie 1935 si
SO Martie 1935, se trece intreaga ,asistenta a tuberculosilor in seama
Oficiilor sanitare, organe diriguitoare locale. Ele initiaza si conduc
asistenta economica, reeducarea profesionala, ameliorarea conditii-
lor de locuinta si de munea a tuberculosului si membrilor familiei
sale. Tot oficiile sanitare ereaza uniuni locale, care reune3c toate ini-
tiativele oficiale si private pe tarämul acestei ramuri a asisten-
tei (236).
Un alt ,organism de asistenta este re:prezentat prin organizatia
de partid. Ajutorarea tubereulosilor". Filiale ale acestui organism
funetioneazá in toate tinutuTile, iar obiectivul lor principal este asi-
gurarea tratarnentului i asistentei la acei bolnavi care nu pot aco-
peri costul acestor actiuni, fie ca sunt total lipsiti de resurse, fie ca
ajutoarele pe care le primesc dela alte organisme sunt insuficiente ;
Ajutorara tuberculosilor" acopera diferenta.
Printr'o conventie Incheiata, la 5 Ianuarie 1938, intre Asociatia ccntralä
a organismslor de asigurari sociale i Uniunea oraselor gerrnane. s'a stabat
cai organizatille de asistenta oficiale regionale vor prelua costul asistentei
acelor tuberculosi ain camputl muneli a cáror situatie f ata de asigurarea de
invaliditate (In sensul benefielerii de drepturi de prestatie) nu este pusá la
punct; organizatia de asistentä regionala preia costul asistentei pe timp de
patru saptämäni; daca sj dupä aceasta bolnavul nu se poate prevale de vreun
cirept din partea Asigurárilor sociale sau a altei institutli, el ramäne si. mai
departe In sarcina asistente regionale (238).
Dupä conceptia moderna, actiunea de ,asistenta a tuberculosului
trebue sa se prelungeascei zn tirap, adesea decenii dearändul. In niel-
un caz ea nu se poate limita la interventia lirnitatä, numai pe tim.pul
cât bolnavul frecventeaza diseensarul sau este internat in .spnato-
riu. De aceea perQonalul de asistenta trebue sa fie nurnerie suficient;
unii autor: considera ca necesara auxiliara sociala pentru fiecare
10.000 locuitori (237).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 147

3. Asistenta venericilor
Numeroase forme si institutii de asistenta Ii gasese expresie in
Insusi cadrul medicinei sociale a bolilor venerice i vor fi studiate la
acest capitol (volumul IV al Tratatului).
Ceea ce trebue relevat, este complexul de obiective ce revin ser-
viciului social antivenerici mentinerea contactului permanent cu bol-
navul care se and in tratament, actiunea educativa asupra acestuia,
descoperirea surselor de infectiune, redresarea lui morald, educatia
profilacticä a anturajului sanatos, organizarea asistentei econom_ce
acolo unde ea devine necesara. Actiunea de serviciu social poate fi rea-
lizata fie de o auxiliara sociala polivalenta, fie de auxiliare speciali-
-zate In domeniul asistarii venericilor (238).
Personalul calificat al asistentei sociale are a-si concentra in-
treaga atentie asupra asigurarii supravegherii intregului grup fami-
lial. Asistenta eredosifiliticilor ii revine in deosebi. De asemenea,
asistenta bclnavilor de sifilis nervos.
Pentru acestia din urrnä, este importantä asistenta economica,
când este voiba de invalidizati, i plasarea in munca in raport cu
starea psihofizica a fiecäruia a celor care si-au pastrat partial ca-
pacitatea de lucru.
Adesea, când capul de famine este purtator al unor forme grave
sau dementiale ale sifilisului in fazele tardive, asistenta socialä tre-
bue intervind cu o totalitate de mijloace pentru a asigura subsis-
tenta familiei. Personalul de serviciu social va rationaliza bugetul
familial, va asigura evolutia normalä i educatia copiilor, va gäsi po-
sibilitati de cästig pentru mama de familie, va asista factorul lo-
cuinta, etc.
Reabilitarea social a prostituatelor constitue de asemenea un
.domeniu important al asistentei sociale.

F. Asistenta toxicomanilor
Un grup important de dependenti sociali este format de &Are
acei indivizi care, dupä abuzul mai mult sau mai putin indelungat,
.de diferite stlastante toxice reputate ca producand o stare de eufo-
rie, ajung la un anumit grad de deficientä organica.
Inferiorizarea fizica si psihica atrage dupa sine dependenta eco-
nomica, pana la gradul de mizerie. Asistenta devine cu atat mai ne-
cesara, cu cat o parte din toxicomani sunt oricum elemente tarate.
In plus, cadrul asistentei trebue sa se extinda intotdeauna asupra

www.dacoromanica.ro
148 DR. G. BANU

membrilor familiei toxicomanului, care, prin repercutärile patolo-


gice, morale si economice pe care le suferä consecutiv decäderii capu-
lui de familie,isunt amenintati ei insisi a deveni dependenti.
Grupa de toxicomani cea mai importantä numeric este formata
din alcoolici. La ei s'au adäogat, in ultimele decenii mai ales, gru-
pele de indivizi care abuzeazg de diferite droguri cu actiune distruc-
tivd asupra organismului (morfinomanii, cocainomanii, etc.) ; in scop
de sistematizare a expunerii. Ii vom reuni in grupa toxicomani/or pro-
priu Zifi,
1. Asistenta alcoolicilor
a. Alcoolicul, element de dependenta sociala
Dacä starea de ebrietate, la un numär in general resträns de
indivizi, a existat din cele mai vechi timpuri, precum dovedesc si
consemnärile din Biblie, in schimb alcoolismul ca fenomen de massei
pare a fi de data' mai recentä. In tot cazul, el s'a intensificat odatä
cu introduccrea procedeelor de distilare si de fabricatie industriald
a diferitelor bäuturi alcoolice (239).
Alcoolismul cronic creänd o stare de inferioritate organick ca-
pacitatea de muncd a subiectului scade. Starea de dependentä econo-
micä se instaleazä. Asistenta are a interveni insd nu numai pentru
ajutorarea materialä a alcoolicului, ci i pentru tratarea turburdrilor
fizice si psihice, concomitent cu instituirea curei de dezintoxicare in
institutii speciale. Totodatä trebuesc asistati membrii familiei, printr'o
totalitate de mijloace, spre a se impiedica dezagregarea acestui ele-
ment fundamental pentru biologia colectivitätii.
Deosqbit de asistenta material:A si medican', alcoolicul este obiect
al asistentei educative. Poate cà la niciun alt capitol al asistentei so-
ciale educatia nu joacd un. rol mai important ; ea intervine, prin edu-
catia la abstinentä, ca un element de asistentä constructivä, putänd
in numeroase cazuri färä de interventia altor mijloace s'ä ducä
la redresarea dependentului si a familiei sale (de exemplu atunci
când i sotia se alcoolizeazà, caz frecvent in päturile inferioare ale
societatii).
In ce priveste asistenta medicald, a alcoolicilor, ea se confundà in parte
cu asistenta bolnavilor mintali. In general se constatà a in spi alele de bol!
rn'.nta!e, aproximativ 50% din internan sunt bolnavi de psihoze alzoolice, sau
bolnavi de d'ferite psiboze constitutionafle la care s'a adaogat alcoolismul (2391
Dupà o statistica alcä liitä la Spitalul Central de Boli M ntale ain Bucu-
resti, procentul psiboze:or toxi-infectioase datorlite alcodlismului este mai re-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 149

dus: 15%. Se adaoga irisa 33% (din totalul bolnavilor internan) purtatori de
psihoze constitutionale i din care o parte sunt in aceIas timp alcoolici (240).
Mentionam c aceste cifre s'au referit numai la internarni provenii din
rnealul rural.
Asistenta socialä are a se ocupa si de descendentii alcoolicilor,
purtatori de stigmate diferite reunite sub denumirea de eredo-alcoo-
lism. Eredo-alcoolicii au o proportie importanta de inapoiati min-
tali, perversi, instabili, impulsivi, di,psomani, criminali. Asistenta aces-
tor categorii se impune, fie dupa normele stabilite pentru categoria
respectiva, fie in cadrul asistentei speciale a alcoolicului. Acelas lu-
cru pentru celelalte stäri de dependenta ce pot rezulta din alcoolism
vagabondajul, cersetoria, asocialitatea.
Asistenta alcoolicilor trebue extincla cadrul si dincolo de
actiunile mentionate (medicará, educativa, ajutorare materiald), cau-
tand sá amelioreze totalitatea factorilor de mecliu : locuinta, alimen-
tatia, plasarea in munca, organizarea timpului liber, ridicarea nive-
lului cultural, etc.
Unii autori au imparta alcoolicii in trei grupe, din punctul de
vedere al asistentei care trebue sá li se presteze (241)
Alcoolicii deficienti ereditari i incurabili ; infra aci teate
cazurile %.e au la baza debilitatea mintalä, epilepsia si starile schizo-
frenice ; asistenta va avea ca obiectiv principal pentru aceasta gru-
pa : descoperirea cat mai timpurile a cazurilor, spre a le aplica in-
ternarea in institutii inchise, punerea sub tutela', sterilizarea euge-
nica, etc.
Alcoolicii care au la baza numai un teren psihopatic ; aci, in
general, prin cura sanatoriald (sanatorii pentru alcoolici) si prin edu-
eatia la abstinentd si viga sobra, se obtin rezultate multumitoare ;
Alcoolicii cu terenul eonstitutional normal, toxicomania fiind
datoritä exclusiv unor factori externi, de mediu; aci rezultatele masu-
rilor de asistenta i educatie sunt cele mai favorabile.
Ca regula in instituirea asistentei pentru alcoolici, se cere sa
se studieze in prealabil constitutia biologico-ereditara pe cale s'a
grefat in urma toxicomania. Cercetari facute asupra bolnavilor din
sanatoriile pentru alcoolici, au permis stabilirea a patru grupe iprin-
cipale de alcoolici eronici tarati : schizoizi, maniaco-depresivi, epilep-
toizi si cei apartinand ciclului debilitàtii mintale (242).
a) AlcooLcul schizoid este de obicei un individ inchis in sine, di/can-id
o viala solitara ; se dedä exceselor alcaolice. rana a fi in societatea altor inai-
v:zi; de obicei ectie vorba de celibatari ; mdlti din ei prezinta in ainamneza
cate o isbucnire de schizofrenie. Pronostica" nrivit in totalitatea 'u:, ni' este

www.dacoromanica.ro
150 DR. G. BANU

tonnai favorabil la aceastä categorie de bäutori. Firea lor inchisä face ca


med.cul SA nu poatä rätruncie in ..:ntmitatea personalitätii lor ; nu existä posi-
bi:itatEa de a te curcaste si mcdilica loae inhibiiiie i rezervele; de ceea
alcoosmul :or nu poate fi linfluentat in mod durahl. Chiar printeo prelun--
ere a curei de sanatoriu nu se pot spera rezultate apreciabile.
Alcoolicii cu tara maniaco-depresivd se divid, la rändul lor, in trei
subgrupe :
dipsomanii, la care pronosticul este total nefavorabil; este adevärat
cA acesti indivizi nu beau decät in plind fazä de manie, dar aceste .ataCuri
acute maniace, aparute pe bazä endogend, niciodatd nu vor putea fi inläturate;
cura de desintoxicare rämäne fdrä efect;
cacoo/icii maniaci pe bazti biologic& ereditard i constitutionald; acestia
se re unosc aides a de'a pr'rna infälisare, drupà rotunzimea formelor corpo-
rale i dupä intregul lor aspect consItutional picnic; pronosticul la acest grup
nu Este tocma" aefavorabil si In general meisurile de asistentei diau rezultate
bune;
alcoalicil tarati de steiri depregive (mekuncolia); factorul favorizant al
alcoolismului este de obicei o imprejurare exogena," care agraveazä factorill
endogen: excluderea din cämpul munch, moartea unei rude apropiate, etc.; nici
pronosticul acestei categorii nu este defavorahil, deci prin mii.surile de asis-
ienfei se pot ob(litne rezultate bu-me.
Alcoclicii cu tarä epi/eptoidel; este vorba de indivizi apartinând tipu-
luí constitutienal ic, affin", adicä reactionand prin ; constitutia lor

torperalä este de ohiCei atleticä ; sunt Insä lenti in miscäri si la vorbire; din
punctul de vedere al comportärii, sunt pedanti, meschini ; prezintä turburärf
ale sis'emului neuro-vegetativ ; se poate vorbi despre o adeVäratä deficicntä
degencrativä, re kezä Eredtarà : con,racturi, convuasiuni, .arneteli,
DInpunctul dc vedere medico-social, la aceste tipuri constitutionale se intAl-
nese adesea si alti .factori de dependentä (pe Ifingä el1coo1ism): esocia:itate, va-
gabonaaj, Etc. Alcoohe'l cu terä epileptoidä sunt foarte intoleranV la alcool,
iar pe de altä parte alcoo/ismu/ /or este foarte rebe/ oriceíror miísuri de ame-
biorare. Instinctui lor, cu tendintä la delict i crimä, Ii face sä se opund vioknt
mAsurilor care resträng consumul toxicului, iar cAnd sunt internati inteo insti-
tutie devin ch.:ar vätärniitori, prin spiritul de frondä pe care 11 imprästie
printre ceilalti bolnavi. Acesti alcoolici nu trebuesc confundati cu epilep-
tioSi consecutiv elicoolismului, epilepsia alcoolicä fiind o Imitate clinicä auto-
noma si caracter'stica.
Alcoolicii tarati cu diferitele grade ale debilittifii rrtrntWe reprezintä
o grupä de asemenea importantä ; ei se recunosc inc5 din copilärie, prin
manifosiäriZe de deficientA in sfera inte:ectualiä, greutat2a de p-ncepere
vointa aor s'abg; la ei dominä lipsa de autocriticd. Experienta aratä eA acts..sti
afarä de cazul cfind tara psihicä a ajuns la un grad prea mare de
desvo:tare, prezintä, pertru actiurea de esistentä socfalà, un ipronostic favora-
bi/, din caug cä pot fd. usor sugestonati, delci dirijati in sensul renuntä'rii la
abuzul cie a:cool.
Asistenta socialá a alcoolicilor a rAmas multä vrerne inteun
stadiu ruclimentar, i nici in momentul de fatä institutiile de asis-
tent5 la acest capitol nu au ca'pätat incä desvoltarea cuvenità. DeL-
cienta a frst nu nurnai din punctul de vedere numeric, ci i din

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 151

cel calRativ Medici: speciali*ti, in speta psihiatrii, n'au fost fulusiti


deck in-mtisura foarte reclusa; ori, rolul dominant in asistenta alcoo-
licului trebue sä revina psihiatrului care sa. alloä *i un anumit grad
de prega:ire sociala (243).
Medicul are a studia in mod amanuntit, in cazul individual
relatiile ,permanente dintre factorii constitutionali i cei de mediu,
iar pe baza constatarilor facute va indica *i dirija metoda cea mai
patrivita. Eine inteles, activitatea medicului se va desfa*ura in ca-
drul mai vast al asistentei conclusa de organele oficiale *i private,
difelitele asociatii, religicase sau altele, ligile de tem,peranta, etc.
Oricat de intensa ar fi insa activitatea acestora din urma, ea nu poate
fi rationalä ci eficienta decal cu icolaborarea factorului medical.
Predicile morale *i religioase, ca *i asistenta economied, adied aju-
torarea propriu zis'd, trebuesc neaparat intregite cu actiunea psihia-
trului, spre a se putea inteadevar vorbi de o asistenta rationala
a alcoolicului (244).
Nu se poate tagadui ed in asistenta alcoolicilor organizatiile ne-
medicate au desfasurat o activitate adesea considerabila. In tarile
Oacidentului au fost in a cloua jumatate a secolului trecut, persis-
tänd i astäzi, numeroase societati de temperanta, cu caracter conf e-
sic\nal mai ales, 'care au intemeiat dispensare *i sanatorii pentru
alcoolici, au desfa*urat opera educativa intensa, etc. Astfel, in Ger-
mania sunt de mentionat Crucea albastra evanghelica, Asociatia
ratolica", Ordinul bunilor templieri", Asociatia de temperantä a
muncitorilor", Asociatia Caritas", etc. (244).
Cu toate aceste infaptuiri, organizatiile lipsite total de colabo-
rarea rnedicului trebue sä se limiteze la o activitate empirieä, ne-
irdividualizata, iar asistenta toxicamanului ce resimte din aceasta'
cauzä.
Ccntributia tehnica' a specialistului este singura tcle naturä sa
diferentieze pe alcoolicul crcnic, de toxicomanul care este numai in
iminenta de a deveni un intoxicat cronic i deci are mai multe pers-
pective de ameliorare. Dar in special medicul va avea de cliferentiat
o a treia categorie, importanta numeric, formata din intolerantii
pentru alcool, cei ca-re reactioneaza anormal la cantitati relativ mici
ale toxicului, dar totu*i simt necesitatea imperioasa de a recurge re-
petat la 1; ace*ti intoleranti ar fi foarte .numero*i in massa popu-
latiei, mai ales a celei muncitore*ti, lar interventia competentä,
adieä a asistentei dirijata medical, poate da din timp cele mai favo-
rabile rezultate (244).

www.dacoromanica.ro
152 DR. G. BANU

b. Formele de asistentä
Se tinde in ultimul timp sa se dea un cadru larg notunii de asis-
tcrita a alccolicilor, asa incat aceasta sà cuprinclä i masurile pre-
ventive, precum i mäsurile de eugenie negativä' in cazurile indi-
cate (sterilizarea). Durä unii autori, asistenta alcoolicilor ar trebui
sì cuprincid urmatoarele patru puncte de program (245)
Lupta contra toxicului insusi, contra raspândirii lui, a obi-
ceiului de a bea si a tendintei toxicomane ;
Aptirarea tuturor celor amenintati de alcoolism., prin mediul
ambiant, prin profesiune sau prin predispozitii ereditare ; in special
psihopatii i toti deficientii psihici trebue sd fie tratati, din varsta
cea ,mai precoce, pentru afectiunea lor cauzala ; apoi se impune edu-
catia vointei re intreaga colectivitate i educatia speciala la absti-
nenta de alcool ;
In ce priveste a/coo/icii raanifegi, ei vor fi deseoperiti cat
mai de timpuriu, pe de o parte asigurandu-li-se tratamentul medical,
psihologic i psihiatric, pe de alta instituindu-li-se formele de asis-
tentel propriu ,zisd, fie in institutii deschise fie in institutii inchise ;
In cazurile de alcoolism gray, ar fi indicata sterilizarea, fdrä
intarziere.
Se tinde in ultimul timp ca legatura intre masurile de asistentä
pro,priu zisà i celelalte mäsuri medico-sociale sä fie atat de stransä,
incat sa formeze un 'complex unitar. Stabilindu-se ca obiective asis-
tenta celor amenintati de alcoolism, vindecarea alcoolicilor mani-
festi i excluderea dela Trocreatie a alcoolicilor nevindecabili, tota-
litatea de actiuni i dirijarea lor revin in Germania unitatii de orga-
nizare care este oficiul regional (circumscriptia) de lupta antialcoo-
lied'. El va aplica si masurile preventive si cele de asistenta (246).
Inteadevar, In astied de oficiu .are a organiza in primul rand co/ubo-
rarea intre toate autoritatile de s.,at i organizatiile particulare.
In al doilea rand, oficiul circumszriptial va intemeia dispensare pentru
alcoolici, institutie de asistenta :".! u rol fundamental. Tot ofichul va seloctiona
auxiiiarii si auxiliare/e socia/e pentru combaterea si asistenta alcoolicilor. Tot
el va organiza sesizarea si supravegherea, inclusiv cea pre- si post-asisten-
tiara', a luturor alcoolicilor din cuprinsul circuansicriptiei respective.
Colaborarea, pentru esistenta alcoolicilar, este prevazuta in Germania
pe un plan foarte vast: cu societatile de surori de ocrotire, cu Crucea Cu
corpul didactic, cu societatile de abstinenta, etc.
Diferitele forme de asistenta a alcoolicilor §i-au gasit in gene-
ral concretizarea in legi, care prevad o anumita progresiune a mdsu-
rilor, in raport cu gravitatea cazului. Masurile sunt astfel esalonate :

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 153

internarea voluntara intr'un sanatoriu pentru alcoolici, punerea sub


-tutela, internarea fortatä inteun sanatoriu, sterilizarea (246).
In notiunea de asistenta sunt obligatoriu cuprinse i fazele de
pre- si post-asistenta. In preasistenta alcoolicului sunt inglobate de
fapt toate mäsurile economice, sociale i sanitare, aplicate colecti-
vitatii i ca,pabile de a micsora consumul alcoolului. Foarte impor-
tante sunt masurile de postasistenta, referitoare pe de o parte la
membrii familiei Te thrTul cat individul ;alcoolic se aflà internat, iar
pe de alta parte la toxicomanul insusi dupa ce a paräsit institutia ; o
intensiva opera de educatie si de ameliorare a conditiilor mediului
In care se reintoarce este necesara, pentru a nu compromite rezulta-
tele obtinute (247).
Ca si in alte dccrnenii ale asistentei, s'a simtit nevoia unei cen-
traliz6ri pe tara' a ,actiunilor, institutiilor i rnijloacelor, oficiale
particulare. In Germania s'a constituit Asociatia centrará a Germa-
niei pentru combaterea alcoolismului", care a grupat un numar im-
portant de organisme ce lucrau pana atunci divergent (248).
Asociatiile mai importante a caror actiune a fost aslel centralizatd, sunt.
Asoc.:atia gerrnanA pentru ccmbaterea p'ericole1or alcoolului", cea mai impor-
tanta' grupare nereligioasä Cu caracter abstinent posedând un numdr de dis-
pensare proprii; Asociatia evanghelica pentru combaterea p.Agii alcoolismului",
Azcciatia Kr.uzbund, a catolicilor alostinEntli", care pos-da in 1938 ui numar
de 156 institutii de asistenta', in special dispensare, ocupandu-se de 21.000 al-
cnolici; ,Sectrunea fcmirtinä a asociatiilor in contra alcoolismului"; Asociatia
.sanatarillor pentru alcoolici", etc.

Pentru actiunea ,practica, in ()rice opera de asistenta a alcoolici-


lor, trebuesc d'ferentiate cele doua forme principale : a. asistenta
deschisei, cuprinzand institutia fundamentala ciare este dispensarul
antialcoolic, i in jurul caruia se organizeaza opera educativa ; b. asis-
tenta inchisd, cuprinzand feluritele institutii de internare a alcoolicu-
lui, sub regimuri de severitate diferita.
S'a autat totodata s'a' se delimiteze grupul de populatie asupra
cäruia are a actiona asistenta in materie de alcdolism. Acest .grup
-este format din indivizii numiti in limbajul obisnuit bAutori"
mernbrii farniliilor flor; asistenta intervine si pentru bautorul mani-
fest i Tcntrulcel ,arrenintat a deveni ab000lic, lar in ce priveste de-
finitia notiunii ide bautor, ea a fost astfel fol.-mulata de ,a1 7-lea con-
gres antialcoolic, din Austria, in 1931 (249) : once persoanà cara
abuzand de alcoolice, isi neglijeaza indatoririle familiale, se expune
mizeriei i îi Fericliteaza pro,pria sanätate, precum i securitatea
ahora.

www.dacoromanica.ro
154 DR. G. BANU

c. Organizarea asistentei deschise


Dispensarul pentru alcoolici este institutia dela care pornesc toate
actiunile de asistenta deschisä. Aci sunt examinati atat alcoolicii mani-
festi cat i cei amenintati de alcoolism, in speta membrii familiei; dispen-
sarul rganizeaza .descoperirea alcoolicilor si tot el indicä modalita-
tea de asiEtenta ultericarä (internarea sau lasarea In libertate, pu-
nerea sub tutelä, etc.) cea mai adaptata cazului individual. Consul-
tatiile se vor tine la zile si ore anurnite; in cartierele 'muncitoresti.
vor avea lcc de ,prefierinta in crele de seara i zilnic, pentru a se-
putea sesiza cat mai usor cazurile de alcoolism., In orele 'and mun-
citorul este liber. La nevoie, Idisp;ensarul pentru ,poate .func-
`ona In acelas local cu alte institutii de asistenta (250).
Medicul dispensarului Fentru alcodlici trebue sa aiba o prega-
tire speciala. El trebue sà poseada cunostinte suficiente asupra diag-
nosticului diferential mitre rnanifestarile psihiatrice pe baza endo-
gena i cele datcnite unor factori exogeni, inclusiv alcoolul; trebue-
sa deosebeasca simptomatologia diferitelor psihopatii, pe grupe (ciclul
gchizofrenic, cel maniaco-depresiv, cel epileptic, apoi manifestarile
paraliziei generale incipiente), pentru ta sti care anume Lnanifestari
trebuesc atribuite alcoolisniului i care nu. Medicul dispensarului
frebue sä aiba o pregatire si In domeniullasistentei sociale, pentru ca,
pe baza totalitatii de date medicale i sociale adunate, sa alcatuiasca
nlanul de interventie psihoterapeutica, educativa i sociala. In fiecare
caz (25D
Medicul este ajutat, In actiunea lui, de auxiliara sociali.
O parte din acestia sunt benevoli. Sunt persoane apartinând de
obicei aceluias cerc social ca i alcoolicul i deci putand mentine cu
el un contact sufletesc mai strans; ei il urmaresc In deaproape, 11 iau
dela locul de munca dupa ce si-a terminat lucrul, discuta Indelung
cu el, intrebuinteaza In general toate mijloacele de persuasiune si
cauta chiar amelioreze conditiile de ambianta, spre a evita sa
recada In ,practicarea viciului. Aceasta organizatie, a auxiliarilor be-
nevoli. trebue sa ,fie vasta; ei sunt grupati dupa varsta, sex, profe-
siune, confesiune, idei politice, spre a exista o analogie cat mai per-
fecta din punct de vedere social Intre auxiliar i toxicoman.
Deosebit de aceasta. once auxiliar trebue sa duca el insusi o viata
total abstinentä de alcool i sa poseada Insusiri de rabdare si tact (250).
Auxiliarii benevoli, apartinand de obicei unor organizatii anti-alcoolize
part'culare. trebue sa poseada si o anumitä pregatire, teoretica si practica. Li
se institue cursuri, asupra turburarilor fizice i psihice la alcoolici, a metodeL'or
de asistenta. etc.. iar stagiul practic fac la consultatiile de dispensar.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 155

O altä parte din auxilian i sunt angajati, facând parte din cadrele
setviciului social. Sunt utilizati, deopotriva, barbati ,ca i femei. In
acest domeniu special al asistentei, unde toxicomanii sunt in majo-
ritate barbati i auxiliarul social trebue sà 1ntretinä Cu ei un contact
mai strans, sunt de multe ori indicati auxilian i de acelas sex. Bine
inteles, pentru actiunea asupra femeilor alcoolice, ca i asupra
alcoolicilor, cele mai indicarte sunt elementele feminine (surorile
de ocrotire specializate).
In Germania, dispensarle pentru alcoolici au capatat in ultimul
timp o desvoltare apreciabila. S'a marit numarul zilelor i orelor de
consultatii, spre a se face fata necesitatilor massei muncitoresti. Per-
sonalul auxiliar desfäsoara in dispensar o activitate cu deosebire in-
tensiva, acestei activitati fiindu-i consacrat un .timp cel putin dublu
fata de durata consultatiilar meclicale. In plus, acest personal executa
frecvente vizite la domiciliu, iar datele medico-sociale obtinute sunt
comunicate medicului, organelor de asistenta, oficiilor de binefacere,
tribunalelor de tuteld, organelor politienesti etc. (248).
Dispensarele trebue sa colabareze cu cele ,mai variate institutii
de asistenta sociala. In G-ermania, pi-in ordonanta oficiului central al
asistentei scciale, din 26-August 1938, se stabileste colaborarea stransa
!litre dispensarele antialcoolice de o parte, organizatiile Mama si
Copilul", Asistenta tuberculozei", Asistenta tineretului", etc., de
alta parte. Totodata s'a cäutat sa se institue norme unitare pentru
functionarea dispensarelar, precum i metode Imitare de lucru, In
care scop s'a constitaitt Asociatia cent-aid' a dispensarelor pentrru
alcoolici i toxicomani", care alcatueste o sectiune a Asociatiei ger-
mane pentru combaterea toxicomaniilor" (247).
Obiective:e laces'ei asociaii centrale .a dispensarelor au fast astfel fixate:
evidenta randementului actual al dispensare:or; precizarea nevoilor de noi dis-
peroare, pentru ,fiecare regiune i circumscriptie; elaborares de norme unitare
pentru ancheta ,nedico-sociaL i instittuizea planului de asistenta pentru
vf(lul alecolic; elcattf.rea de fidcre Oträ in rrcd4-1 urr'e; oTganizarea cola-
borarii intre asistenta dew-11.18A, semi-deschisa çl cea InchisS.
In anul 1939 functionau in C--ermania 321 dispensare ipentru al-
coalici; dupa calculele igienitilor ar fi fost necesare 1200. Cele 321
dispensare ,asistau 73.000 familii de alcoolici.
Pentru a se facilita descoperirea cazurilor, s'au alcatuit fiqe de
anuntare a alcoolicilor, fise care se distribue practicienilor, oficiilor de
asistenta, oficiilor sanitare, oficiilor tineretului, organizatiilar fron-
tului muncii, patronilor de ,intreprinderi, institutiilor curative, moa-

www.dacoromanica.ro
156 DR. G. BANU

selor, tribunalelor 'de tuteld, tribunalelor ereditàii, tribunalelor co-


rectionale, organelor politienesti (247).
Unul din cele mai vechi dispensare pentru alcoolici este cel in-
temeiat in 1911 la Strassburg. Irtstitutia asistà pe alcoolic ca si pe
membrii familiei. Pänd in 1938, proportia de succese (alcoolici vin-
decati, altii ameliorati) a fost de 84% (252).
O institutie care a dat de asemenea bune rezultate este ,dispen-
sarul antialcoolic din Geneva. In Franta, este de mentionat servicial
special de ccnsultatii pentru alcoolici, de pe l'angd spitalul Henri
Roussel, care indeplineste functie_ de centru de profilaxie min-
talä (252).
Dispensarele pot contribui in cea mai mare masurä la redr-sarea so-
cia.5 a alcoolicului. Astfella uniul din dispensarele an.i-alcoolice 4in Alsacita,
proportia alcoolicilor considerati ca vindecati, dupä trecere nurnai e un an,
a atns 15% (253).
Fie in conexiune Cu dispensarul, fie Mdependent de el, are a se
desfdsura cealaltà forrnd a asistentei deschise : educatia alcoolicului.
Trebuesc utilizate toate mijloacele pentru a obi§nui pe alcoolic
eu abs"inenfa de acest toxic. Rezultate bune au fost obtinute prin lo-
calurile de reuniune in care se debiteazg Muturi nealcoolice ; aceste
localuri vor fi situate in cartierele cele mai frecventate, in numär
suficient, de preferintä la incrucisàri de strki i la parter. Rezultate
si mai bune dau restaurantele in care nu se serve-sc bduturi alcoolice.
S'au ,creat i c5minuri, sub egida autoritàtilor comunale; in aceste
institutii nu se servesc nici mâncäruri nici Muturi, dar se oferà va-
riate posibilitäti de distractie, lecturd, etc. Toate pceste institutii cu
rol educativ sunt create de preferintd de catre organizatiile particu-
lare, confesionale sau .altele (250).
In Germania functioneaza numeroase localuri de.rouniune si restaurante
in care nu se servesc bauturi alcoolice. Sunt de mentionat: , Ottilie-Hoffmarm-
Hauser" din Bremen; localul Waldhaus" din Berlin, apartinand Asociatiei fe-
minina contra alcoolismului; Königin Luise Haus", din Leipzig (247).
Ac-ste localuri nu sunt destinate numai alcoolicilor sau ce'or amenintati
de alcool:sm. Valcarea Gor educativa, perilru Massele largi, consta tocrnai in
faptul ea ele se adresdaza pubiicutui im totalibatea Lui. Bducatia antialcoollica se
desavärseste astfel asvpra intregei populatii, iar pe de alta parte alcoolicul
tu-il Ira irrlyze rilci o ret'centa in vizitarea acestor restauran,e, stiind
ele inu sunt diestiirrate numai toxicomanilor.
0 realizare medico-sociald importantà este aceea a cantinelor
fdrà alcool, din intreprinderi.
Educatia antialcoolicA este dusà, adesea dirijatà, in majoritatea

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 157

1rilor, de catre ,mari organizatii si ligi sau asociatii antialcoo/ice. Din


acest punc-t de vedere, se remarcä drept una din cele mai vechi
actiunea in.treprinsa in ,Suedia (254).
Inca" in 1875 s'a infiintat in aceasta tara o societate complect ab-
stentionista in ce priveste alcoolul.
In urrna s'au desvaltat, atkt pe bazä confesionald cat si din ini-
tiativa laica, un important numär de asociatii antialcoolice. Ordinul
Bunilor Templieri", care in 1931 numara 212.000 membri, a desfa-
surat o activitate considerabila antialcoolicä. De asemenea asociatia
Crucea Albasträ", tot confesionala, cu ,57.000 membri. Apoi, Ordi-
nul national al calugarilor", cu 53.000 membri.
Au fost organizate grupari antialcoolice pe bazti prof esionalà.
Astfel, functioneaza ordinul Temperanta Verdandi", care isi recru-
teazd membrii numai din clasa muncitoreasca. S'au ,mai organizat
o societate de temperanta a medicilor, o Uniune abstentiomstä a
functionarilor càilor ferate", Uniuni abstentioniste" ale agentilor de
politie, functionarilor vamali, soferilor, etc.
In 1931 functionau nu mai putin de 6500 societati de educatie
antialcoolica, in cuiprinsul Suediei.
Un rol timportant revine inveitclmantului antialcoolic, organizat
fie in cadrul cursurilor scolare, fie in afarä de scoalä, sub forma de
cursuri sau cicluri de conferinte. In Suedia, invatamântul antialcoolic
este larg subventionat de catre stat.
Pub licatiile periodice intretin i desavärsesc educatia antialcoo-
lica. In Germania sunt de mentionat urmatoarele publicatii : For-
schungen zur Alkoholfrage", Die Genussfrage", Die Genussgifte",
Die Alkoholfrage", Neuland", Auf der Wacht", Vierteljahres-
schrift der Fiirsorge ftir Suchtkranke und Alkoholgefährdete", Gä-
rungslose Friichteverwärtung", Alkoholfre:e Jugendziehung", etc.,
etc. (255).
In Anglia si Statele-Unite sunt de mentionat, dintre publicatille
consacrate educatiei antialcoolice : International record", Journal
of Inebriety", Alliance news", International-good templar", Ame-
r:can issue'', The blue ribbon", etc. (256).
In Elvetia apare periodicul Abstinence". In Franta, revista
Les annales antialcooliques" (256).
d. Organizarea asistentei semi-inchise gi inchise
Sanatoriu/ pentru alcoolici, care a inlocuit in bung parte vechea
institutie a azilelor pentru bautori", este o arganizat!e cu caracter
de asistenta semi-inchisa, in majoritatea cazurilor. Numai o rnIc5

www.dacoromanica.ro
1E8 DR. G. E,ANU

parte din sanatorii au caracterul de severitate Rxtremä care carac-


terizeazd inatitutia total inchisd; este vorba de sanatoriile unde se
pr:mesc numai alcoolicii. ,gravi, alcoolicii cu psihopatii i cei dipso-
mani; dar o blind parte din acesti bolnavi sunt tratati in. institutii
psihiatrice.
Sanatoriul propriu zis primeste toxicomani amelio-
rabili, cdrora le ingdclue, in mäsura in ciare se amelioreazä, un grad
de contact cu ambianta sociald, uneori chiar o apreciabild libertate.
Caracterul fi..ndamental al organizärii institutiei este abstinenta to-
takl, impusä atät internatilor act i personcaului. Actiunea de asis-
tentd constd, pe lângd mdsurile medicale, in mijloace de influentare
morald, reeducarea voidatii, terapia prin muncd, culturd fizicä. Con-
ducerea sonatoriului este ,incredintatd unui medic cu pregätire spe-
-ciald, care individualizeazd mijloacele dupd situatiunea medico-so-
ciald a flecdrui caz (252).
Sunt indicati entru cura sanatoriald mai ales inclivizii abulici,
care ,au dorinta de a se vindeca, dar n'ar putea ajunge la acest re-
zultat deck dacä sunt oustrasi ambiantei lor obisnuite, ambiantä
alcoolofild".
In ce priveste durata une cure sanatoriale, autorii o ,fixeazd la
6 luniun an (252).
In cadrul sanatoriului, imetodele de asistentA pot avea grade di-
ferite de severitate, dupd comportarea fiecdrui internat. Uneori do-
mind un .edevdrat spirit de camaraderie, Intre personal # asistati;
alteori alcoolicul este supus unui regim sever, atitudinea personalului
fiind extrern irezervatä (257).
Oricare ar fi regimul, ceea ce doming In asistenta sanatorialä
-este rpdtrunderea psihologiei asistatului, prin metode tiintifice, #
castigarea dncrederii lui. Pentru a se obtine rezultate cat mai bune,
numdrul pc nsionarilor unui sanatoriu nu trebue sä fie mare : In ge-
neral 30-50.
Rezaltatele sunt uneori destul de multumitoare. O statisticd
austriacd aratd : 30% vindecäri sensul cà fostii internati .au rdmas
abstinenti mai mult de cloi .ani dela ipärdsirea sanatoriului); 14% a-
-meliordri (f o§tii internati, fdrd a fi devenit total abstinentiduc insä
o viatd n.ormald in cadrul familial # profesional); 40% insuccese. In
_general sunt greu vindecabili cei care au devenit alcoolici de tineri,
dela varsta de 20 ani, precurn i cei trecuti de 55 ani; apoi,
cu tarä schizoidd (252).
Dupä o istatistici a Asociatiei germane a sanatoriilor pentru al-
ccolici", relativd la 1082 alcoolici eliberati din sanatorii In anul 1927,

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 159

rezultá ca 25% din acesti asistati au rrárnas abstinenti de alcool mai


mult de doi ani, 27% s'au ameliorat sensibil (fará a renunta total la
alcool) i 28% au ramas neinfluentati (258).
Spre a se aprecia stii,ntific rezultatele curei sanatoriale, se recoman&
ca fostul internet sä fie urmärit periodic, la finele primului, celui ¡de el doilea
si celui de al treilea an dela ipAräsirea Isanatoriului. O apreciere definitiva' iasu-
pra dazului nu s'ar putea face .decOt ./clupO trecerea a minimum trei eni, cOnd
urmeaza sa' se stabileascä urmätoarele categorii: cei rAmasi total abstinenti de
e:cool; cei sensibil arnelioreti (care s'eu incadrat totial in viata socialá); cel
ameliorati (este vorba de indivizi care se mai dadau uneori exceselor alcoolice,
dar beau cu m'asura" in restul timpului; cazurile acestea sunt foarte frecvente
In massele populatiei, lar capazitatea de muncA si viata familiala nu se resimle
In mod serios); in fine categoria celor neinfluenteti, pentru care trebue sä in-
tervinä asistenta total Inchis5, institutiile pantru asoclilali, etc. (259).
In Germ.ania, functionau in anul 1940. 23 san.atorii cu regim
semi-inchis.
Sutnt oe rcentiornat, prirttre cele cu o caipacitate mai mare (numdr de
locuri): sanatorml Inselheilstäte din Hohenlychen-Uckermark ; sanatoriul Ka-
m llusheus din Heidhausen in regiunea Ruhr; sanetoriul Seefrieden din AtIo-
ritzburg langá Drezda; sanatoriul Jauer din Silezlia; sanatoriul Haslachmilhle
in Wiirttemberg; sanatoriul pentru femei alcoolice din Wassenberg in Renania.
etc. (259).

Dupd conceptia actuará. din Germania, sanatoriul este mstitutra


tare se intercaleazá intre (asistenta preventivä fäcutá de asociatiile
antialcoolice .mai ales (asistenta !cleschisä, prin dispensare si operá
educativ5), de o parte, si post-asistenta (urmárirea_si asistarea per-
manentá a fcstului internat), de cealaltá parte. Succesul durabil al
tratamentului sanatorial depinde .in buná parte de asigurarea exis-
tentei familiei (akoolicului. In ce ,priveste actiunea medico-socialá a
sanatoriului, asupra bolnavului ce se allá internat, ea este privitä
ca o totalitate de másuri meclico-pedagogice combinate cu su,rprave-
ghere psihiatricä, iar In ce priveste elementele esentiale ale cure sa-
natoriale, Ideosebit de terapia (prin mtmcä i organizarea rationalá a
timpului liber, trebue sä interviná i cultivarea simtului social (260).
Pentru alcoolicii gravi, purtátori in general de psihoze alcoolice,
sunt indicate institutiile total inchise, in care bolnavul este comrplect
izolat de mediul ambiant. Chiar in perioadele lipsite de manifestäri
psiahopatic2 i in care alcoolicul are o comportare aparent normalá,
el nu poate fi adus in sanatoriul semi-inchis, ci trebue (mentinut in
.sectiuni speciale ale institutiei inchise.

www.dacoromanica.ro
160 DR. G. BANU

In Cerzrania functgoneazA un nurngr de sanaitorn eu regimul eel mai


sever : Haus Ereburg din Konstanz, sanatoriul Waldfrieden d1.1 Fürstenwalde
an der Spree, sentor'rul din Ber:in-Wittenau, sanatoriul din Farrnsen 1Ang5
Hamburg, sanztor:u1 Am S.einhof láng5 Viena (259).
O problema irniportanta este cea a alcoolicilor asociali, vechi to-
xicomani, fara manifestari psihopatice, dar fobici ai muncii, elemente
recalcitrante oricaror mäsuri de ameliorare. Pentru aceste elemente
sunt necesare case de muncti speciale. Pentru unii alcoolici au dat
bune rezultate colonii de muncei, la tard; in Germania este de men-
tionat Haus Anker din Rickling, in provincia Holstein, colonie de
munci agricole.
S'a simtit necesitatea, 3n ultimul timp mai ales, de a se crea
institutii care sä adäpos:easca pe alcoolici in perioada imediat
toare eliberarii lar din sanatorii. Este neindoelnic ca fostii pensionani
ai unui sanatoriu nu se pot reintoarce imediat in mediul lor familial
si profesional ; o perioadd de transitie este necesard si in acest scop
individul dcsintoxicat trebue internat in asa numitele ceiminuri de
trecere. in care inteun rastimp de 2-3 luni sa se obiviuiascd pro-
gresiv cu regimul de libertate 'totala. Prin crearea unor astfel de
caminuri se pot ,preintampina majoritatea recidivelor de alcoolism,
cad s'a constatat ea trecerea brusca dela regimul sanatorial la cel de
libertate totalä provoaca foarte frecvent recaderea imediata in toxi-
comanie (259).
2. Asistenta toxicomanilor (exclusiv alcoolicii)
a. Abuzul de stupefiante, factor de dependenti socialà
Deosebit de alcool, un numar de substante sunt folosirte in exces
de cä:lre indivizi in parte tarati; cele mai raspandite din aceste sub-
stante sunt opiaceele, cocaina si diferite narcotice. Starea de toxico-
manie deriva din nevoia imperioasa, a indivizilor respectivi, de a
inlatura un desechilibru psihic permanent si chinuitor, desechilibru
derivänd in majoritatea cazurilor dintr'o predispozitie individualä;
aceastä turburare pe baza endogend poate fi de grade variate, uneori
aproape imperceptibilä, alteori la un apogeu care impune consuma-
rea intensä i repetata a substantei stupefiante (261).
Abuzul de stupefiante se noteaza din timpuri indepärtate ale
istoriei. Caste privilegiate, in special vräjitori, preoti i medici, cu-
nosteau actiunea euforica i ametitoare a unor substante. Abuzul de
stur_efiante n'a luat insa o extindere mare, cel putin in tärile occi-
dentale, deck in mäsura in care s'au inasprit con,ditiile de existenta.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 161

Se pare, intr'adevär eä toxiccmaniile au devenit fenomen de massä


mai mult sau mai putin pronuntat, de abia dupd räzboiul .mondial
treeut, victirnele fiind recrutale in srpecial din elemente abulice si
cu un profund desechilibru sufletesc provocat de greufátile luptei
pentru existentä (262).
Importanta acestui factor exogen este insä dominatd de factori
constitutionali. Autorii germani descriu constitutia toxicomanä. : in-
divizi cu inegalitati in structura caracterului, cu turburdri volitio-
nale, Cu impulsii; ei gäsesc in tcxice, mai ales in opiacee, ceea ce le
pare necesar spre atenua turburdrile, a se imbogäti cu cunos-
tinte pe care nu le posedà si a se fortifica in rezistenta Ltd de ad-.
versitätile vietii (263).
Ca o ilustrare a rorului factorului endogen, se ,mentioneatä cà, 1,n Ger-
mania, invaizii din rdzboiu deveniserd morfinomani cronici In proportie de
1 la mie, proportie care este de zece ori mai mare dccat cea admi-d pentru
populartia globald. Ori, s'a constatat cà numai intr'o treime aceste cazuri
de inva'izi morfinomani. toxiecrn:ania, a fost simptomaticd, adicd instalatä
pe fondul de durere cronicd pricinuitd de leziunea chirurgicalä. In restul de
2 treimi din cazuri s'a constatat constitutia toxicomand (264).
Intfun itripartant num.ár din cazuri, ioxicomanii v'nciecat:i de opiomanie
incep a se deda la 'abuzul de narcotice, care ,sunt de o procurare mai ppard.
Dat fiind cà numgrul acestor s.ubstante este foarte mare (peste 100 d nr_pa-
rate in Germania), cercul toxicomanlor, s'a ext!ns foarte mult. Ei prezintd un
complex morbid care aminteste, In simptomatologia lui, aicoolismul crank in-
divizi usor excitabili, permanent arnetiti uneori cu accese cpileptice,
trernurdturi genera.izate, delir (delirul narcoticclor) (262).
Abuzul de stupefiante isi adaogä actiunea etiological la aceea a
factorilor endogeni, spre a crea stdri de dependentä socialä.
Acest rol etiologic este de o ,im,portantd cu atät mai mare, cu cat
si copiii toxicomanilor sunt adesea predisipusi la abuzul de stupefiante.
Observatii fAcute in Cermande, intre 1929 si 1934, asupra sugarilor nds-
cuti din mame morfinomane, au ardtat dà acesti copii, deed li se ia sänul ma-
tern, prezintd turbutari destul de grave, ciatorite ljpsei toxicului (care trece in
apte). Se recomanda chiar ca, in zazul cänd sunt alimentati artificial, sugarii
sd primeascd ea adaos :a aliznentatie cantitäti mici din .ace1a.s op aceu
pe care 11 miliza mama :(265).
Este greu a se stabili o statisticd precisä, sau chiar apropiatà de
realitate, a toxicomanilor. Dupà o statisticä germanä, internärile in
clinici pentru abuz de opiacee, au crescut in perioada postbelicä de
3-8 ori fatä de cifrele anterioare räzboiului 1914-1918 (266).
Relevdri statistrce frute in Gcrirania in 1928 arataserd cd, pe tard, ar fi
0,7 op.omani 10.000 1ocuitori. Cons.deränd Ir.sd cd toxizomanii sunt aglome-
Dr, G. Banu. Tratat de ornedicini socialk, Vol III. 11

www.dacoromanica.ro
162 DR. G. BANTI

rati la orase, proportia In populatia urbana cievinie mult mai mara. ,Anymite
categoril profesionale ar prezenta ori.-±roportie enormä de toxicomani : printre
mcdci prcpertia morfinomanilor ar fi fost, in Germania, la un moment dat,
de '109 la 10.000 (267).

In anul 1938 functionau pe glob 54 intreprinderi industriale in


care se fabricau stupefiante (50 .in Europa qi 4 in Statele-Unite). Pro-
ductia, nurnai in ce prive§te opiaceele, era de un milion kgr. anual;
ori, 3000 kgr. cypiace-e ar fi fost suficiente sipre a acopen i totalitatea
necesKatilor terapeutice; intreg restul fabricatiei (997.000 kgr.) era
destinat ccnsumului de catre toxiccrmani (262).
In Eilvetia, inTiqur'nderile fridu.striale speciailizate produc anual 23.000
kgr. stup_fiante. Ori, 800 gr. ar fi suficiente spre a acoperi necesitatile tera-
peutice rcntru intreata pcpulatie a tanii (262).
Mapa' unele statistici, in 1930 existau in Statele-Unite 2 mi-
lioane tcxiccrnani; in anii urmatori cifra s'ar fi dublat, asa cd pro-
portia toxicumanilor falä de populatia globald ajunsese de 1 la 30
(262).
Abuzul de stupefiante s'a rdspandit i inteo parte din clasa mun-
citoare. Este de remarcat cà prin aceasta akoolismul n'a aiminuat.
Stupefiantele au un rol cu atat mai mare in provocarea dependen-
tei sociale, cu cat perspectivele de vindecare a toxicomanilor sunt re-
duse : intre 1 si 10% (268), lar recidivele dupä vindecare se cifreazd
la 4b% din cazuri (269).
Statistici alcatuite in clinicile neuropsihiatrice din Germania au aratat
cI morfin3mania se instaleaza in general la barbati in jurd varstei de 30 ani,
lar la feme: pe la 33 ani. 64% din acesti tox'ccrrnani consuma nurnai morfini,
iar restul morfina impreunä cu alte stupefiante. 24% din morfinomani aveau
In famiVe bo/navi minta/i, iar din morfinomanii înii, 73% erau psihopati
Se confirma astfel din nou rorlul tarei, la care se adaoga actiunea dimintwotä
a toxicului 269).
O ancheta, facuta. in 1935, pe un grup restrans de morfinomani, cacce au
putut Etrdiatj i urmariti in amantintime a arätat : din gripul de 91), nu
mai putin de 47 (52,3%) erau medici ; facilitates de a-ai prescrie stupefiante,
expl.ca aceasta ccnstatare. Barbatii afpartineau grupului da varsta 30-40 ant
fem-Ale grupu:ui 40-50 eni. 85 din cei 90 laclnavi isi comb:nau morf:nismul
cu .2buzul de r.arcctice i ar_cocl. 1V7ai mult de o treime din femeile morfino-
mane erau fara copii. In mod aproape constant toxicomania s'a insta/at pe baza
de constitufie nevropatial (270).
l'ata' de situatiunea re care o arata statisticile mention-ate din
Cermania, pTecum si cele relativ la prcductia industriala a stupe-
fiantelor, este retägaduit cä cifrele pe care le publica unele statis-
tici internationale ramän mult sub realitate.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 163

Astfcl, o statstica internationa".1 din 1935 arate cà numdrul toxicoma-


milor ar fi : in Eg'pt 16 957, in Japona 2800, in Marea Br:tanie 700, in Ita:ia
427 in Folia 273, In Turca 144, in 0:anda 41. Este vorba de cifrele rninime
cunoscute pe baza sesizárii oficiale a cazurilor (271).

b. Mijloace de asistenti
Asistenta toxicomanului este legatä in general de serioase
Terapeutica abuzului de stupefiante nu a fäcut prea mari
progrese. Iri mod logic, sunt indicat,e curele de desintoxicare M'oute
In institutitni inchise, sub un regim din cele mai severe ; totusi re-
zultatele favorabile sunt incA In numar resträns. In ce priveste asis-
tenta educativä, care in alte domenii dà rezultate atat de multumi-
toare, la capitolul toxicomaniilor se pare cä ar constituí chiar un
mijloc reprobaba; brosuri, cicluri de conferinte, etc. nu fae adesea
decät sà trezeaisca o curiozitate maladivä in cercul ascultätorilor
sä provoace chiar un plus de toxicomani (268).
Pentru moment, asistenta cea mai recomandabilä rämäne tot
internarea in institutii inchise, unde paqea esentiala a tratamelitului
sa const(a in psihoterayie intensa; concomitent, are a se destä.;ura
actiunea de serviciu social in ambianta boinavului, de natura' sd-i
arnelioreze totalitatea conditiilor de mediu.
In inst:rtutiile linchise se aplica astazi in general desintoxicarea brusca
teta:a ; s'a ccmstatet ca acest procedeu este inofensiv, cu alte cuvinte nu da
turburarile care s'au pus altadata pe socoteala suprimarij brusca a toxicului.
rurata unei cure de desintoxicare variazei intre 3 $i 6 luni (263).
In canator u. cin Buch (Germania) se aplica' 4 grade de rtratament, In
ordinea desezescancla' a severität.ii : gradul I, in lazaretul inchis; gradul
in dormitorul comun a sectiunii pentru bolnavii mintali ; grada]. III,
In camere individuale dati secliunea speca:a pentru tox.comani ; in fine, gra-
dul IV consta in trimiterea la tard a tox:comarni_ui aproape vindecat, ca o
faza de trans:tie spre viata socala ibera. Aceastä tr:mitere tara mu poate
avea i:oc inainte de a se fi implinit 4 luni de sedere in institutia inchisä.
Pentra ca asistenta toxicomanilor sä dea rezultate eficiente este
necesarä organizarea unei sesizari cat mai complecte a acestor indi-
vizi. Camera medicilor din Eerlin a luat urmatoarea masurd : toti
indivizii carora medicul curant le-a prescris stupefiante un timp ce
dcpa.wste trei sdptamâni, sunt examinan de doi medici-sefi de insti-
tutii, iar constatarile acestora sunt cornunicate oficiului sanitar, care
intoomeste o cartoteca (Esier) a cazurilor (261).
Organizarea uni:arcl a cumbaterii toxicomaniilor i asistentei to-
xicamanilof este o masurd impertantä. In Germania, legea sanitarä

www.dacoromanica.ro
164 DR. G. BANU

unificatoare d:n 3 Iulie 1934 prevede, la art. 3, obligativitatea


pentru oficia sanitare de a da asistenta toxiconianilor. Prima cir-
culara explkativä, din 6 Februarie 1935, prevede : oficial sanitar
va procura asociatiilor care se ocupa cu combaterea toxicomaniilor,
mijloacele medicale i stiirrtifice necesare ; tot oficiul sanitar va crea
si intretine dispensare pentru consultarea toxicomanilor (261).
Dispensarul functioneaza' dupa aceleasi norme si indeplineste
acela rol ca i dispensarul antiakoolic.
Al doilea punct din program in asistenta toxicomanilor este rea-
lizarea colaborarii pe un plan da mai extins. In Germania colabo-
rarea decurge intre : oficiul sanitar, organele Asociatiei centrale ger-
mane pentru combaterea toxicomaniilor, societatile particulare,
'organele asistentei, organele politienesti, sectiunile de stupefiante ale
politiei criminale, oficiile ,pentru examenele de laborator (cercetarea
stupefiantelor in saliva si in urina), in fine toate categoriile de in-
stitutii spitalicesti (261).
Organul central are a-si aplica activitatea pe teren, Cu ajutorul
unor organizatii regicriale, depinzand de comitetul central pentru
combaterea toxicomaniilor (272).
O mare organizatie regionala este cea din Prusia de Rasarit,
care poseerá un oficiu special peni'zu denuntarea cazurilor de opio-
manie. Obligativitatea denuntärii este si ea un element important
in asistenta toxicomanilor. O alta mäsurd este urmatoarea : toxicoma-
nul devine pasibil de penalizare in momenul cand, medicul refuzan-
du-i prescrierea toxicului, el nu vrea totusi sa se supuna benevol curei
de desintoxicare.
Organizatia regionalä a Prus'ei de Ra'sdrit a realizat colaborarea per-
fecta Cu: comerele medicale, camerele farmaceu Ice, case:e de boa15,
psihiatrice, institutele de medicina legara' si soziala, in time cu spitalele.
Pe lfinga politia din Königsberg s'a creat un oficiu centra: pentru dalle-
tele derivand din toxicomanii, lar un procuror special functioneazA p:ntru
procesele In leeAturä cu opiaceele (273).
O complectare necesara este instituirea si dirij area post-asisten-
tei : se organizeaza controlul bolnavului dupa ce a pärasit institutia
si se favorizeazä resocializarea lui prin toate mijloacele (plasare,
ameliorarea ambiantei, ameliorari economice, demersuri la institu-
tiile de asistenta, etc.).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 165

G. Asistenta elementelor paupere


i. Baza etica fi sociaki
Asistenta individului liFsit de mijloacele materiale necesare asi-
gurdrii unui minim de existenta, este una din formele de activitate
care interesc mai mult constiinta apartenentei la colectivitate. Motive
de ordin etic au fost acelea care au impus din timpuri vechi asistente
indivizilor saraci; din iubirea pentru aproapele s'a desvoltat apoi con-
ceptia scciale asupra asistentei seracilor, care tocanai prin aceastä
asistente puteau sä fie mentinuti in cadrul grupului social, in
primul rand In cadrul colectivitatii restranse pe care o reprezinte
localitatea unde domiciliaza. De aceea, principala sarcina a ajuto-
rdrii seracilor a revenit in totdeauna comurie/or, adrninistratillor lo-
cale (274).
Treiptat, simt.ul de solidaritate collective' a depa,.,it limitele inguste
ale grupului local, spire a imbretisa intreaga grupare nationalä. In
timpurile mcderne nu se mai observe' aspectul din secolele trecute,
cand comunele refuzau ajutorarea pauperilor veniti din alte regiuni ale
tarii.
o altä caracteristica a asistentei säracilor este partea prepon-
derentä cu care intervine, In aceastä actiune, initiativa privatà. Ea a
servit adesea ca promotoare a realizerilor.
Tot initiativei private Ii revine meritua de a fi umanizat" asis-
tenta acordatä saiacilcr ; oficialitatea in general nu poate se
se apropie sufleteste de cel asistat; initiative private este adesea aceea
care sesizeaza natura sociala" a ipatiperului, Telatiile sale familiale,
nevoile sale spirituale i culturale (275).
In ultimul timp insä, i oficialitatea cautä, pe cat posibil, se
indiviclualizeze asistenta pe care o aeorda pauperului, tinend seama
de ansamblul conditiunilor materiale i spirituale in care evolueeze.
O altd sarcine, mult mai importante, revine de asemenea oficialitätii:
ea caul'-.A i adesea reuseste se" diminuye numerul pauperilor,
prin masuri adecuate de politice socialä. Exemplul cel mai elocvent
1-a oferit Germania : ,Droportia de pauperi i pauperizati a scazut, dela
71,7 la mia de locuitori In anul 1933, la 42,3 la mie in 1935 (276).
In ultimul timp, organele oficiale au fost puse in fate necesite-
ti de a mari cuantunnil ajutcarelor acordate. Notiunea minim de
-existenta" a evoluat, fate de deceniile trecute. Considerand
de scmaj au facut ca in massa asistatilor se' se incadreze un impor-
tant nuitnir de munoitori, In mod fortat notiunea minimului de exis-

www.dacoromanica.ro
166 DR. G. BAND

tentä a trebult sá se acomocleze notiunii minimului de salariu. Din


aceastä cauz5, in nurneroase state prestatidle de asistentd au depd-
sit pesibiliatile bugetare. In fata acestei situatii, s'a aotualizat din
nou rolul important al initiativei private. Discutiile asupra utilitátii
acesteia din urm5 si a eventualelor desavantaje pe care le-ar prezen-
ta, ,au trecut pe planul al doilea. La ecngresul international al ser-
viciului secial, care s'a tinut la Londra in 1936, s'a vorbit despre
surmenarea asistentei cficiale", i s'a stdruit as-upra ne-cesitatii im-
perioase a celei mai stricte colabordri cu intiativa privatd. Aceasta,
pe ldngá plusul de contributie material5 pe care Il aduce, mai este
destit.at5 a experimenta, pe grupe mici, noi metode de asistent5
a le adapta conditiunilor locale (277).
FAcAnd abstraclie de elementele devenite paupere consecutiv
somajului (care Vat' forma obiectul unui studiu separat), este nece-
sar a considera dou5 categorii de indivizi säraci: a) s'aracii valizi; b)
eleMentele care, fiind paupere, sunt in acelas timp bolnave.

2. Saracii valizi
a. Conceptii generale
Cdteva conceptii, unele anal vechi i altele de datd recentd, stau
la baza realizärilor inf5ptuite in Tnajoritatea Várilor pentru pauperul
valid. In unele tári asistenta la dcmiciliu, in bani i in naturá, re-
prezintd mcdalitatea cea mai important5 ; in Franta se face distinctia
intre aceastä asistent5, numità secours", i formele de ajutorare
In institutir inchise, pentru care este rezervat termenul aide" (278).
Principiul asistentei deschise pgstrându-si valabilitatea, in alte
tliri s'a cäutat insà s'd se aprofundeze toate laturile problemei i asis-
tenta acordatd pauperului SA' fie inconjuratd de un maxim de ga-
rantii. In Germania, asistenta raurerului este prività ea o parte a
terapeuticii sociale, destinat5 s5 amelioreze deficienta faetorului ve-
nit (prestatia constand in ad5post, alimentatie, imbrácdminte
grijire medicaid* (279).
S'a cäutat sA se precizeze i baza juridieä a asistentei sgradilor :
actiunea de binefacere, pentru care Ger-mann au c,reat terrnenul
Wohlfahrtspflege", este o actiune de suplinire (Ersatzleistung), pe
care atdt statul, cat si eorporatiile cdt çi initiativa privatä, trebue
s'o desfäKare in folosul individului al egrui pauperism este nepro-
vocat de acesta (280).
Pe 1(ingA aceste conceptii de valabilitate mai veche, s'au afirmat
recent uncle conceptii care situeazä si mai bine eadrul asistentei la

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 167

care este indreptatit individul sarac : in Germania ajutorul nu este


acordat decat dupa epuizarea totala a obligatiunilor firesti din par-
tea colectivrtatii familiale ; aceasta colectivitate familialä ete luatä
inteun inteles foarte larg, statuat chiar in codul civil, care are ter-
menul grupul familial indatorat la ajutorare" si cuprinzand intreaga
grupare a rudelor, inclusiv unele rude mai indepärtate. S'a mai sta-
tuat ca pauperul asistat isi pästreaza toate drepturile politice. In fine,
s'a mai stabilit principiul, foarte important din punct de vedere me-
dico-social, al restituirii cheltuelilor de asistentd, atunci cand inceteaza
starea de indigenta a asistatului ; organismul de asistenta are dreptul
la urmarire (a asistatului) in acest scop, lar asistatul este obligat a
munci, daca' este valid, in cadrul lucrarilor de interes public (281).
Trebuesc mentionate i unele principii pe care le-a introdus
legislatia asistentei sociale in Bulgaria, in 1935. Din prevederile aces-
tei legi, care vor fi expuse in cadrul organizarli comparate a asis-
tentei sociale, trebuesc retinute urmätoarele norme : o precisa deli-
mitare intre nevoiasul valid si individul devenit nevoias consecutiv unei
infirmitati; principiul dominant constructiv al asistentei, in sensul
once asistenta acordata unui pauper tinde sa suprime cauza lipsu-
rilor in care se afla, pentruca el in schimb sa-si poata recäpäta, durpä
un timp anumit, inderendenta economica i moralä. In fine, legis-
latia bulgara a introdus o modalitate noua in procurarea resur-
selor : art. 34 al legii institue o contributie speciala, reprezentând
venitul pe o zi, din partea a variate categorii de cetateni.
Art. 34. Se institue un fond de iasistentä socialä, pe HMO M:násterul
de In eme si Micnisterul de Sänätate pub"..icä, alimentat cu o contributie a tu-
turor cetätenlor care exerc'td o profesiune :Thera', a comerciantdlor, industr:a-
siloa* i meseriasilor, a proprietarilor de imobile, a rentieri'or, a functionari-
lor de stat, ai comunelor i Intreprinderilor private, a pensionarilor. Cuantumul
acestei contributii anua:e, pentru fiecare din persoanele fizice si morale Ins:-
rate mai sus, este egal cu venitut pe o zi (282).
b. Realizäri in cateva state
In Franta indelungata evolutie a asistentei saracilor a ingadult
ca in momentul de fata acest capitol sa aiba la baza norme bine
fixate, iar re.alizarile sa fie importante.
Inc6 din Evul Mediu ea stäruit asupra notiunii domiciliultd de ajutor.
Sub Ludovic IX, fiecare loca'litate mai importantä trebuia sá Intocmeasci o
listä a pauncrilor. La mifocul seco:ului al XVI se Intemeiazä, Grand bureau
des pauvres", la Paris. Sub Ludovic XIII si XIV iau o mare desvoltare
congregatiilor religioase feminine. Spre finele secolu:ui al XVII-lea, fic-

www.dacoromanica.ro
DR. G. RAM/

care localitate mai importanta 1i avea cate un bureau des pauvres" sau
.bureau de b:enfaisance". La 1690 s'a interneiat consiliul superior al asisten-
la Paris, d.n care s'a desvál,at in turma asistenta publica (283)
Regimul asistentei stiracilor a fost reglementat in Fraata prin
legea din 15 Tulle 1893 si legea finaatelor din 28 Februarie 1934.
O. ganul care statueaza asupra dreptului la asistenta, este pri-
maria comunei de resedinta a solicitatorului. Primaria deleaga
aceastä atributie, birotaui de asistenta', care se compune in fiecare
comuna din cele douà subdiviziuni : biroul de binefacere si biroul
ospiciilor ; comisiunile acestor douà birouri se reunesc, spre a sta-
tua asupra cazului. Hotaririle biroului de asistenta sunt pasibfle de
mcdificari, de catre unnatoarele instante : comisia cantonala, corni-
sa de anel (care lucreaza in capitala departamentului) i comisa
centrara de recurs. Procedura este urmatoarea comuna fiind obli-
gata a da asistenta publica, pauperul adreseazd cererea biroului de
asistenta ; atät interesatul, cat i prefectul, cat si once contribuabil
cl:n comuna, pot adresa apeluri i recursuri (asupra hotaririlor birou-
lui de as;stenta), instantelor mentionate. Comisia de apel este pre-
zidatä de rresedintele tribunalului departamental (284).
Printr'o astfel de organizare, se asigurä un maxim de garantu
In ce priveste selectionarea persoanelor asistabile.
Asistabilii care n'au domiciliu de ajutor, se pot adresa direct
departamentului sau statului. Consiliul superior al asistentei publice,
sedinta din 19 Martie 1898, a afirmat principiul solidaritatii na-
tionale, în. materie de asistenta. Consecinta, in ordinea realizarilor,
este urmätoarea s'au stabilit anumite cote cu care statul subven-
tioneaza derpartamentele In raport cu numarul pauperilor din fiecare
d'n ele, lar pe de alta parte cotele cu care contribue departamen-
tele sunt asa fel calculate 1ncat cele bogate sà vinä in ajutorul depar-
tamentelor sarace. Se tinde i la o intreajutorare comunalä, pe
baza aceluias principiu (284).
In 1925 functionau in Franta 22.000 birouri de binefacere.
In Germania, pauperul se adreseaza, cu cererea de ajutor, ofi-
ciului de asistenta. Impotriva hotäririi acestuia, cel interesat are
cireptul la recurs. Interesele pauperilor sunt In special apärate de
diferite consilii si comisiuni, din care fac parte si reprezentanti ai
organizatiilor de binefacere (2811.
In ultimii ani o buna parte din prestatiile de asistenta pentru pauperi
sunt realizate de un organism puternic: asistenta national-socialista, care,
organizatie de partid, are irisa in vedere interesele intregei co:ectivitäti natio-
nale, in baza princioiului .ca partid.ul reprer:nta natiunea organizatS. In 1935

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 169

bugetul asistente! national-socialiste insuma aproximativ 250 milioane märci


utirza un personal benevo: (neretr-buit) de 1.400.000 persoane (285).
Pragul minimal ae venit, sub care incepe dreptul aa asistenitä, fusese
astfel Exat : 100 anärci anual de fiecare menaj, plus 15 märci de liecare eo-
pil (285).

O realizare caracteristicapromovata de asistenta sociala ger-


mana, este ajutona de iarnd. Acest ajutor se alimenteazä din arma-
toarele fonduri : prcdusul chetelor, produsul loteriilor, suma rezul-
tata din eccnomiile realizate de cetateni prin felul unic de mancara,
in fine o taxa reprezentand 207° din impozitul pe salarii (286).
Opera de ajutorare mas:vä a populatiei paupere, pr'n aceastä organiza-
-1.1e, a dat de:a inccput rezultate impresionante. In de.curs de 5 campanii
iarnä (1934-1939). s'au realizat 2 marde màrci. Rea1lzärile bkiest: anua.e at
mers crescänd, dela 350 mlioane la 417 mioane märci. Cuantumul aju o-
rului inerv dual, pe cap de asistat, e revendt :a 36 snärci, in 1938 (287).
In ult:mii ani sume anuale rea:izate ae ajutorul de iarnä au fost mult
mai m..ari.

S'a constituit, in altimul timp, cu caracter caree= de ramura


-sipecialä, asistenta ruralet, urmarind in primal ränd asistenta econo-
mica, apoi asistenta educativa si sanitard.
S'au cleat circurnscriptii de asistenta rurala, care si-au extins
cadrul activitatii si dincolo de ajutorarea propriu zisa a pauperi-
lor, in dormeniul politicii sociale : ajutorarea familiilor numeroase,
acordare de credite, colonizari. O infaptuire atila este oficiul comu-
nal pentru tineret, care se substitue parintilor deveniti dependenti
si asista pe copiii respectivi (288).
3. Pauperii bolnavi
Conform principiilor emise pentru prima cara inca in 1796, in
Franta (decretal Directoriului), asistenta bolnavului sarac face parte
ir tegranta din asistenta pauperismului. Aceasta cuirminde, inteade-
var, pe langa ajutararea in bani si in natura, si asistenta medicald
ca un element obligatoriu.
Principiul asistaitei rnedicale gratuite, statuat in Franta cu
mai multa precizie, a fost insusit de majoritatea tarilor.
Art. 1 al legii franceze din 15 Iunie 1893 are cuprinsul unnAtor : erice
Francez bolnav, lipsit de mijloace, primeste gratuit dela comund, depar a-
ment sau stat, dupä domiciliul de ajutor, asistenta medicará la domicliu, sau,
dacä ingrijirea la cicaniciru Este impcsbllá, in rro institut:e spital:ccasca (239).
Conditiunea domiciliului de ajutor, ceruta pentru asistenta pau-

www.dacoromanica.ro
170 DR. G. BANU

perului in general, se apitcd integral i bolnavului lipsit de mijioace..


Asistenta acestuia poate decurge sub cele douà forme principale :
ajutorul medical la domiciliu, deci asistenta deschisd, i internarea
inteo institutie (asistenta inchisä.).
NetagAduit, inteun important numär de cazuri va fi necesar ca
asistenta medicalä a pauperului sá aibd loe in institutii, deci in spi--
tale. Problema spitalelor devine astfel, pe langä una de organizare
medico-sociald, si o problemä importantà in cadrul asistentei sära-
cilor ; iar in organizatiiie competente pentru a selectiona De cei in-
dreptdtiti la asistenta medicald gratuita, intrd obligatoriu reprezen-
tanti ai institutiiior spitalicesti.
In Franta, organele competente pentru a decide asupra asistentei bol-
nairilor säraci sunt : comisiile administrative ale spitalelor si ospiciilor, birou-
rile de as'stenta amintite si birourile de b:nefacere (alcatuite din primar, con-
silleri municpai, admnistratori de cartier si asa numitele doamne pa.nonese).
La Paris functioneaza un organism un'c, care dirijeazä si efectueazä as'stenta
bolnavilor saraci : Administration de l'assistance publique, datind din 1849,
si avänd un consiliu de supraveghere compus din prefectul Senei, 10 consi-
lieri municipali, 2 primari de arondismente, 2 edministratori de birouri de
binefacere, un consilier de Stat, un membru tal Curta de Casatie, un meciic,
un chirurg, un obstetrician, un medic a: aju oarelor tla domiciliu, un profe-
sor al Facultätij de medicina, cate imn reprezentant al patronatului si munci-
torimii, plus alti 9 membri apartinand diferitelor ca.egorii sociale (290).
In asistenta medican' a populatiei särace, initiativa privatd a ju-
cat in unele täri un rol dorninant. Uneori numärul institutillor spi-
talicesti el-cate de organizatiiie de binefacere si de ,persoanele parti-
culare, depdseste numdrul celor intemeiate de oficialitate. Astfel, in
Germania, conform datelor publicate in 1936, pe carvi institutiile
spitalicesti ale statului erau in numär de 2212, cele create de ini-
tiativa particulard au atins numärul de 2610 ; aceasta este un rezul-
tat al insisi evolutiei istorice, multä vreme spitalul fiind destinat
aproape exclusiv asistentei boinavului pauper, asa incat era firesc
ca initiativa particulard care in opera de filantrapie a avut un
rol atat de insemnat sä caute a asista pe pauper si prin intemeia-
rea de spitale. Detalierea datelor pentru Germania aratä si mai eloc-
vent rolui generozitatii particularilor : 2212 spitale sunt ale guver-
nului central, guvernelor provinciale i comunelor ; 1596 spitale apar-
tin organizatiiior de binefacere si 1014 institutii spitalicesti sunt in-
tretinute de particulari (291).
Din t'Afile in care initiativa particulard a avut un rol insemnat
in trecut, trebue mentionatd Romania, unde in 1714 s'a intemeiat
spitalui Coltea, urmandu-i in 1735 spitalui Pantelimon. In cadrul

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 171

Eforiei Spitalelor Civile, intemeiata in 1832, spitalele rnentionate, ca


celelalte intemeiate ulterior (Maternitatea, Colentina, Spitalul
de copii, Filtrantropia), au desfäsurat i desfäsoara o intinsä opera
de asistenta a pauperilor bolnavi.
In m'Asura in care asistenta se rationalizeaza se cauta' a se se-
lectiona dupa norme cat mai precise pauperii indreptatiti a benefi-
cia de asistenta medicará gratuita. In Belgia, in baza legii din 10
Martie 1925, fiecare Comuna' are cate o comisie de asistenta publica,
In atribule cäreia inträ organizarea serviciului medico-farmaceutic
la dorniciliu, in cazurile indicate, apoi triajul bolnavilor pentru in-
ternarea gratuita in spitale i in fine avizul asupra intemeierii ori-
egror servicii spitalicesti, tinanadu-se seama de nevoile reale de asis-
tenta gratuita (292).
Pentru a se stimu.la initiative privaa precum i initiativele oficiale
locale (organele comunale), s'au statuat urmatoarele norme in ce priveste
acordarea subventiilor de catre autoritatea centralA (Statul): subvent.ionar-a
nu se acordi decat pentru cheltuelile de intemeiere a institutiei, extindere si
ameliorare a ei; subventii nu se acordA pentru cheltuelile de intratinere, iar
la capitolele unde intervine subventia ea nu reprezintA decitt o treime din
tota:ul cheltuelilor care se crac (293).

In Italia, principiul obligativitatii asistentei medicale pentru


saraci este asigurat inca prin legea din 1907. Beneficiarul trebue sä
fie inscris pe listele speciale intocmite de primaria comunei sale de
resedintä. S'a cautat sa se puna cat mai mult la contributie apor-
tul organelor locale, ale provinciilor i comu.nelor, asa ca resursele
banesti ale institutiilor spitalicesti sunt asigurate in mare parte de
catre aceste organizatii periferice (294).
In unele tari s'au adoptat criterii cu deosebire precise, pentru
admiterea la spitalizare gratuita. Astfel, in Iugoslavia s'a adoptat
criteriul fiscal ; in anul 1933 beneficiau de asistenta meclicala gra-
tuita persoanele care plateau un impozit direct anual mai mic de
60 d'nari 294).
In legAturA cu asistenta pauperilor bolnavi, este important a se cu-
noaste disponibilitcltile de paturi de spqai in diferitele tSri. Este adevàrat cä,
In ultimii eni mai ales, din cauza erizei economice generale, proportia locu-
ri:or din sp:tale rezervate pcpu:atied total sArace, a scAzut, spre a se m5ri nu-
mdrul paturilor cu atä. Totusi, un coeficlent important al paturilor 1-arriarle
des..nat intotdeauna pauperilor, si este dele sine inteles cd acest cooficient
este in directa proportie Cu nurn5rul total al :ocurilor din spital.
Dupá o statist:CA internat'onalà publicatA in 1925, orasul Roma avea
situatia cea mai favorabilA, dispunAnd de 9 paturi de spital pentru fiecare

www.dacoromanica.ro
172 DR. G. 13A141)

me de locuitori. Situalia 'ea mai defavorabild' ezT a orasului Viena, care nu


aispunea decAt de 28 roatuxi La mia de locui.ori. Intre aceste dou5 extreme,
se ins:rau in ord_inea descendent5 a disponibillt5V:or de ipaturi : Lyon cu 87,
Copenhaga Cu 8,0, Bruxelles cu 7,2, Budapesta cu 6,1, Paris cu 5,0, Amsterdam
Cu 4,9, Berl:n Cu 43, Londra cu 4,2, Hamburg cu 4,0, Drezaa Cu 3,5, L:verpool
cu 32 (290).
.cadrul asistentei medicale a populatiei sarace, trebue amln-
tira si in,-t:tutia utilä ce a fost creata in Franta sub numele de L'e-
-cole à l'hôpital", din initiativa privatd. In 1937 aceasta institutie era
introdusa in 34 servicii spitalicesti din Paris. Profesori benevoli vin
la spital de 2-3 ori pe saptarnanä i predau invatarnantul scolilor
oficiale, copiilor de varstä scolard internati pentru afectiuni de lunga
duratä (295).

H. Asistenta pauperilor temporari (qomerii)


1. Principiile 1i necesita tea unei asistente a Somajului
Perioadele de dezechilibru economic general provoacä aparitia,
uneori in numär impresionant, a unei categorii speciale de asistabili.
formati din acele elemente care, exclusiv din cauza reducerii mainii
de lucru, nu-si pot gäsi plasament in campul muncii. Avand in mod
normal asigurat un minim de existentd, aceste elemente devin brusc
pauperi, pentru o duratii mai lungä sau mai scuTta.
Fatä de someri, este indicat un complex de masuri : politica so-
ciala in intelesul cel mai larg, prevederile sociale si asistenta socialti
au a interveni. Cele mai importante si mai eficace sunt m'asura
apartinand primelor doud categorii, asistenta socialä fiind in general
cea mai putin indicatä si intervenind numai atunci catad mäsurile
de politica' i prevedere sociald nu se pot aplica.
Inteaclevar, metoda asigurarii-somaj este superioarä. In Anglia,
Inca din 1911 asigurarea-somaj cuprindea 21/2 milioane indivizi. In
1932, cand fenomenul somajului a luat o mare extensiune, in dife-
rite tari eran cuprinsi in asigurarea-somaj 38 milioane locuitori, deo-
sebit de alti 31/2 milioane care erau supusi asigurarii facultative (296).
O masurd de politica sociald i economica : instituirea marilor
lucrdri de interes public, care sa absoarbä o massa importantä de
someri, este de asemenea foarte utila. Preconizata inca in 1909 in
Anglia, aceastä metcdä este de o eficacitate reala. In 1932 confe-
rinta din Lausanne a insarcinat un comitet special cu elaborarea
propunerilor tinzand la mari luerari de restaurare in tdrile din Eu-
ropa centrará' i orientalä. O organizatie speciala de lupta contra

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SO CIALA 173

somajului, pusb." sub conducerea lui Raymond Mage, a functionat la


Geneva. Pi actic, principiile emise de aceasta organizatie n'au putut
fi apLicate decb.t pe o scara foarte restransa. O exceptie face Ger-
mania, care a reusit prin mari campanii de lucran i publice sa
absoarbä o bund parte din massa somerilor (altd parte fiind utilizata
in industriile de inarmare) (297).
In general, mdsuri de asistenta a somajului raman necesare.
Este adevdrat cä ele greveazä inteo masurd apreciabilä bugetele
tarilor, reprezintä investil.ii total neproducAive i riscä siä diminueze
fondurile destinate altor capitole ale asistentei. Din moment insä
ce asigurarea-semaj nu poate fi instituita din vreme, spre a cuprinde
massa totala a viitorilor someri, iar intreprinderea de mari lucrdri
public& este adesea imposibilá, asistenta ramâne o metoda de ne-
cesitate.
De altfel, s'a cautat in ultirnul timp sa se reuneasca in notiunea
de ajutorare a somerilor, o totalitate de actiuni, relevand si de pre-
vederi si de asistenta sociald. Autorii germani definesc ajutorarea
somerilor reprezinta totalitatea masurilor pe care le ja Statul, spre
a inlesni posibilitatea unei activitäti utile pentru cetatenii capabili
si dispusi a munci, dar ramasi involuntar fard plasament, precum
si a rnijloacelor pe care le intrebuinteaza pentru a asigura acestor
cetateni un minim de existentä aturici când masurile precedente nu
pot fi aplicate (298).
Exista conexiuni permanente intre asistenta propriu zisa a so-
rriajului .3i masurile de politicä' i prevedere sociala. Un grup de ma-
suri conditioneaza pe celelalte si de aceea asistenta somerilor trebue
privitä ca parte integrantä din complexul actiunii de ajutorare. Ne-
cesitatea ei reiese mai ales cand luam in considerare carentele mo-
rale si fizice pe care le provoacä starile de somaj. Numai interventia_
prompta a asistentei le poate stàvili sau atenua.
Individul somer, fie ca este vorba de muncitorul manual fie de
cel intelectual, este un pericol pentru societatea organizata. Perico]
de ordin politic : somerul nu oate sesiza inläntuirea de cauze
efecte care au provocat depresiunea economica ; el acuza' direct So-
cietatea i conducätorii ei. Pericol de ordin moral : treptat, individul
somer isi pierde din simtul demnitätii (personale, autoritatea lui asu-
pra membrilor familiei scade, familia se dezagregä (299).
Carentele morale se manifestä cu cea mai mare in ensitate a intelec-
tualii scared. 0 pzrte din ei Inccp a exercita o act'une contrarie celei care
le revine In mod firesc. In loe de a d'rija evolutia masselor In sens rational.
Inzep a desfasura o actiune de demoralizare si de ciizolutie e ordinei stabi-

www.dacoromanica.ro
174 DR. G. BANU

lite. Prin prestigiul de cate se bucurA, intelectualii pot duce la maxim opera
d structivd, de negare a certituciinilor vietii sociale. Suferintele fiz:ce si psihice
stárnite de somaj anihileazd, adesea, la intelectual, independenta de cugetare
echilibrul suf:etesc, iar imposibilitatea In care se aflä." de a-si valorifica
inhibeazd e:anur:e si ii mizsoreazd personalitatea. Viata interioara
fiindu-i dezechilibratä, el nu-si poate intemeia familie, iar, atunci cánd o are,
contribue la dezagregarea ei ; astfel rämdne lipsit si de singurul element
frenator al tendintelor destructive spre care alunecä (300).
Asistenta sociald, prin forrnele de ajutorare la care recurge (in
a§teptarea plasamentului in munca), poate preintarnpina in burla
parte aceste consecinte. Ea este utila §i pentru cambaterea deficien-
-frior fizice rezultate din §omaj. Para ca sa se fi putut stabili precis,
pe baza unor cercetäri mai vaste, corelatia dintre §omaj i stärile fi-
zio-patologice ale indivizilor respectivi, un numär de cercetari l'aman
insä foarte instructive.
In anul 1935 institutul de cercetdri pentru combaterea vmaju-
lui, din Statul Minnessota, in colaborare cu sectiunea de medicina
preventiva §i sanatate publica a Universitatii, a intreprins cercetari
asupra unui numar destul de important de §omeri, din ara§ele Min-
neapolis, St. Paul §i Duluth (301).
S'au stabilit patru grupe profesionale : profesionisti i mari comercianti ;
functionari de birou ; muncitori specializati ; muncitori semi-specia1i7ati. In
interioru fiecdreia din aceste grupe s'au stabilit cAte trei subdiviziami : cei cale
crau someri dela inceputul crizei economice; cei care deveniserd scimeri mai
tArz:u; cei care aveau Incd p:asament in muncd, nefiind deci someri.
O prima' constatare a fost : in interiorul fiecarei grupe profesio-
nale, greutatea medie a persoanelor pastraserä locul in munca era
superiaara greutatii medii a omerilor ; este aproape cert cä aceastä
reducere a greutatii corporale se datore§te subalimentatiei provocate
de starea de §omaj.
In al doilea rand, s'a constatat ea diferite deficiente patologice
sunt mai frecvente (de 2-4 ori mai frecvente) la vechii §omeri, decat
la persoanele cu plasament in mtmcá.
Interpretarea acestei ultime constatari este insa mai delicata. Se
pcate ca tnele din deficientele patologice constatate sa fi fost pro-
vocate de §omaj ; dar in majoritatea cazurilor însài existenta acestor
deficiente a contribuit la omajul muncitorului respectiv. Daca in
vremuri normale el putea sa-§i gaseasca utilizare in muncä, in epocile
de cmaj acest fapt este excluis. Cercetarile americane au gasit urmä-
toarele afectiuni mai raqcandite la vechii cmeri : defectele vederii,
scäderea acuitatii auditive, caria dentara, gingivita i pioreea, turbu-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 175

raii ale aparatului locomotor, tuberculoza incipienta, turburari ner-


voase si mintale. Netagaduit ea o parte din aceste afectiuni au fost
agravate de starea de somaj (301).
Cercetäri efectuate in Germania, rara a ingklui o concluzie ca-
tegorica asupra deficientelor fizice provocate de somaj, sunt totusi
interesante.
In orasul Colonia s'au intreprins in 1933, examinar' in serie ale some-
rilor. Examenul ta constat In: cercetarea clinico-neurologica, determ'narca
greutalii si a staturii, radioscopie, examen-121 rinei. 4:>merij au fost indru-
mati de cat-,re oficlul de asistenta al orasului, iar participarea lor a variat intre
20%-100% din somerii fIecrui cartier (302).
Tuberculoza, sub toate formele ei, s'a gasit in proportie de 7,7% la femei
si 8,9% la bárbati. Tuberculoza pulmonara sigura : la femei 0,99%, la barbati
1,1%. Tuberculoza activa : la femei 0,7% si la barbati 1,1%. Ori, aceste pro-
portii ale tuberculozei nu difereau prea mult de cele constata,e atunci la exa-
minäri.le in serie ale altor grupe de populatie.
In .ze priveste starea de nutripie, deciusa dn masurarea greutatii, s'a
constatat, in douä examinari facute la interval de 13 luni de somaj, asupra
a 328 someri bärbati : 133 isi ment'nusera greutatea, 65 scazusera in greutate
Cu 1-3 kgr., 25 cu 3-5 kgr., si 20 <ni mai mult de 5 kgr.
Inrauririle somajului se manifesta Cu mai multa intensitate asu-
pra evolutiei fizice a copiilor. Alimentatia insuficienta, lipsa de igien5,
inräutätirea conditiilor de mediu i neglijarea educatiei îi cumuleaz5
-efectele. Subalimentatia duce la evidente ,scaderi ale greutatii i sta-
turii; in Germania s'au constatat scaderi echivalente celor din timpul
primului räzboi mondial (303).
Medica scolari din Berlin evaluau la 30% proportia copiilor din
colile primare, subalimentati din cauza somajului parintilor (in anul
1931), 20% din copii erau rahitici. 47% din scolari nu dispuneau de
pat individual.
S'au mai constatat i alte repercutari ale sornajului, asupra co-
pillar travaliul scolar dadea un randement scäzut, vagabondajul
copiilor luase proportii, cazurile de maltratare a minorilor deveniser5
mai frecvente (303).
Tot la Berlin s'a constatat o mai mare frecventä a furunculozei
eczemei la copiii somerilor. Desvoltarea lor fizica era cu eat mai
mult in deficienta, cu cat organismele de asistenta fiind nevoite a
invest fcnduri importante rentru ajutorarea scTrierilor, nu mai r5-
maneau sume suficiente rentru cantine, colonii de vara si curele de
refacere in general. La Frankfurt am Main se ajunsese la un moment
dat in situatia ca 90'0 din copii nu dispuneau de rninimul de liran5

www.dacoromanica.ro
176 DR. G *BAND

necesard, clin cauza desflintdrii unei bune pdrti din cantinele sco-
lare (304).
Revenind la repercutdrile asupra somerului adult; este de rele-
vat dezecl.ilibrul moral uneori extrem, care intervine ca factor etio-
logic al sznuciderilor. Dupd o statisticd alcätuitd de orasul Berlin, a
existat un paralelism aiproape perfect, dela 1929 la 1934, intre curba
somajului i aceea a sinuciderilor. In 1932, la 635.000 someri au fost
2262 sinucideri. In 1934, cand .7omajul a inceput a se atenua, la 417.000
someri s'au inregistrat numai 1811 sinucideri (305).
Pentru ca asistenta somajului sd fie aplicatd dupä norme ratio-
nale si unitare, s'au fäcut incercdri de a se stabili o mdsurd interna-
tioncad a acestui fenomen economic. Constatdrile acute cu acest pri-
lej sunt instructive pentru once perioadd in care se pot repeta mani-
festdrile somajului.
recomanda a se lua ca punct de plecare, pentru toate comparatiile,
ultimul an reprezentativ al canditiilor economice normale. De exemplu, pentra
somajul Oin ultimii 15 eni s'a luat ea punzt de plecare anul 1927. In al doilea
rand, comparatiile au a se reporta numai la ;omajul. comp/ect; muncitorli
timp redus i omerii partiali stmt exclusi din ealcuL
Foarte dificila de rezolvat ese chestiunea unitätii de beza" a seriilor ce
trebuesc cornparate pe plan international, adica problema definitiei unitare a
somerului; azez.sta var:aza mult aela o tara la alta si dupa epoci, chiar in aceeas
tarä. Se adaoga dificultatea comparatiei intre volumele de somaj d:n douà
din care una este dominant industriala i cealalta dominant, agricola.
Mai usor sunt cie compare. fluctuatiiie cirtnajului, deoarece scare de e-
roare a 3tat:stici:or, de-a-:ungul unei epoci determinate, ramane constant&
BIne Inteles, idealul ar fi atins etunci cand procentele de somaj ar fi calculate
in report Cu o populatie-standard, cu o campozitie precisa dupa sex, varstä
profesiuni, a.sa incat ssar elimina variatiile ciatorite aces.or factori.
Pract'c, Ins& ram&ne sa se compare Luctuatiile volumului somajului,
pentru fierare Ora stabilindu-se un indice pentru un anumit an, In raport
indicele 100 al anului ultim al perioadei economic normale.
Odata stabilite ind!cele nationa:e, se poate trece da precizarea
inter/tat:m/1. Se u ilizeaza pentru aceasta trei metode : a. cakulul modiei arit-
metice simple a indicelor de somaj pe täri; b. med'a procentelor de someri in
report cu propulatia tota:a a diferitelor tari; media procentelor de someri in
report cu populatia industrial&
Aplicandu-se eceste metode, de catre organismele Societatii Natitmilor,
s'au putut obtine date utile pen ru asistenta samerilor, in decursul crizei eco-
nomice care a precedat izbucnirea actualrului conflict armat (306).

2. A julorarea somerilor adulti


Complexul de masuri de ajutorare a pauperilor temporari repre-
zentati prin semeri, a fost aplicat pe baza principiilor generale men-
tionate, dandu-se in fiecare tara preadere tmuia sau altuia

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 177

din grupurile de masuri, dupa conjunctura ldcalà, traditii, stäri de


necesitate, etc. In unele state au dominat mäsurile de asistenta, chiar
generoasä (Anglia), in altele masurile de asistenta constructiva' prin
promovaraa marilor lucrari de interes public (Germania).
Inteadevar, daca luam exemplul Angliei, asistenta somerilor s'a
caracterizat in aceasta tara prin multiplicitatea prestatiilor. Deose-
bit de indemnizatiile regulate cuvenite asiguratilor in contra soma-
jului (insurance benefits), se platiau prestatii extraordinare (transi-
tional payments) si apreciabile ajutoare de asistenta (poor law re-
lief) (307).
Daca biroul competent refuza cererea de ajutoare, cel interesat
avea deschisa calea apelului, mergand pana la autoritatea suprema,
cea regala. Toate persoanele care nu se puteau prevala de drepturi
precise (asigurare de somaj, etc.), erau ajutorate de asistenta pu-
blica. Aceasta organizatie generoasa a permis ca Anglia sa intretina
o apreciabild massä de someri, timp de 12 ani, in perioada unei crize
de proportli unitce (307).
Con,-,amitent Cu aoordarea de prestatii, nu s'au neglijat Insá niel laturile
öe as:stenta constructiva'. S'a aoordat destulá a entie reeducara §i s'au creat
centrele de instruire profesionala pentru adulti (training centres), iar pentru
femei au functionat comitete spec:ale de reeducare (central comrnittee on wo-
men's train:ng and employment).
In Statele-Unite s'a organizat in 1932 asistenta somerilor prin
Public Works Administration". Totodatä s'a intemeiat organizatia
N. R. A." (National Recovery Act).
In Germania, conceptia de baza in asistenta somajului, diva 1933,
a fost: mic*orarea volumului acestui fenomen economic anormal, prin
mcIrirea capacittitii de investitie in mari lucreiri publice. Concomitent
s'au edictat upräri de impozite in diversele ramuri ale vietii eco-
nomice, asa incat spiritul de intreprindere a fost stimulat si mana
de lucru a putut s'a' se incadreze in procesul de productie.
S'au elaborat mari programe pentru procurare de lucru : planul Papen,
planul de urgentä, planul Re.:rhardt. S'au efcctuat variate lucrári : sose'.e si
poduri, alimentari cu apà, canalizári, localuri publice, asanári, regularlzári a:e
cursurilor ráurilor, defrisari, etc. Massa de someri absorbitä de aceste lucrári
a mars in continua* crestere, pana la disparitia Mala a somajului (308).
Cifra de afaceri a organizatiei Deutsche Bau- und Bocienbank", pánd
la 31 Deccmbrie 1935, a depásit 20 miliarde märci. Totalul fondurilor inves ite
pentru procurarea de lucru numai, pana* la finele anului 1935, depäsise 5 mi-
barde m'arel (308).
In BerEn prin intensificarea lucrarilor de constructii i autostrade, s'a
Dr. G. Sama. Tratat de medicinA sociaa, III. 12

www.dacoromanica.ro
178 DR. G. BANU

ajuns ea, din 660.000 someri, edti erau la 30 Ianuarie 1933, zifra sä se redued
la 90.000 dupd trecere de patru ani (309).
Daca pfogramul de mari lucrari publice a reprezentat elementul
principal, n'au fast cmise insa nici celelalte forme de asistenta a §o-
majului, precum asigurarea de §omaj §i asistenta propriu zisä pentru
cazurile indicate (298).
In Belgia, s'au manifestat urmätoarele conceptii de organizare a
asistentei §omajului : sistem de asigurare individuará liberà pentru
acest risc; crearea unor fonduri intercomunale, organisme insärcinate
cu repartida subventillor cornunale, intre toti §omerii afiliati unei
mutalitdti (se aplica i aci principiul cà localitätile mai bogate con-
tribue la ajutorarea celor sdrace) ; in fine, principiul interventiei sta-
tului, cu un anumit aport, care sprijind financiar casele de asigurare
de omaj (:310).
Case/e de asigurare contra soinajului au luat o apreciabilä desvoltare in
functionand case oficiale, patronale, profesionale i sindicale.
S'au constituit si fonduri de o m aj, local° i regionale, destinate a servi
unar suplmente de Indemnizatii.
Statul intervine ea organ de subventionare, control si agreare a diferi-
telor organisme de asistentd a somerilor.
O realizare interesantd din Belgia este cea a fondu/ui national
fi fondunl,or locale de crizei; acestea sunt organizatii oficiale care
ajuta pe acei omeri pe care Casa respectiva' nu mai este in stare sd-i
asiste, precum i pe cei ce §i-au e,puizat drepturile sau îi fac inca
stagiul pentru a beneficia de prestatiile asigurdrilor.
Asistenta §omajului are caracter mixt §i in Franta, in sensul cd
se compune din variate categorii de masuri. Inca in 1914 s'a creat
fondul nationai de qornaj, alimentat de Stat, comune §i departamente
(Statul intervine cu 33% din valoarea ajutoarelor acordate). Aceastd
organizatie este in primul ränd una de asistenta propriu zisd, ajuto-
rare; in al doilea ränd cauta sd asiste prin muncd (311).
In ce priveste asistenta propriu zis, decretul (:Un 28 Decembrie 1926 ore-
vede cd au dreptul la ajutoare pentru sornaj, somcrii involuntari (din lipsd
lucru i nesusceptlbili de a ocupa altä slujIDA). Cote:e de ajutor, In anul 1938,
erau: 7-8 franci pe zi pentru somerul sef de familie; 5 francj pe zi, pen ru
fiecare din persoanele trecute de 16 ani, omere, traind in casa tatdlui, mamei,
tutore:ui, bunicului; 3-4 franci pe zi pentru fiecare din persoanele sub 16 ani,
afidtoare In sar2ina somerului.
Cealaità lature a actiunii in favcarea somerilor; asistenta prin muncd,
a fost organizatä In Franta pe baza unei conceptii largi : legea din 18 August
1936 prevede instituirca de mari lucrdri capi.olul IV dIn Cartea I a
Codului Muncii organizeazd birourile de plasare; decretul-lege din 30 Octom-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 179

brie 1935 organizeazA reeducare,a profesionalà; legea din 10 August 1932 regle-
menteazd fo:osirea de lucru strAine; in Ene, legea din 21 Iunie 1936 11-
Tniteaza durata muncii §i salarizarea minimala.
O infäptuire interesantd a fost incercarea de stingere a soma-
jului prin intreprinderea lucrdrilor de igienti ruraa In modul acesta
a procedat Portugalia. Din cei 40.000 someri care existau in 1931-
1932, au fost utilizati 15.000 la lucrdrile de asanare in localit54ile ru-
rale (312). Deasemenea, in Statele-Unite, prin organizatiile mentio-
nate, s'au realizat lucrdri de igiera rurald pentru absorbtia somajului
3. Somerii adolescenti

Asistenta sornerului adolescent prezintä unele caracteristici, in


leaturd ou factorul varstd, cu stadiul de formatiune profesionald in
care se afld tândrul, precum i cu imprejurarea ea repercutdrile de
ordin psihic ale somajului pot fi la aceastd varstd cu deosebire grave.
Cu prilejul celei de a zecea adundri generale a Societdtii Natiu-
nilor, care s'a tinut la 10 Septembrie 1935, Comitetul pentru protectia
copildriei a pus la ordinea zilei aceastä importantä problernd (313).
S'a propus in primul rând sd se faciliteze in mäsurd cdt mai
largd" stabibrea familii/or de qomeri la Tani ; in modul acesta ado-
lescentii gäsesc mai usor de lucru, precum au demonstrat evident
comunele rurale nou create in Italia (Littoria, etc.), desvoltarea luatd
de grddinile de legume cultivate de someri (Germania, Franta, Po-
lcnia, etc.), precum i plasarea in muncd a adolescentilor din colo-
niile suburbane create in Germania.
importantd este insd a gdsi de lucru pentru adolescenti
In timp ut.1, inainte ca procesul de dezagregare fizicd i morald sd fi
pus stdpdnire pe ei, cu alte cuvinte imediat dupd terminarea scola-
ritdtii. De aceea s'a propus crearea i extinderea taberelor de muncti
voluntard, subventienate de oficialitate si conduse de tineri intelec-
tuali; in modul acesta se preintampinä i omajul intelectual al tine-
retului.
Tabere de muncä voluntard au fost create in Statele-Unite,
Olanda, Germania, Danemarca, Anglia. In aceastd ultimd tara s'au
desvoltat !?i centrele de instruire pentru tineri (Junior Instruction
Centres), a cdror frecventare este obligatorie pentru toti tinerii sa-
men i care primesc o prestatie oarecare si au vd.rsta intre 16-18 ani,
precum i pentru adolescentii intre 14-16 ani apartindni familiilor
ai cdror capi, someri, primesc alocatia familiald de somaj (307).
O altd solutie pentru rezolvarea, partiald cel putin, a somajului

www.dacoromanica.ro
180 DR. G. BAND

adolescentilor, constd in organizarea orienteirii profegianale, in cola-


borare cu oficiile de plasare. Este insd necesar, in perioadele de so-
maj, a se da adolescentului o pregAtire generald, care sd-i permitd
accesul la mai multe profesiuni, dupd necesitäti.
In fine, o mäsurd de asistenta preventivd a somajului tineretului
este prelungirea scolaritatii, asa cum a fost aplicatä in parte in Ger-
mania, in 1930 (314).
4. ;Somerii viirstnici
O problemä oarecum speciald este acea a somerilor dela 40-45
ani in sus.
Dacd, prin diferitele mdsuri de paliticä i asistenta sociald care
au fost luate, se reusise la un moment dat sd se absoarbd aproape
total massa scmerilor tineri, in schimb cei vdrstnici au ramas ca o
adevdratd massd reziduald. Aceasta s'a intdmplat din cauzd cá apti-
tudinile 1cr profesionale, in legdturd cu insusi factorul värstd, sunt
relativ sc.dzute, in tot cazul ei nu pot concura cu muncitorii tineri,
care sunt intotdeauna preferati. Mai mult : chiar in lucrdrile mai
infericare, cicstinate de cbicei acestor someri varstnici, a survenit
afluxul Je scmeri tineri.
Pentru a se ccmbate acest fenomen, s'au luat in Belgia unele
mdsuri, destul de eficace. S'a creat oficiul de redresare economica,
organ de cocirdonare, exercitând o anumitd influentd regulatoare
asupra ritmului de ansamblu al lucrdrilor publice; lucrdrile usoare
(terenuri re jocuri, addposturi i hanuri pentru tineret, etc.) sunt re-
partizate scmerilor Värstnici, asa Ca* acestia isi gdsesc totdeauna
sament (315).
In Germania, tot in scopul de a se utiliza somerii dela o anu-
mita vdrstd in sus (in Noembrie 1936, di-n 79.000 someri inregistrati,
trecuti de 40 ani, 46.430 erau perfect capabili de a munci), Institutul
national de plasare obligd Intreprinderile sA angajeze someri din
aceste gripe de värstä, dupä o anumitd cotd i dupd un plan de re-
partizare elaborat in amdnuntime (316).
Institutul nat!onal de plasare stabileste in prealabil gradul de instruc-
tune profesionald pe ;.-..,are 11 posedà cand.datul. In ce priveste repartitia lui,
Ins itutul tne evidenta intrepr:nderilor care ocupd cel mai mic numär de so-
meri värstnici. Se mai oer informatiuni j camerei de industrie si comer. In
numeroase regiuni acest sistem de plasare a dat bune rezultate.
In Franta, cu prilejul congresului aficiilor de plasare, care s'a
tinut la Str assburg in 1937, s'a hotdrit ca sá se renunte la once li-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 181

mita de viirstii, cand este vorba de plasarea somerilor; in modul a-


cesta multi din somerii varstnici au putut gäsi ocupatiune.
In Anglia s'a constituit o importanta asociatie ,pentru colonialri
rura/e: Land setlement association, in 1934. Somerilor v6rstnici li se
incredinteaz.a, pentru exploatare, mici proprietati rurale, unde ei se
stabilesc irnpreuna cu familiile. Pe de o parte capul de familie
gaseste ocupatiune, inteun mediu lipsit de actiunea deprimanta a
orasului, lar pe de alta parte si copiii pot fi educati din vreme pen-
tru muncile agricole.
In Statele-Unite s'au constituit ligi pentru promovarea in munca
a somerilor varstnici. Astfel, functioneaza American citiziens league",
avand acest scop. Constatandu-se cd in mod intentionat multi patroni
renunta, fdra motiv, la serviciile muncitorilor trecuti de 45 ani, asa
CA 53% dqi totalul somerilor care primesc ajutoare apartin acestei
glupe de vârsta, statul Massachusetts a trecut prin parlament o lege
de natura sa imtpiedice astfel de practici (316).
Asistenta pauperilor necalificati
In legatura cu problema somajului, este de mentionat si cate-
goria acelor pauperi temporari, care, rara a poseda o calificare pro-
fesionalk reusiser5 pana la un mument dat sà-si aibä asigurat un
minim de existenta. Survenind insa perioada de dezechilibru cecino-
mic general, ei se vad lipsiti de acest minirn, iar pe de alta parte
lipsa de calificare profesionala ii face sa nu-si poata gäsi plasament.
Spre a se remedia aceste situatiuni, s'au luat in Franta o serie
de masuri. S'a organizat atat munca in ateliere 5peciale, cat si munca
le. domiciliu (317).
Se procura manca temparzurif , in general usoarä, in atelie-
Tele proprii ale institutiilor de asistenta sau la patroni in oras. Durata asis-
tarii sub lc.easta forma nu depaseste in general 15 zile, in as eptarea unui
plasament definitiv, fie a trimiterii la urma (o buna parte din aceste persoane
fiind irnigrate cLri alte lo:tanta-ti).
Ca institutii care se ocupa de aceasta forma de asistenta trebuesc men-
tionate : Socie.é d'assistance par le travail", Union d'assistance par le tra-
vail", Oeuvre d'hospitalité du travail".
Cea de a douà forma a asistentei somerilor necalificati : ?nunca la domi-
cilia, era asigurata in 1926, in Franta, de 56 institutii (317).
Asistenta fomerilor intelectuali
In special in problema samajului intelectual, masurile de asis-
tenta propriu zisA, de ajutorare, au a interveni cu o slaba efica-

www.dacoromanica.ro
182 DR. G. BAND

citate de altfel ca ultimä solutie, principala actiune trebuind des-


fdsuratä in cadrul combaterii prin mäsuri adecuate.
Un prim element de actiune constä In organizarea profesionald.
Aceastä organizare trebue sä furnizeze din timp atät documentarea
asupra situatiei in profesiune cat i solutiile practice (300).
Documentarea trebue s'a" Invedereze cifra intelectualilor din categoria
rcspcc ivà, c:fra somer:lor, surpiusul prociuctiunii anuale de intelectuali, natura
preatirii
So/wpm-tile practice trebue s.à cuprinda: proecte de normalizare In prole-
siune, Ina ntate organelor de stat si private; inst:tuirea colaborärii cu diferite
inst.tut:uni oficiale i particulare; alcätuirea scheme:or de preintampinare a
svmajului, 15nändu-se seama de conditi:le specifice fiecarei profesiuni.
Un al doilca element de actiune este reprezentat prin organizarea
pietii muncii intelectuale. Trebuesc intemeiate birouri pentru oferte
4,1 cereri, oficii de inscriere a intelectualilor si loc de recrutare pen-

tru cei care Ii cautd; birourile pot fi publice, coexiständ eventual cu


birourile de plasare in munca manualä (dar conduse de intelectuali),
sau private, sau funictionând sub auspiciile asociatiilor profesionale
respective (acestea din urmä dau cele mai bune rezultate).
P:asarea poate sä se feed si prin readaparea la un nou gen de munc4.
Experienta unor state a dovedit ca aceastä readaptare constitue un mijloc
foarte util In combaterea somajului inte:ectual. In Austria, asoc.atia Zentral-
stelle filr Kincierschutz und Jugendftirsorge", prin sectiunea Jugend in Not",
organ'zase intoarcerea la munca agricolci a tineretului amenintat fje somajul
intelectual, instituino chiar prime pentru tinerii ce se stabiLiau la tara. In al
daiiea rälid s'a organizat p/asarea in profesiuni/e manuale care duceau /ipsti
de muncituri tineri, lar pentru fete p:asarea ca ucenice menajere la particulart
Un rol important au mdsurile privitoare la migratiuni.
Uneori stint necesare legi cu caracter sever, care interzic accesul in pro-
fesiuni, a cricarui sträin. Prin legea pe care Turcia a aplicar-o cu incepere din
1932 se prevgd numeroase profesiuni i meserii rezervate exclusiv cetdteni:or
turc:; prini re ele figureazd profesiunile de artist, medic veterinar, chimist, et:!.
Unele täri au aplicat, cu bune rezultate, trecerea in grupuri
numerice importante a qomerilor urbani in mediu/ rural. Mäsura
aplicä mai ales, cum am mentionat, tineretului scolar i post-co-
lar, care amenintd sä inmulteascd randurile somerilor intelectuali. In
Germania, intre 1927 si 1930, au fost trecuti din mediul urban in cel
rural, 500.000 astfel de tineri, dupä ce primiserä in ,prealabil o pre-
gätire in §coli agricole sipeciale; majoritatea au rämas fixati de me-
diul (318).
Räspändità este si metoda Indrumärii tineretului spre noui pro-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 183

fesiuni, dupa o pregätire sumara. In Letonia, o ordonantd din 22 Au-


gust 1932 a fixat mäsuri de readaptare profesianald pentru titratii
functionarii someri, cu värsta intre 18-55 ani (319).
Cu prilejul reunirii comisiunii consultative a muncitorilor inte-
lectuali, din Octembrie 1935, s'a redactat un raport pe baza raspun-
surilor primite dela diverse organizatiuni de intelectuali, la chestio-
narul intocmit de Biroul International al Muncii. Concluzia a fost ca
o bunä metoda de combatere a somajului intelectual constä in asa
numitele mäsuri de baraj, limitarea numarului studentilor in uni-
versitati, spre a reduce accesul in profesiunile intelectuale; astfel
de masuri se introdusesera in Germania, Ungaria, Polonia, etc., in-
stituindu-se examene la inscrierea in Facultati i criterii de selec-
tionare cät mai severe (320).
0 and mäsurä consta in protectia titlurilor profesionale, prin eli-
minarea necalificatilor din eadrul fiecarei profesiuni. De altfel, o
atare masurd este impusä nu numai din motive de autoaparare a
intelectualilor, ci i in interesul general al securitatii publice. Mäsuri
de aceasta naturd, realizate printr'un control exercitat de insäsi or-
ganizatiile interesate, au fast aplicate in Germania, Belgia, Dane-
marca, Franta, etc.
S'a rnai propus intensificarea utilizärii muncii intelectuale.
O conjuncturd favorabilä pentru aceasta, rezultä din insasi des-
voltarea exagerata pe care a luat-o masinismul contimporan. Debu-
seurile muncii manuale, lar pe de alta parte progresul civilizatiei,
cere o compensare in folosirea pe scard mai larga a randamentului
intelectual.

I. Asistenta defectivilor
Reunim in categoria defectivilor, elemente cu un grad extrem
de dependentd socialä, apartinând urmätoarelor categorii: infirmi ai
organelor locomotiunii (infirmi motori) i ai vietii de relanune in ge-
neral; infirmi ai organelor simturilor; in fine, defectivii mintali de
diferite grade.
- Asistenta pentru aceste categorii are uneori un rol numai pa-
liativ, fiind vorba de indivizi iremediabil invalidizati, pentru care
azilarea reprezintä singura metoelä corespunzatoare. In cea mai mare
parte din cazuri insa, asistenta pentru aceste elemente poate cäpäta
un caracter mai mult sau mai putin construetiv, reusind sä le Inca-
dreze partial sau chiar total in viaja economica i sociald.

www.dacoromanica.ro
184 DR. G. BANU

i. Infirmii motori
a. Evolutia conceptiilor asupra asistentei infirmilor motori
Conceptia unanim recunoscutd astazi, anume cä statul are da-
toria i interesul de a asista si reeduca pe infirm.ul motor (rezultand
un dublu evantaj : pe de o parte readucerea in cámpul muncii a
unui numilr de forte producatoare, lar pe de alta parte dirninuarea
cheltuelilor cu elementele läsate in prada invaliditätii lor), este re-
zultatul unei indelungate evolutii de-a-lungul epocilor istorice. Orne-
nirea timpurilor trecute, i chiar a unor tim,puri relativ apropiate de
perioada moderna, era cu total straina de cugetarea socialä i eticä
care impune ca infirmul motor sa fie asistat, fizic si moral, asa incat
s'a' se simtà ca apartinand efectiv organismului colectiv, aduca
aportul de muncä dupa gradul de capacitate ce i-a ramas si sä reven-
dice dreptul la aceasta (321).
Atitudinea secietätii fatä de infirmul motor, ca i fata de defec-
tivi in general, prezintä in trecut un anumit paralelism cu insäsi
conditiile fundamentale asupra notiunilor de grup colectiv (trib, po-
por, stat, etc.) si a atitudinii pe care grupul trebue s'o adopte fata
de individul izolat. In general se poate spime : in antichitate se in-
räddcinase conceptia unei selectiuni brutale, prin suprimarea infir-
mului, inca dela nastere ; in perioada ultima a antichitatii, moravu-
rile imblanzindu-se in parte, infirmul era tratat cel mult cu indi-
ferenta, in niciun caz asistat; trecand la evul mediu, notam ca doctrina
crestind a predicat mila Lata de defectivi, fara ca prin aceasta soarta
lor sä se inibunatäteasca, deoarece cadeau in lotul cersetorilor
vagabonzilor ; de abia in perioada moderna, sub inraurirea in parte
a doctrineior umanitariste i demacrate, asistenta infirmilor ineepe
a se afirma, mai intai din initiativa particulara, in urma sub condu-
cerea oficialitatii.
Unele amanunte istorice sunt interesante.
La popoarele antice, atat in perioada de viata nomada cat si
ulterior, in epoca antichitatii clasice, însài duritatea conditiilor de
viga impunea ca organismul colectiv sä nu-si ingreuneze existenta
cu indivizii defectivi. Era o problema de viatä pentru trib i pentru
popor, ca sä-si mentirla puterea de lupta, pastrand numai pe indi-
vizii care posedau total forta fizica bruta. Trebue sa se ajunga la
perioadele de apogeu a culturii antice, la civilizatia ateniana, pentru
ca infirmul sä fie privit intealtfel, mai cu seama ea' o parte din acesti
defectivi se remarcau prin insusiri spirituale i talente divense (322).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 185

Mentionarea personalului mitologic : Hefaistos, para1iti i diform, dar pa-


rintele artelor i meserii:or, este caracteristicd pentru montalitatea mai evoluatä
a Grecilor antici, In special z% Alenienilor. Un alt infirm: Pitt,acus, conta ca unul
din cei 7 inteltpti ai Greciei.
La Romani, cu tot gradul de avansatä civilizatie, a dominat mai
curând ccnceptia brutalà: suprimarea infirmului motor. 0 lege ro-
manä datând dela mijlocul secolului al V-lea a. Chr., formuleazli
categoria : Taal de fErnilie trebue sa ucidd imediat pe copilul care
s'a näscut cu o difonmitate gravr.
Se pare CA spre sfärsitul dàinuirii Imperiului Roman conceptiile
s'au modificat. Dupä unii autori, prima institutie pentru infirmi
motori ar data din secolul al IV-lea (d. Chr.), fiind intemeiatä. la
Constantinopol de cgtre IrrIpäratul Constantin cel Mare (323).
In Evul Mediu, dacd pe de o parte manifestdrile de mild si filan-
tropie ale crestinizmului au folosit pe plan moral infirmilor,
pe de ala parte insä au ccnstituit pentru acestia o incurajare indi-
rectä la cersetoria profesionalä.
Treptat, sub aparenta ea' se cauta a se furniza resurse de trai acestor de-
fectivi, ei au ajuns la situatiuni de comp:eta degradare morala, fiind expusi ca
ob:ect de curiozitate in balciuri sau servind ca bufoni la Curtile princiare. Con-
ceptia degradanta, de a fo:osi infirmitatea ca object de distractie pentru masze
sau pen.ru indivizi izolati, s'a perpetuat pe alocuri pana spre timpurile moderne.
Tot din Evul Mediu dateazd practica unora din pArinti i crescä-
tori ai co,piilor, de a provoca intentionat invalidizarea acestora, spre
a trezi mila rublicä i a-s.i procura astfel o sursd de castig (321).
In epoci de prosperitate economicä, se putea incä vorbi de un
grad de solicitudine faa de infirmii motori. Când insä* surveneau
marile lipsuri i calamiati care au caracterizat istoria Evului Mediu,
infirmii motori se adgogau la lotul vagabonzilor, hotilor, etc., care
sträbäteau toate regiunile i deveneau astfel o plagä socialä. Orasele
Evului Mediu, care aveau o administratie oarecum autonomd, obis-
nuiau la n'istimpuri sà procedeze drastic, elirninând pe toti infirmii
n-etcri din currinsul crasului, iar acestia in timpul parcursului
spre Q ala localitate erau uneori astfel maltratati de papulatie
incät sucombau.
Este de remarcat un fapt istoric interesant. Spre sfärsitul secolului al
XI-aea, deci In Evul Mediu, la populatia azteca din America funciona un
institut pen:ru infirmii motori, cu salt uncle acesti defectivi erau grupati pe ca-
tegorii i beneficiau de o asistentá' destul de perfectionata (323).
Inceputul secolului al XIX-lela coincide cu afirmarea catorva
din principiile asistentei moderne a infirmilor motori.

www.dacoromanica.ro
186 DR. G. BARU

Aceste principii pot fi astfel sintetizate: asistenta infirmului


total recuperabil, profilaxia infirmitatilor motoare, educarea prole-
s onala a ir.fiiniului iplasarea lui in m.unca, in raport cu capaci-
tatea sa.
Anul 1833 reprezintä o data importanta : in acest an, la Milli-
chen, Johann Nepomuk v. Kurz a intemeiat cea dintäi institutie mo-
derna pentru asistenta infirmilor motori, sub numele de Institutul
tohnic pentru copiii infirmi", transformat apoi in Scoala de mese-
iii pentru copiii infirmi".
In anul 1863 a fost infiintat in Statele Unite primul spital orb-
pedic (324).
In anul 1872, la Copenhaga, Hans Knudsen intemeiaza un in.ti-
tut modern pentru infirmii motori. Principiile lui Knudsen au fost
prcmovate in urrna, de &are Hoppe, in nordul Germaniei; in 1886
se intemeiazd längä. Potsdam un cdmin pentru infirmii motori.
In anli utmdtori asistenta infrmilor motori a luat o desvoltare destul de
importantd in German'a, mai ales pr:n cotributla Bisericii. Un numdr de cleri2i
s'au dist:ns in aceas à privintd : Braun in Prusia de est, Ulrich care a intemeiat
cdm',aul pentru infirmj din Magdeburg, Sommer care a organizat institutiile ca-
toliee pentru osistenta infirmi:or, etc.
In a cloua julnatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii
ale secolului al XX-lea, asistenta infirmilor motori a inregistrat cele
mai importante contributii din partea fruntasilor ortopediei si a pe-
diatriei. Este de rrenticrat Tr:al ales Bi.escaski, care a publicat in
1909 prima statisticä stEntifica a infirmilor si a contribuit la legis-
latia mod-2rna la acest capitol.
Sub inriurirea ideilor moderne in imaterie de asistenta, precum
si gratie progreselor ortopediei, misoarea stiintificä in favoarea re-
dresarii defectivilor rnotori la iproportii In toate àrile. Numeroase
societati pentru asistenta acestei categorii iau nastere.
In 1909 s'a intemeiat in Germania Asoeatia pentru asistenta infirmilor
motori", bazatd pe colaborare interconfesionard si dirijAnd activi,atea tuturor ca-
minelor i clispEnsarelor pentru inf. rmi. Principiul coIabordrii a fost pus pe pri-
mu: plan d-Ka inceput : amintita asociatie a colaborat cu Asociatia pentru pro-
tectia sugarilor, Asociatia pentru combatera bollor venerice i Comitetul cen-
tral pentru combaterea tub..reudozei, constituind irapreund Uniunea asociatiRor
de igiend sociald ale German'ei", care la randul ei era parte componentd a Uni-
unii centrale a asociatiilor de asistentrd sociald", cu sediul la Frankfurt.
Contributia unora din pediatri a fost si ea importanta. Profeso-
rul Schlossmann, din Dusseldorf, a forrnulat in 1919, in comitetul de
politica demografica al Prusiei, normele care in urrna au fost adop-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 187

tate de legislatiile majeritatii tarilor once infirm motor lipsit de


mijloace are dreptul la asistenta oficialä ; aceasn asistentà consta
din descoperirea la timp a tuturor infirmilor inteo populatie data',
tratarrentul celar recuperabili, educarea lar profesionan, azilarea
infirmilor indicati pentru astfel de institutii. Pe baza acestor norme
fost alcatuita legea prusiana, din 6 Mai 1920, asupra asistentei ofi-
ciale a infirmilor rnotori (321).
Un fapt important ipentru perfectionarea asistentei acestor de-
fectivi este recuncasterea, inteun numar de tari, a principiului de-
claratioi obligatorii; in Germania acest principiu a fost introdus
mai int'ai in statul Baden (325).
Alte perfecticnari au fcst introduse in ultimul deceniu in asis-
tenta infirmilor motori : declaratia abligatorie si specian a malfor-
matiilor fizice grave ereditare (inclusiv cazurile care sunt num,ai sus-
pecte) ; organizarea unifican a asistentei infirmilor, de catre orga-
nul oficial regicnal care este cficiul sanitar i caruia ii revine elabo-
rarea planului de asistenta pe regiune ; plasamentul in muncä al in-
firrnilor reeLperati, parte integrant:a a tplasamentului general in
munca, prin cficiile de plasare (legea germana' din 5 Februaria
1935) (325).
Posibilintile de actiune au fost marite in acele tari unde pro-
blema infirmilor motori s'a integrat in insasi organizatia de sanatate
publicä. in Germania, in ultimii ani, Asociatia centrala pentru com-
baterea infirmitatilor motoare face parte din Cornitetul central al
Germaniei pentru sanatatea publica", care la rändul sau colaboreazi
Cu initiativa privata, unifican si ea in Reichsbund der Körperbe-
hinderten"
b. Norme i institutii

Asistenta infirmilor motori pdate decurge sub douà forme : a.


asistenta deschisei, cuprinzand toate mäsurile (tratament ambulato-
riu, reeducare ambulatorie, procurare de aparate i proteze, eta.)
aplicate defectivului in afara unei institutii ; b. asistenta
care -are :lee in clfnici, drninuri de infirmi, lar pentru cei gray in-
validizati, in azile (uncle totusi li se poate gasi un gen de activitate
adecuan, intr'o parte din cazuri).
Se recomandà ea asistenta deschisa, considerand im,portanta
fondurilor re care le necesita, ca i nevoia de dirijare rationan si
selectionare stricn a cazurilor, sa fie efectuata de autorintile pro-
vinciale sau chiar de un organism unic pe tara ; autoritatile ,perife-
rice nu pot efectu'a aceasta asistenta in conditiuni multumitoare. Se

www.dacoromanica.ro
188 DR. G. BANU

recumanda ca ambele forme de asistenta' : deschisä' inchisd, s'a' fie


centralizale de o autoritate superioara (326).
In ce priveste declararea obligatorie 'a infirmitatilor motorii,
este necesar a se modifica, printr'o aetiune de persuasiune, mentan-
tatea publicului ca vi a unei bune par-ti din corpul medical, care
daca admite declaratilitatea pentru cazurile Icle boli contagioase
sesizeazd insa greu utilitatea evidentei oficiale pentru infirmii mo-
tori. Unul din marile avantaje ale cleclarabilitatii este scoaterea ace-
stor defectivi de sub 'inraurirea ncciva {a sarlatanismului medical ;
este fapt i nanim verificat cá, chiar in medii i ari evoluate, cele
rnai numeraase victime ale .sarlatanismului se recruteaza din randu-
riie infirmilor motori.
Institutia cu rol medico-social fundamental este ,dispensarul
pentru infirmii xnotori. El reprezinta centrul de dirijare a activitätii
de asistenta, a tratiamentului ambulator i in institutii, a reeducarii
profesionale i a plasamentului in muna. La dispensar se tine evi-
denla (cartcteca) infirrnilcr motori din gruipul de populatie respec-
tiv. Ccnducerea rredicala a institutiei va fi incredintatá de prefe-
rin.ta unui chirurg specializat in ortopedie.
Dispensaiul face triajul infirmilor motori i indrumä spre insti-
tutii pe cei indicali. El mentine supravegherea ulterioard asupra
infirmului, de-a-lungul intrcgei sale evolutii. In dispensar nu se
apli`cd tiratantente. Daca infirmul se allá in tratamentul unui prac-
tician, va fi lasat mai departe in seama acestuia ; dispensarul va da
indicaii medico-scciale generale si va colabora cu medicul de fami-
lie. Va aduce precizari si ecTripletari de diagnostic, acola unde este
necesar.
Alaturi de medic, factorul eficient in .actiunea dispensarului este
sera de ocrotive, care va efectua pericdic vizitele la domicilliu, va
educa ambiant'a familiala si va asigura prezentarea regulata la dis-
pensar, a defectivului.
In activitatea lor practica, dispensarele folosesc variate modele
de fiqe.
In Germania, dispensarele pentru infirmii motori folosesc urMátorul mo-
del, pentru trimiterea defectivului inteo institutie.
FI$A PENTRU TRIMITEREA INFIRMULUI MOTOR INTR'0 INSTITUTIE
Datele de stare civilá. . .

Natura infirmit5tii motoare . . . Infirmul a mai fast Ingrijit inteo institutie?

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 189

. . . In care anume? . . . Cat tim P ? . . . A capatat ins ructiune sco-


larä ? . . linde si cánd? . . . a cui ingrijire se aflä infirmul in acest
moment ? . . .
Este infirmul incapabil de munca' ? . . De cand? . . . Are sau a avut o
ocupatie ? . . . Unde pana cand ? . . Când si din ce motiv a fost conce-
diat din ullimul serviciu ? . . . Cu ce se ocupa In prezent ? . . .
Din ce motive n'a invatat inca infirmul o meserie pana in prezent
Dece n'a corespuns meseriei? . . .
Apartine infirmul unei case de boala ?. . . Carei case? . . . Casa de coti-
zatie? . . . Ce prestatii °Mine dela casa? . . . Capul familiei apartine unei
case de board? . . . Aceasta casa acorda', conform statutelor, tratammt me-
dical membrilor famirei ? . . . Infirmul apartine asigurarii contra invalidi-
tätii ? Asigurarii functionarilor ? . . . . Primeste pensie de accident ? .
Pensie militara? Ajutor pentru pauperi
Posedä avere proprie ? . . Are venit propriu ? . . . Situatia cast:gului si
averii parintilor? . . Familia infirrnului primeste ajutor pentru pau-
peri ? . . . Numele, adresa, starea civila si situatia economica a rudelor infir-
mului (altele decat parintii) . . . Cu cát se poate z.ontribui la intretinerea in-
firmului in institutie si cine va contribui? . .
Motivul internarii infirmului In institutie . . .
Prezintä el deficiente psihice si morale ? . . .
Infirmul, respectiv tutorele sau, admit internarea ?
Dom'ciliul de ajutor, al infirrnului sau al pdrintilor . . .
Organisrnul de asistenta local recunoaste pe infirm ca intrand categoria pau-
perilor? . . .
Ba.ntue boli contagioase in localitatea de dorniciliu a in.firmului? . .
Sufera el de o board contagioasa ? . . .
Exista confra-indicatii de ordine publica' la internarea infirmului ? . .
In ce priveste institutiile pentru asistenta medicald i sociald a
infirmilor motori, se deosebesc in general : ceiminurile ,pentru
firmi, cliniche (ortopedice), centrele de recuperiare function.alcl, azi-
lele (uncoii in ccnexiune cu azilele de bdtrdni).
Nu intotdeauna exista' o limita precisä intre cazurile inclIcate
pcntru irteir rrea in institutii si cele pentru care este suficient tra-
tamentul ambulator. Uneori este determinant, nu factorul medical,
ci cel econcmic-social cutare infirm, intr'un grad relativ usor, tre-
bue totusi infternat inteo institutie, pentrucä ambianta familiald nu
oferd nici Trinimul de ccnditiuni de redresare ; cutare alt infirm,
dei inteun grad mai avansat, trebue sä-si scurteze durata internä-
rii in institutie, din motive de ordin pecuniar( nici familia nici or-
ganismul de 2sistentä localä nu pot suporta cheltuelile). i starea
psihicd a defectiv-ului motor si a ambiantei sale familiale trebue
luate in considerare: acolo unde organismul se poate bizui pe defec-
tivul Cu inteligenta norrnalä si pe un mediu familial avizat, chiar
partdtorii de infirmiati grave pot fi läsati in tratament ambulato-

www.dacoromanica.ro
190 DR. G. BANU

riu. Localitatea in care se afta infirmul joacä de asemenea un rol ;


in orasele mari se va face uz mai frecveht de tratamentui ambula-
tor, dat fiind posibilitaile mai numeroase de prezentare la specia-
llsti, etc.
In multe cazuri se va recurge la tratamentul mixt : perioade de
internare ahernand cu altele de tratament ambulator.
Principial, se manifestd in ultirnul timp tendinta de a reduce la
minim in4.-,ernarea in institutii. Infirmul motor trebue mentinut cat
mai mult in ambianta social ä norrnalä, spre a-i dispare sentimentul
inferiorizaii fata de elementele normale ale societatii (327).
Ceiminta pentru infirmii motori reprezinta institutia in care se
realizeazd o totalitate de actiuni medico-sociale, prin colaborare in-
tre medid, corpul didactic, orientatorii profesionali i organizatiile
de plasare in muna asa ca defectivul s'a' fie adus la gradul maxim
de valcrificare in campul eccncmic pe care i-1 ingadue starea lui
(328).

Unul din cele mai importante cäminuri pentru infirmi_i motori de toate
c.tegoriile de värstä este Oskar-Helene-Heim, din Ber/in-Dahlem, Intemeiat In
1906 de cätre profesorul Biesalski. Acest institut totalizeazä, pe läng5 asistenta
infirmilor, actiunea de cercetAri stiintifice si de pregätire a personalului.

In marile institutiuni (caminuri), reeducarea profesionald a in-


firmilor mctori este srecializata, functionând numeroase sectiuni.
Astfel, pentru infirmii membrelor inferioare functioneaza : croitoria,
c:zmaria, impletitul cosurilor ; pentru infirmii consecutiv lipsei sau
impotentei functionale a unuia din membrele superioare, legatoria,
strungaria, tamplaria ; pentru alte categorii de infirmi motori, meca-
nica ortopedica', ceasornicarie, tinichigerie, lucrari de birou, lingerie,
etc. Durata formatiunii profesionale trebue s'a' fie suficient de lungd
31/2-4 ani (328).
Reeducarea profesionala nu trebue omisa nici la infirmii gravi,
care, rara putea insusi un grad de independentä economica, pot fi
insa ocupa' la unele munci usoare i necalificate: impletitul scaunelor
de paie, munci domestice, lucru manual, etc.
In general, medicina sociald precizeazd astfel categoriile de infirmi
indicate pentru internarea in caminurile speciale : bolnavii care, con-
secutiv nnei afectiuni congenitale sau dobandite a sistemului nervos,
oaselor si articulatiilor, prezintä o limitare a functiunilor trunchiului
rnembrelor, iar raporturile care rezultd cu ambianta normald de pe
urma infirmitaii sunt atat de nefavorabile, inca fortele spirituale
fizice care le mai raman disponibile nu se pot valorifica decat prin

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 191

asistenta inteo institutie care sä actioneze printeo totalitate de actiuni


medicale i pedagogice (329).
Internarea, pe durará mai lung6 sau mai scurtà, Intr'un rämin, este in-
dicat.i i d:n ratiuni de ordin psihologic, reva/orificarea infirmului fàcând
dispard majoritatea stdnilor de dezechilibru psihic care caracterizeaza pe acesti
defectivi.
Autorii au stabilit existenta a num.eroase s gri de disfunctiune
la infirmii motor/.: autodiminuarea personalitätii, izolarea de ambiantä sj intros-
pect.iunea Jus5 la extrem, uneori rasnitarea maladivä (la unii copii), in flne
une:e stdri patologice derivand dn mnsài afectiunea organica (infantilism. hi-
drocefalie, etc.) (321).

Internarea in cAminuri devine necesard uneori spre a se prein-


tämpina manifestäri delictuoase i criminale. Se pare cá infirmii motori
sunt destul de predispusi la criminalitate si la delicte, prin impulsivi-
tatea lor, incäpälänarea, tendinta la a insulta, a maltrata, a fura; si de-
lictele sexuale ar fi frecvente la ei, fapt explicabil, prin imposibilitatea
in care se aflä adesea de a-si satisface instictul sexual cum ar doni-o (330).
Personalul de asistenta socialcl, al cäminelor pentru infirmi, are
un rol foarte important, i necesitä o pregätire speciall
Pe Hurga unele din marile institutii din Germania se predau ur-
mdtoarele cursuri, surorilor de ocrotire destinate a activa la caminele
pentru infirmii motori (327) : structura i functiunile corpului uman;
lile care put provoca stärile de infirmitate (anornalii congenitale si do-
bändite, rachitism, boli nervoase, etc.); masajul; gim.nastica terapeutica,
helioterapia; bandaje; aparate gipsate; ingrijirea bolnavilor operati; no-
tiuni de organizare a cäminelor pentru infirmii motori; istoricul i sta-
rea actuald a asistentei infirmilor; psihologia infirmilor la diverse varste;
ingrijirile speciale de clat copiilor infirmi motori.
In ce priveste infirmii motori gravi, cäminele au secfiuni speciale.
Se urmare4e, in aceste sectiuni, cu ajutorul unui perronal specializat,
ca i infirmul grav, fiind educat pentru munci cu totul usoare i neca-
liticate, sa piardà sentimentul totalei sale inutilitäti sociale.
O institutie importantd pentru asistenta infirmilor motori, in sensul
cä preintämpinä invaliclizdri avansate, este central de recuperare func-
tionala a traumatizatilor i bolnavilor, preconizat de autorii francezi (331).
Notiunea de recuperare functionala este distinrt'd de ceea ce num'm vin-
decare clinicà. Localizàri ae reumatismului arta se pot vindeca rela iv repede,
In intelesul clinic; ra'mane insä impotunta functiona15 a art'culat:ei, care pro-
parà terenul pentru invalidizare, daca nu intervin rnetode:e da recuperare func-
tionald.

www.dacoromanica.ro
192 DR. G. BANU

Numeroase afectiuni sunt indicate pentru tratament i redresare


In centrele de recuperare amintite : ankilozele dureroase articulare si
periarticulare de naturä traumatica, localizärile reumatismale la articu-
latiile membrelor si ale coloanei vertebrale, nevritele post-traumatice,
toxice, gutoase, hemiplegiile consecutive emoragfflor cerebrale, impo-
tentele prin atrofii musculare, cicatrice vicioase, etc. etc.
La baza recuperdrii functionale a acestor indivizi invalidizati sau
in pragul invalidizärii, sta aplicarea fizioterapiei. Ea da aproape intot-
deauna bune rezultate, exceptand invalidizàrile incurabile (pierden i de
substanta, sectiuni nervoase nesuturabile, paralizii prin leziuni defini-
tive ale sistemului nervos central). Centrul de recuperare, trebue
aplice o totalitate de mijloace fizioterapeutice : raze infrarosii, kinesi-
terapia, ionizàrile, diatermia, bai de lumina', radioterapie, etc. El trebue
sä fie astfel amenajat incat aceluias bolnav sà i se poatä aplica inteo
singura ;iedinta mai multe tratamente fizioterapice (de exemplu ultra-
violetele impreunä cu faraclizarea, sau infrarosiile Impreund cu ki-
nesiterapia).
Centrele de recuperare functionalä sunt institutii anexate spitale-
lor. Se preconizeaza cate un astfel de centru in fiecare departament. El
trebue sá colaboreze permanent cu diferitele servicii spitalicesti, CIA
corpul medical si cu organizatiile de igiena. Va fi condus de un medic
specializat In fizioterapie.
Un centru de recuperare bine organizat poate asigura tratamentul
a 20 bolnavi pe zi, nu mai multi, deoarece tratamentele fizioterapice ne-
cesita un tiny apreciabil. Considerand in mediu 15 sedinte necesare in-
tr'un an, pe cap de bolnav, un centru poate asigura recuperarea func-
tionalä a 400 subiecti intr'un an.
Centrul de recuperare reduce la minim spitalizarea invalidizatilor
temporari, din cari o bunä parte sunt räniti de räzboi. Sunt indicati
pentru spitalizare numai bolnavii netransportabili i infirmii lipsiti de
f uncIiunile membrelor inferioare.
c. Problema copiiilor infirmi motori
Asistenta copi/u/ui invalidizat iprinteun grad mai mult sau mai
putin pronuntat de infirmitate motoare, prezinta unele particularitati
impune organizäri speciale.
Problema este foarte veche. Evolutia conceptiilor de-a-lungul pe-
rioadelor istorice, pe care am studiat-o in legaturd cu problema infir-
milor motori in general, si-a gasit concretizari caracteristice la capito-
lul copiilor (332).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 193

Istoricii mentioneazg ea la Chaldeeni i Asirieni copiii infirmi erau preci-


pibati din varfuls stancilor, de insisi pärint:d ;:or. In vechea Cartaginä jertfirea
copillor infirmi pare a fi atrat proportii impresionante; o statuie de bronz,
prezen.and pe zeul Kronos, avea mainile aplecate in jos si formänd o concavi-
tate; ,copilul era introdus in interiorul statuii, se rostogolia in concavitatea bra-
telor i cadea de ad inteo präpastie in care ardea foc (332).
La vechii Evrei, dei infantiedul era pedepsit si puterea capului de familie
clestul de nmitata, cand era Insä vorba de copiii infirmi motori acestia erau alun-
gatd, expusi la marginea sosele'or, etc.; credinta cá infirmitatile reprezentau o
pedeapsä divinä pentru intrcaga colectivitate, justifica aceasta atitudine. Un pasaj
al Bibl'ei este caracteristic : Oricine este incarcat cu o tail, nu poate sa se
apropie de altar ; orbul, schiopul, cel cu nasul strivit, precum i cel care are or-
gane i parti in plus, piticii, cocosatii, niciun infirm nu poate, prin apropierea lui,
sa profaneze sanctuarele" (332).
Istoricii primelor tiMpuri ale Greciei ant'ce mentioneazä procedeele carnc-
teristice care sa aplicau in unele regiuni, p:ntru ccpiii infirmi motori. P/utarc
relatcazd urrnätoarele : Cand se n'clstea un copil era dus inteun anumit loc,unie
se adunau Latranii localnici; ei cercetau coplul s', daca acesta era b'ne confor-
mat i viguros, ciadeau porunca sä fe nutiit de cAtre tatäl sau; dacä era insi
,diform sau de constitut:e slabä, il tr:metcau sä fe aruncat in präpasda ve-
c:na muntelui Tayget. Con2eptia continua' Plutarc era urmatoarea : copi-
:111 find .destinat de:a nastere sa fie lips't de forta i sänätate, nu era avan-
tajos nici pentru el nici pentru Stat ca sí fie /4bat scl tret:asccr.
Dacä in primele faze ale istoriei Greciei si in statul spartan dominau
aceste metode de selectiune brutalà, se pare ca' la Atena atitudinea era
mult mai blânclá fatä de copiii infirmi, totul fiind läsat la aprecierea p'ä-
rintilor (333).
Totusi, cugetätori cum a fost Platon, n'au ezitat sä. sustinä necesi-
tatea suprimärii copiilor infirmi spre. a se separa bine copiii care me-
ritä sá fie crescuti, de cei care trebuesc abandonati, va trebui sä se
interzicä printeo lege ca cineva sd mai creased copiii care se nasc di-
formi ((332).
In primele tImpuri dupà internelerea Romei, regäsim ideea de se-
lectiune prin mijloace brutale. llomulus a impus locuitorilor Romei
obligatiunea de a-si creste toti copiii de sex bärbatesc si prima naseutä.
cl n t re fiice; infanticidul era interzis, cu exceptia insä a copiilor care eratt
infirmi sau monstri in momentul nasterii. Mai tärziu, sub Decemviri,
s'a formulat (tabla a IV-a) : copilul monstruos sau diform trebue nea-
pärat sä fe ucis, imediat dupä nastere.
Cuget'dtorii romani n'au ezitat sa adopte acela punct de vedere. Se men-
foneaza urmAtorul pasaj din scrierile lui Seneca (De Beneficiis): Daca iti mor
copiii, mai mult ca'stigi deck plerzi; altadata se credea ea batranul ce ramine
singur pe lume ar fi un nenorocit; dimpotrivä, faptul de a ramane singur li da
mai mul à putere. In continuarea acestor dei, Seneca sustine: Uc dem pe
.cainfi turbati, pe taurii salbateci, pe oile bolnave, de tearnA ca sa nu Infecteze
Dr. G. Bantu. Treat de medicinA sociaIA, Vol. III. 13

www.dacoromanica.ro
194 DR. G. BAND

restul turmei ; copiii, dacd Bunt monstruosi, debili i diformi, trebuesc inrtecati;
aceasta nu Insemneaza furie, ci ratiune, caci trebuesc despdrtite piírtiie Se1.11A-
toase ale poporului de acelea care pot sti le compromitd." (cartea. De ira").
Uneori, la Romani, copiii infirmi erau arsi; alteori aruncati in de-
serturi, päduri, pe malurile Tibrului, etc.
In Evul Mediu, dacä infirmii adulti isi gasiau in parte un refugiu
ca bufoni la Curtile princiare, etc., se pare cd soarta copiilor infirmi era,
din cele mai precare. Asupra acestora se räsfrângea in special super-
stitia cg ar fi incarnatiuni diabolice i deci trebuesc
Mai oainuia si urmätoarea supers it'e : copiul infirm era privit ca unul
care nu apartine mamei lui; cu alte zuvinte, la nastere, o altd mama posedata
de demon ay fj substituit copilul normal, cu propriul ei cop'1, care era infirm;
se credea Pg, In masura In care acest ccpil ir.frm va fi mai maltratat, mama
lui va reveni sä si-1 reja, aducami In sch.mb copilul normal si redandu-1 mamei
adevarate (332)
Chiar reformatorul Luther considera ea' a ucide pe copilul infirm,
era lucru pläcut lui Durnnezeu".
De abia spre finele secolului al XV-lea se inregistreazd unele preo-
cupäri de ameliorarea soartei copiilor infirmi motori. Se intemeiaza in
Portugalia asociatiile numite Mizericordii", care asistau pe orfani si pe
infirmi, indiferent de nationalitate. Ulterior insä, acesti defectivi sunt
din nou läsati in päräsire.
La inceputul secolului al XVIII-lea, se noteazä o realizare intere-
santä in Rusia Mitropolitul Novgorodului intemeiazd in 1707 o insti-
tutie spitaliceescA pentru copiii infirmi, cäreia Tarul Ii asigurä venitu-
rile unei mangstiri. In 1722 s'a infiintat in provincia Baden un spital
pentru tinerii infirmi. In 1780 s'a intemeiat in Danemarca un institut
pentru infirmii tineri, lar in 1823 un institut la Berlin.
J. G. Blbmer, intemeietorul acestei institutii, a precizat : Sfortä-
rile mele sunt indreptate pentru a stabili directive de educatie adaptate
vdrstei i capacitätii individuale a acestor tineri, lucru cu atdt mai ne-
cesar cu cat la ei inteligenta este adesea foarte finä i activr (334).
In 1827 se intemeiazd o institutie pentru copiii infirmi motori, la
Stockholm ; putin dupä aceasta, institutii la Hamburg si la Viena. In
1832 este creatä la Manchen importanta institutie Königliche Baye-
rische Zentralanstalt far Erziehung und Bildung kra,ppelhafter Kinder.
In 1851 si in 1865 se intemeiaza in Anglia cloud' scoli speciale pentru
acesti defertivi : Crippels home and industrial school for girls" la Ma-
rylebone si The national industrialhome" la Kensington. In Italia,
Inca' in 1839, incepuse sä functioneze Institutul ortopedic al profesoru-
lui Ferdinancio Carbonai, in provincia Toscana. In 1872 s'a intp-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 195

meiat la Torino o scoalä speciald pentru copiii rahitici presco1ari, tre-


cuti de varsta la care oasele sunt Inca moi" i deci expusi diformitätilor
definitive. Ulterior s'au intemeiat numeroase institutii pentru copiii cu
infirmitdti motoare : in 1875 la Milano, in 1878 la Genova, in 1879 la
Mantua, in 1882 la Brescia, apoi la Verona, Venetia, Padua, Bolonia
(332).
Asistenta, educatia i formarea profesionald a copiilor infirmi mo-
tori a realizat mari progrese in ultimul timp. In miele tdri existä obli-
ghtivitatea declaratiei celor mai usoare simptome de invalidizare, din
partea medicului scolar. Consecinta acestei dispozitii este dreptul pe
care il are once copil, de a i se asigura asistenta i redresarea (335).
In Danemarca funlioneazä o institutie de stet numita tribunalui. asigura-
ritor contra invaliditiltilor (dei nu este vorba de o institutie de asigurare). Aci
se centralizeaza toate cieclaratiile asupra infirmqät.ilor motoare In special la
cc-pi. Acee4 institutie urmareste ap:icarea integralä a asistentei i tratamentu-
lui, pentru fiecure caz. Actiunea tutelara a inslitutlei nu inceteaza decat in mo-
nientul stabilizàrii situatlei capilului infirm, prin inzadrarea in viata profesio-
nerd sau prin azilare. Tribunalul de asigurare contra invaliditätii are iiati,ud'nea
til;; a platj once sumä e bani necesara asistentei i tratamentului, pentru infirm'i
sub 18 ani. Infirmii, ca i parintii lor, au obligatiunea de a accepta tratamentui
si mastirile ae asistenta si reeducare (335).
In numeroase Vári s'au constituit, prin colaborare intre initiativa
privatd i organele de stat, societati pentru protectia copi/ului infirm
motor.
In Gret-ia functioneazä o astfel de societate, avand drept obiectiv descope-
rirea preco,!.e a tuturor opiilor iriuirmi motori, asigurarea tratamentului, furni-
zarea de aparate, stabilirea centrelor pentru examinare acestor defectivi, crea-
rea centrelor de reeducare (336).
Institutii de mare randement medico-social sunt scolite speciale
pentru copñ infirmi motori. Medicii scolari au obligatiunea de a in-
druma pe toll copiii gdsiti cu.infirmitdti motoare cu prilejul examenu-
lui de inceput de an sco1ar, la aceste scoli speciale. Ad se predä instruc-
tiunea, concomitent cu tratamentul de specialitate.
O astfel de scoalä speciald functioneazd la Milano (scoala Gastano
Negri") (337)
Institutia posed:a : sali de tratament cu raze ultraviolet; salí de mecano-
terapie, cabine radiografice, sali pentru-bandajele gipsate, sala de operatii, ca-
mera pentru copiii ce trebues: retinuti la pat, sala' de gimnastica.
Incaperile destinate scolii sunt toate orientate spre est, perfect ventila 'e
cu o temperaturä interioara ceva mai ridicatà' decat ar fi normal pentru varsta
cop:ilor, dat fiind cá aces,ia sunt in parte imobilizati si deci travaliul lor mug-

www.dacoromanica.ro
196 DR. G. BANU

cular este redus. Mobilierul este astfel construit, inzAt pupitrul i scaunele pot
fiasezate orictind pozitiunea ceo, mai adecuatel naturii infirritáii motorii
fiectirui copil.
Copiii sunt adusi dirn!neata, la scoalg, cu autabuze speciale; seara
sunt recondusi acasä, cu aceleasi vehicule speziale. Instructiunea scolarA are loe
Sig aer liber, in In.reg anotimpul frumos. Orele de instructiune alterneaza Cu
su,pravegherea medicala, tratamentu,l, mecanoterapia i g!mnast:ca medicad.
Se tine seama si de redresarea monad a copilului infirm motor. Cei mai
gray invaliclizati primesc, atasat pe lâng dâriii, eke un consz:olar cu un grad
de invalid:tate redus; un, antrenament fizic si moral, pentru invaliciizatul mai
gray, se stabLeste prin acest con.act permanent cii conscolarul mai favorizat
biologic.

Imensa majaritate a elevilor scolilar speciale pentru


tori pot fi incadrati in campul muncii, consecutiv reeducarii care li se
face. Numeroase scoli au anexate instalatiuni agricole (337).
In Germania, preocupärile s'au indreptat in ultimul timp cu deo-
sebire asupra diagnosticului precoce al malformatiilor si diformitOpor
sugarilor, precum i asupra infirmitätilor consecutive tuberculozei es-
teo-articulare. Se cautä a se instrui practicienii, obstetricienii, pediatrii,
moasele, asistentele sociale i infirmierele de orice categorie, asupra
simptornatologiei malfarmatiilor fizice. Aceastä actiune educatoare este
infaptuita si de organele de Stat si de asistenta parastatalä, prin cursuri
speciale (338).
O faza avansata in asistenta copiilor infirm' motori este realizata
atunci când problema capätä un caracter national. Aceasta este situatia,
In momentul de Ltd, in Statele-Unite, unde prin legea securitätii so-
ciale, guvernul federal este obligat a varsa o suma destul de importanta
(aproape 3 milioane dolari in anul 1937), statelor componente, exclusiv
pentru tratamentul si asistenta copiilor infirmi motori, precum i pentru
prevenirea infirmitätii (339).
Fiecare stat (al confederatiei Statelor-Unite) este obligat a intocmi
un plan anual amänuntit de asistenta a copiilor infirmi motori; acest
plan este cc municat biroului copiilor, care,' dupa aprecierea planului ca
fiind corespunzater programului national de securitate sociala, reparti-
zeaza subvenlia. Evidenta trimestrialä a cazurilor de infirmitäti mo-
toare descoperite este transmisd tot biroului copiilor.
Biroul copilariei este asistat, in actiunea lui in acest domeniu, de
comisiuni speciale : o comisie de consultare pentru asistenta copiilar
imfirmi motori, plus o comisie generala de consultare, compusa din
chirurgi, pediatri, specialisti in ortopedie, asistente sociale si un numar
de persoane cu experienta in asistenta infirmilor motori.
Pentru un program rational de actiune, din partea statului, In pro-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 197

blema asisterrtei copiilor infirmi motori, sunt valabile in general nor-


mele stabfitte in Statele Unite (339) : organizara descoperirii cazurilor,
organizarea centrelor fixe i ambulante de examinare, evidenta pe tara
(registru de stat) a tuturor copiilor infirmi motori din straturile paupere,
otganizarea tratamentului chirurgical si medical in institutiile adecuate,
organizarea distribuirii de aparate, organizarea serviciului social pentru
acesti copii, creares de caminuri pentru copiii infirmi motori, centrali-
zarea fondurilor de asistenta la acest capitol, organizarea colaborarii Cu
organizatiile profesionale in vederea plasärii in munca a acestor defec-
tivi, dupa recuperare.
In Franta, s'a propus crearea centrelor. de tratament pentru
vindecabile ale copildriei. Copiii cu malformatii i cei cu turburari
ale locomotiunii datorite afectiunilor osoase si articulare de domeniul
ortopediei, flu sunt primiti in aceste centre, care raman rezervate co-
piilor cu paralizii consecutive poliomielitei, traumatismelor, toxi-infec-
tiunilor, afectiunilor nervoase centrale, encefalopatiilor (hemiplegii
boala lui Little). 0 parte din copii sunt in tratament ambulatoriu, al tii
stint spitalizati, iar altii in tratament mixt (tratament ambulatoriu in-
trerupt periodic de perioade de spitaliza -e (340).
Institutiuni cu randement medico-social sunt i institutele depar-
tamentale de perfectionare pentru copii, dupa modelul institutului din
Yvetot; copilul infirm motor primeste instructiune scolara, preucenicie,
ucenicie indrumare in campul muncii, dupa capacitätile recu-
perate (311).
colile pentru tinerii infirmi au dat rezultate bune in FraMa. Este
de mentionat scoala din Bordeaux, care primeste copii intre 6-16 ani,
purtätori de infirmitali accidentale sau congenitale si care nu tpot urma
cursurile scolilor primare obisnuite. Copiii sunt adusi dimineata si re-
t.ansportati seara la domiciliu, prin vehicule speciale. Personal medical
.7.i auxiliar in numar suficient este in permanenta atasat scolii. Fiecare
copil primeste, la absolvirea scolii, un certificat medical cuprinzand
toate detaliile de natura a contribui la orientarea profesionald a lui.
In ultimul timp s'au precizat astfel obiectivele pe care trebue sa
le urmareascä once organizare de asistenta' a copiilor infirmi motori
crearea institutiei-tip, reprezentata prin spital (clinica ortopedic5), plus
scoalä, plus ateliere de reeducare profesionala; pregatirea corespunza-
toare a personalului medical auxiliar si de asistenta socialä; clasarea cat
mai rationalä a copiilor dupa ce au cal:Mat gradul de recuperare po-
trivit stàrii lor (332).
Se propone urrnatoarea clasificare : a) cei care au perspectiva de a
se valorifica aproa,pe normal in câmpul m,uncii; b) cei care pot aduce

www.dacoromanica.ro
198 DR. G. BAND

namai un randement economic redus; c) cei ce nu pot lucra decat in


institutii speciale sau la domiciliu sub supravegherea medicald; d) cei
cu infirmitatea atat de avansata si stabilizata, incat trebue sà li se
procure o ocupatiune numai spre a le redresa moralul, dar in nici un
caz o mimed de randement economic.
d. Caracteristici ale organizà'rii asistentei infirmilor motori in citeva
Considerand asistenta infirmului motor In totalitatea ei (toate gru-
pele de vasta), se degaja un nurnär de caracteristici pentru cateva tart.
In Statele-Unite, factorul principal pentru descoperirea cazurilor de
infirmitate motoare este sora de ocrotire, iar factorul principal pentru
aplicarea asistentei este consiliera medico-sociald (medical social wor-
ker). Asistenta este multilaterald : instructie, educatie fizica, tratament
curativ, orientare profesionalä, plasament (342).
Instituliile mai raspandite pentru infirmii motori sunt : clinici or-
tc pedice, spitale pentru convalescentii infirmitatilor motoare, scoli spe-
ciale pentru infirmi i numeroase instittrtii de reeducare prolesionalä
functionand sub auspiciile lui Rehabilitation service" (343).
Infir.nul este scos de sub asistentd numai dupd ce ?i-a getsit o muncii re-
tribuitd a^omodat ei timp de minimum doi ani. In majoritatea oras_lor in-
frmii motori svnt folositi la abunarea, prelucrarea $i vinderea oblectelor uzate;
ma mult de 15.000 infirmi lucrau. in 1931, in atelierele unde se transformau
aceste
0 forma de asistenta a infirmilor motori este si procurarea de lucru
la domicilin, mai ales infirmilor gravi. In New-York aceasta asistenta
este organizata de Institute for the crippled and disabled".
In Franta sunt de notat : un serviciu special pentru infirmii mo-
tori, care functioneaza pe langd clinica neurologica dela Salpétrière
numeroase ateliere de ortopedie motoare. 0 parte din asistenta infirmi-
lor motori este infaptuita gratie asociatiei Les amis des récupérés",
care a orgarizat descoperirea acestor defectivi, echiparea lor cu aparate
ortopedice, readaptarea la munca i profilaxia infirmitatilor.
In Belgia nu s'a introdus incä obligativitatea declararii infirmilor
motori. Asistenta lor este efectuatä de comune, cu ajutorul fondului in-
ter-comunal, precum si de asociatii particulare (Rotary Club, care pose:lä
o comisie speciala pentru infirmii motori). Dela 1 Decembrie 1928 s'a
constituit, pe lângä Ministerul Muncii, fondul special pentru infirmii
motori (344).
Din acest fond, Ministerul plateste pentru invaliditatea suta la sutd
alocaVe anual de 2250 franci. Beneficiazd de o alocat=e, in raport Cu gradul in-
toate invaliditatile dela 30% In sus.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA, SOCIALA
199

FuncticneE,z5 mari institute provinciale pentru educatia infirmilor motori,


La Bruxelles, Charleroi, Liége, etc. O ferma-scoalä functioneazä la Waterloo.
Ca 6rganizatie pe tara, s'a constituit Fédération nationale des invalides du
travail et de la pa:x" (176).
In Germania, ,profilaxia infirmitatilor motoare cade in sarcina cir-
cumscriptiiior urbane si rurale, al cäror organ medico-social este ofi-
cul In ce priveste internarea, costul ei este suportat de orga-
nele de asistenta' provinciale. Reamintim douä caracteristici ale asis-
tentei infirmilor motori in Germania: obligativitatea declararii acestor
defectivi i functionarea dispensarelor pentru infirmii motori (gratie
acestor institutii numarul infirmilor internati in institutiile inchise a
sLazut mult). In fine, un progres important a fost realizat prin anga-
jarea specialistilor in ortopedie full-time"; un astfel de specialist, care
nu face clientela privatä, deserveste mai multe oficii sanitare (345).
Rolul statului este preponderent. Din 1464 institutii pentru in-
firmii motori care functionau in Germania in anul 1938, un numar de
1165 erau intretinute de stat.
2. Orbii
a. Privire istorica
Orbii reprezinta categoria de defectivi pentru care preocupArile
s'au manifestat din cele mai vechi timpuri. Este fapt notoriu cá in
antichitate unii orbi se bucurau de o veneratie deosebita, gratie supe-
rioritatii lor intelectuale. Se pare de altfel cà lipsa totalä de perceptie
a lumii exterioare i introspectiunea dusa la extrem, favorizeazä un
anumit grad de desvoltare a facultatilor spirituale.
Istoria antia si mi ologia au transmis numele unor orbi Horner,
Regele Oecip, Apiu Claudiu. Pentru timpurile moderne sunt de mentcnat Ga-
lileu, Milton, muzicienii Bach, Hqndel, etc.
Se pare ca o asistenta pentru orbi s'a manifestat atät in China cat
In India, cu milenii in urma. In India multi orbi erau considerati
ca transmitlitori ai traditiilor orale religioase i ai faptelor istorice. Se
noteazá .preocupäri pentru asistenta orbilor i in Egipt, iar la vechii
Evrei orbii serviau ca si la Indieni ca transmitätori orali, gratie
memoriei lor desvoltate, ai riturilor, legilor, legendelor, din generatie
In generatie (346).
In vechea Atena, mai ales in epoca lui Pericle, se edictaserd norme
pentru asistenta orbilor; ei primiau 2-3 oboli pe zi. In vechea Roma,
insa, orbii erau total neglijati i träiau din cersit.
In Evul Mediu iau nastere un numar de institutii pentru asistenta

www.dacoromanica.ro
200 DR. G. BANU

orbilor; in Italia spitalul Sf. Nicolae din Vicenza, In Germania spitalul


Memmingen, in Anglia Elsing-Hospital din Londra. In Franta se con-
stitue o asociatie puternica pentru sprijinirea orbilor : Congrégation
ei maison des trois cents"; sub Regele Ludovic eel Sfânt aceastà Con-
gregatie inlerneiaz5 institutia cu important rol istoric Höpital des
quinze-vingt aveugles". Corporatii pentru sprijinirea orbilor (confra-
ternitäti) au functionat si in Spania, Italia si Germania, in rästimpql
Evului Mediu.
O perioadä in2portantä in evolutia asistentei pentru orbi este se-
colul al XVIII-lea. In 1784 Valentin Hafty intemeiaza la Paris Institut
national les aveugles". Dupd modelul acestei creatiuni si tot gratie luì
Va/entin Haiiy se intemeiazA institute pentru orbi la Berlin i Peters-
burg. Acest promotor a scris si o importantà lucrare : Essai sur l'édu-
caten des aveugles". Sub inriurirea lui se afirmä", in mai multe Vdri
europene, la finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al
XIX-lea, inceputuri de reeducare a orbilor (347).
In Austria, un fruta a.1 pedagogiei, Johann Wilhelm Klein (1765-1813),
cautä s'a' puna bazele mune:: manual° si a invätämäntu:ui prin intuitie, pentru
orbi. Tot In Au-str'a, profesorul Alexandru Mell (1850-1931) organizeazacoLoni
de vard specia/e pentru orbi, lar incadrarea acestor defectivi In muncile agri-
cole c,apä avAnt.
In Statele-Unite promotoru: organ:zarii asistentei orbilor a fost Samuel
Gradley Howe (1801-1876), Inteme:etoru: institutului Perkins din Boston, ekel
mai perfectionat institut pentru reeducarea orbilor, din toatà lumea. Ulterior,
s'a cäutat in Statelc-Unite sä se dan o a.tied de pregatire intelectuaa
profesionalä orbi:or, incclt ei sd se apropie cílt mai mult, in campu/ muncii pro-
duc,ive, de randementul iniividu1wi norma/.

In decursul secolului al XIX-lea se realizeaza unul din elementele


cele mai importante pentru asistenta si reeducarea orbilor : metodele
de. citit i scris. Incä Wilhelm Klein, la Viena, fkuse primele incercari
cu litere in relief. Ulterior, un autor francez, Charles Barbier, a com-
pus un alfabet constituit din puncte in relief. DesdvArsirea metodei a
fost realizatii insA de Louis Braille (1809-1852), elev la Institution
nationale des jeunes aveugles", din Paris.
Braille a luat ca bazä a alfabetului, numai trei puncte reliefate In Inäl-
time si doug puncte in lätime; prin combinatia In diferite feluri a acestor puncte
se obt:n l'terele alfabetului. Acesta este sisternul de scriere Braille, astazi uni-
versal utilizat, atät pentru litre, c5.t i pentru cifre notäri muzicale. Scrisui
se efectuiazä, cu ajutorul unui creion putin ascutit sau a unui stilet de lema,
pe- härtie speciala, spicatä .pe tablete cl- metal care a-u presate In relief nega-
tiv punctele alcätuitoare ale literelor alfabatului
Un autor american, F. Hall, a canstruit o masinä de scris pentru orbi,
cu ajutorul cäreia un astfel de defectiv poate scri 10-15 pagini pe orä (347).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 201

Ctitul, pentru orbi, decurge grin pipairea puncte'or-litere In relief, cu


ujutorul dexurilor oelor douä indexul drept ,ciie§te", ir indexul stang
,,tine randul". Un orb poate citi astiel 20-30 pag:ni pe ora.
b. Principii pentru asistenta orbilor
Astäzi avem norme precise pentru a decide dacä un individ cu
deficientd a vederii inträ inteadevdr in cdmpul asistentei. Orbul so-
cia/ nu se a coperd intotdeauna cu orbul in intelesul strict medical.
In inteles medical, orbire insemneazd lipsa permanentd i com-
plectä a oricdrei perceptll luminoase, la arnandoi ochii, pe cdnd
orbul 'social sau profesional poate sd fie in posesiunea unui rest de
perceptie luminoasä, dar dacä acest rest nu-i este suficient pentru a
exercita o profesiune ce necesitd utilizarea simtului väzului, trebue
considerat tot ca defectiv (348). Dupä alti autori, orbul social este cel care
pierdut vederea in asa grad, incät nu poate citi nici cu a jutorul
miiloacelor de corectare opted, chiar dupä o suficientd acomodare
dela o maximd. apropiere. Se poate stabili, practic, un prag In josid
cdruia incepe notiunea de orbire in intelesul economico-social : 1/60
dm vederea normalä, adicä imposibilitatea de a recunoaste degetele pe
fond otscar, la o luminä suficientd si la depärtare de 1 metru (349).
In anul 1926 Ministerul de interne din Germania a elaborat urmä-
toarele directive pentru evaluarea practicä a orbirii: deosebit de orbii
totali, vor fi socotiti ca orbi i acei subiecti a cdror acuitate vizuald
centrald oscileazd intre 1/25 si 1/50 din acuitatea normald. Uneori vor
trebui sd fie socotiti ca ozbi i indivizi cu o acuitate vizualä deasupra
acestui prag, dacä prezintd, pe langä scdderea vederii, si o reducere
mare a cämpului vizual, asa cum se intdmplä in atrofia nervului optic,
glaucom, deslipirea retinei i in hemianopsii (348).
Cu pri:ejul recensämäntului infirmilor din Germania, care s'a
efectuat in 1925-1926, notiunea orb" a fost astfel precizatd: subiectii
total orbi, plus acele pensoane al cdror rest de perceptie vizuald este
atdt de redus incdt nici cu ajutorul ochelarilor perfect acomodati nu
mai pot s'd se orienteze inteun loe 'And atunci necunoscut ,pentru ei.
S'a mentinut i norma: imposibilitatea de a distinge degetele pe fond
ebscur, la distantä de 1 metru (348).
Asistenta orbilor este astäzi cu deosebire constructiva. Majoritatea
acestor defectivi sunt instruiti i educati profesional in asa fel Mat
sd se poatd incadra ca elemente utile economiei colectivitätii. Baza
reeclucdrii suplinirea simtului absent (viziunea) prin intensificarea

www.dacoromanica.ro
202 DR. G. BANU

functionalii a celorlalte simturi (auzul, gustul, mirosul, tactul, acesta


din urmd cuprinzänd tactul intern, adicd senzatia la temperaturk pre-
siune i durere, i tactul extern, adicd senzatia care orienteazg asupra
pozitiei, fortei si a miscärilor). Reeducarea orbului utilizeazä la maxim
functiunea fibrelor de asociatie din creer, care sintetizeazd diferitele
perceptii superioare, combinându-le in notiuni.
Practic, este important uneori a deosebi intre: a. defectivii precoci ai vä-
zului acreä cei care si-au pierdut vedarea inainte de a implini 5 ani; b. dete-
Lvii tardivi. Orbii precoz.] nu posed5 nici eel mai mic rudiment de memorie a
culorilor, pe cänd orbii tarciivi prezintä frecvente visuri opt'ce", reprezeritäri
ale memoriei culorilor si nuantelor, care le creazä uneori o adeväratà stare de
euforie influentandu-le favorabl moralul.
Este gresità pärerea cä orbii ar poseda simtul auditiv i cel tactil
mai bine de.svoltate decAt la indivizii normal". Numai gratie exercitiu-
lui i atentiei incordate ei parvin sd-si perfectioneze aceste simturi su-
plinitoare ale vdzului.
O caracterist.cä a orbilor este Oimtu/ obstaco/e/or, riumit Inca si al sa-
selea simt sau simtul X: orbul pres!mte cand ii stä in cae un perete, un gard,
un obstacol in general, si-1 evità dela o apreciabqd dis.antä. Acest simt al ob-
stacolé_or este intcrisificat prin eäldurk usedciune si intunecime a mediului
fizic ambiant. Este insä redus prin frig si umezealä.
Din tuate elementele care contribue la reeducarea orbului, simtul
tactil rämäne cel mai important. Este de remarcat cä, pe când simtul
vederii actioneazä mai mult analitic (dupg o rapidd sesizare a imaginei
integrale, vazul de abia se adânceste in controlul detaliilor), simtul
tactil actioneazä cu deosebire sintetic : detaliile sunt repede reunite, pe
cale psihicä, in notiunea de ansamblu.
O caracteristic6 ps,ihicä a orbilor este memoria lor bunä. Faptul
se explicä prin fireasca concentrare in interior, introspectiunea dusd
la extrem, si de aceea transmitätorii vechilor opere poetice, rapsozii
mentionati de istorie, erau adesea orbi.
Un mgre desavantaj al orbului este lipsa de autocontrol si de auto-
educatie, in ce priveste in special tinuta exterioarä i igiena corpo-
ralä. Ei nu pot deprinde normele corespunzAtoare, din cauza lipsei de
perceptie a realitätilor din ambiantä. Din punctul de vedere medico-
social, desavantajul este mare mai ales la copii.
La orbij precoei se constat5: unele obiceiuri resping5toare, mfiini si pi-
cioare ba ansate, tinutä defectuoasä a capului i trunchiului, aners neindemâna-
tez, redoare anonmal5; unii orbi prezintä, ca i degeneratii min.ali, bulimie
(alimentatie in exces).
Toate acestea consatue mari impedimente In calee reeducArii .Tsi de aceea

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 203

se recomannä ea redresarea medico-sociald a orbu/ui sti inceapa din varsta pre-


scolard, in instituWe speciale, nu in familie, unde defectele adeseori se exa-
gereaza prin neatentie i incompetentä d:n partea anturajului.
Amintita actiune suplinitoare din partea simturilor rämase cu in-
tegritate functionalä, ca i facultatea de sintetizare din partea centri-
lor cerebrali, inggdue o reeducare destul de intensd a orbului. Inca-
drarea lui in viata economicä este principial posibild oricând, iar in
ce priveste instructiunea generan* s'a putut spune cà odatä cu inven-
tarea alfabetului Braille, orbii si-au putut insusi tot ceeace cultura
pune la indemana omului" (350).
Consideränd importanta simtului tactil, se recomandd ca educa-
tia acestui simt sá inceapä ca mai de timpuriu. Orbul trebue pus In
contact cu variate obiecte cdrora s'a' le pre-cizeze greutatea, forma, rugo-
zitätile, etc. Trebuesc evitate munci manuale grele, tocmai, pentru a se
mentine finetea functionald a pipäitului.
Pentru orbii de varstä prescolara, me oda Montessori, ca si pentru pre-
scolarii normali, poate da rezultate bune. Diferitele corpuri geometrice servesc
intuiVei orbilor, ca si normalilor, iar o serie de cuburi speciale care au pe una
din fetele lor pun,cte in relief, permit copilului sa" invete caiculul aritmetic Cu
relativa facilitate.
In ultimul timp s'au perfectionat metode care ingadue invätarea desem-
nuitti geometric si industrial, de catre tinerii orbd. O orrdanant5 ministerial, in
Italia, din 27 Iunie 1934, precizeaza: desemnul trebue pentru copilul orb
aceeas importantä ca pentru normali; in regu'a generan", diferentelor de cu-
loare li se vor substitui diferente de relief, inältime, gros"me, etc., cu alte cu-
vinte perceptiile pe care le ingadue simtul tactil si muscu:ar. La orbi, desemnul
va fi precedat de exercit'i de 'construct:e cu plastiliná, sama, etc. Prec/area de-
semnului tehnic in scolile de orbi de diferite grade a deschis largi
de utilizare in ca'mpu/ muncii, acestor defectivi, in u/timul timp (351).
Alt simt a cgrui educare este foarte importantä pentru orbi, este
auzul. Cu ajutorul lui crbul se orienteazd in spatiu, uneori in mod per-
fect. Igienei urechii trebue sä i se acorde o atentie deosebitä.
O serie de norme au fost formulate, de pedagogi i igienisti, pen-
tru educatia elementard a copiilor orbi (352),
Copilul orb trebue invatat sá mearga singur, la aceeas varsta la care sunt
educati in aceasta privintä si copiii cu vederea normal& Trebue evitat Cal mai
mult imobilitatea cop:lului; irobuesc folosite toate ocaziunile care il fac sa um-
ble, s'a execute m:seari variate, s'A sé imbrace i desbrace singur, etc.
Copilul orb trebue cat mai mult plimbat, pentru a i se da multiple pri-
lejuri de contact cu med'ul exterior.
Vorbirea in fata lui trebue sa decurgä cu muitä atentiune, deoatece per-
ceptia i intiparirea cuvinte or, si e notiunilor corespunzatoare, surd mult mal
profunde la el clecrat la copilul normal.

www.dacoromanica.ro
204 DR. G. BANU

Perfectionarea metodelor de instructiune teoretica si de pregatire


profesionala pentru orbi a fault ca numeroase profesiuni sa fie acce-
sibile astazi acestei categorii de defectivi. In Germania s'a intocmit o
listä de 218 profesiuni i ramuri de profesiuni pentru orbi (353).
Profesiunile cele mai frecvent imbrati.7,ate de catre orbi ar fi :
studii academice, profesor la scolile de orbi, masajul, telefonia, functia
de arhivar, diferite munci industriale, apoi impletitul scaunelor, al
ccsurilor, conrectionarea periilor.
In general, rma'n indicati astazi pentru azilare numai orbii
relativ putini care nu se pot deloc afirma in camipul muncii, pre-
cum i orbii batrani (353).
Bine inte:es, in majoritatea cazurilor, la orbii meseriasi mai ales.
munca nu FC poate wlorifica eccnornic pe acela plan ca munca indi-
vidului valid. Institutiile de asistenta au indatorirea de a procura anu-
mite inlesniri pentru cumpararea materiei prime, plasarea obiectelor
lucrate de orbi, etc. Munca acestor defectivi trebue sa se desfásoare
In conexiune stransa cu institutele si organismele de asistenta. Atelie-
rele pentr.t orbi, incadrate in institutele *speciale, au dat pretutindeni
rezultate borne. Un util sistem de asistenta este si cel caree constä in
plasaiea orbului in muncile agricole, meseria pe care a invätat-o ra-
ma/And compleeze sursele de existentä in timpul iernii (354).
O categorie de profesiunl in care s'au putut valorifica orbii sunt
cele in legatura cu cxercitarea artei muzicale.
Este gresitä pärcrea cil orb!' ar fi Inzestrati Cu un ain't muzical particular.
In muzicA 4e pot af:rma numai ace" crbi c,are posedä, ca si o parte ciin
normali, o do`atie Irindscuiä pmtru arta ca'ntuiui.
Orbii se valorificd Insä bine ca organist', In corurile bisericesti. Apoi ca
acordori de p:ano. In sco:ile de acordori din Germania functionau, fin 1927, 6
profesori orbi.

In multe tari conteaza, ca o profesiune inclicata pentru orbi, ma-


sajul.
Se pare cä In China si in Japonia masajul este aproape exclusiv rezervat
acestor defectivi. Dupä räzboiul mondial trecut, si In tarile europene multi orbi
d n fázbolu au imbrätisat aceastä meserie. Este Insä de remarcat ca randemen-
tu:, In ultirnä analizä, rämäne permanent inferior celui el maseurilor valizi.
In ultimul timp s'a cautat sa se utilizeze orbii in numar relativ
important, ca arhivari la autoritati; randementul lor ramane insa par-
tial (pot coase dosarele, lipi actele, etc., numai daca actele au fast in
prealabil aranjate in ordinea cuvenitä, de catre altcineva).
Un numar de orbi pot fi folositi ca telefonisti.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 205

Dat fiind cà instalatiile centralelor telefonice moderne folosesc de prefe-


rintd semnale luminoase, orlo'i nu pot fi utilizati Occdt hi centraleie mici, unde
fi4e1e telefonice poi, fi mAnuite dupà nuantele de sunet.
Intr'o anumitd mdsurd orbii pot sd se dedea dactilografiei.
Dar 41 aci randementul lor este limitat, deoarece au nevoe de inrcgistrarea
prealabil5 la dictafon sau par:ograf, precum si de un al. iunctionar care F4
revad5 textul scr's la man5.. Numai cânc; dact lograful cib cste in stare
säi concee.pä textele, de exemp:u in cal:tate de corc,poncl'nt la o introprind..re
randernentul ski este mai apreciabil, deoa ace atune: el es1 e intrad.viir e:abo-
rator ; recitirea textu:ui scris este fácutti de un functionar in subordrne.

S'a pus si problema reeducdrii orbilor care au avut o profesiune bine


dcf:nitd, inainte de a orbi. In gene-al, dacci reliin la meseria antcrioara,
randementul este intotdeauna mi sedzut, iar de multe ori nu mai pot
linb-dtisa de loe ocupat:unea ce au avut-o. Fac exceptie profesiunile
agricole. Dintre agricultorii din Sile.zia rdmasi crbi de pe urma
gilor de rdzboi (rdzboiul 1914-18), o terne si-au putut continua cu
randement integral, ocupatiunea agricold. In general de altfel, educa-
rea orbului In vederea profesiunilor agrIcole dd cele mai bune rezul-
tate; in Anglia s'a consacrat un vast teren, langd Lon_lra, pentru edu-
carea agricold a orbilor; s'a constituit chiar o asociatie a grddinarilor
oroi.
Var.ate ocupatiuni agricole sunt indica'e pentru aceti defectivi: culti-
varea legumelor, hort'cultura, ciesteica pil,arilor, a animale'or m'e', a vitt.lor,
apicultura, sllvIcultura, etc. In generel orbu/ e tre q- cicria muneilor agrieole
rett, ete a subveni sin gur nevoilor n ateriale ale familei (S54).
Un numär important de orbi s'au putut valorifica in profesitinile
intelectual°. In Germania functioneazd, ca instituti: de 'snvdtdmânt su-
perior peni-ru acesti defectivi, institutul din Marbuq; precum si liccele
d'n Bergedorf si Braunschweig. Se mentioncazd, in mai toatetdrile, pri-
fesori universitari, teologi, juristi, etc. preci m si functic.nari superlori,
orbi.
Se pare cd, spre deosebire de muncile agricole, ocupatiunile de
muncltori industrian calificati nu ar fi indicate, decat pentru orbii
vigurosi, tenaci i cu solidd ipregdtire profesionald.
O statistic5 alcàtu:tä la Perlin In anul 1924, asupra unui numir de 800
orbi care lucrau in industrii, a ariltaf. el 37.5% din ei roo ocupat in indus-
trille metalurg:ce, 2% In industria chirnieä, 3,37% In papetilirie, 063% in in-
dustr'a lemnu:ui, 8% in industria al'inentarà, 4% in industria textilä si a ira-
bracämintei, 1% In artele grafice (354).

www.dacoromanica.ro
DR. G. BANU
206

c. Institutii qi organizare comparara


Putem clasifica astfel institutiile pentru asistenta orbilor: a. insti-
tutii de educare si formatiune profesionald a copiilor orbi de varstd
scolard; b. institutii pentru orbii de varstä prescolard; c. institutii
ateliere pentru educarea profesionald a orbilor adulti ; d. azile de orbi,
pentru cei deveniti total incapabili de un randement in campul muncii
(355).
In ce priveste asistenta orlailor din räzboiu, se prezintä unele laturi
speciale de organizare, asupra cdrora vom reveni.
colile speciale pentru orbi au inceput a fi create mai ales dujaa"
congresul german al profesorilor pentru orbi, care a avut loc in 1879.
Ränd la acea dan:, aproape in mod constant, educatia orbilor decurgea
impreund Cu a surdomutilor (asa cum se obisnueste incd i astäzi, In-
t'un numdr de instituté numite medico-pedagogice); amintitul congres
a atras atentia asupra marilor dificultdti care rezultd din reunirea
orbilor cu a surdo-mutilor, netindndu-se seama de diferentierile psi-
hice si fizice intre aceste cloud categorii de defectivi. Cel mult se ad-
mite pe alocuri ca, inteo institutie de prorportii mari, sà functioneze sec-
tiuni speciale, separate, pentru cele doud categorii (acesta este sistemul
care ddinuieste incil la Weimar, airich, Varsovia, Stockholm, precum
si in institutele medico-pedagogice din România). Din punctul de ve-
dere medico-social, singura indicatd rdmâne insä scoala speciald pen-
tru orbi (354).
Uneori scoala pentru onbi este anexatá la o clinica oftalmologica. As fel
de reuniri de institutii se afla la Paris, Praga Laus.atme, Niirnber,g. S'sternul nu
este insa indicat. S'a spus chiar : A reuni clinica oftalmologica cu o institutie
pentru orbi, este acelas lucru cu amenajarea unui spital pe terenul
(354).

Personalul didactic al scolilor pentru orbi trebue sä poseadd o


pregätire speciald. In unele tdri existä scoli normale anume pentru
preg.ätirea Peisonalului didactic pentru orbi, de exemplu in Germania
scolile din Steglitz si Chemnitz.
In ce priveste amenajarea scolilor pentru copiii orbi, se recomandä
in primul ränd ca ele sä disipund de cät mai numeroase modele ale
obiectelor de uz zilnic; cu ajutorul lor copilul este deprins din vreme
sà perceapd realitdtile din mediul ambiant.
Toate ob'ectele trebue sa. fie decompozabile, chiar in pArti cat mai miel.
Aceasta dn caliza ea' amanuntele pe care prescolarul si scolarul normal le se-
sizeaza rara' dificultate, orbului Ii trebuesc predate repetat i sistematic, pana'
ce si le insu7e. te.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 207

legdturd Cu folosirea alfabetului Braille, cu ajutorul caruia imensa


majoritate a orbilor pot sä-si insuseascä nainimul de eunos.inte necesar, tre-
buesc retinute unmätoarele amänunte de aplicare: distanta intre punctele in
relief, va fi as.fel 'Meat sä depäseasca pragul de sensibiiitate tactilä a pulpei
digitale, cAci numai astfel orbul va percepe oränduirea i semnificatia punc-
telor din a egior aranjare rezulä literile; punctele sä nu fie prea mici, oar
nici de mgrime exageratä, 'cad pulpa digitaid trebue sá sesizeze concomitimt
toate punctele unei litere; t:nändu-se seama de aceste reguli, orbul paate citi
un timp indelungat, färä ea sirntul tactil sà prezinte semne de obosealà.
In Statele-Unite, in scopul de a pastra copilul orb inteo ambianta
normala, s'a preconizat ca instructiunea acestor defectivi sà aibd loe
In co1i1e primare obisnuite; urmeazd ca numai instruirea specialä
se facà separat, in ore suplimentare (de exemplu invatarea cititului
si a scrisului). Metoda prezinta insa mari dificultdti in practica.
Pentru orbii tardivi, instruirea este mult mai dificild deck pentru
cei ,precoci. In Germania functioneazä scoli pentru aceastä categorie,
la Königswusterhausen langä Berlin si la Wernigerode in muntii Harz
(354). In Anglia s'a aplicat sistemul profesorilor special angajati pentru
domiciliu (home-teachers), elemente cu deosebitä pregatire teoretica,
tehnica i prolesionalä, care viziteaza acasa pe orbii tardivi i Ii in-
struesc, fäcandu-le educatia profesionalä; in anul 1927 functionau 209
astfel de profesori, din care 144 orbi.
Multe din scolile de orbi au anexate ate/ierele speciale pentru edu-
carea lor profesionala.
Azilul pentru orbi este o institutie care isi gaseste tot mai putina
justificare medico-sociala, in mäsura "i'n care progreseazä metodele de
instruire i reeducare a acestor defectivi. Se cautä astäzi sa se evite
azilarea orbului, pe cat posilail, renuntandu-se la acest sistem chiar
cand orbul ramane mult sub randementul ecommic al individului nor-
mal. Dei cu o ca,pacitate de muncd redusa, orbul trebue folosit.
Diferitele tari au cautat sa creeze institutii cat mai adecuate sco-
purilor urmarite de asistenta orbilor, uneori ajungandu-se la realizari
perfectionate.
In Germania asistenta orbilor a facut progrese, mai ales in ulti-
mele decenii. Deosebit de cele 24 mari institutii, care cuprind scoli
sectiuni pentru formarea profesionala, mai existä numeroase insti-
tutii mai mici. Inca prin legea din 7 August 1911 a fost introdusa
obligativitatea scolaritätii pentru toti copiii orbi care au implinit 6 ani.
In 1936 s'au precizat normele cursurilor i examenelor pentru corpul
didactic al scolilor de orbi, lar amintitul institut din Berlin-Steglitz
a devenit ccala normalä superioara pentru intregul Reich, in ce pri-
veste pregatIrea acestui Corp didactic (356).

www.dacoromanica.ro
208 DR. G. BAND

Alte real:zari in'eresante trebue mentionate:


Librärii speciale pentru orbi (Le:pzig Deutsche Zentralbticherei ftir
Bl:nde; Hamburg Zentralbilcherei ftir Blinde; Marburg Biindenhoch-
schulbtichorei).
Organizatii de tinerct orb ; astfel s'a intemeiat palcu: B din H:tlerjugend,
care face educatia Lzica i profesional a membrilor orbi.
0 mare desvoltare a luat in Germania organizarea asistentei con-
structive pentru orbi, mergand adesea panä la autoajutorare pe baza
de mutualitate. Se urmareste, cu alte cuvinte, micsor2.rea la extrem
a situatiei de dependenta i limitarea apelului la asistenta publica.
Inca in 1892 se constituise Asoc'at:a orbilor de limbd germana', pe baza
pr'nciplului autoajutorar:i. In 1912 a luat nastere Asociatia pentru asís enta
orbilor din Germania, care s'a ocupat de defect:vii care scapa investigatiilor ()fi-
e ascc at'e editeaza rcvista Die Blindenwelt". Cuprinde 23 or-
gan:zatii provinciale, cu un total de 15.000 membri In anul 1937.
In 1914 a fost meat cam:nul de Intrcmare i instructie pentru orbii de
d n B:nz (Titigen), iar in 1915 caminul de intrcmare i instruct:e pen-
tru orbii d:n vreme de pace, instalat la Wern:gerode (356).
Importante sunt asociatiile pro fesionale de orbi. Astf el, functio-
neaza Asoriatia titratilor orbi germani, cu sediul la Marburg; posedä
b:blioteca universitarä, un institut de invatamant superior si altul de
orientare profesionalä.
In 1935 s'a constituit Asociatia meseriasilor orbi germani, in care
intra atat meseriasii cat si intreprinderile care utilizeaza orbi ; organi-
zatia este subordonatä Ministerului muncii i celui al Economiei na-
tionale.
Pentru muz,zienii orbi s'a constituit un ,Oficiu de concerte de orbi", in-
corporat in Camera muz'cala' a Reichului.
La Drezda functioneaza Ceit.ra/a pentru ajutorarea orbi/or, care procura
unelte i mas.ni acestor defectivi, incadrandu-i in campul
In Anglia, asistenta pentru orbi este data de autoritatile locale
(nu centrale) si de organizatiile de initiativä privata: Legea Blind
pt-rsons act" din 1920 si legea administratiei locale din 1929 guver-
neaz5 regimul acestui capitol al asistentei; subventia acordata de Mi-
nisterul sanatatii se imparte anual celor 146 consilii de comitet si de
orase. Reamintim, ca realizare interesanta, profesorul specialist, home
teacher, care face educatia generala i profesionald a orbilor la do-
miciliu (357).
Si in Anglia au luat mare extensiune libräriile pentru orbi : Libraria
nat'onala' a orbilor" tpareste 200.000 volume anual.
In n 35 functicnau 150 asoc'atii de aHstenta pentru orbi si 59 mar( ate-
iiere de lectiucare profesionala.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 209.

Statisti?? relativ recente au arätat ca numärul orbilor este in crestere, In


special al orbilor tardivi, deci de varstä ina:ntatg. De unde in 1919, din totalul
orbilor, 39,2% aveau vársta 50-70 ani si 19,2% peste 70 ani, in 1936 propartiile
respective au crescut la 39,3% si 33,2%. Aceasta a fa-cut sa se dea o mai mare
extensiune mij:oace:or financiare la capitolul asistentei orbilor; in 1934-1935
numai autoritati:e locale (nesocotind subvent'a Statului i mijloacele procurate
de initiativa particularà) au cheltuit 1 milion lire la acest capitol (358).

Este de relevat organizarea unitara pe Ora. Functioneaza The


advisory committee on the welfare of the blind", comitet central cum-
pus din reprezentantii tuturor autoritatilor municipale si din persona-
litatile competente numite de Ministerul .sänätätii. Acest comitet, pe
länga asistenta propriu zisä, indeplineste actiune eugenica, preintam-
pinand In 1:mita posibilului transmiterea ereditara a unora din afec-
tiunile oculare. O subcomisiune speciala se ocupä de organizarea muncii
orbilor. Functioneazd si un birou central pentru desfacerea obiectelor
confectionate de orbi (Central marketing board") (359).
In Balgia asistenta defectivilor vederii este realizatä pe baza de
mutualitate intercomunald 060).
Priu amendamentul din 14 Martie 1876, la legea domiciliului de ajutor,
cheltueli:e de intretinere i educatie a orbilor releva de fondul comun provin-
cial. S'a cdutat, cu alte cuvinte, considerand importanta fondurilor care tre-
buesc investite, sä se realizeze o mutualita.e intre organizatii:e comuna:e, lo-
calitatile mai bogate contribuinci la subventionarea celor sArace.
Tendinta de centralizare a asistentei pe tara s'a concretizat In
1925, prin constituirea comitetului consultativ permanent pentru orbi.
Initiativa privata a adus contributiuni importante, prin cele doua
organizatiuni : L'aveugle" i L'oeuvre nationale des aveugles" (de re-
marcat cá aceasta din urrna organizatie este condusa exclusiv de orbi,
luand astfel caracterul de auto-ajutorare).
In Belgia o bung parte din marile institutii de instructiune si reeducare
profesionalä sunt comune orbilor i surdo-muti:or. Sunt de mentionat: Institut
royal dcs sourds-muets et aveugles, Bruxelles; Institut royal des sourdes-muettes
et aveugles, Bruges. Alte mari institutii functioneaz5 la Liége, Maeseyck, Ghlin
060)

In Franta s'au desvoltat, alaturi de institutiile pentru instructiu-


nea scolara a orbilor, organismele de asistenta propriu zisa si de for-
matiune pr ofesionalä. Se pot mentiona : Société des ateliers d'a-
veugles", intemeiata In 1881 si având un magazin de desfacere la Pa-
ris ; importanta organizatie Association Valentin Haily" ; Phare
France". In anul 1938 functionau 31 qcoli sbeciale pentru copiii
Dr. G. Emu. Treat de medicing soda.% Voa.
14

www.dacoromanica.ro
DR. G. BANU
210

aciolescentii orbi, din care cea mai importanta este Institution natio-
nale des jeunes aveugles" (361).
Asistenta propriu zisa este realizata, printeo organizare centrald,
de Société nationale d'assistance aux aveugles", intemeiatä Inca' in

Franta posecia una d!n cele mai mari biblioteci pentru orbi. Biblioteca
Braille a Asociatiei Valentin Haiiy" avea in 1938, numai In sectiunea literard,
120.000 vo:ume. S'a adoptat mäsura, foarte utilà, de a se expedia volumele la
ciomiciliul defectivi:or; In 1937 au fost expedate peste 77.000 volume. Biblio-
teca municipala a orasului Paris are o sectiune rezervata orbilor. Mai funz-
tioneaza: Société d'im,pression et de reliure du livre de l'aveugle", Le livre
de l'aveugle", etc.
Pentru reeducarea profesionala a orbilor, o institutie caracteristica, avand
o amervajare perfecta, este scoala de masaj, dela sediul asociatiei Valentin Haidy.

In legaturä cu asistenta orbilor, sunt de mentionat realizarile pen-


tru o categorie, care fara a fi total dependent& impune insa masuri
de asistenta. Este vorba de semi-orbi, persoane care, prin reducerea
adesea destul de marcata a viziunii, nu se pot incadra in viata de ran-
dement normal.
Intl in aceasta categorie, mai ales subiectii cu ametropie gravá', ce nu se
poate corecta, apoi cei cu rnalformatii ereditare ale ochilor, precum si o parte
din cei culeziuni specifice, tuberculoase, traumatice (362).
Solutia medico-sociala preconizata pentru semi-orbi este: crearea
de clase spec;ale, dat fiind ea ace§ti dependenti partiali nu sunt indicati
nici pentru colile de orbi §i nici pentru §colile obipuite. Semi-orbii
adulti vor fi reeducati profesional, atunci cand este necesar.
Clase speziale pentru cop:1 semi-orbi functioneazä in Anglia, Statele-Unite,
Germania (Viena, Berlin, Strassburg), Elvetia (aasel, Zürich).
In unele tari, asistenta, instructia generala §i reeducarea profe-
sionalä a orbilor sunt realizate in cadrul institutelor medico-pedagogice,
asezdminte care, prin intermediul unor tehnici §i practici speciale, a-
plicate de iin corp didactic pregatit, se ocupa de variate categorii de
dependenti, fizici i psihici (363).
Cu o astfel de organizare functioneaza in Romania: Institutul de orbi
surdo-muti din Cernauti, Asezamantul pentru ocrotirea orbilor care isi avea se-
diul la Cluj, Asezaman.ul ,pentru ocrotirea orbilor adulti din Timisoara, Ase-
zamantul pentru ocrotirea oarbelor minore si orbilor adulti din Buzau, Aseza-
mantul penru ocrotirea oarbelor adu:te din Arad.
O institutie importanta de initiativa privata este institutul Vatra Lurni-
noasa" din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 211

O importanta problemà medico-sociala pentru momentul de fata,


In Romania si in numeroase alte tari, este asistenta orbilor din rtizboi.
In Germania, inca din 1934, asistenta orbilor din razboi a fost con-
topad In asistenta invalidizatilor de pe urma leziunilor cerebrale. Re-
zultatele s'au dovedit a fi bune, iar pe baza acestui sistem, care reali-
zeazä o centralizare pe provincii (asociatii de asistenta provinciala), a
organizat armata gemanä asistenta orbilor din razboiul actual.
In fiecare lazaret pentru orbi s'au introdus cursuri sportive si
cursuri de instructiunea technica a acestor invalizi. La cursuri trebue
sä participe fiecare militar orb, indiferent de profesiunea ce-si va alege
mai tarziu. Dupa 6-8 saptamani de instruire se elibereaza o atestare
asupra capacitatii psihice, talentelor speciale i laturilor caracterologice
ale orbului. Dupa aceasta urmeaza orientarea profesionala provizorie,
facutà de catre o comisie speciald. La alegerea definitiva' a profesiunii
se tine searnä in. special de originea candidatului, de trecutul säu co-
lar si profesional si de relatiile sale familiare. Rezultatele deliberarilor
comisiunii sunt comunicate, pentru fiecare caz in parte, institutiei de
asistenta dela locul de origina al militarului orb. Dealtfel, directivele
elaborate de armata prevad reintoarcerea pe cat posibil i plasarea or-
bului in localitatea lui de origina.
S'au elaborat i instructiuni precise asupra plasdrii orbilor ca
seriasi, stenotipisti, telefonisti, masseuri, cum si asupra ocupatiunilor
intelectuale adecuate acestei categorii.
3. Defectivii auzului
In instituirea Mäsurilor de asistenta trebue tinut seama de faptul
ca o parte din indivizii cu deficienta auzului, dat fiind ca aceasta s'a
instalat tardiv, au ramas cu facultatea limbajului, pe cand o alta parte
la care lipsa perceptiilor auditive este congenitala sau a survenit
in primii timpi ai vietii nu pot folosi vorbirea articulata, pentru
simplul motiv ea' n'au exercitat-o niciodatd; acestia sunt surdo-mutii.
Este de remarcat cà in m'asura in care se perfectioneaza metodele mo-
derne de demutizare, numarul surdo-mutilor descreste, pentru ca ei
se adaoge mai mult sau mai putin lotului surzilor.
a. Surzii

Numarul defectivilor exclusivi ai auzului pare a fi destul de im-


portant in toate tärile. In Anglia s'a vorbit chiar despre surditatea
ca problema nationalä" (364).

www.dacoromanica.ro
212 DR. G. BANU

In anul 1934 exis au in Anglia, dupà datele oficiale, 40.000 surzi total, lar
numgrul celor cu aud:tiunea defectuoasg, uni- sau bi:ateralg, era evaluat la 21/2
m:lioane. Proportia celor respinsi dela serviciul militar, din cauza surditgtii, a
fost de 5%.

Deficienta auzului are diferite grade, care impun intensitali di-


fcrite ale actiunii de asistentä. Se obisnueste a se lua ca prag al defi-
cientei, imposibilitatea de a percepe vocea soptitä la o departare de
patru metri; cu alte cuvinte, daca trebue sa ne apropiem la o distantä
mai mica de 4 metri, pentru ca subiectul sá ne perceapa vocea soptita,
putem considera ca deficient al auzului inteun grad usor. In masura
in care distanta scade, vorbim de deficientul mediu. Daca subiectul
flu percepe vocea soptita deciit in imediata apropiere a urechii, el este
dt ficient gray, lar dacä nu percepe deloc, chiar la aceasta apropiere
extremä, este calificat ca surd propru zis (365).
Diferitele grade de surditate pot fi congenitale, dar adesea sunt doban-
dite. Stgri gripale, scarlatina, a:fteria, a:ti diferiti factori etiologici care provoacä
supuratiile urechii medii, apoi sifilisul nervos, in fine senilhatea, provoacg in
mod obisnuit surditatea dobän.ditg.

Gradul de dependenta al deficientilor exclusivi ai auzului fiind


redus, multá vreme ei n'au format obiectul preocupärilor organisme-
lor de asistenta, sau in cazuri extreme erau asistati impreunä
cu surdo-mutii, fapt legat de numeroase desavantaje. La inceputul
acestui secol o initiativä de a grupa pe surzii de diferite grade, inteo
asociatie, s'a manifestat in Germania. Ulterior s'au constituit puter-
nicile asociatii de deficienti ai auzului : Hephata", Asociatia pentru
protectia surzilor, Asociatia deficientilor auzului din Saxonia, Aso-
ciatia deficientilor auzului din Germania de Sud, etc. In August 1933
s'a constituit Asociatia deficientilor auzului din Germania, cu 32 fi-
hale, care cauta sa asiste pe cei aproximativ 300.000 indivizi ca audi-
tiunea defectuoasa pe care îi numarä aceastä tara (365).
Cel mai irdicat mijloc pentru facilitarea relattilor normale ale indivi-
du'ui deficient al auzului (exceptAnd pe cei cu surditate totalg) r'AinAn pa:-
nine si tuburile azustice, perfectionate a.stgzi. In sgli:e de reuniuni se folosesc
m'crofoane i amplificatoare. Organismele de asis.entg dIn Germania orga-
nZeazg foarte des reuniuni de isurzi, ,la care se trateazg cele mai variate
subiecte, iar mij:oacele cele mai perfectionate de transmitere si amplificare
a sunetului sunt puse in actiune.
Asociatia deficientilor auzului din Germania este afiliatg si organizat:ei
Kraft durch Freude", lar tineretul cu auditiunea scgzutg formeazg o organi74:e
specialg. In general se urmgreste forlificarea fizica i moralg a acestor dependen;i
partiali.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA. SO CIALA 213

Principiul asistentei moderne este : topi deficientii eclusivi ai au-


zului sà fie ineadrati in cdmpul muncii productive. Efectiv, surzii
gäsesc oricdnd plasament in câmpul muncii manuale. Total excluse le
rämAn numai functiunile de birou, oficiale si private.
Un capitol important al asistentei este constituit de colile pentru
deficientii auzului. Copiii din aceastd categorie nu sunt indicati nici
pentru §colile primare obisnuite, 1116 pentru scolile de surdo-muti. A
rezultat aci necesitatea unor institutii speciale. In G-ermania func-
tionau in 1937 un numdr de 17 qcoli destinate exclusiv copiilor defi-
citari ai auzului (nu i surdomutilor).
In ultimii ani s'a caurtat sá se diferentieze clasele pentru surzii totali, din
care unii congenitali, de clasele pentru surzii partiali in diferite grade ; acestia
din urm4 oepr:nd usor toate voca:ele, iar in urrna i pronuntia consoanelor.
Instruirea lor in aceeas clas6 eu surzii totali le-ar inhiba mult evo:utda inte-
lectuard (366).
Pentru surzii in grade avansate, mai ales pentru adulti, este
importantä i instruirea in citirea de pe buze. Perfectionarea in acea-
stà citire, concomitent cu folosdrea unor aparate individuale de audi-
tiune (aparate electrice, care intensified foarte mult sunetele), a dat
rezultate bune in Gérmania in ultimii ani ; organizatiile de asistentd
au instituit cursuri speciale pentru citirea de pe buze.
0 realizare utilä a fost i crearea unor servicii speciale de consul-
tatii pentru deficientii auzului, in ce prive§te alegerea rationald a apa-
ratului acustic cel mai indicat. In modul acesta se evitd in bung parte
exploatarea surzilor de cdtre indivizi care practicd sarlatanismul me-
dical, pres.um si de cdtre intreprinderile care fac o reclarnd neonestä.
b. Surdo-ntutii

Sunt de notat putine preocupdri de asistentd a surdo-mutilor in


trecutul istoric mai indepärtat.
Babilonienii i Asirienii considerau pe surdo-muti, ca si pe 'Mi
defectivii, ca indivizi in care s'a concretizat rdzbunarea zeilor pentru
rdutdtile umanitdtii; de aceea surdo-mutii erau isgoniti i dispretuiti.
La Evreii vechi s'a manifestat un anumit grad de eompasiune pentru
surdo-muti, dat fiind ea limbajul era considerat ca un dar divin ; totusi
acesti dependenti nu erau asistati. La Indieni surdo-mutii intrau in
categoria paria, cea mai dispretuità.
Prin contrast cu aceste credinte, la Medo-Persi surdo-mutii erau consi-
elerati ca protejati ai Cerului ; erau slAviti uneori, ea iubiti de zei, deoarece
prin insusi faptul ca nu puteau articu:a cuvinte de blestern, furie, calornnie
constlulau o categorie privilegiaa (367).

www.dacoromanica.ro
214 DR. G. BANU

Nici la Greci, nici la Romani, nu s'au inregistrat infaptuiri pen-


tru asistenta surdo-mutilor. Acesti defectivi erau inglobati in aceea§
categorie cu debilii mintali, erau folositi la munci degradante si evo-
lutia lor era in general sub nivelul minimal al traiului omenesc.
Chiar In ultimele timpuri ale Imperiului roman, surdo-mutii erau scosi
total dfn societatea organizat:a. Codul ImpAratului, Iustinian nu le recunostea
drepturi egale cu ale celorlalti cetateni, lar pedagogii timpului sustineau totala
imposibilltate de educare a surdo-mutilor.
De abia dupa trecere de mai mult de un mileniu, omenirea a in-
ceput s'a* se preocupe de asistenta surdo-mutilor. In secolul al XVI-lea,
In Spania, gasim pe calugarul benedictin Pedro de Ponce (1520-1584),
care pare a fi primul pedagog ce a incercat reeducarea surdo-mutilar,
invatandu-i progresiv sa articuleze cuvinte.
Tot in secolul al XVI-lea si la inceputul secolului al XVII-lea ga'-
sim in S,pania alti doi promotori : medicul Emanuil Ramirez de Ca-
non, care publica lucrarea Maravillas de naturalezza", i autorul
Fab/o Bonet, care publica in 1620 o lucrare de baza' pentru practica
demutizarii : Reduccion de las letras y arte para ensenar hablar a
los mudes".
In Anglia John Wallis (1616-1700) si William Holder (1615
1697) sunt initiatorii metodelor de vorbire prin semne, iar in Olanda
Franciscas Mercurius van He/mont preconizeaza metoda
exercitänd simtul väzului la surdo-mutipentru ca acestia sa citeascg
de pe buzele vorbitorului.
La inceputul secolului al XVIII-lea se preconizeazd metoda ()rala:
surdo-mutul este pus direct sa-si educe organul fonatiunii, controlan-
miscgrile atät dupa cele ale vorbitorului cat i dupg imaginile
propriilor sale buze in oglinda. Johann Conrad Amman din Amster-
dam (1659-1724) pare a fi promotorul acestei metode ; el este auto-
rul lucrgrii Dissertatio de loquela".
Acesti autori ai secolului al XVII-lea, care au preconizat meto-
dele de baza in reeducarea surdo-mutilor, se multumesc a aplica nor-
mele lar numai in cazuri individuale ; institutii pentru redresarea
ac_estor defectiVi nu existau
In sez..olul al XVIII-lea se creazd primele institute pentru asistenta
si reeducarea surdo-mutilar. Relatärile istorice aratä cà abatele Char-
les Michel de l'Epée, din Franta (1712-1789), a intemeiat cel dintai
institut de surdo-muti, sprijinit a,poi de Regele Ludovic XVI si de
guvern. Un principiu este castigat : dreptul acestei categorii de de-
fectivi de a fi asistata de stat. Acest principiu este mentinut 0. de

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 215

Constitutia rcvolutionara din 1792: Conventia Nationala mentioneaza,


Li cadrul reformelor sale, si legiferarea invatamantului pentru surdo-
muti.
Un autor de seamä aela finele secoltilui al XVIII-lea este Roch-Ambroise
Cucurron Sicard, care la 1790 a urmat abatelui de L'Epée la conducerea Insti-
tutului de surdo-muti. Sicard a scris si lucrarea L'Art d'instruire les souras-
muets" (367).

In anul 1778, in Germania, Samuel Heinicke a intemeiat la Leip-


zig primul institut german pentru surdo-muti. Ulterior s'au intemeiat
institutele din Berlin, Königsberg, Mönster, precum i creatiuni simi-
lare in Bavaria, Wiirtemberg si Baden.
Caracteristica metodei lui Heinicke era instituirea mecanismului fone-
tiz, in parte cu ajutorul simtuite gustativ. Aces, autor a pornit dela constata-
rea ea' o anumita senzatie gustativa da o anumitä conformat'e gurii, asematia-
toare in totul conformatiei pentru pronuntia diferite:or voca:e. Astfel, (lupa
Helnicke, sensatia gustativa la otet ar provoca pronuntia vocalei i, ex rasul de
abs!nt ar provcca pronuntarea lui e, apa pronuntarea lui a, apa zaharata pro-
nuntarea lui o si untdelemnul articularea :ui u. (367).
Ineeputul secolului al XIX-lea aduce la acest capitol de asis-
tenta un fapt important : Regele Danemarcei Frederic VI decreteaza
obligaivitatea invdtdmäntului pentru surdo-muti, in 1805.
Mai este de notat cä in 1788, anul in care Heinicke infiintase
institutul din Leipzig, s'a creat un alt institut, la Schleswig, care f A-
cea i educatia profesionald a surdo-mutilor (tesatorie, strungarie,
croitorie, eismarie). Institu.tul a fost creat de catre Georg Wilhelm
Pfingsten.
La inceputul secolului al XIX-lea se mal tifesta i preocupari pen-
tru pregatirea corpului didactic specializat In instruirea surdo-mutilor.
In Germania se institue cate un profesor pe ranga fiecare scoald nor-
mará, cu insärcinarea de a preda normalistilor principiile metodelor
de demutizare.
La mijlocul secolului se discuta, in cercurile stiintifice din Franta,
necesitatea de a individualiza invätämantul pentru surdo-muti ; in
1853 Academia de medicina' din Paris ajunge la concluzia eà semi-
surzii trebue separati de surzii totali i surdo-muti.
In cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea s'a discutat,
comparativ, asupra metodei mirnice (invältarea vorbirii prin semne)
si a metodei orale. In 1880, dupa congresul din Milano, si mai ales
In 1882 si 1883 (dupa congresele din Bordeaux si Bruxelles) se ajunge
la concluzia unanima ca metoda orará' trebue preferatä.

www.dacoromanica.ro
216 DR. G. BANU

Aceastä metodä a capatat perfectiondri progresive. S'au diferentiat trei


scoli: a) gramatistii, care pun pe surdo-muti sa pronunte dintr'odatà cuvinte
intregi; b) silabisistii, care pUn sä se pronunte mai intdi sunete, apol silabe
färä inläntuire logick lar in cele din urm'd cuvinte ; c) ,fcnetistii, care pun pe
surdo-mut ã pronunte mai in di sunete:e, apoi trec direct la cuvinte, fárd a
mai recurge la taza silabisirii .(367).

AbandonAndu-se total metodele vechi, cum a fost aceea a sen-


satiilor gustative, a mimicii (intelegerea prin semne), etc., reeduca-
rea moderna' a surdo-mutilor se face prin metoda orará, dat fiind
organul fonatiunii a rämas capabil de a realiza mecanismul fiziolo-
gic al vorbirii. Surdo-mutul reeducat rarnâne un defectiv al auzului,
dar aceastä carentà este Inlocuitd prin invdtarea cititillui de pe buze.
Acestea sunt principiile demutizArii (368).
In Belgia se fo:oseste, Cu bune rezultate, urmätoarea metodà de demu-
tizare (369):
Mai intäi surcio-mutul este instruit in exercitii de identificare: invat'd
s:a" rectmoascä persoane, anImale, obriecte, etc., din ambianfa, cu ajutorul
sau desenului acestor e:emen.e; de exemiplu, cánd este vorba sä
identifice un pupitru, acesta este mai intdi desemnat, apoi pus a:äturi de de-
sen, asa incdt surdo-mutul îi d seama despre ce obiect este verba. Se trece
la taza a doua, numitS ideo-vizuala: se scriu in fata defectivului fraze
iar el trebue sá" punä in dreptul fecärui cuvánt desenul obiecu1ui, persoanei,
etc., la care se referd cuvântul respectiv. Intr'o a treia fazà, a citirii sintetice,
cuvinte:e din faza precedentä sunt prcnuntate de cätre profesor, in fata ele-
vului surdo-mut ; pronuntia trebue sà aibä loe in mod normal, acrcá färä
exageräri In miscari:e buzelor, färä inflexiuni i färä in.ensificäri de voce.
Intr'o fazä ulterioarà., copilul, dupd ce a sesizat dela profesor cuvintele, lace
el 171=0 exercitil de pronuntie in fata og:inzii, cäutánd sä imite intocmai
miscdrile buzelor, maxilare:or i limbii vorbitorului; metoda cere multa tena-
citate si o individualizare strictà, cu alte cuvinte invätämantul es e predat fie-
cärui elev in parte. Intr'o fazä finalä, surdo-mutul parvine sä execurte miscari
ale buzelor, maxi:arelor, etc., ori de cAte ori profesorul vorbeste; cu timpul,
imitarea vorbirii se perfectioneazà. Vorbirea este consti.u'tä, timidä i defez-
tuoasä la ir.ceput ; dupg un, tin-p variabil se institue un grad de aimbaj, cu
un numär de cuvinte uzuale, care ingadue relatiuni:e sociale cu ambienta si
un oarecare randement in mun.ck
In ultimii ani institutiile de orto fonie au adus servicii evidente
reeducärii surdo-mutilor. Inteadevär, pentru educatia ort3-
fonicä cuprind, pe langa afazii, buza de iepure, gangAvitul, i surdo-
mutitatea ca un element important (370).
S'a intemeiat la Viena, la Allgemeines Krankenhaus, un servicio pmtru
reeducarea 1:mbajului, la surdo-muti si la alti defectivi, anexat clinicii oto-
rino-lailrprlogice a profesorului N elLM471.71. si pus sub conducerea profesarlai
Em.a Freschens.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 217

In Danemarca functioneaza, din 1916, Institutul de stat pentru


afectiunile /imbajulut, din Copenhaga, posecland 5 sectiuni (surdo-
muti, gangavi, defecte de pronuntie, anomalii ale boltii palatine, fa-
nastenii) ; reeducarea are loe prin stransä colaborare intre pedagog,
internist, chirurg, laringolog si dentist (370).
In Gexmania un serviciu de reeducare a limbajului functioneaza
la spitalul Charité din Berlin.
c. Readaptarea economico-sociala a Burdo mutului
Principial, surdo-mutul îi poate asigura resursele economice
pentru o existenta normará. Demutizarea, instructiunea generará si
educarea profesionala sunt cele trei cai prin care el parvine la acest
rezultat. Corpul didactic al institutelor speciale de surdo-muti a ajuns
la concluzia cà metoda °rala, rational aplicatä, permite acestor defec-
tivi sa-si Insuseasca o vorbire corecta, fluida, asa ca sä se inteleagä
cu cei din mediul ambiant. Dupa o demutizare care dureazd in me-
diu patru ani, surdo-mutul deprinde aproximativ 200 cuvinte, sufi-
ciente pentru a intretine convorbiri asupra subiectelor din viata
zilnica (371).
Cea de a doua etapa in redresarea surdo-mutului este instruc-
tiunea generara', care dureaza In mediu alti 4 ani.
Se predau notiunile programei analitice a eelor 4 dase primare : scris-
cita, aritmetica, geometrie, geografie, istorie, etc.
Urmeazä etapa a treia : inviiitcimantul profesional, in ateliere ane-
xate institutelor speciale. Dupa o ucenicie de 3-4 ani, surdo-mutul
poate lucra in una din urmatoarele ramuri : croitorie, cismarie, tam-
pldrie, impletituri de cosuri, gravura, pictura, sculptura, etc. La
varsta de 18-19 ani surda-mutul poate fi incadrat in viata produc-
Eva.
Muncile agricole constitue de asemenea o ramurä de activitate
pentru surdo-muti. Se recomanda ca institutele speciale sá aibä ane-
xata cate o ferma agricold (372).
Este bine ea ucenicia surdo-mutului, In vederea invatärii unei
meserii, s'A inceapa la 14 ani i sá dureze 2Y2 ore pe zi ; orele de clasa
vor alterna cu orele de atelier.
La institurtia nationala pentru surdo-muti, din Paris, elevii sunt repar-
tizati pe atelicre: cismarie, strungarie, sculptura In lemn, tipografie, croitorie,
legator:e ; la ultime doua categorii cie ateliere sunt rimite i fetz. O parte
din elevi sunt instruiti In horticu:tura.
La finele Qaolaritatii elevii primesc un certificat de sttudii al Inva4A-

www.dacoromanica.ro
218 DR. G. BAN1J

inAntului special pentru surdo-muti", atestAnd cA defectivul Insusit cu-


nostntele de sward primarA, progAtirea intr'o mesrie si un anumit grad de
vorbire, precum i citirea de pe buze. Elevii care doresc, pot sg-si pre:ungea-
scA scolaritatea cu Inc5 un an, In asa numi,a divizie complimentarA, perfec-
tionandu-si cunostintele (373).
Surdo-mutii, astfel pregätiti, îi pot gasi plasament remunerato-
riu i in mine. La Paris sunt numero§i lucratori surdo-muti, apreciati
pentru randementul lor i .abilitatea tehnica.
In general instructiunea teoretica a surdo-mutului se opreste la
absolvirea coiii primare. S'a pus insä si problema unei instructiuni
de un grad superior ; se pare cä in Europa nu exista licee pentru sur-
do-muti, dar in Statele-Unte functioneazä inca din 1900 colegiul Gail-
lardit, care a ingaduit mai multor sute din acesti defectivi sà obtina
diploma de bacalaureat. Principial, surdo-mutul reeducat este accesi-
bil pregatirii academice.
In Franta s'a constituit in ultimii ani asociatia Parents et amis
des sourds-muets", care a cautat sá obtinä numirea surdo-mutilor in
functiuni publice (373).
Institutiile pentru pregatirea scolara i profesionalä a surdo-mu-
tilor au luat in unele tari o desvoltare apreciabila. In Franta func-
Vonau 50 scoli speciale in anul 1939, din care 4 institutii nationale
puse sub centrolul direct al Ministerului sanatatii institutiile din
Paris (str. Saint Jacques), Chambéry, Metz si Bordeaux; corpul di-
dactic al acestor mari institutii este pregatit inteo scoald normalä
speciala.
FutrictioneazA apoi numeroase scoli si institute departamentale pentru
surdo-muti : Institutul departamental on Asnières, Scoala municipalA din Lyon,
$colile din Nancy, Nantes, Lille, etc.
Principiile dupa care trebue sa se conduca asistenta modernä a
surdo-mutilor au fost precis formulate, Inca in 1900, cu prilejul con-
gresului international care a avut loc in Franta instructiune gratuita
obligatorie, sustragerea surdo-mutului dela actiunea de binefacere
facandu-1 cat mai independent, organizarea invdtämantului secundar
pentru acessti defectivi. Am mentionat ea" acest din urma deziderat n'a
fost hied infa."ptuit deck in parte (in Statele-Unite).
O problema importanta este oregeitirea corpului didactic pentru
surdo-muti. Normele adoptate de institutia nationala din Paris, care
serveste i ca scoala normala, pot servi ca model (373).
Candidatul trebue sa aibä bacalaureatul i sä nu fi depäsit varsta
de 30 ani. Cursurile speciale dureaza trei ani; la finele fiecarui an se
clepune un examen, iar la finele scolaritkii se sustine o teza. In pri-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 219

mul an se predau : tehnica conversatiei, psihologie, fiziologia fona-


fonetica. In al doilea, metodele ,pentru invatarea vorbirii §i a
cititului de catre surdo-muti. In anul al treilea, restul cuno§tintelor
speciale.
Ca o intaptuire interesanta, unica panä in prezent, este de men-
tionat qcoala pentru preqcolarii surdo-muti, din Filadelfia; instructiu-
nea speciala incepe uneori chiar din anul al doilea al vietii.
Privita in total, asistenta surdo-mutilor trebue sä aibd in vedere
§i posibilitatile de intre-ajutorare reciproca a acestor defectivi, deo-
sebit de protectia e care le-o acordä organismele oficiale §i private.
De acest fapt a tinut seama Germania, unde s'a constituit o Asociatie
centrala' a surdo-mutilor, care cuprindea 12.000 membri in anul 1937.
Principiile acestei asociatii de auto-ajutorare au fost astfel formulate :
educatia surdo-mutului in vederea intensificarii simtului de autocontrol,
auto-rdspundere i incredere in ca,pacitätile sale de afirmare in viatä;
lamurirea unor cercuri oficiale cat mai largi asupra posibilitatilor de
reeducare a acestor defectivi si a foloaselor pe care le pot aduce; orien-
tarea §i sprijinirea surdo-mutului in tcate chestiunile care i se ivesc
In viata zilnica. (368).
Deosebit de aceastä asociatie, functioneaza, din 1936, de astadata
ca organism de asistenta, Asociatia germanä pentru asistenta surdu-
mutilor. Scopul esential al ei este unificarea actiunii pe tara, prin ela-
borarea diYectivelor unitare de lucru §i rationalizarea mijloacelor ofi-
ciale i particulare. Aceasta asociatie organizeaza orientarea profesio-
nará a surdo-mutilor, plasarea lor in munca, cursuri de perfectio-
nare, etc.
Se urmare§te i fortificarea fizica a acestor defectivi; in Germania
functioneaza Asocialia de gimnastica i sporturi pentru surdo-muti,
fäcand parte din Asocialia Reichului ,pentru cultura fizicä (368).

4. Asistenta defectivilor mintali


Gradul de dependenta al indivizilor cu turburari mintale este de
intensitate foarte variata, dat fiind insasi marea diferentiere a stari-
lor de desechilibru psihic si de carenta intelectuala. Putem stabili, in
scop de sistematizare a masurilor de asistenta indicate, doua mari
grupe : a. psihopatii, subiecti foarte numerosi pretutindeni care
n!ci nu pot fi considerati ca bolnavi mintali caracterizati, dar nici nu
se pot incadra in viata sociala normala; b. bolnavii mintali caracte-
rizati, care constitue dependentii mintali prcpriu zii. Este dela sine
inteles cä limitele intre aceste cloud grupe nu sunt intotdeauna precise,

www.dacoromanica.ro
220 DR. G. BANU

numeroase cazuri de trecere existand dela o grupa la alta. Diviziunea


mentionata corespunde totusi unor obiective practice.
a. Psi h op atii

Se obisnueste a se denumi psihopatie, o deviere psihica perma-


nenta pe bazä constitutionala, care, fdrcl a putea fi calificatd drept
boald mintald, creazä Insa o stare de dezechilibru ce impiedeca pe in-
divid sa-si acomodeze viata la realitatile ambiantei normale (374).
Ceea ce clasifica pe psihopat, nu ar fi atat elemente pozitive, cat
caracteristica negativa de a nu se putea acomoda mediului economico-
social normal. Prin insusi acest fapt el devine un de,pendent partial.
Considerand ea la baza psihopatiei rezidä un factor constitutional,
s'au incercat clasificOri ale diferitelor tipuri de psihopati. Astfel, se
pot deosebi, dupa unii autori, 10 tipuri hipertimicul, depresivul, so-
väitorul (sensitiv i fobic), fanaticul, revendicatorul, labilul psihic, ex-
plozivul, timoratul, abulicul, astenicul (375).
Problema psihopatilor a preocupat si pe autorii francezi. In 1905
Corday vorbea despre demi-fous", iar In 1907 Grasset trata despre
demi-fous et demi-responsables" (376).
Unii autori definesc simplu : psihopat este acel individ care se
aid in domeniul intermediar intre normalitatea psihica i boala psi-
hied. Limitele, i spre normal si spre boala psihica constituita, sunt
uneori destul de imprecise. Fapt este Ca psihopatul corespunde totusi
unei realitilti a vietii curente, el este o minus-valoare, suferä el insusi
si face si ambianta sa sà sufere, din cauza neacomodabilitätii (376).
Psihopatia se manifesta in imensa majoritate a cazurilor pe baza
constitutionalä. Uneori se poate insä vorbi si de psihopatii doban-
dite (377).
In cadrul unei definitiuni mai cuprinzätoare asupra personali-
tatii psihopate, se poate spune ea o astfel de structurd individuala se
caracterizeazä prin aceea cä, Ma a prezenta simptome de boala min-
tan*, se abate insa sensibil dela media indivizilor de aceeas varsta si
acelas sex, din cauza unor discordante in sfera impulsiunilor i a
vietii afective, lar aceste discordante pot apare la diferite epoci ale
vietii (376).
Unii autori iau In considerare in special intensitatea neacomoda-
bilitätii : personalitatea psihopan s'ar caracteriza prin devieri can-
titative ale impulsurilor, temperamentului i caracterului (378).
Se poate vorbi uneori despre simple reactiuni psihopatice (nu
psihopatii constituite), care apar numai in anumite situatiuni ale
vietii, in anumite imprejurari neobisnuite pentru individ. Se noteaza

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 221

astfel : reactiuni depresive, reactiuni isterice, mania rentelor (obtine-


rea de despOgubiri, din partea asiguratilor sociali, etc.), reactiunea re-
vendicatoare, etc. (374).
Unii autori cautd sd delimiteze precis : reactiunile psihopatice,
numite i psihoze de situatiune (Situationspsychosen), de o parte, si
psihoza propriu zise de cealaltd parte (379).
In cadrul reactiunilor psihopatice ar intra reactiunea paranoicä,
mania revendicatoare, stäri depresive sau stäri de exaltatie survenite
In diverse imprejurdri, dementa impulsiva a lui Kraepelin, reactiunile
isterice, neurastenice i pseudoneurastenice, in fine asa numita ne-
vrozä a accidentelor (manifestari psihice anormale si persistente con-
secutiv unui accident gray).
In ce priveste psihozele propriu zise, ar intra In acest grup : asa
zisa nervozitate, anomalii ale impulsului sexual, star permanente de
hiper-excdtabilitate, lipsa de inhibitie, dromomania, dipsomania, pseu-
dolpgia fantasticd (minciuna din obiceiu), oroarea de once sociabili-
tate (moral insanity" a Englezilor).
Mai este de mentionat o clasificare relativ recentä a constitutiu-
nilor psihopatice, pe baza urmätoarelor tipuri : hipertimici, depresivi
(a ceste cloud categorii au la bazd o deviere a insOsi conceptiei asupra
vietii), periodicii sau ciclotimicii i labilii (aceste cloud' categorii sunt
provocate de factori fie endogeni fie exogeni), impulsivii (agitatii),
indolentii, explosivii (aici intrd i numeroase reactiuni epileptoide),
Lntastii, abulicii, fanaticii, revendicatorii, astenicii (aci inträ
hipocondricii).
Ceea ce este foarte important pentru asistenta socialä, este faptul
cä In rândul psihopatilor se intalnesc numeroase minus-valori biolo-
gice i sociale : excroci, criminali, aventurieri, prostituate.
In actiunea practicd de asistenta socialä, este necesar intotdeauna
un triaj sver fäcut printr'o strictä individualizare a cazului. Nu tre-
bue sà uitäin cd in randurile psihopatilor se pot IntAlni i valori supe-
rioare pe tdrAmul randamentului intelectual sau artistic; se pare CO
ins4i suferinta care decurge pentru individ din lipsa lui de acomo-
dare la ambianta normalä, 11 incitd la actiuni creatoare, care ii ate-
nueazd starea de tensiune psihicO. Deosebit de aceasta, sunt un im-
pertant numar de psihopati care pot sä dea un randement normal In
profesiunea lor.
Rämän formele grave, care cad total In sarcina asistentei sociale.
Acesti indivizi trebue asistati In institutiuni Inchise, de preferintä In
case de muncä; se reuseste ca o parte din ei s'd fie recuperati pentru
munca normald.

www.dacoromanica.ro
DR. G. BANU
222

Actiunea cea mai utilä este asistenta preventivei, realizatd prin


educatia din vd.rsta tdndrä, a subiectului predispus. Posibilitdtile de
normalizare prin educare sunt uneori reduse, dar in multe cazuri sunt
cu perspective favorabile.
Cercetdrile au stabilit ea, in evolutia psihic5 a oricgrui subiect Linar, se
pot d._osebi dou'a stadiii : a. paleo-intelectui sau paleo-psihismul, parioada in
care instinctele, impulsiile, reflexele simple, constitue intreaga viata" ps:hica;
b. neo-intelectul sau neo-psihismul, faza avansata, in care se desvoltä la copil
react.iile de comprehens!une a ambiantei si de acomodare la ea. Desechilibrul
in constituirea i succesiumea aces.or faze provoacel numeroase stibri de psiho-
pattie. In :nconstientul indiiviclului pers'stä elementele paleo-ps:hismului, care
trebue mereu corectat prin interventia neo-psihismului; atunci cAnd aceasta co-
rectare este Oef'cientg, reactiile devin anormale, inhibitla este slaba' si
pregatirea intelectuala sufer5. (380).

Educana psihopatului trebue sà decurgä concomitent Cu mdsurile


de asisten td indicate. In Germania si in alte tdri s'a individualizat ra-
mura speciald a asistentei psihopatilor, care cuprinde: examenul prea-
labil psihiatric, orientarea medico-pedagogicd, instructiunea scolard,
mdsuri de asistentd deschisd (ajutorare materiald, observarea perma-
nentd a comportdrii, organizarea recredrilor, orientarea profesionalä
plasamentul in muncä), internarea permanentd in institutii atunci când
este necesar. S'au creat dispensare pentru consultatii medico-pedago-
gice, statiuni de observatie, cdminuri pentru educarea copiilor psiho-
pati, cäminuri de intremare. Uneori ifunctioneazd sectiuni tspeciale
pe lângd colile obisnuite. S'au intemeiat i cdminuri de ucenici psiho-
pati, unde se face educarea profesionald speciald, spre a se obtine dela
acesti tineri maximul de randement economic pe care Il pot da (381).
Intreaga asistenta s't educatie a psihopatului trebue sA se bazeze pe in-
dividualizarea mIsurilor, dupa' un studiu apnofundat al ps'hologief indivi-
ouale (382).
Pe lang'd un numAr de scoli genmane functioneazA asa numitele clase
de educAie sau clasele E (Erzichungsklassen), pentru copiii psihopati; prima din
aceste clase a fost interna:ata' la Wilhelmshagen, länga Berlin.
In Elvetia functioneazA clase de observatie (381).

Un rol important joacd dispensarul de observatie a copiilor psi-


hopati; el functioneazd pe baza permanentei colaboräri intre pedagog
psihiatru, lar mdsurile luate se adapteazd mereu evolutiei co-
pilului. Se realizeazd un echilibru cdt mai perfect posibil intre dua-
lismul cerintelor : cerintele pedagogice de o parte, normele impuse de
constitutia psihopaticd de cealaltä parte.
Educarea psihopatului dureazei mu/t : adesea pregätirea pentru

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 223

viata de randement nu este terminatä decat la finele celui de-al treilea


deceniu al vietii (381).
Pentru asistenta psihopatului este necesar un personal medico-pe-
dagogic specializat.
Autorii modemi cer personalului diciactic si de asistenta a psihopatilor o
perfecta pregatire in urma.oarele dcmenii : asistenta socialä, pedagogie, proble-
me:e speciale ale asistentei copiilor ps:hopati, stagii practice dn dispensare
pentru psihopati, statiuni de observatie, cäminuri, etc.
In Statele-Unite au luat fiintd sectiuni aparte pentru psihopati, in
spitalele de medicina generara.
In Germznia s'au instituit zurstiri speciale pentru personalul i coi-pul
didactic al asistentei psillopatilor, de catre Asociatia germana' pentru asistenta
psihopatilor tineri". De asemenea, Academia de igiena' din Drezda a realizat
pregatirea ca.torva serii, prin cunsuri predate de meaici, profesori, psihiatri,
psihologi, specialisti ai as:stentei sociale, etc. Incepand d:n anul 1927, Institutul
central pentru educatie i Invatamant din Berlin a organizat cursuri speciale
de medico-pedagogie, durand 6 luni pana la un an. In 1928 s'a 1ntemeiat si un
seminar pentru asis.enta i educatia ps:hopatilor (381).
Actiunea de asistenta a psihopatilor trebue s'a' se completeze cu
opera de igiend i profilaxie mintalä. In modul acesta se poate realiza
descoperirea timpurie a cazurilor. Printeo organizare adecuatä de ser-
viciu social, se pot infaptui evidenta tuturor copiilor dintr'o regiune,
purtatori de stigmate psihopate; scoli i ateliere pentru aceste ele-
mente; controlul la domiciliu al desechilibratilor psihici si al neadap-
tabililor; plosarea in muncä a psihopatilor reeducati ; organizarea
timpului liber pentru acesti deficienti, capitol foarte inyortant. S'au
preconizat chiar centre de recreatie, special amenajate pe längd sco-
lile de reeducare a psihopatilor; prin organ:zarea i supravegherea
timpului liber se preintampinä transformarea psihopatilor in elemente
asociale. In fine, pentru Orne in care crearea unui numar mai 'mpor-
tant de institutii scolare pentru psihopati este imposibilä, s'a preco-
nizat intemeierea centrelor de ocupatie (de munca), pe längä una sau
doua scoli primare din fiecare localitate (383).
b. Dependentii mintali propriu-zisi
a. Istoric
Asistenta bolnavilor mintali a fost inexistentä, in antichitate ca
In cea mai mare parte a Evului Mediu (384). In mod obisnuit bolnavii
mintali era tratati in conditiuni care amintesc comportarea fata de anima-
lele salbatice; erau expusi in mod public in celule i custi i traiau ade-

www.dacoromanica.ro
224 DR. G. BANU

sea numai din ofrandele pe care le primeau dela spectatorii induio-


sati (385).
Istoriografii medicali germani au descris conditiunile groaznice in care
funciona, In 1376, la Hamburg, Cusca pentru nebuni", instalata in zidusile ce-
tátii. In Braunschweig, in anul 1390, functiona o cusc51 pentru nebuni sub su-
pravegherea ajutoarelor c.iläului. In Lubeck existau in 1471 bar5ci din lemn, cu
gratii la feres re, in care locuiau bolnavii mintali, supraveghiati de functionarli
judecdtoresti (366).

Totu3i, unele initiative izolate s'au manifestat in Evul Mediu. Se


mentioneazA o fundatie particulard in orasul Metz, cam pe la anul
1l00, care se ccnsacrase exclusiv protectiei i ingrijirii bolnavilor
mintali. Un document dela finele secolului al XII-lea mentioneazd
la Zürich functicna un spital care ,primia i alienati. In orasul Colo-
nia se pare cä o mändstire locald acorda protectie alienatilor, in se-
colul al XIII-lea. In 1322 funetiona in orasul Pforzheim un spital pen-
t u infirmii incurabili i pentru alienati. In 1460 se mentioneazO la
Niirnberg o institutie pentru bolnavii mintali. Intr'o parte din cazuri,
bolnavii mintali erau spitalizati in azilele pentru leprosi; cum cazu-
rile de leprä au inceput a diminua dup.4 anul 1500, aceste azile au fost
cu atat mai mult folosite pentru defectivii mintali (387).
Reamintim cà In numeroase t5ri, in decursul Evului Mediu si mai tfirziu
chiar, bo:navii mintali isi gäsiau ad5post pe láriga institutiile bisericesti. Asis-
tenta defectivilor mintali prin BisericA luase o desvoltare destul de mara in
Lornânia, -murk am ara.at la istoricul asistentei in general.
Chiar cAnd se aflau internati intrio institutie, bolnavii mintali
aveau un tratament inuman, brutal. Adesea erau pusi in lanturi
mureau prin inanitie. Formula pentru tratamentul bolnavilor mintali,
si care data incä dela Celsus, era elocventä prin brutalitatea ei : fame,
vinculis et plagis" (388).
Primul medic care a protestat impotriva uncí astf el de comportäri
fatä de bolnavii mintali, a fost Va/salva (1666-1723), cerAnd introdu-
cerea unor moravuri mai umane. In a doua jumdtate a secolului al
XVIII-lea reformarea fundamentalg a regimului alienatilor a fost ce-
rutà cu multä tOrie de Vincenzo Chiarugi (1759-1820), in Italia; el
a organizat Casa florentinr, institutie consideratà in acea epoc5
drept model pentru tratamentul uman al alienatilor.
Chiarugi a publicat lucrarea Despre nebunie In general si In particular".
in 1793. Intre altele, preconizeaza tratamentul moral al bolnavului i aplicarea
de mijloace fie calmante, fie stim.ulante, dupà" cum este vorba de un bolnav
excitat sau de unul apatic.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 225

Principalul reformator al tratamentului alienatilor, i prin aceasta


initiatorul asistentei acestor defectivi, este Philippe Pinel (1755-1826),
mai in-Cal medic la Bicétre i apoi la Salpétrière. Printr'o actiune de
mare räsunet, ca i prin lucrarea Traité médico-philosophique sur
l'aliénation mentale", Pinel a creat un curent de opinie favorabila, asa
ea' la 24 Mai 1798 a obtinut dela Adunarea Nationala ingaduinta de a
scoate lanturile la alienatii dela Bicétre (388).
Alti autori care au promovat asistenta psihiatrieä in intelesul mo-
dern au fost : Esquirol (1772-1840), Ferrus (1784-1861) si in Ger-
mania Johann Christian Reil (1759-1813), care a luptat pentru intro-
ducerea i in aceasta tara a principiilor formulate de Pinel §i elevul
sau Esquirol. De notat ca' acesta din urma este intemeietorul primei
thnici psihiatrice, la Paris, in 1817 (385). 0 institutie mai modesta
fusese 'MA intemeiata la 1803, in Germania, de Care Johann Christian
Langermann (389).
In Franta mai sunt de mentionat i alti autori care au dus o lupta
destul de grea pentru umanizarea tratamentului i asistentei defecti-
vilor mintali, idee care gdsia incd multa impotrivire. Sylvestre Blanche
(1795-1852) a dus o indarjitä campanie pentru abolirea pedepselor
corporale aplicate alienatilor, lar Moreau de Tours (1804-1884) a a-
meliorat regimul in azilele de nebuni (390).
In Anglia s'a intemeiat primul spital psihiatric : Bedlam Hos-
pital". John Cono//y (1796-1866) a introdits sistemul no restraint",
in tratamentul bolnavilor mintali.
Se pare Ca in Anglia ideea ameliorarii regimului bolnavilor mM-
tali a fost mai greu adoptata. De abia in 1856, Cono//y a putut
anunta, ca un eveniment de seama, ea in 24 azile din Anglia dispäruse
sistemul de coercitiune mecanicä a defectivilor mintali (390).
In decursul secolului al XIX-lea asistenta bolnavilor mintali face
progrese in Italia, prin straduintele catorva promotori, dupa ce, in 1788,
Marele Duce Leopold de Toscana edictase prima lege asupra azilelor
de alienati. Astfel, Cesare Castiglione (1808-1873) a sustinut cu toata
täria nevoia de a aplica un tratament civilizat bolnavilor mintali, iar
Serafino Biffi (1822-1899), profesor la Pavia, a fost promotorul co-
loniilor de alienati. In fine, Andreas Verga (1811-1895) a fost susti-
riätorul legilor relative la azilele de defectivi mintali (390).
Treptat, se afirma principiul cà Statu/ui îi revine in primul rand
sarcina de a asigura asistenta rational:a a acestor defectivi, concomi-
tent Cu a celorlalte categorii asistabile. O legiferare de baza este cea
prusiana, din 11 Iulie 1891, care afirma pentru prima oara obligatiu-4
Dr. G. Bann. Treat de med1cin soc1aiI., Vol.
15

www.dacoromanica.ro
226 DR. G. BANLT

nea, pentru organismele oficiale de asistentä, de a realiza acläpostirea,


tratamentlil i igiena bolnavilor mintali, idiotilor, epilepticilor, in insti-
tutii adecuate (391).
13. Forme de asistenti

La finele seeolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea,


numdrul institutiilor de asistentd inchisii, pentru bolnavii mintali, este
In continuä crestere, in majoritatea t'Arar occidentale. O statisticä
germand mai veche a arätat cá, dela 1877 la 1900, numdrul institutiilor
pentru ad5postirea bolnavilor mintali a crescut cu 50%, iar numdrul
paturilor cu 180%, ceea ce insemneaz5 cà institutiile s'au i mdrit
intre timp. In aceastd perioadä a dominat principiul cá aproape toti
bolnavii mintali trebuesc permanent internati, iar internarea era luatd
adesea in intelesul de azilare, defectivul mintal fiind considerat ca
total nerecuperabil.
Asa se explicl' proportiile relativ ridicate de paturi In institutii, pe care
autorii le cereau la Ineeputul acestui semi. Kraepelin cerea 200 paturi In inst -
tutiile de asistent5 psihiatnica la 100.000 docuitori, Schu/tze cerea 300 '100 paturi,
iar Grotjahn 300 paturi la 100.000 locuitori (392).

In mäsura insä in care, in ultimele decenii, s'a v5dit posibilitatea


utilitatea asistentei bolnavilor mintali in afara institutiilor, dome-
niul indicatiilor pentru azilarea permanentA s'a restrans, iar interna-
rea in spitalele psihiatrice a fost supus5 unor norme in general bine
precizate. Inteo bunä parte din cazuri internarea alterneazd cu tra-
tamentul liber.
Rämän absolut indicati pentru asistenta inchisä : bolnavii in fazele
acute ale bolilor mintale, apoi cei care prin comportarea lor pericli-
teazä ambianta, bolnavii in perioadele de hiperexcitabilitate, cei cu
tendintä la delicte sexuale si la crime, in fine cei a cäror alimentare,
igieng corporalä, etc. prezint5 dificultäti deosebite in afara institutiei.
Tot institutiilor apartin mintalii total neameliarabili, precum
cei al cArar tratament este imposibil de executat la domiciliu din cauza
pauperismului ambiantei.
O problem5 impon-tanta pentru asistenta social5 este cea a crimi-
nalilor bolnavi mintali. In Germania s'au creat sectiuni speciale pen-
tru bolnavti mintali, functionând pe läng5 marile inchisari. Incä in
anul 1911 functionau 11 atari sectiuni (393).
Functioneaz5 institutii centrale exclusiv pentru defectivil mintali cri-
minali; o astfel de institutie este cea din Waldheim in Saxonia (385).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 227

S'au desvoltat, de-a-lungul timpului, si alte institutii Inchise des-


tinate numai cate unei anumite categcrii de defectivi x-nintali. Astfel,
In Germania, functionau dintr'o epoca relativ indepartata Insti-
tutiile pentru idioti" (Idiotenanstalten) (385).
Prima institutie pentru idioti a fost creatà in 1835, la Wildberg, in Wi_ir-
temberg. In 1839 s'a intemeiat o altä institutie, längä Leipzig. Ambele fuseserd
create din initiativä particularl Prima institutie de Stat a fost intemeiatä in
1846, la Hubertusburg, in Saxonia (394).
Treptat, institutiile pentru idioti au evoluat, in sensul de a se
adaposti debili mintali de diferite grade, o taima parte din ei recu-
perabili; o astfel de institutie trebue sa ofere posibilitati de instruire
teoreticà si de formare profesionalä.
S'au desvoltat pe alocuri §i nstitutii speciale pentru epileptici,
rezervate mai ales epilepticilor gravi, Cu acoese repetate.
Autorii moderni sunt insä in majoritate partizani ai institutului
psihiatric mare, cu sectiuni pentru diferitele categorii de bolnavi min-
tali, precum §i cu amenajdrile pentru terapia prin munca. Marile in-
stitutii pot avea §i sectiuni de azil, pentru defectivii mintali definitiv
nerecuperabili.
O astfel de instituftie trebue sä fie situatä in apropierea unui mare oras,
dar totodatä sä ailoä teren agricol in intindere suficientä, pentru terapia
prin muncä, precum i pentru anumite avantaje economice de care poate be-
neficia instituida (cultivarea legumelor, iermä, etc.).
Paralel cu asistenta in institutii inchise, si in burla parte usurand
sarcina acestora, s'a desvoltat asistenta f amilialei a bolnavilor min-
tali. Colonlile rurale, formate Cu bolnavii mintali adecuati, reprezinta
astazi un element foarte important in campul asistentei.
Cea mai veche (colonie de bolnavi mintali este cea din satul Gheel,
din Belgia. In 1884 s'a intemeiat, tot in Belgia, o o doua colonie, la
Lierneux. Ulterior coloniile rurale de bolnavi mintali s'au desvoltat
In Franta, Italia, Olanda. In Scotia functiona, din timpuri stravechi
pare-se, sistemul dispersat": bolnavii mintali nu erau grupati in a-
numite colonii, ci dati in supraveghere la diferite familii impras-
tiate pe tot cuprinsul tarii; desi aceasta plasare nu era dirijata de vreo
organizatie centrará, i nici supraveghere medicala nu exista, s'au
obtinut rezultate multumitoare de-a-lungul tim,pului (395).
Colonia de botnavi inintcai din Ghee/ reprezintä si astäzi una din cele mai
importante ins,itutii. Norrnele ei de organizare pot servi ca indicatiuni gene-
ralizate. 1

Comuna are 18.000 locuitori si se intinde pe o suprafatä de peste 10.000

www.dacoromanica.ro
228 DR. G. BANU

ha. Numarul meatu de bolnavl supusi regimului de asistenta' familiala este de


3000. Casele care adapostesc pe acesti holnavi mintali nu se deosebesc intru
nimie de celelalte. Fiecare bolnav îi are camera lui. Lucreaza si se distreazd
impreuna cu membrii farniClei care il adäposteste. Mesele sunt de asemenea
luate in comun. O familia nu oate gazdui mai mult,de doi bolnavi (de a-
celas sex) (396).
In primele timpuri azduirea bolnavilor rnintali s'a fAcut numai in mad
trecator, la cateva familii din sat. Ulterior insa, populatia s'a obisnuit i for-
mat in acest gen de activitate medico-sociald, asa ca au devenit tot mai nu-
merosi mintalii gazaulti, de stklatä perrnanent. Ca element central al coloniei
a fost creat un institut psihiatric, care dirijeaza actiunea de plasare familialä
(385).
Din 1852 colonia este institutie de stat.
Colonia din Gheel este impärtitä in sectiuni, conduse de cate un medie
pslhiatru, ajutat de infirmieri diplomati. La sectiunea femeilor si la aceea a
copiilor anormali functioneazá si cate o infirmierd. Sectiunea copiilor are dcrud
scoli: una pen.ru copiii normali (ai unora din bolnavi), cealalta pentru copiii
anormali.

Dacä originile istorice ale coloniei din Gheel par a fi foarte vechi
(inca din secolu1 al VI-lea pelerinii bolnavi mintali se indreptau in
mass5 spre biserica local5), este de notat cá si in alte tki s'au ma-
nifestat in secolele trecute preocupdri pentru plasarea familialà a bol-
navilor inintali. In Germania, la finele secolului al XVIII-lea, bolnavii
mintali erau plasati in familii in apro,pierea orasului Brema (385).
In secolul al XIX-lea, (mai ales in a doua jumatate, coloraile familiale de
defectivi mintali au luat o apreciabila extensiune in Germania. In 1885 insti-
tutia pentru bolnavi mintali din Berlin-Dalldorf si-a ,creat o colonia familiala.
In 1893, institutia din Herzb,rge a facut acelas lueru. Alta colonii: din Bunzlara,
in S:lezia, in 1886, din Eichberg (Renania) in 1899 si din Kortau (Prusia de ra-
Särit) in 1889. In anul 1894 Alt a intemeiat, dupa modelul coloniei din Gheel,
sat p,ntru bolnavi mintali. In urma' s'au interneiat, colonii la Gardelegen
Jerichow (385).
Dupa o statistica din anua 1927 din 173 institutii psihiatrice din Germa-
nia, 58 aveau colonit familiale la tara: 43 in Prusia, restul situate in Bavaria,
Sax.mia, Wiirtemberg. Din cele 58 calonii,12 cuprindeau 21-100 holnavi,
9 colonii aveau 101-200 bolnavi, iar trei colonii aveau peste 201 mintali asistati
sub aceasta forma (397).
In Franta problema coloniilor a fost luatd in considerare din
1890, de cltre Consiliul general al departamentului Senei, iar in 1891
s'a organizat la Dun o colonie cu 100 bolnavi. Ulterior s'au desvoltat
colonii de defectivi mintali in diferite localitäti (Bussy, Nizerolles,
Levet, Ainay-le-Château, etc.).
In Italia s'au desvoltat mari colonii de defectivi mintali pe langa.
institutele psihiatrice din Imola, Reggio-Exnilia si Luca.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 229

In Suedia functioneazä, inca din secolul trecut, colonia-model din


Korsberga (397).
Multe din familiile care primesc sá gäzduiescà defectivii mintali (prin-
cipiu/, cu va/abilitate generald de altfel, este : p'asarea numai a mintalilor ino-
fensivi, dementi precotoi, etc., epilepticii fiind exclwi), sunt cu bunä stare ma-
terialà, asa CA nu primesc platä. Familiile ingrijitoare sunt total atasate sufle-
teste de cei pe care Ii asista'. Conditiile de alimentatie, locuintä, igienä corpo-
ralä, sunt din cele mai multumitoare. Monalitatea in colonie nu depäseste 1%.
In Olanda functioneaza colonii de bolnavi mintali la Ermelo, Bloe-
mendal i Deneeword.
In Rusia, colonii de bolnavi mintali s'au infiintat incA la inceputul acestui
seco!, sub regimul tarist, rana. Moscova, Ecaterinoslav i Nijni-Novgorod.
In Ungaria coloniile familiale de bolnavi mintali au capatat o
foarte huna organizare. Sunt de mentionat coloniile de langd Buda-
apesta, apoi cele dela Satoraljanyhely, Nyitra, etc. Una din cele mai
importante este colonia din Dicio Sanmartin, reorganizata i extinsa
sub guvernarea romaneasca (397).
Bolnavii trimisi in colonii sunt triati de institutiile psihiatrice,
dupa norme precise : ibolnavi nepericulosi pentru anturaj, calmi si pa-
sibili de incadrare partiala in manca productiva, muncile agricole in
primul rand. Avantajele medico-sociale ale acestui regim sunt din
cele mai mari: posibilitatea pentru defectivi de a träi in conditiuni
apropiate de cele ale vietii normale, regim de libertate, utilizare ra-
tionalä a puterii de munca, influenta favorabila a vietii de familie,
luarea in considerare a personalitatii defectivului, iar pentru institutia
tutelarä rezulta folosul evident al cheltuelilor mult mai reduse decat
daca' bolnavul ar fi mentinut in asistenta inchisä.
Un iprincipiu important pentru coloniile familiale este: suprave-
ghere psihiatricä constanta, a defectivilor. Imediat ce starea generara'
mintalä a unui internat in colonia familiala se inrautäteste, este
trecut in asistenta inchisä.
Alaturi de institutiile inchise si de coloniile familiale, o a treia
forma de asistenta a defectivilor mintali este reprezentata prin dis-
pensarul pentru consultarea acestor bolnavi. Asistenta deschisä a in-
ceput in Germania, la finele secolului trecut, cand s'au intemeiat dis-
pensarele din Essen si Diisseldorf. in 1908 s'a intemeiat un dispensar
la Kutzenberg, de catre Ko/b (398).
Institutia dispensarelor pentru defectivii mintali s'a desvoltat progresiv,
In anii urmätori. In 1911, s'a creat dispensarul din Erlangen, In 1912 cel din

www.dacoromanica.ro
230 DR. G. BANU

Berlin, in 1914 cel ciin PranIdurt, iar dupg rAzboiul mondial s'au Intemeiat
dispensare la Köln, Königsberg, Ltibeck, Mannheim, Dortmund.
Dec zu ministeriale, In Prusia, in 1920 si 1921, au stimulat Infiintarea de
dispensare pentru bolnavii psihici.
Personalul medical superior al unor astfel de dispensare va fi al-
catuit de preferintä din medici full-time. Acolo unde acest deziderat
nu se poate indeplini, vor functiona medici part-time. Un element im-
portant al personalului este asistenta socialä, fie specializata (asa cum
este ,sistemul la Erlangen), fie polivalenta (sora de familie).
Dispensarul se poate integra in institutia psihiatrica, sau poate fi
autonom; in acest din urma caz poate depinde de autoritatea sanitarä
sau de organismul de asistenta.
Actiunea unui dispensar pentru defectivii mintali este complexa.
El are a sesiza in primul rand pe acei defectivi care inca nu au fost
In tratamentul unei institutii de asistenta inchisa; dispensarul va or-
ganiza prezentarea benevold, pe cat posibil, a acestor defectivi. In al
doilea rand, dispensarul infaptueste supravegherea post-institutionald
a defectivilor, care ii stint semnalati In mod regulat de catre institutia
inchisä, in momentul cand o parasesc. In al treilea rand, dispensarul
exercita supravegherea protectiva" a defectivilor semnalati de dife-
irite autoritäti. Dispensarul asigurd continuitatea tratamentului si a
asistentei defectivului mintal, i prin aceasta are rol de asistenta pre-
ventivä, preintampinand asocialitatea.
Legiferarea din unede tari a cäutat sà precizeze totalitatea nor-
melor de asistenta a defectivilor mintali, din partea statului, tinand
seamä si de obligatiile colectivitatii pentru redresarea economico-so-
ciala a acestei categorii. Astfel, legea sanitara si de ocrotire din Ro-
mania, din 1930, a prevazut urmatoarele
Art. 442. Bolnavii i infirrnii mintali sunt proteguiti de Ministerul public.
Pgrintii i tutorii pentru copii, copiii majan i pentru parinti, sotul pentru
cenlalt, conduatorii descoale, de internate, ae intreprinderi de once naturk
conducatorii de ,institufuni publics, sau private de once fel, runt obligan a aduce
La cunortinta vutorit'dtilor sanitare ale locului i, numai In lipsa acestora, celor
admin:strat've, cazurile de bou i mintale ivite In familia sau institutiunea lor.
Medicul oficial al lozallui va ccnstata la domiciliul bolnavului deed In.
adevär este vorba de o board mintalä j balnavuil poate fi tratat In bune condi-
tiuni la domici/iu/ sax.
Dacd insa' meciicul constatà cg aceasta nu este posibil, va ordona inter-
narea bo/navului in spitalui oel mai apropiat, uncle va r5mâne ¡Ana la trans-
ferarea lui In spitalul de specialitate.
Pentru bolnavii pericu/ori /or sau celor din jurul lor, internarea In spi-
talul de specialitate este obligatorie.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 231

Sunt deci statuate un numar de principii general valabile: asis-


tenta bolnavului mintal de catre stat, obligativitatea declaratiei a-
cestor defectivi, incerearea posibilitatilor de tratament i asistenta in
familie, internarea obligatorie a defectivilor ce nu pot fi mentinuti
In familie si a celor periculosi.
Art. 443. Persoanele afectate de boli mintale sau nervoase, vor fi tra-
tate si irgrijite in spitalele pLblice pentru boli mintale i nervoase, organizate
intretinute cu caracter de spita/ special, sau in case de siineitate anume pre-
gätite i autorizate a primi i ingriji bolnavi de acest fel.
Persoanele afectate cíe infirrnitati mintale sau morale, precum si bolnavij
xnintali cLveniti cronici, se vor ingriji in azilele speciale pentru infirmii
si in colonii de muncd.
Art. 446. Infirmii mintali, precum i bolnavii mintali deveniti cronici,
vor fi transferati in stabilimente'e pshiatrice anume organizate, cum s
colonii/c familia/e, co/onii/e de murta, azilele de infirmi, azi/e/e de siguranta,
etc.
Spitalele precum i azilele, vor avea servicii medicale ajutätoare specia-
litätii psihiatrice i vor avea ateliere $i ferme pentru terapeutica prin MURICCI
a bolnavilor.

Majoritatea legislatiilor moderne prevad succesiunea de institu-


tiuni destinate a realiza asistenta sociala a defectivilor mintali: spital
specializat, casa de sanatate, azil, colonie familiald, instalatiuni pentru
terapia prtn munca.
Se manifesta insa In ultimul timp, cum am arnintit, terdinta de
a reuni pe cat posibil, acest complex de forme de asistenta, In mari
centre psihzatrice. Un astf el de centru, cu actiune medico-socialä, ur-
meaza sa cuprinda: dispensarul, serviciul de asistenta deschisa pentru
ingrijirea provizorie a bolnavilor, serviciul de asistenta inchisä (spi-
talul de specialitate), azilul (399).
Un centru de psihiatrie poate i trebue sa infaptuiasca douä de-
ziderate pzincipale: a. studiul i ameliorarea comportarii defectivului
in ambienta sa familialä i profesionalä; b. urefacerea, normalizarea In
limita posibilului, a personalitatii desintegrate.
Dispensarul trebue sá ailD5 anexat un serviciu social, care asigura an-
cheta familialä i profesionald si face educatia apropria 5. a ambiantei fami-
liale; aispensarul trebue sä mai alba un serviciu de legAtura, cu diferite alte
institutituil medico-sociale §i Cu autoritätile; in fine, el realizeazä arnintitul
triaj, pe baza cäruia se face plasarea defectivilor In institutii inchise, in familia
proprie, in colonii familiale sau in azile.
Foarte important este serviciu/ deschis al centrelor psihiatrice; el asigura
asistenta bolnavilor anintali care nu necesita' internarea, sau, dacg o necesitä,
aceasta este cu totul temporarg, mai mult in scop de observatie i exarnene

www.dacoromanica.ro
232 DR. G. BANU

complimentare. Un astfel de serviciu cuprinde säli de observatie si altele pen-


tru tratamente malarioterapice, cure pentru toxicomani, etc.
Azilul este Tezervat ciefectivilor total nerecuperabili. Amenajarea lui
poate fi mai rudimentara, iar personalul este fatä de personalul celorlalte
sectiuni redus cu 50%.
In ultimul timp s'au desvoltat institutii in car,e internarea bolna-
vilor este benevolii; este vorba de o categorie limitatà de bolnavi min-
tali, care au pAstrat constiinta in bung parte nealteratd §i care cer ei
înii internarea, pentru timpul, in general scurt, necesitat de starea
lor. In imprejurimile Londrei functioneazd Mandsley hospital", care
avea in 1931 o miscare skatàmá.'nald de 245 bolnavi mintali, ce se
prezentau benevol pentru internare. Din 1923 pAnä la .1931 numdrul
acestor boina vi se inzecise. Se prezintä in special cazuri de confuzii
mintale postinfectioase trecdtoare, manifestAri mintale ale sifilisului,
purtdtori de nevroze, etc., in general cazurile psihiatrice in care ,ra-
tionamentul i vointa nu sunt cleat in parte compromise (400). La
Spitalul Central de Boli Nervoase i Mintale din Bucuresti s'a infiintat
de asemenea o sectiune pentru bolnavil ce se prezintà benevol (400).
Un element important al institutiilor de internare benevolä este dispen-
sarui de consultatii, organizat asa incat bolnavii sa se poatä prezenta jj in
orele de searä; se faciliteaza astfel prezentarea muncitorilor si fun,ctionarilor.
Bine inteles, o parte din bolnavii ce se prezintä nu sunt indicati pentru
internare, ei putand urma un tratament ambulator, iar actiunea de asistenta
se realizeazä la domiciliu..
Pe langa amintitia institutie din Londra functioneazA o sectiune
de investigatii sociale; ancheta la domiciliu este realizatd cu un ma-
xim de garantii stiintifce, iar ajutorarea este intensificatà, atat pentru
bolnavi cât i pentru ambianta lor.
Este o constatare verificatä repetat in ultimii ani, anume: pro-
portia bolnavilor mintali reclasabili, in sensul de readaptabili vietii
normale, creste. In institutiile psihiatrice din Belgia s'a constatat
4% din bolnavii internati pArgsesc ameliorati sau vindecati
institutia in fästimpul primelor douà luni dela internare, iar 81% din
bolnavi pAräsesc institutia in decursul primului an (401).
Readaptarea bolnavului mintal la ambianta norma1à intampind
serioase dificultàti, derivând atkt din caracterul bolnavului insusi care
s'a detasat temporar de mediul firesc, ca si din atitudinea obisnuit
ostil5 a societ5tii fatä de un fost bolnav mintal. Actiunea de reclasare
sau readaptare este insA mult facilitatà când bolnavul mintal nu se
indepärteazA prea mult de mediul s'du normal ; la Bruxelles, Gand,

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 233

Liége, Charleroi, functioneaza servicii psihiiatrice anexate chiar pe


ranga' spitalele de medicina generará din marile centre urbane (401).
La unele institutii psihiatrice se cauta, printeo actiune
zata', s'a' se impiedice dezadaptarea sociald a bolnavului. Actiunea este
inceputä chiar din prima zi a internärii lui, institutia mentirand per-
manent contactul cu familia, patronii, operele de asistenta, etc.
O organizatie aproape idea:a' din acest punct de vedere, poseed orasul
Rotterdam. Spitalul psihiatric din Maasoorde are un medic exclusiv insarcinat
cu serviciul social. El concitare si un serviciu de consultatii in Rotterdam, unde
se prezinta regulat fostii pensionar! ai spitalului, reincadrati in viata soziala
(401).

T. Asistenta speciali a debililor mintali


Dintre numeroasele categorii de defectivi mintali, debilii mintali
reprezinta una din cele mai importante, mai intai din punctul de ve-
dere strict numeric.
Ceeace caracterizeazd pe debilul mintal este reducerea globalä a
desvoltarii psihicului; concomitent cu scäderea capacitatii intelectuale,
se intAlnete adesea o reducere a afectivitätii §i a vointei. De aci
zultä imposibilitatea adaptarii la conditiile vietii normale.
British royal commissian on feeble minded" defineste pe debilul mintal
astfel : individui care poate s traiasca cu mijloace proprii daca este pus in
conditii favorabile, dar nu posedd facultati intelectuale suficiente ca s'a' se
plaseze la acelas nivel cu semenii lui de varsta egala ; In viata saciará, debigul
mintal se comporta imprudent si nu poate invinge
americani dau urmatoarea definitie: debilul sau inapoiatul mm-
tal este cel care, dintr'o cauza psihica alta decat deficiente ale organelar sim-
turilor, nu poate sa-si asigure existenta in masura cerintellor sociale (401).

Dupä unii autori (Vermeylen), o parte din debilii mintali apartin


tipului armonic (nivelul intelectual este deficitar, dar curba mintala
este regulata, in sensul cà exista o comportare psihica fara variatii
mari), pe când o alta parte apartin tipului dizarmonic (nu numai ca
exista deficitul intelectual, dar intreaga comportare psihica este varia-
bild dela un moment la altul, desordonata, total indisciplinatd).
In general debilul intelectual posedä ,numai ceea ce s'a numit
teligenta simturilor"; notiunile abstracte Ii rama'n inaccesibile; el le
poate doar asimila sub forma unor simple procese de asociatie a ele-
mentelor concrete.
Fata de realitatile din ambianta, debilul mintal reactioneaza
tr'un anumit fel, conform nivelului sal' intelectual scazut; aceasta este
reactiunea oligofrenica (402).

www.dacoromanica.ro
234 DR. G. BANU

In mod clasic, debilii mintali sunt grupati in trei categorii: a. cei


intr'un grad usor, debilii mintali propriu zisi; b. cei de grad mediu,
imbecilii; c. formele de gravitate extrema, idiotii. In ce prive§te insà
criteriile de clasificare in una sou alta din aceste categorii, ele variaza
dupd autori. Toti compara coeficientul de inteligenta al defectivului
cu coeficientul copilului normal, dar lirnitele de varsta ale normali-
tätii coresounzatoare fiecarui grup de defectivi variazd dela autor la
autor, adesea intr'o masura apreciabila.
Dup5. Kraepelin, individul idiot Ise caracterizeazA printr'un coeficient de
inteligentà cutespunz5tor copilului sub 6 ani; idiotul gray este acela care nu,
posedà de loe facultatea limbajului; imbecilul are un coeficient de inteligentä
corespunzdtor grupelor de varstd intre 6 am perioada pubertalii; debilul min-
tal propriu zis are coeficientul de inteligenta" corespunzdtor perioadei" din viatä
intre pubertate i vArsta cie 18 ani (403).
Dupà Binet i Simtra, nivelul mintal al idiotului este acela al unui co-
pil sub 2 ani, iar al imbecilului corespunde varstei mi.ntale 2-7 ani; in ce pri-
veste debilul mintal propriu zis, nivelul sau mintal corespunde vil'rstej de 111,
ani (404).
Dupà Bobertag, in grupul idiotilor intra defectivii ou un coeficient de inte-
ligenta" corespunzAtor copitilor sub 3 ani : imbecilii au nivelul intelectual cores-
punzätor varstei de 8-7 ani; debilii mintali propriu zii coresptmd nivelului in-
telectual 7-12 ani (405).
Dupä Vintager, starea de idiotie er corespunde coeficientului de inteli-
gent,:i la 4 ami, imbecilitatea da 4-6 axil, debilitatea mintala propriu ziisq la
8-12 axil. Aceasta clasificare a fost propusd in anul 1930.
In anul 1935, C. Bragger a fa'cut urmAtoarea clasificare: idiotia cores-
punde coeficientului de intelPgentá sub 6 ani, imbecilitatea coeficientului 8-12
ani, debilitatea minta1á propriu zis6 coeficientului 12-14 ani (406).
In acelas an, Wleygaradt a propus urmätoarea cl,asificare: idiotii cores-
pund nivelului intelectual pgna la 7 ani, imbecilii corespund nivelului 7-14
ani, debilii mintali nivelului 14-18 eni (407).
Autorii americani au un punct un vedere c,are se cieosebeste Trani] catva
de acel al autorilor germani: indivizii care au un coeficient de inteligentà su-
perior varstei mintale de 11 ani, nu ar mai apartine categoriei debililor min-
tali; cei Cu un roeficient corespunz5tor vfirstei 11-12 ani er fi debili mintali
dubiosi", iar cei cu coeficientul corespunzAtor vArstei 12-14 ami ar fi cazuri
cie trecere spre norrnartate, asa zisii nortmali inferiori" (408).
In lucrari speciale recente se recunoaste cà metoda de a clasifica
Warne de inapoiere mintala in raport cu nivelul intelectual al copi-
lului normal nu este cea mai potrivitä, deoarece intre normal si debilul
mintal nu exista numai diferente cantitative, ci i calitative (dif eren-
tele mentionate in ce priveste comportarea psihicä in .ansamblul ei).
Totusi, se rnentine urmatoarea diviziune care pare a corespunde sco-
purilor practice : principial, individui cu un grad de inteligenta in-
ferior varstei mintale de 6 ani se clasifica in grupa idiotilor; cel cu

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 235

coefidentul 6-12 ani, in grupa imbecililor, iar cel ca nivelul mintal


12-16-18 ani, In grupa debililor mintali propriu zisi (409).
Acesta ar fi singurul criteriu general valabil pentru practica
asistentei scciale, caci toate celelalte clasificari i denumiri sunt va-
riabile dela o tara la alta. Situatia comparativa a calificdrii catego-
riilor de ina,poiati mintali. rezulta din urmatorul tabel, intocmit in anul
1929 (410).

TABEL COMPARATIV AL DENUMIRILOR PENTRU STARILE


DE DEBILITATE miNTALA

Statele-Unite Franta Anglia Germania

Feeble minded Arriération Amentia Schwachsinnigkeit


Mental deficieny Idiotie Mental deficiency Blörisinn
Geistesschwäche
Morons Débiles Feeble minded Geistig Minder-
Faibles d'esprit wertige
Leicht Schwach-
sinnige, Debile,
Mentally retarded Tardifs Backward Geistig Zurtick-
Subnormaux Dullards gebliebene
Feeble gifted Schwachbegabte
Subcultural Schwerfällige
groups
Moral imbeciles Imbéciles moraux Moral defectives Moralisch Schwach-
Moral devistes sinnige
Moralisch Imbe
zille

Criteriul del a care trebue sa porneasca once mäsuri de asistenta,


este grada.' de valorificare posibila a debdlului mintal, in ~pul vietii
sociale si al muncii. Despre imbecili se admite in general ea pot sa
afirme in munci simple, usoare; imbecilii inteun grad putin avansat
ar putea chiar sà realizeze randemente multumitoare. Autorii germani
sustin cà imbecilul poate mult mai mult decat stie" (411).
Statistrici infäptuite In ultimul deceniu, in colile speciale pentru
debili mintali, au dus la concluzii variabile in ce priveste
de randement ale acestor defectivi (412).
In anul 1934 a fost publicat rezulta.tul investigatiilor asupra unui
numär de 60 fosti elevi de sex masculin ai scolii din Göttingen, care
au urmat ccala in anii 1895-1919 si care in momentul anchetei a-
veau varsta cuprinsa intre 30 si 47 ani (413).
Cei 60 examinati au fosrt divizati in 3 grurpe: idioti totali numar de 9),
debili gravi (in nurnár de 12), ciebi:i mIntali in grad usor (in nurndr
de 39). In momentul absolvirii oii, din cei 60 elevi, 31, deci 51,7% au fost

www.dacoromanica.ro
236 DR, G. BANG

corsiderati ca posedAnd capacitate totala de randement; 13, deci 21,7%, cu ca-


pacitate partia15, lar 16 elevi, deci 26,6% erau total incapabili de muncA. Ace-
iasi defectivi, in 1934, cand au fest reexeminati, au prezentat urm5toarea si-
tuatie: din cei 44 cu capacitate de randement in momentul absolvirii
numai 9 reusiserd sA se incadreze definitiv in viata productivA, lar 11 se aflau
internati In institutii.
La aceeas institutie din G6ttingen a fost urmäritg i evolutia a
61 femei care urmaserg scoala de arieratd intre anii 1895 si 1917 ,(414).
In tirnpul scolaritAtii eceste 61 fete fuseser5 grupate In trei categorii: 12
-erau debile mintale In grad avansat, 28 in grad mijlociu si 21 in grad usor.
In mementua absoirvirii scolii, 30 iii71 cele 61 eleve au fost considerate ca
posedând capacitate de randernent integral, 22 ca posedand-o partial si 9 eleve
incapabile de a-si agonisi existenta. Diupd trepere de 5 ami dela absolvire, 37
din aceste fernei aveau capacitate de randement complect, 16 o asveau partial5
si 8 rAmAseserd total inapte pentru agonisirea existentei. A survenit deci o im-
bunatalire. Explicatia: fetele, chiar cAnd sunt debile mintale, pot gdsi relativ
usor o ocupatie adecuatà sexului feminin.
Dug' alte statistiei, fostii elevi ai scolilor speciale pentru debili
mintali s'ar afirma astfel in via* 16% ar rämâne capabili de a-si
agonisi existenta prin ei înii, 14% contribue numai partial la pro-
pria intretinere, 38% pot indeplini munci usoare in familia lor, 30%
rgm'an total incapabili de muncd (412).
Unele statistici .au argtat rezultate mai favorabile: proportia fos-
tilor elevi ai scolilor speciale, rgmasi capabdli de a-si agonisi existenta,
ar urca pdng spre 50% i s'ar mentine ea atare chiar dupg un timp
mai lung dela absclvirea scolii (415).
S'au intreprins anchete asupra profesiunilor in care in mod obis-
nuit activeazg debilii mintali de diferite grade. 0 ancheta- germang a
argtat: pentru debilii mintali de sex masculin, 33,3% muncitori
23,6% meseriasi, 21,3% personal domestic, 8% muncitori agri-
coli, 1,7% comeraianti, 11% incapabili de muncg; pentru femeile de-
bile mintale, 43,3% personal domestic, 37,6% muncitoare necalificate,
8,3% muncitcare calificate, 1,7% comerciante, 8,4% incapabile de
munca (412).
Faptul cg majoritatea debililor mintali apartin profesiilor necali-
ficate i personalului domestic, este explicabil. Este de remarcat ins6
ck in ultimul timp, gratie mecanizgrii intensdve a industriei, care face
ca inteligenta i initiativa mumeitorului c'd cadg pe planul al doilea,
un anumit numär de debili mintali au putut imbrAtisa i munci ca-
lificate.
Institutiile de asistenta pentru debiiii mintali sunt scoli spe-
ciale (scoli auxiliare, clase de perfectionare, scold medico-pedagogice,

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 237

aceste diferite nundri variind dupa tari i autori), apoi aide pentru
cei total nerecuperabili, in.stitutii de orientare profesionalä speciald,
dispensare medico-pedagogice (416).
La inceput asistenta s'a indreptat asupra defectivilor gravi, idioti. Se men-
tioneazä c.5 a finele secolului el XVIII-lea, In Franta, un elev al lui
anume Itard, reusise sA reeduce intr'un grad oarecare pe sälbatecul din Avey-
ron", un defectiv niintal total, nescoperit inteo pädtme.
In anul 1840 un, medic genmen, Guggenbuhl, a intemeiat pr:ma institutie
pentru copLii debili rnintali, 15nga Inter:eken. In 1874 functdonau in Gerrnania
29 institutii de initiativA privatä pentru debilii mintali; in 1898 numarul 'or
crescuse la 58, iar in 1909 la 101.
Dupd ce multd vreme asistenta debililor mintali a fost realizata
aproape exclusiv de initiativa particularä, in ultimele decenii s'a afir-
mat principiul cà acest capitol al asistentei apartine in primul rand
statutui.
Astfel, inca in 1909 s'a decretat in Franta legea relativä la crea-
rea claselor de perfectionare anexate scolilor elementare publice, si a
scolilor autonome de perfectionare pentru copiii inapoiati mintali (417).
Legea rornaneasca sanitara si de ocrotire din 1930 a prevazut :
Art. 454. &atilt ocroteste pe copiii defectivi fizici i mintali de
toate gradele, pand la varsta cand vor fi in masurä sä-si poata asigura
existenta.
Art. 455. Statul, prin Ministerul muncii, sanätatii i ocrotirilor
sociale, va infiinta i intretine institute speciale pentru ingrijirea si
educarea copiilor defectivi si reeducarea adultilor.
Pe langd aceste institutiuni vor functiona ateliere i terenuri de
cultura, In care tinerii din categoriile de mai sus vor inväta o meserie.
Cei ce se vOr dovedi needucabili, se vor transfera in azile speciale
pentru needucabili.
Art. 456. Ministerul va organiza cursuri superioare pentru per-
sonalul didactic necesar institutelor speciale care ingrijesc de defectivi.
In ultimele decenii numarul debililor mintali capabili de reedu-
care in scolile speciale a crescut, asa cà in aceeas masura proportia
celor din azile a descrescut; desvoltarea pe care au luat-o scolile auxi-
liare i perfectionarea metodelor de instructiune specialä, au facut ca
azilele institutii pentru defectivii totali sa se descongestioneze.
De altfel, inca din 1905 s'a formulat in Germania principiul cà
debilii mintali care au perspectiva de incadrare, chiar minimalk in
viata socialä i economica, trebuesc separati total de defectivii nere-
cuperabili; numad acestia raman indicati pentru azile sau pentru sec-

www.dacoromanica.ro
238 DR. G. BANU

tiunile de azil din marile inkstitutii psihiatrice (in unele din aces,tea
ft..nctioneeza sectiuni speciale pentru idiotii tineri i adulti) (418).
colile auxiliare sau elasele de perfectionare constitue elementul
principal in asistenta debililor mintali in vdrsta tallara.
In Germania, primul curs scolar pentru debilii mintali a fost or-
ganizat in anul 1835, de catre medicul i pedagogul Kern, din Eise-
nach. Scoli particulare au fost in urma infiintate de catre Weiss
St6tzner. Prima secara publica pentru debilii mintali a fost inte-
rneiata la 1867, in Drezda.
In cea de a doua jumatate a secolului 'al XIX-lea, precum i la
inceputul secolului al XX-lea, scolile auxiliare au luat o apreciabila
desvoltare, in Germania ca i in alte tari. Dupa o statistica intocmitd
In 1925, functionau la acea data in Germania, in 581 localitati, 859
astf el de scoli cu caracter medico-pedagogic (419).
Scoala auxiliará sau medico-pedagogica cuprinde in general trei
clase, fiecare clasa fiind frecventatd timp de doi ani. In unele loca-
lit:4i mai mari funclicneaza &Ira categorii de scoli: a. pentru 'debili
mintali in grad mai usor; b. pentru debilii mintali gravi; aceste'a din
urrna au fcst intemeiate consecutiv constatarii cd sunt un numdr de
copii care nu dau rezultate multumitoare nici in scolile auxiliare obis-
nuite, dar pe de alta parte nu sunt indicati pentru ,azilarea definitiva;
spre a-i recupera partial, sunt educati in scoi constand clinteo sin-
gura clasa, unde se preda o instructiune rudimentara; este o ultima
incercare medico-pedagogica ce se face; daca nici aceasta nu reuseste,
copilul este definitiv internat in sectiune'a de azil sau in sectiunea
speciala pentru idioti a unui institut psihiatric (420).
Reeducarea tuturor categoriilor de debili mintali (exceptand idic-
tii) are loc prin aplicarea metodelor pedagogiei medicale, domeniul-
Emita intre pedagogie i medicina, care isi bazeaza achiziiile In spe-
cial pe studiul psihologiei si al pshihopatologiei infantile.
Unii autori obisnuesc sg reuneascg in pedagogia medican, i metodele
de rEeducare a surde-nutilor, orbilor, infrmilor motori i altor categorii
de defectivi. Aceastä conc ptie este consideratá ca gresità; notiunile de peda-
gogie medicalg si de institut medico-pedagogic sou scoalá medico-pedagogicä
trebue sä ramánä rezervate metodelor i institutiflor destinate debililor min-
tali (421).

Se reccmanda ea scoala auxiliara sau medico-pedagogicd sá aiba


autoncirie, in fr .sul de a pcseda lccal propriu ; sistemul de a se
anexa l'cclilcr 1-Tiznare cE4nuite, una sau mai multe clase pentru
debili nu este preferabil (422).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 239

Amenajarea scolii auxiliare poate fi destul de simplä, atunci cAnd


materiale ale .organ;srnului de asistentä loal sunt ,reause. In general,
de altfel, elementele ccirperente ale unei astfel de scoli se apropie de acelea
ale scordor pentru (*phi normali : säli de clasä, salä de gimnastieä, baie,
bucätärie, curte. Ceea ce este caracteristic scolii medico-pedagogice, este ne-
ceStatea unui traterial didactic de demonstratie mai bogat i amenajarea
inckperilor pentru lucru manual.
Mobilierul va cuprinde bAncile obisnuite, cu douà locuri (generali7,1 rea
bäncilor individuale sau a sistemului de scaune i mgsute, nu va- fi posibilä,
din cauz4 cA ar comporta Ispatiu prea malt); vor fi insä necesare into deauna
si un anumit nurgr de tärci tinaividuale sau mese Cu scaune, 'pentru acei
elevi a cäror deficientd psihicA contra-indicä total sederea in aceeas bancä
Cu un conscolar. Se recomandä ca tabla scolard obisnuità se" fie inlocuitä.
o zenä väpsità in negru de-alungul until intreg perete, situatä la o inalt.me
potrivitä.
Materialul didactic de demonstratie trebue sä fie cAt mai bogat. El
va fj fcloSt estfel incfit defectiNul rnintal sä poalA intotdeaunia sä-si faca o
reprezentane sinteticii a realitätilor din ambiantd.
Instructiunea in coli1e medico-pedagogice trebue dirijatd astfel,
Incat elevul sà se orienteze de timpuriu spre munca manualà.
instructiunii va cuprinde numiai elementele indispensabile orientdrii
In ambianta scciiala Jccalà. Autorii francezi insist6 !asupra dezide-
ratului ca debilul mintal sà nu fie desrAdAcinat din medial In care
sia ndscut ; copilul din mediul urban nu trebue transportat cu once
pret In mediul rural, afard de cazul când prezin.tä a.ptitudini deose-'
bite pentru ocupatiile agricole (423).
In ce priveste selectionarea copiilor pentru scolile auxiliare sau
medico-pedagogice, In Belgia este valabilä norma urmdtoare : se pri-4
mesc copiii care nu au o intarziere mintalà mai mare de 3 ani, fatä.
de conscolarii lor normali. Aceastd normd este insd lipsità de precizie
stiintificsa; nu este acelas lucru clacA un copil de 7 ani si un copil de
15 ani au amandoi o intarziere mintald de 3 ani ; co,pilul de 15 ani,
dacd are nivelul intelectual al unuia de 12 ani, conteazd doar ca
un inapoiat usor. De aceea pediatrii i igienitii propun urmAtoarea,
normd, stiintificA si general aplicabilà sunt inclicati pentru scolile
medico-pedagogice toti copiii cu un coeficient de inteligentà (sau
coeficient intelectual) sub 0,5 (423).
Este bine ca o clasä pentru, debili mintali sà nu cuprindà mai
mult de 15 elevi.
Pentru debilii rnintali de varstà prescolarg, se pot crea gradini
de copii speciale, In care vor fi primiti copiii cu un coeficient de
inteligent6 Intre 1 si 0,75.
pentru copiii de vArstal prescolarä i pentru cei de rvArstd

www.dacoromanica.ro
240 DR. G. RANI;

colar pot functiona, cu bune rezultate, institutiile numite adcipos-


turi-scoald (auxiliare. Este vorba de adäposturi de zi, care suplinesc
deficientele mediului familial al unei pdrti din copiii debili Mintali ;
copiii sunt scoi total, pe tim,pul zilei, din mediul in care riscd sg-§i:
inrgutäteascd §i mad mult starea, fie cg este vorba de o familie aso-
ciald, fie de populatie pauperg ocupatä tot timpul in afarg de cgmin.
Conducerea adgposbului-woald trebue sà intretinà un contact per-
manent cu mediul familial al copilului ; se organizeazä consfgtuiri
serale cu mamele debililor mintali, predändu-li-se notiuni simple de
pedagogie medicaid §i de educatie adaptatg nivelului mintal al acestor
copii. Personalul didactic al unui adgpost-§coalä trebue sg aibä o pre-
gdtire complectä medico-pedagogicg ; el functioneazd full-time. Se
recomandg ca un adgpost-§coald sä nu cuprindä mai mult de 201
copii (424).
Consideränd scopurile pe care le urraäre#e instructiunea debi-
lilor mintali in institutiile §colare adecuate, s'a resimtit necesitatea
unei fise speciale pentru elevii §colilor auxiliare. Se alcätuesc fi§e ce
inggdue urmgrirea desvoltärii copilului inapoiat, de-alungul §colari-
tgtii qi a preggtirii profesionale ; fiecare fi0 are anexatä i o tabelg
de spitä, arbore genealogic ale cdrui date sunt controlate de autori-
tatea sanitarg; aceasta, la randul sdu, tine la zi o cartotecg a inapoia-
tilor mintali (425).
tlementele principale pe care le contine fisa pentru debilii m'ntalt
pot fi fastfel rezumate; datele de stare civirá, spatiul liber pentru imaginile
raniologice, datele asupra desvoltárii corporale (staturá, greutate), datele rela-
tive la perioada premergátoare scolaritätii In scoala auxiliará, comportarea
in sccalá páná la data rintocntrii fisel, desvoltaree psihieä a copilului, edu-
catia In meciiul familial, conditiile economico-sociale ale párintilor, rezul-
takul exam.inárii la intrarea in sccela auxiliará.
Urmeazä datele relative l perioada de instructiune in insási scoct/a
auxiliará; evolutia generará a copilului, cunostintele i aptitudinile dobAndite,
raportul sintetic al corpuitti diidacfc asupra progres&or scolare alle
raportul sintetic al medieuilui scolliii i al mediclCuis ouicui1ui anitar.
A treia parte a fisell cuprinde datele relat've la perioada de dupa ter-
riinarea fco/ii auxiliare: observatiile culese In timpul pregátirii profesio-
nale, valorificarea copilului in profee, .:.-omportarea lui morale', e.c.
Orientarea profesionalei debilului mintal reprezintä la doua
etapg importantg in asistenta lui. Se va tine searna de faptul, sufi-
cient verificat -de experienta medico-pedagogicä, anume cg bgietii
debili mintali pot fi plasati cu succes ca ucenici la meseri*, grgdi-
nari, muncitori agnicoli, servitori, iar fetele ca servitoare, muncitoare

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 241

la legatorii, eusatorese ; acestea ar fi profesiunile cele mai indi-


cate (416).
In Franta, unde debilii mintali in grade usoare sunt primiti in
scolile de agricultura si horticultura', lar atelierele anexate claselor
scolilor de perfectionare au sporit in ultimul timp, s'a reusit sa
se readapt. ze vietii sociale pana la 80% din debilii mintali (417).
Se cautä, pe cat posSbil, ca Imapo6atrul mLntal sä-si gäseascä o ocupatiune
ch!ar in casa pdrinteascä ; fetele rämän sä ajute pe mama lor la lucrul me-
najer, iar bdieV j mesen:as'Ior 25mAn rucenki pe langä tatd: lar.
Aco:o uncle debilud mintal luz:reazd in afara cam:1E1111W familial, autorii
francezi indrumä spre urmatoarele profes'uni: pentru bädeV, sirungdria, tam-
eizmäria, dogdria, impleticrea scatinelor de pa:e, tilrografia, lega oria,
functiuni :nfer:oare ae b.rou, rnaturá'tori, grddlnari; o parte din acesti capil
pot gäsi plasament util ca vanzatori in ramura alimen arä. In ce priveste
oritntarea tprofesionala a fetelor, autarii francezi recomanda eroltoria, spl-
latona, fabricarea florilor artificiale, acupatiunile domes Liae, etc.
O institutie cu rol determinant in asistenta debililor mintali este
dispensarul mccEco-pedagogic, in parte cu rol preventiv. Aces:a in-
faptueste supravegherea, descoperirea i triajul defectivilor cu insu-
ficienta in telectuala. Totodata dispensarul supraveghiaza ambianta
familiar, o asista i id face educatia. In Franta functioneazd, cu rol
de dispen3ar medico-pedagogic, numeroase dispensare de consultatii
neuropsihiatrice, avand anexate cate un serviciu social ; pe baza da-
telor adunate in acest serviciu se face triajul debililor mintali, care
sunt indrumati spre institutii sau räsati sub supraveghere la domici-
lm (426).
Considerand asistenta debilului mintal in totalitatea ei, este de
remarcat à, oricat ar fi de perfectionate metodele moderne, acest
defectiv rOrrine in oricare etapd a vietii lui obiect al asistentel.
El nu poate sa ajungd la nivelul intelectual al individului normal; din
acest punct de vedere s'au pus prea mari sperante in scolile auxiliare.
Pedagogia medicalä ramane o metoda utila si pe alocuri cu rezul-
tate frumcase ; ea nu reuseste !ma sa redea societatii indivizi perfect
normali i trebue sa ne ferim de a trezi sperante nejustificate la
parinti. Trebue sà li se explice ca pedagogia medicaid adapteazd in-
structiunea, caractereior individuale somato-psihoiogice, dar copilui
astfel educat va ramane un diminuat in viatd. Asistenta soc:ald este
cea care trebue sa intervina de-alungui intregei evolutii a debilului
mintal, iar pedagogia medicaid Ii este subordonata (427).
Modul de organizare a asistentei debililor intelectuali prezinta
unele variatii dupa tari.
Dr. G. Bann. Tratat de medieinA aocialk Vo1 DL 15

www.dacoromanica.ro
242 DR. G. BAND

In Franta, functioneaza doua categorii de institutii pentru in-


structiunea acestor defectivi : clase de perfectionare i coli de per-
fectionara (426).
C/asele de perfectiamare stint anexate scolilor elementare publiee. Uti-
lizeaza .metode pedagogiee speoiale, derivate in general din metoda Montessori
pentru educarea presootarilor se face ape: pe scara cat mai larga la perrep-
tii:e sensor.ale ale copilului, menite a sup:ini def:cientele inteligentei.
anua 1936 funetlonau in Frata 60 (faze de perfectionare, din care 30 tin de-
partamontul Seine.
de perfectionare sunt, uncle eu regim de externat, altele inter-
nate. In anul 1939 functionau 8 scoi-internate pentru debili Chalcns
sur MI,T, Crehcn, Fleury les Aubrais, Hcerdt, Clermont Ferranci, Lyon-Fil-
leurbanne, Yvetot si Asnieres. Functioneaza i un 'important nurriár de inter-
nate pcntru cktrii mntali, din dnitiativä priva ä (426).
In Elvetia existau, in 1939, 36 internate si 200 clase speciale pen-
tru debilii mintali. Pedagogia medicaid' a facut mari progrese in
aceasta tara, datorita in special lucrärilor lui Claparède i ale iListi-
tutului Jean Jacques Rousseau (428).
In Olanda functicnau, la aceeas data, 67 scoli speciale pentra
debili ri ir.tali, din care 54 cu regim de internat.
In Rusia functionau, in 1937, 400 clase de perfectionare si 200
scoli speciale pentru debilii mintali (429).
In Belga, pedagogia medicaid sau curativa a facut progrese gra-
Irle lui Decroly, Ley, Demmor §i altii. Triarea copiilor dupa
nivelul mintal este perfect organizata, din momentul inscrierii
scoala. Scolile speciale au putut fi create in mare numar, gratie in
special fondurilor comune de asistenta, inteTprovinciale i intereo-
munale.
In Statele-Unite functionau, in 1939, 47 internate pentru debilii
mintali, cu 26.000 elevi. Mai exista scoli cu regim de externat, pre-
cum si clase speciale anexate la scolile publiee, care educd 70.000
inapoiati mintali (428).
In Sta e:e-Unsibe infäptukfle pentru asistenta deb'liCnr mintarli dateaza
de'la mj:oeu: secau:ut trecut. In 1848 statul Massachusetts e intemeiat prIma
sooala pentru debili minta:i. Statul New-Ycrk a inDintat o astfel de scoala
in 1851, Pen.s:lvania in 1852, Oh'n in 1853, Kentucky In 1860. In 1933, 44 din
cele 49 state posedau sec& spedale pen ru debilii minball (430).

J. Delicventii si criminalii
Este astäzi unanim adrnis, ea' delicventul i criminalul reprezintä,
in parte sau in total, un obiectiv al asisten;ei sociale. O proportie impor-
tant& din acesti indivizi erau dinainte elemente defective fizic sau

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 243

psihic ; in ce priveste ceilalti, incadrati normal in viata sociala 'Ana


In momentul comiterii infractiunii, devin prin însi delieventa sau
crima faptuitä si regimul privativ de libertate la care sunt supusi
elemente de dependenta sociald.
Asistenta sociala are a se preocupa si de dependentii deveniti
delicventi sau criminali, si de indivizii independenti i cu biologia
normalä care la un moment dat au comis un delict sau o crimä
executd pedeapsa.
Dacä principiul asistentei delicventilor i criminalilor este gene-
ral aeceptat, s'au ivit insa divergente asupra gradului de intensitate
cu care trebue sa intervinä asistenta sociala pentru aceste categorii.
Unii sustin ea represiunea trebue sa domine, iar asistenta sociala are
a interveni cu titlu accesoriu, in mäsura redusa si sub dirijarea per-
manenta din partea autoritätii judiciare. Altii cer ca delieventii
criminalii sá treacd integral sub protectia organismelor de asistenta,
ca i celelalte categorii de dependenti. Niciunul din aceste puncte de
vedere extreme nu-si are justificare. Autoritatea judiciara trebue
colaboreze permanent cu organismele de asistenta, fära a se recurge
la substituire integrald de atributii.
In studiul asistentei delicventilor i criminalilor, trebuesc avute
In vedere : legäturile intre dreptul penal modern si asistenta sociala
normele asistentei delicventului adult ; normele asistentei delicventu-
lui minor.
1. Dreptul penal modern IS i asistenta socialii
Majoritatea legislatiilor penale cuprind, ca parte integranta,
capitole -1e asistenta sociala. Principiile acestei discipline si aplicarea
lor s'au dovedit in special necesare la urmatoarele capitole : delic-
yenta minorilor, masurile de supraveghere protectiva sau punere in
siguranta a unor anumite categorii de delicventi i criminali, supra-
vegherea si protectia postpenitenciard, deci dupa executarea pedepsei.
In spedal leg:slatia german4 a azordat In uCitimul timp multa atentie
m'Asunllor de purcre In gu'an L amelliorare a unor anumite categorii de
delcventi i crimnaU. Prin degea cidn 24 Noembrie 1933 se precizeazA m'A-
smile de punere in sdguranta i ameliorare servesc pentru e ap*Ara colectivi-
tatea de infractorili logilotr", lar noud cod penal prevede la capitolul 42 urmA-
toarele mAsuri care constitue elemen e de asistenta socr:a15 internarea cazu-
rilor indicate In institutli medico-pedagogr:De, internarea in az11e de alcoolici,
In institutii pentru cure de desintox6care, In case de muncA, etc.
Asist-2nta socialA a Iluat o mare extens!une In special In ce priveste
mhtorit delicver.td ; faptu: este expl:cabil, Cad actiunea asupra minoru:ui pre-
zIal.A cele mai favorabille perspective in vedoree redresgrid fizie ii morale.

www.dacoromanica.ro
244 DR. G. BANII

In ult'mud timp asistenta cieE.'eventuluj menor are un caracter pronuntat pre-


vent.v. Cens:dcrancl ca, Intr'o parte din cazuni, de:ieventa juvenila este, la
randui: ei, ccnscc_n,ta u.r.or acte delictucase, de ma:tratare, de pervertere, etc.,
comise ne catre anturaj asupra m norudui evolueazd in t'un med-u defi-
citar, s'au instituit in Germania in anul 1937 organe jud'eiare speciale,
numite camere de judecatd pentru protectia tineretului. Pe lang.a fiecarn tribunal
provincial functioneaza cate o astf_d de camera de judecata, in competinta cáreia
infra toate faptele penale (maltratari, atentate la bunele moravuri, actiuni dau-
natoare sanatatii Lzice, etc.) comise asupra minorilor (431).
Asistenta post-penitenciara a luat de asemenea o apreciabilä
desvoltare in ultimii ani. Condamnatul eliberat trebue supus actiunii
protective a asistentei sociale, care se va ocupa §i de plasarea lui in
campul muncii. In Germania s'a constituit o asociatie pentru asistenta
eliberatilor din inchisori, lucrând sub conducerea oficiului pentru asis-
tenta publicd §i colabor'and cu Ministerul de justitie (431).
Prinzipiile de asistentá socialà au gäsit o aplicare importantd §i
In codul penal al Romäniei. Deosebit de mdsurile de asistenta" a mi-
norilor delicventi, care formeazd obiectul unui capitol special, mai
sunt de mentionat urmdtoarele prevederi (432)
Art. 49. Pe langä f:ecare penitenciar, colonie penitenciará, institut de
educate corect:vä, va funcfona cate o comisiune de supravegh ere, compusa
d !M'un judecalcr de tritural ca pre.lcd:nte, dereetcrul ins dtutiei, preotul,
institutorul si medicul insti utdei, in fine un cie:egat al societatii de patronaj,
toti in calitate de membri.
Art. 50. Va iunctcna, pe langá fiecare tribun.e, ca e o societate de
patron.aj, sub supravcd-crca IViresteru:ti justei, In sccp de a repune in
viga sociald pe condammatii eliberati si a indeplind atribuile legale privi-
toare le rninori.
Art. 73. Tribunalthl poate ordena, pr:n insãl sentinta de coridamriare,
ca, dupa ce si-a executat pkderpsa, condamnatuil ra fie internat intr'un az:1,
daca din cauza de boalá, infirmitate, intox:catie cronica cu alcool sau stupe-
fiante, este periculos indivizilor i ordinei publice.
Pensionarii unui astfel de azil vor li supusi tratamerntudui rnedical,
supraveghiatd in dcaprcare afectati nnei munci potrivite starii lor fiziee
psi h
Art. 74. TrIurar.ul pcate crdcra, prin sentina de condamnare,
delicventul din obiceiu s'a fie internat intr'un spita: special, dup.a ce si-a ex....-
.cutat pcdeapsa. Durata retinerii in Institut va fi de 2-10 ani.
Sunt considerati ea de:Icventi oin obiceiu, indiv'zii care, pi-in numarul
si natura abateridor de:a dreptuR comun pe care le-au faptudt, prezinta semne
de tendinta cr'minala.' persisten A.
Institute:e Fpeciale pcnIru delecventii din obiceiu trebuesc internelate
eat mai departe de maride centre urbane, unde vor forma o sectiune speciala
In colon:1.1e penitenciara

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 245

Asistenta delicventului i in 'special asistenta post-penitenciara


este o completare necesara a justitlei. Juristii din toate pride au recu-
noscut aceasta: Oricare din sistemele de pedeapsä s'ar intrebuinta,
criminalul va avea nevoie sei fie sustinut dupa esirea lui din peniten-
ciar, cci tcata opera de reforma care s'ar exercita asupra lui in
timpul detentiunii va rämäne in neant, dupa' ce a regasit mediul din
care a plece.t; grea este problema pedepselor bune i eficace, dar
indoit de grea pare aceasta noua problema, care incepe dupà ce de-
tinutul a fost redat societkii (433).
Asistenta socialä a delieventilor majori í m:nori este executata
de crgE.nele specializate ale asistentei sociale de stat si private, dar
ea trebue sà decurgä sub auspiciile justitiei (supravegherea justitiei nu
poate inceta niciun moment, deoarece este vorba de indivizi care au fost
privati de libertate ca unii ce au comis acte daunatoare societätii). De
aceea, dupa o parte din autori, asistenta delicventilor urmeaza a fi exa-
cutata de un personal de asistenta atasat pe länga Ministerul Justitiet.
Dupa alti autori, insa, asistenta delicventilor ar trebui sa revina integzil
asistenlei Ecciale Eterale, care va avea doar organe de legaturä cu
Ministerul Justitiei; s'ar realiza astfel o mai buna unificare a asistentei.
Asistenta in timpul detcntiunii a format de asemenea obiect de
preocupäri in ultimul timp. Prin masuri potrivite, pe timpul cat de-
Vnutul se kid in incLiscare, se urmareste schimbarea atitucEnii lul
de negatie i distructie, inteo mentalitate construictivä i pozitivä.
.Aceste masuri nu r ct fi aplicate deck de un personal bine pregatit,
capabil de a individualiza masurile, dupa reactiunile psihofiziologice
ale fiecarui condammat. Terapia prin mundi joaca un rol important;
Ea trebue aplicata clupä un prealabil studiu psihotehnic al detinutului,
spre a i se institui .genul de munca cel mai indicat. Organizarea insti-
tutiilor represive moderne presupune observatia medico-psihologica
si psihiatrica precisa, a fiecnui c:elinut, la intrarea sa in inchisoare:
medicul, psihiatrul, psihologul, psihotehnicianul i personalul de asis-
ttntä socialä trebue sa colaboreze.
In unele inch'sori din Ocedent s'a introdus norma ca, odata pe luna,
sa se irtnrcesca specfalistil impreunä cu personalul de suprave-
ghere al inehiscrid, pertru ca, pe baza observatiilor facute, sa se alcatudasci
programul inclividualizat al tra amentului detinutilor si al muncii la care vor
fi supusi. Programul este revizuit per:odic, pentru ca, la ind'vlzii unde nu a dat
rezultate, sa fie reaciaptat.
Asistenta pe timpul detentiunii capätä chiar uneori un caracter
preventiv: se cauta un plasament detinutului Inca inainte ca acesta si
paraseasca institutia represiva.

www.dacoromanica.ro
246 DR. G. BANU

Asistenta detinutului nu-si poate limita actiunea numai in interio-


rul inchisorii. Trebue studiat amanuntit mediul social al individului,
evolutia lui in trecut In acest mediu i posibilitatile de redresare pe
care le va gasi la reintoarcerea lui in aceeas ambianta. Cunoscând
complexul factorilor biolcgici i scciali care au fost adesea idetermi-
nanti r cr.iru c(n.itEx c:elictului Eau a Icrimei, se va putea aplica
asistenta deschisa, deci in afara institutiei represive, Inteun numär
de cazuri putin grave: de exemplu in cazul indivizilor deveniti delic-
venti sau criminali pentruca sunt usor influentabili, lipsiti de vointi,
lipsiti de initiativä i deci de posibilitati de valorificare in câmpul
muncii, ceeace i-a dus la pauperism si la comiterea actelor penale.
Aceste principii au stat la baza tintroducerii sistenitiLul cie' /ibertate supra-
veghiatii (probation syste.m), pentru prima oara In statwl Massachusetts, in
anul 1878. Sen.inta judeatoreasca este ,suspendatä, afar infractorul, ramanand
sub supravegherea organelor justitiei, este dat in grija unui organism de
asistenta, pentru a-I rea duce In amblanta lui familiaila (434).
Asistenta deschisa poate interventi i dupd ce lin.fractorut executat
o parte dirt pedeapsd. Acesta este 'sistemul inurnit parci" de atre lau.orii ame-
ricani, sau eliberarea CO7U/itionatd : administratia inchisorii ere dreptul de a
suspenoa executarea restulrui pedepsei, In momentul and considera cá infrac-
torul a dobandit un grad suficient de reeducare, pentru ca prin organele asis-
tentei sociale deschise &A se poata valorifica In campul vietii normale si al

Tot Statele americane au introdus pentru prima oara functiunea


de probation officer": acestia este functionar judecätoresc, posesor de
titlu academic si totodata pregatit In domeniul asistentei sociale ; el
are atributia de a recomanda institutiilor judecatoresti acele cazuri
care sunt pasibile de reeducare prin asistenta deschisä, deci de regi-
mul libertatii su,praveghiate. Probation officer" controleaza evolutia,
sub acest regim, a fiecärui caz in parte, In mod amanuntit ; el Intoc-
meste dosare individuale, tinute la zi, pe care le prezintä instantebr
judiciare.
In statul New-York, introducerea asistentei prin probation of-
ficer" a avut drept consecinta reducerea apreciabila a numärului in-
fractorilor recidivisti (434).
Un progres foarte important in asistenta delicventilor i crimi-
nalilor a fost realizat in 1925 prin legea americand probation law"
conform acestei legi, once condamnare la inchisoare sub 5 ani poate
fi comutata In reeducare in familie; este suficientä pentru aceasta de-
cizia unui singur judecätor din completul de judecata. Asistenta des-
chisd a infractorilor a realizat astfel de progrese in Statele-Unite, In-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 247

cat s'a constituit i un organism central : National Probation Associ-


ation".
In aplicarea masurilor de asistenta, s'a resimtit, ca i la alte ca-
pitole ale asistentei scpciale, necesitatea colaborarii intre oficiialitate
reprezentantii initiativei particulare. Aceasta cclabcTare se concre-
tizeaza in instituirea societatilor de patronaj pe ranga tribunale.
In Romania s'au precizat amanuntit normele de constituire
functionare a societatilor de patronaj, prin regulamentul din 19 Noern-
biie 1936.
Art. 7. Pentru Indeplinirea scopului urmárit, socie.atea de patronaj
va nesravuxa urmátoarea activiAate:
Pentru
Se ocupa de asistenta judfciar In !ata instantelar de judecatá a mino-
rilor, organizánd un serviciu pentru aceasta;
Colaboreazd cu statui la arganizarea institutelor preventive pentru mi-
nor:d tr:mivi in judecata tOE Lraccr ccia:e;
Calaboreaza, cu administratia penitenciará, Ea educatia moralá, pro.fe-
sionaIii si socialii a minori/or supuvi la pedepse i mäsuri privative de liber-
tate; in acest scop poate sá diege p unii din membrii sLii care s'a: viziteze
pe detnuti, sd le dea sfaturi, sä le t:nä conferinte Cu subiecte mora:e vi sä le
procure carti; organizeazá vezátori culturale, conferinte, auditii muzicale; procurá
fi:me morale; procura unelte de lucru vi se ocupa de desfacerea in comer t a pro-
duselor muncii minorilor cielicventi;
Organizeazá institute sau vcoli de corectie $i de 'educatie profesionalci
pentru minorii dercventi;
Se ocupä de examinarea stdrii fizice vi psihice a copiilor i adolescen-
tilor trimisi In fata instantelor speciale ;
Se ocupá de plasarea la lucru a minori/or, dupá incetarea aplicand mä-
surilor de sigurantä sau dtgiá eliterarea din penitenciar.
Pentru condamnatii minori.
Societatle de patronaj se ocup5 de aplicarea, in timpul executdrii ve-
depsei, a ir.geuriler de educctie a tuftrcr derlinutiCor (bibLio eci, vezátori, con-
ferInte, fame, instructinne 5,.co:arä, etc.);
Coiabemazá cu administraftia penitenciará pentru reaarea educatiunii
profesiona-e a detinuti/or; le precian% de lucru vi se ocupa de des facerea in
cornert a proCuselor munc'i !ex;
Infiinteazá çi organizeazá aziluri proprii pentru eliberatii din peniten-
ciare;
Ingrijevte de plasarea /iberatilor din inchisori la diferite intreprinderi
agrico/e, industria/e vi comercia/e;
Se ocupd de familia condamnatilor din penitenciare, acordándu-i spriji-
nul material si mcrall in eizzul cärd detinutul era singurul icr sprijn;
Supraveghiazii conduita i activitatea condarrinatilor care au beneficiat d'e
susperularea executdrii pedepse/or penale vi de liberare conditionatd.
Asistenta infractcrilcr este Cu atat mai necesara, Cu cerce-
tärile mcdeine tind tct mai mult sa conteste existenta tipului morfo-

www.dacoromanica.ro
248 DR. G. BANII

logic fatal predestinat criminalitatii ; teoriile antropologiei criminale


nu mai au valabilitatea de altädata. Asa zisul tip criminal poate fi
sensibil modificat, prin interventia mäsurilor care am.elioreaza condi-
tiile de mErF.0 (435).
Unii autori au insistat asupra faptului cä justitia viitorului trebue
s'A' se indrume tot mai mult in sens prevent;v; cel putin 75% din ca-
zurile traduse in l'ala instantelcr, sunt pasibile de o astfel de actiune
preventiva. Dela justitia represiva se va putea trece la o justitie care
sä descopere si sä trateze elementele criminale. S'a mai preconizat ca,
pe lAnga triEunale, sà funictioneze dispensare si clinici speciale anti-
crirriralistfce, in care sä fie rusi sub cL.servatie indivizii la ciare se
descoperd date anamnestice de criminalitate posibilà. S'ar putea indi-
vidualiza chiar o lature spedalä de activitate penará, care s'A cuprindä
tratamentul psihic al delicventului si terapia prin muncd (436).
Un element important al asistentei preventive a criminalitatii
este amintita mäsurd, a punerii in sigurantä a criminalilor recidivisti
rricuJci. Pulcrii gerrr: ani au arätat in ultimul timp ca m'Asura
punerii in sigurantA aduce folos profilaxiei criminalitätii, nu numai
prin aceea cä impiedeca pe purtätorul impulsurilor criminale de a fi
periculos colectivitatii, ci, inca mai mult, ,prin aceea ca izolAnd
punctele de cristalizare" ale criminalitätii profesionale impiedeca
neoformatia cetelor de criminali". Dupä introducerea acestei m'äsuri
In Germania, au fost supusi regimului punerii n sigurantd: 3933 in-
divizi in anul 1934, 1318 in 1935, 907 in 1936 si 692 In 1937. Cifrele
progresiv descrescAnde se explica': inca din primul an au fost
majoritatea criminalilor din obicei, asa ca ulterior nu a mai fost
nevoie decAt de punerea in sigurantä a criminalilor noi iviti in
decursul anului respectiv (437).
2. Asistenta delicventului adult
a. Norme generale
scciall, ca i srecialistii criminologi, deosebesc astazi:
a) o profilaxie i b) o terapeutica a criminalitätii (438).
Prcfilaxia crirrinalitatii se realizeazä printr'un ansamblu de ma-
suri medico-sociale, precum ameliorarea conditiilor generale de viatä
(igiena, rnunca, lccuirria, nutritia) a claselor inferioare ale societatii,,
apoi buna organizare a variatelor ramuri ale asistentei (pentru pau-
peri, pentru invalidiz,ati, pentru asociali, etc., spre a preintampina
tendinta la criminalitate a acestor elemente), organizarea descoperirii
precoce a deficientelor psihomorale, organizarea rationala a orientani

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIA.LA 249

profesionale, combaterea literaturii, teatrului, cinematografului


presei criminogene", in fine aplicarea mäsurilor de eugenie, in special
a celor de eugenie pozitiva.
In ce priveste terapeutica crimina1itätii, mäsurile variazd dupa
cum este vorba de irtractcri cu biologia normala, asupra carora au
actionat irisa factori defavorabili de mediu moral si social, sau de in-.
fractori anormali din punct de vedere biologic. Fentru prima catego-
rie, a normalilor, se pare ca" ar trebui generalizat sistemul libertatii
supraveghiate; kcdcra in inchiEcare sa fie cät mai scurta, institutia
represiva ramanând numai un mijloc de intimidare si un cadru in
care se poate face o anunrita reeducare a infractorului. Pentru cei din
categoria a doua, anormalii i bolnavii, terapeut.ca criminalitatii are a
se realiza printr'o serie de institutii de asistenta' sociala: inchisori-sana-
torii pentru tuberculosi, ospicii si spitale-penitenciare pentru infirmi,
colonii psihiatrice pentru infractorii epileptici i isterici, colonii agri-
cole pentru infractorii debili mintali, colonii penitenciare pentru al-
coolici i toxicomani, azile pentru criminalii alienati, sectiuni peniten-
ciare pentru tratamentul infractorilor bolnavi venerici.
Se preconizeazà, ca obiectiv de viitor : generalizarea sectiunilor
penitenciare de terapeuticd sociala (438).
Organizarea in unele tari, a tinut seama de majo-
ritatea dezideratelor medico-sociale si de asistenta. O organizatie ale
cärei norme prezinta valabilitate generala, se intalneste in Belgia (439).
Crearea de categorii de institutii represive, dupel caracteristicile
biologico-sociale ale diferitelor grupe de condamnati, este elementul
principal in organizarea sistemului penitenciar din Belgia, care a ser-
vit de orientare si altor tAri.
S'a tinut seama In primul rând de infractorii purtatori ai unor
deficiente fizice sau mintale. Astfel, stabilimentul penitenciar din
Merxplas cuprinde : inchisoarea-sanatoriu pentru condamnatii tuber-
culosi, precum si o sectiune pentru condamnatii ce nu pot suferi re-
gimul celular obisnuit, din cauza stärii lor fizice. S'au creat institutii
speciale pentru infractorii bolnavi mintali : stabilimehtul penitenciar
din Audenarde.
Pentru a nu stânjeni 'actiunea de redresare a elementelor recu-
perabile, s'au intemeiat institutii represive speciale pentru
Cu pedepse de lung6 duratà : inchisorile din Tournai si din Termonde ;
majoritatea infractcrilor sunt .astfel aparati de contactul nociv Cu
elementele recidivante In crimg.
Considerand ca" terapia prin muncä este unul din elementele cele
mai utile ale asistentei Icondamnatului, este indicatä o centralizare a

www.dacoromanica.ro
250 DR. G. BANU

acestei actiuni, prin crearea unui serviciu central al muncii in inchisori,


pe tara intreaga. Belgia poseda un atare serviciu din anul 1921; el pri-
meste comenzile dela diverse. administratii publice si le repartizeaza
apoi la inchisori.
Insasi clasificarea institutiilor represive, in unele t'ad, denota ca
organele justitiei au tinut seama ide dezideratele medico-sociale si de
asistenta. In Belgia functioneazä inchisorile obisnuite, institutiile de
binefacere i institutiile de aparare sociala (439).
Inchisorile obipnuite se impart, la ra'ndul lor, in inchisori centrale si in-
chisori secundare.
inchisorile centrale pemesc exclusiv condamnati de sex masculin.
soarea centra:A din Lcurvafn adApostepte pe condamnatii crimina:i (munca sil-
nicd, recluz:une, detinere), premian pi pe condamriat*i corectionali la mai mult
de 5 ani inchisoare. Stabilimentul penitenciar dn Audenarde este destinat, cum
am amintt, condamnat*lor corectionali pi criminali care nu pot supor.a regimul
obpnuit de detentiune din cauza stärli :or m'ntale. O realizare importantd este
fnchisoarea-pcocad (agricold pi inclustriala) d*n Hoogstraeten, destinata delicven-
tilor in re 16-25 ani condamnati la mai mu:t de 6 luni 1nchisoare.
Inchisofrile snecundare ad4postesc femei, independent de natura pi gravi-
tatea pedepsei ce o au de executat, apoi bärbatii condamnati corectional sau
numai la inchiscare poeneasc'a. Aceste inchisori secunciare îi au sediul la
cirz-umscriptiile judecatorepti, pe LingA tribunalele de prIm5 instantä.
In grupa institutii/or de binefacere intra infäptuiri destinate ele-
mentelor asociale, prin a csáror asistenta se preintampina o bund parte
din criminalitate. In Eelgia functioneaza casa de refugiu pentru cer-
setorii barbati, la Merxplas, si casa de refugiu pentru femei, dela
Saint-André-les-Bruges.
Ca institutii de apdrare socia/d, functioneaza, fie azile, tfie sectiuni in in-
chisori, destinate infractorlor anormali psih ci, precum recid:viptilor. In Bel-
ga, pentru de:icventii bärbati anormali mintali funcVoneazä azilul din Tournai,
iar p-en ru femeile defective arinta:e azilele tiin Mons pi Forest. La Merxplas
functioneazd o sectiune specialä pentru reddiviptii barbati, iar la St. André-les-
Bruges o tectiune pentru femeile recidiviste.
Modalitatea de executare a pedepselor prezinta adaptari la cate-
goriile de detinuti considerate drept categorii asistabile. Astfel,
regimul irchisorii-Kcalc1 Ee aplica un tratament mixt: detinutii stau
in celula numai in timpul cat nu sunt ocupati Cu munca sau cu in-
structiuned; in plus, ei sunt repartizati pe grupe de severitate progre-
siva a regimului, putând fi trecuti in m'Asura in care se amen-
deaza dela grupul cu regimul mai sever spre cele cu tratament din
ce in ce mai bland. In regimul de inchisoare-sanatoriu detinutii sunt
grupati câte trei inteo camera, iar bolnavii gravi cate unul inteo ca-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 251

mera. Pentru detinutii debili fizici: dacd este vorba de grade avansate
ale debilitátii, fárnán la pat; condamnatii capabili de munci usoare stau
intr'un atelier comun, iar restul timpului in celulà. Debi/ii minta/i
mar' in celulá numai in timpul cat lucreazä. In fine, recidivistii sunt
supusi separatiei de noapte.
Organizarea stiintificä a inchisorilor moderne implica functionarea
obligatorie a labcratoarelor de antroFologie penitenciará. Se recomandd
ca fiecdrui condamnat ce executd o pedeapsä privativa de libertate
mai mare de trei luni, sà i se alcátuiascd dosarul individual antropo-
logic, care cuprinde : examenul somatic, másuratorile antropologice,
examenul psihologic, cbservatiile asupra stärii mintale, rezultatele
anchetei scciale.
Administratia inchisotrilor din Ministeruil de Justitie al Belgiai foloseste o
fisa amanuntitä de exerninare a delinutilor. Aceasta lisa de formatul unui li-
vret, cupr:nde in primul rand observatia psihiatr'cl a ,detinutului. Apoi, ama-
nuntele asuara infractiunii actuale si a imprejurarilor care au determinat-o.
Se frece apoi la trecutul crim:nologic al subiectului (tribunal de cop i. vaga-
bondaj, condamnäri corectionale, etc.) si la studiu: ans.amblului cond:ti:lor tS o-
cia:e in care a evoluat (rubrica vieti: sociale a detinutului; pentru adunarea
detaliilor se folosesc si informatiile din partea primar' ei, a politiei si a jandar-
meriei). Urmeaza .rubr'ci:e destinate: ereditàfi subiectului, trecutului ski me-
dical adica patolcgic, starli sale constituticna:e (Inclusiv turburärile endocrine
anomaliile vietii geni.a:e), exarnenului diferitelor aparate si sisteme, stäru-
indu-se in special asupra sistemului nervos si a organelor simturi:or. M'asura-
torne antropoloece ocupa o altä rubrica.
Pe baza acestei totalitati de date se institue tratanientul ciet'nutu:ui: cel
medical, zel psihiatric, cel social in t:mpul detentiunii si in f:ne iratamentul
post-penitenciar.
Livretul de observatie al detinutului este comp:etat cu rubrici referitoare
la recidive. Cu prilejul recidharli in de:ict sau crin* se consemneaza toate
datele familiale,-soc:ale, profesiona:e, etc., care ar fi de natura sal explice re-
cidiva.
b. Organizarea !nunca in inri ¡soni
Organizarea muncii pentru detinuti reprezintä asfázi netágáduit
o forma importantd de asistentd constructiva' pentru aceastä categorie
de dependenti.
In anal 1932, ccmisiurea internationalä renalä si penitenciará
dela r erna a adcrtat n rrcect de ccnventie rentru unificarea nor-
melor de muncd in penitenciare. Proectul a fost prezentat Ligii Na-
tiunilcr, cere 1-a trcnsmis Eiroului International al Muncii ; acesta
i-a dat forma definitivd (440).
Necesitatea tratamentului prin muncä, in institutiile cu caracter
represiv, a izvorit din constatarea'Ce s'a fácut in secolele trecute, cá

www.dacoromanica.ro
252 DR. G. BANU

regimul pur celular, izoländ pe individ, provoacä psihoze grave dacd


timpul de detentiune nu alterneazd cu ocupatiunea in muncd. De
,aceea s'a trecut ulterior la sistemul irlandez sau progresiv: dui:id o
primd perioadä, de regim pur celular, detinutul este trecut la regimur
de named sub a-pave-El:ere strictä, spre a-i se institui la sfarsit un
,regim de stmi-libertate, intermediate prison", transitie spre perioada
de libertate totald care coincide cu eliberarea din inchisoare.
Statuarea internationald prevede mai multe sisteme de muncä in
inchisori: prin antreprizd, cu bucata, sistemul regiei.
Sistemul muncii prin antreprizä cuprinde, la rândul sdu, mai
multe modalitdti. O primä modalitate este cunoscutä in statele anglo-
saxone sub numele de lease system": un contract intre antreprenorii
de lucrdri autcritatea judiciard sau penitenciarä; aceasta
riazä" pe dame/all, antreprenorului, care se insdrcineazd cu intreti-
nerea lor tcteld i totodatd pläteste o anumità sumd statului. A doua
modalitate este cea a antreprizei generale; statul dà locuinta detinu-
tilor i amenajeazd localul de muncä, iar antreprenorul sivortd costul
hranei si al materiilor prime, vdrsdnd si statului o. indemnizatie. In-
tr'o a treia modalitate, numitä antreprizd specialk delicventii sunt
atribuiti individual antreprenorului, care le pldteste o retributie, zil-
nic sau Cu bucata.
Aceste diferite modalitdti, prin insusi faptul cd detinutii lucreazd
In afara institutiei de represiune i deci nu sunt suficient suprave-
ghiati, sunt putin recomandabile din punctul de vedere medico-social;
ele nu favorizeazd opera de reeducare a detinutului in vederea peri-
oadei post-penitenciare. Se reoomandd de aeeea de cdtre unii, sistemul
muncii cu bucata, in interiorul institutiei; statul primeste comenzi de
la diferiti antre,prenori, cu materia primd furnizatd de cdtre acestia,
iar delicventii le executd sub controlul personalului
Preferabil apare insd sistemul regiei. Statul foloseste integral
munca detinutilor ,pentru propriile sale nevoi, asa cä el furni-
zeazd materia primd i utilajul, el pläteste munca efectuatä i fo-
loseste prcdusele muncii pentru propriile sale institutii. Sistemul re-
giei ingddue realizarea obiectivelor medico-sociale, intreaga muncd
fiind strict supraveghiatd de autoritatea penitenciark i totodatd pre-
zintä avantajul de a nu concura industria liberd. Inteadevär, nume-
roase cbiectiuni s'au ridicat din partea industriasilor, care ardtau
aruncarea pe piatd a larei mari cantitdti de ,produse de calitate me-
&oak lucrate in inchisori, clduneazd economiei generale.
Efectiv, munca deAinutilor poate pejud.cia anumite ramuri de industrle.
De excmplu, atunci cánd o vastà inchiscare cu o popttlat:e numeroasä de delic-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 253
venti se af1 stuat.1 apropierea ,unui oras putin populat; este dela sine In-
te:es cá produsele muncii acestui impor ant riurnär de detinuti parv_n sa asi-
gure, la un mcment dat, necesitáti:e centrului urban sau rural respect.iv, asa
ca prcdusele industrii:or private nu-si mai pot gäsi plasament.
In unele täri, cu regimuri economice speciale, ramuri intregi de industrie
st.nt oarectun acaparate de munca In inchisori ; In Rusia 50% din productia
cärknizilor avea loe in penitenc.are. Mai mult: munca numärului re:ativ imens
de detinuti, inti'un s at mare cum este Rusa, prejudicia la un moment dat in-
tcresele economice ale state:or mici vecine, de exemplu ale Suediei (440).
Prin sistemul regiei, se inlatura aceste repercutari defavorabile
de ordin e cnomic j totodata se realizeazd conditiunile cele mai bune
pentru reeducarea dirijata a detinutului.
Munca in inchisori capatä o semnificatie si mai väditä de asistenVi
socialä constructiva, prin aceea cà in general ea este plalità; ccndam-
natul incaseaza intre si 50% din beneficiu i astfel îi constitue
o rezerva bäneasca care ii va servi la inceputurile perioadei post-
penitenciace. In unele lar, o parte din randementul banesc al muncii
detinutului este folosita pentru intretinerea familiei sale, pe timpul
detentiunii.
S'a emis, pe plan internaticnal, principiul ca natura si durata
muncii in inchisori sa fie adaptate capacitatii de muncä a fiecarui de-
Vnut. Totodata localul de munca trebue sà corespunda conditiunilor
de igienä ;i securitate cerute in general de medicina sociala a muncii.
In Germania s'a legiferat .71 protectia detinutilor contra accidentelor,
iar in Ungaria munca pensicnarilor inchisorilor beneficiaza de pre-
vederile legii Asigurarilor sociale.
Amintita ccmisiune dela Berna a insistat asupra rolului educativ
al muncii din inchisori. Satisfacand acest deziderat, in Belgia,
nutii au fost imp LI-01i in trei grupe: 1. muncitori necalificati, care
primesc in itchisoare pregatirea cu titlu de ucenicie inteo forma
profesionalä determinata, asa ca dud eliberare sa se poatä valorifica
In campul muncii calificate; 2. muncitorii calificati, care sunt platiti
In import cu cali-tatea lucrului efectuat ; 3. delicventii minori, carora
li se face orientarea i pregatirea profesionala.
In general, organizatia de stat cautà sà creeze cat mai numeroase
posibilitdti de munca in inchisori. In Anglia administratiile publice
diferite sunt indemnate sa apeleze la institutiile represive, ori de cate
ori au nevoie de mana de lucru eftinä. S'a mai cautat, in aceastä tara,
se inzestreze cu un utilaj modern, localurile de munca din inchi-
sori. S'a ccnstatat ea introducerea masinismului ar exercita o influenta
favorabilä i asupra evolutiei psihofizice a detinutilor; accelerarea rit-
mului muncii ar constitui pentru ei o destindere morala. Cele mai

www.dacoromanica.ro
254 DR. G. BANU

bune rezultate educative, prin munca in inchisori, se obtin la detinutii


sub 30 ani, dupá cel putin un an de regim de munca (441).
In Statele-Unite s'a generalizat sistemul zis al lucrdrilor publice";
s'a renuntat in hunä ,r arte la inchirierea detinutilor la diversi antre-
prenori, la ccmenzile din rartea particularilor, etc.; in anul 1932,
65% din lucrArile efectuate in inchisorile americane erau destinate
numai institutiilor de stat, de unde in 1905 de abia 26% din munca
cietinutilor era consacratO lucrArilor publice. Prin folosirea detinuti-
lor, exclusw la refacerea edificiilor publice, drumurilor, parcurilor,
etc., si la alte lucrdri in cadrul nevoilor institutiilor de stat, se evita'
toate inconvenientele legate de celelalte sisteme, care concureazd piata
libera.
Randernaitul anuricii det!nutilor este apreciaba In anul 1932, durata
munc:i in inchisor le americane a fast: 24 ore pe sdptdmand in 1,3% d::n cazuri,
44 ore in 552% si peste 48 ore säpt5mana1 in 32,3% din cazuri (441).
c. Bibliotecile in inchisori
AlOtun de terapia prin munca, un element necesar al asistentei
detinutului este instruirea lui, realizatd prin cursuri scolare elemen-
tare si prin biblioteci. In unele tOri functioneazd bibliotecari ai
sorilor, &L'ora li se pun la indemand datele investigatiilor psihofizio-
logice i caracterologice, asa incât sá poatd alege cärtile cele mai ade-
cuate fiedrui detinut (442).
Cärtile care se pun la disapozitia detinutilor trebuesc selectionate
sever; actiunea sugestivd a lor este foarte intensO asupra acestor in-
clivizi claustrati; uneori ccntinutul cdrtii poate exercita o actiune mo-
raid dezastruoasa, tot asa cum cOrtile adecuate pot contribui real la
redresare.
Se reccmand5 ca bibliotecarul, impimunä cu o oorn'sf.une speciaa5, s5 ci-
teascd in rica:L-13:1 c u alcrlie, i in intregfrne, fiecare carte ce va fi pusä la
d:spozit'a del'eventului; adcsea numei .z.dteva paglni nepo rivite sunt de naturd
a anula va'oarca intregei
Se pot stabli, in general, trei mari grupe de c5rti indicate pentru biblia-
tecle inchisorilor: a. recreat've (romane); b. stintifice (lucrdri de vulgarizare a
notiunilor de stiintd aplicatd, a not:unilor in legdturd Cu ramur:le profesionale
diferite, etc.); c. morale.
Fiecare bfblOtecd de irchiscare qrcbue F.' 5 contind: manuale de instruire
autedidact!cd; dictionare; o enciclopedie; manuale de invdt5mant tehnic; meto-
dologii pentru studful limbi:or sträfne; Ccnstitutia tärii; manuale asupra eco-
peratismului; c5rti si brc.uri de prapagandi antivenericd; .lucrdri in legdturd Cu
apdrarea nat'onalä; in fne iperiodice, care s nu fie insd tendentioase prin
cccitinut.
In Belgfa apar periodice speciaie pentru definuti : L'effort vers le bien"
pentru cietinutii bdrbati, revista Luraière" pentru femeile din inchisori (442).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 255

O institutie represiva care contine o bibliotecg din cele mai bine


organizate, este inchisoarea Forest din Belgia. Fiecare detinut are
dreptul, sgptämanal, la un roman, o lucrare cu subiect §tiintific sau
o carte cu continut moral. Pentru fiecare nou internat in inchi-
scare se intocmeste o fisg, care cuprinde indicatii asupra gradului de
culturg, prcfesiunii, caracterului delinutului, precum i asupra lim-
bilor pe care le cunoaste. Pe baza acestor indicatiuni bibliotecarul pro-
cedeazä la distribuirea artilor.
d. Asistenta post-penitenciará
Reclasarea din timp, a detinutilor, in vederea plasamentului lor
in muncà dupä executarea ,pedepsei i aplicarea tuturor masurilor
pentru ca detinutul eliberat sg gäseascd efectiv utilizare spre a se va-
lorifica pe plan social, constitue unul din cele mai importante capitole
ale asistentei mcderne. In Eelgia, incd in anul 1892, au fost create
numeroase comitete de patronaj pentru condamnatii eliberati, eke un
comitet de fiecare circumscriptie judeatoreasa, lar in 1894 a fost
constituitä Comisia regard' a patronajelor" (443).
Pe lângd inchisorile principale functioneazä auxiliare sociale, care
procedeazd din vreme la totalitatea de investigatii in vederea inca-
darn imediate a detinutului, dupg eliberare, in ampul muncii. Cu
cel putin trei luni inainte de termenul elibergrii, auxiliarele servi-
ciului social cerceteazä Fe detinut, asupra conditiunilor sociale si pro-
fesionale in care a träit mai inainte si avizeazd asupra celor mai
nimerite posibilitgli de plasament ; iau in acelas timp contact cu f a-
milia condamnatului, iar pe acesta Il conving sg-si incredinteze eco-
nomiile realizate in inchisoare, Comitetului de patronaj, asa cà acesta
le administreaa rational päng ce detinutul capgtg un anumit grad
de independentd materialg. Tot organele serviciului social al inchise-
riier intreprind din vreme demersurile pe lângd fostii patroni,
prietEnii, etc., ccndamnatului, s,pre a-i ggsi cel mai nimerit
lec in vederea angajärii si a risipi totodatä prejudecgtile curente In
ce priveste angajarea unui fost delicvent sau criminal.
In Belgia functioneazg, la Bruxelles, sectiunea post-penitenciará
a Oficiului de readaptare socialä. Aceastä institutie reclaseazd social
in fiecare an, un numgr relativ important de fosti detinuti. O bung
parte din ei, victime trecgtoare ale impulsivitgtii, lácomiei, influen-
telor nefavorabile ale anturajului, etc., se dovedesc in urmä a fi ele-
mente intreprinatoare, harnice i inteligente, care se valorifia destul
de bine in cgmpul muncii. Sectiunile de asistentg post-penitenciare
tin p-ermanent seama de indicatiile laboratoarelor de antropologie pe-

www.dacoromanica.ro
256 DR. G. BANI.7

nitenciara, precum si de totalitatea observatiilor asupra comportärii


individului, in inchiEcare si mai ales in afara de ea. Inclinatiile utile
ale subiectului sunt folosite la maxim.
Asistenta delinutului nu inceteaza in mcmentul plasarii lui In-
ti'o functiune, meEerie, etc., -el ea ccntinua printr'o totalitate de
mijloace atat timp ck este necesar pentru ca sa se poata spune ca
detinutul ;-i-a dobandit integrala independenta economicd, cu garantii
de stabilitate in accaEtä siftalie. Foarte importanta este asistenta ce
trebue data in perioada intercalara, dintre momentul parasirii inchi-
sorii i mcnientul uneori indepartat in care detinutul a putut
Si plasat; Cminuri (maiscns d'accueil") si case de refugiu speciale,
functioneaza in acest scop.
Chiar dupä ce fostul ccndamnat a gasit de lucru, organismul de
asistenta exercitä asupra lui o supraveghere discreta, urmarind efor-
tul pe care este in masurd a-1 face spre a se integra definitiv in munca
productivi, lar in cazurile de deficienta intervenind cu mdsurile co-
rectoare. Ori de câte ori anumite tendinte constitutionale diminuante
se manifesza, organismul de asistenta intervine spre a stimula celelalte
laturi ale psihicului individului, tendinlele bune, asa ca acestea devin
elemente c( mpensatoare ale deficientelor.
In rericada 1924-1932, sectiunea post-penitenciara a Oficiului de
readaptare socialä din Bruxelles a asistat 1941 fosti detinuti, din care
1107, deci mai mult de 50%, au dat rezultate foarte satisfdcatoare in
reclasarea lor in viata profesionala ; din rest, o buna parte au trecut
In sarcfna altcr crgarii:rre e asistenta sau au decedat, asa ea total
nereclasabili nu au fost deck 350 fosti condamnati (443).
In Italia s'a incheiat o conventie specialä, intre Ministerul de Jus-
titie si Institutul National de Asigurdri Sociale, spre a se da cea mai
Luna valclificare ki fructificare eccncmiilor realizate de condamnati
in timpul detentiunii (444).
Conventia prevede: numai depozitul banesc al detinutilor cu peste
trei ani ccr-damnare este capitalizat; varsdmintele lunare cu titlu de
prima sunt fixate la 3 lire de detinut cel pulin; dobanda este de 4%
cuantumul ce se pläteste la eliberarea detinutului este prevazut
inteo
In Anglia dateaza inca din secolul al XIX-lea actiunea de asistenta
a detinunlor liberati, efectuatä prin societkile de initiativä privata
In colaborare cu statul. Pentru adolescentii eliberati din casele. de
corectie functioneaza Borstal Association". Mai functioneaza un
organism special : asistenta ccndamnatilor la munci silnice. Aceste

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 257

organisme reclaseaza detinutii si le procuré de lucru, dupa ce in tim-


pul detentiunii au ajutorat familiile respective. In perioada 1929-1933
asociatia Borstal a procurat de lucru la 3192 din 3407 condamnati eli-
berati (444).
Asistenta post-penitenciara a contribuit in 'puna parte la scaderea
numarului recidivistilor. Ea trebue sa prccedeze dupd norme stiinti-
fice, bazandu-se in reclasare pe cunoasterea indivizilor inteadevar ca-
pabilr de munca i eliminand din vreme pe defectivii mintali indicati
pentru segregare. De aceea rezultatele asistentei post-penitenciare sunt
conditionate in parte de functionarea tmor anexe psihiatrice in inchi-
sori (445).
In populatia inchisorilor in deosebi, este de multe ori dificil a diferentia
pe defectivul mintal, de individul normal. Este suficient sá ne gándim la para-
liticii generali in lungile perioade ue remisiune, in care o parte comit excro-
cherii, furturi, etc. Anexele psihiatrice, functionAnd In insusi localul in2hisorilor,
pot realiza observatia minutioasá si indelungatä, comunkänd datele ce vor servi
reclasárii i asistentei postpenitenciare.
Unii autori au preconizat si anexe medico-pedagogice, pe ranga
inchisori (446).
Tot in scopul unei observatiuni cat mai corespunzatoare, a ckti-
nutilor din inchisori, s'a formulat in ultimul tim,p dezideratul unei
pregatiri scciale si medico-sociale a personalului inchisorilor. In
Clanda, inca' din 1928, personalul institutiunilor represive primeste o
pregatire serioasa in domeniul dreptului, biologiei, psihologiei, peda-
gogiei i igienei. Cu aceastd pregatire, slujbasii inchisorilor pot sa se
consacre educatiei detinutului, precurn si observatiei sale psihopeda-
gogice asa ca Sá furnizeze date utile in vederea reclasalii post-peni-
tenciare (447).
Studiul atent al personalitatii condamnatului permite in general
ca, in vede.rea asistentei i plasarii post-institutionale, s'a se stabileasca
urmatoar-21e categorii (446)
Ponderapii, la care reeducarea profesiontlá dA rezultate bune ;
Activii, la care reeducare' este mai dificild ;
Emotivii, la care desele alternante de entuziasm i descurajare, ca
izbucnirile de nedisciplina, fac de asemenea dificilá reeducarea ;
uneori reeducabili
Pasivii, vneori reeducabili, dar foarte adesea, din cauza totalei lipse de
reactiuni la influentele dAunátoare ale mediului ciupá esirea din inchisoare
expusi a ingrosa randurile elementelor definitiv asociale.

Dr. G. Banu. Tratat de medicina sociala, Val. III. 17

www.dacoromanica.ro
258 DR. G. BANU

3. Asistenta delicventului minor


Delicventa i criminalitatea infantila poartä o serie de caractere
speciale, in legatura cu etiologia cu perspectivele de redresare, ceea
ce impune anurnite norme de asistentä. Numerosi minori comit fapte
reprobabile de mica gravitate si care nu se mai repetä; altii insä tind
la recidivare. Impiedecarea, prin masuri In primul rand educative,
a recidivelor, asa incat din delicventul trecator si de mica importanta,
in momentul actual, sa nu rezulte viitorul delicvent adult si bine
caracterizat, este una din laturile esentiale ale asistentei copilului de-
licvent. Factorului represiune trebue sí i se substitue permanent
factorul educatie, lar pe de alta parte trebue sa se diagnosticheze din
vreme minorul neamendabil, recidivistul adult de mai tarziu.
Nu se poate concepe actiune de asistentä a minorului delievent,
färä ca acesta sa fie supus unei observatiuni amänuntite a compor-
tarii sale psiho-fizice. Centrele de observatiune special amenajate re-
prezinta o categorie importanta de institutii destinate minorilor de-
li cventi.
Pedeapsa, pentru delictul cornis de un copii, are un sens altuI
decat cel curent In stiinta dreptului. In majoritatea cazurilor nici nu
poate fi vorba de o penalizare ; actiunea represivä nu intervine de-
cat in ultima instantä, ca un mijloc extrem, dupä ce masurile de re-
educare au rämas fara efect. Aceasta jurisdictiune specialä pentru
rninori este aplicata astazi, In aproape toate *lie, de instante de
asemenea specializate, cu un grad de autonomie tribunalele pentru
copii.
Aceste tribunale au, in earl de atributiile pur judecatoresti,
menirea de a urmari pe minor un timp indelungat, adesea pana la
majorat, studilind conditiile de mediu in care evolueaza, comportarea
lui in acest mediu i rezultatele pe care le dau raasucrile de reeducare
ordonate. Tribunalul pentru copii realizeaza aceasta acfiune printfun
personal specializat (delegati pentru protectia copiariei sau, in tarrile
anglo-saxone, probation officer"), care desfäsoara actiune de servi-
ciu social, adesea in colaborare cu asistentele sociale
In asistenta sociala a delieventului minor, tregimul libertatii su-
praveghiate (de catre organele specializate ale instanlelor judiciare)
joacä un rol important.
Se recomandA ca, de chte ori este posibil, minorul delicvent sä fie läsat
In familia sa, sub regimul amintit, al liber,ätii supraveghiate. Sunt insä nurne-
roase cazurile In care aceastà rna-stu-.4 nu poate fi aplicatà, deoarece mediul
familial este profund deficitar i constitue o permanentä amenintare pentru

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 259

evolutia copilului. Scoaterea minorului din acest mediu i internarea lui in-
tr'o institutie cu caracteede corectiune, se impune mai curand sau mai tärziu..
S'a putut spune cA minorul delicvent, n momentul cand ajunge la intematul
,,de reeducare, are la activul säu aproape intotdeauna un bogat capital de ex-
periente descurajatoare si degradante, prin tot ceea ce a Vázut, auzit si su-
ferit in am.bianta familialä (448).
Tribunalul pentru copii constituind elementul central si dirigui-
tar al actiunii de asistenta, in jurul sau se grupeaza categoriile de
irlstitutii de care avem a ne ocupa : institutele de observatie pentru
minori, institutele de reeducare si institutiile de represiune.
Descrierea acestor varlate institutiuni trebue irisa precedata de
unele precizdri asupra infractziunilor mai frecvente la copii.
a. Delictele i crimele mai frecvente la minori
Dupä numeroase constatan facute, ar rezulta ca la copiii sub 14
ani delictul mal räspandit este furtul simplu i numai in mod excep-
tional se inregistreazd atentate la proprietate, cu infractiune. *i la ado-
lescent, furtul este delictul dom,inant ; intervenind lusa' deskvoltarea
fortei fizice si a sexualitatii, se mai noteaza urmatoarele delicte lovi-
turi, batai, räniiri, omucideri (paricide in unele cazuri), violul, aten-
tatul la pudoare, manifiestan de exibitionism. La fetele adolescente
se noteaza avorturi si infanticide (449).
Recidivele nu sunt rare la adolescenti ; s'a constatat cà sunt re-
cidivisti mai ales delicventii care in acelas timp sunt defectivi mintali.
Delicventa infantilä, in tortalitatea ei, se desfasoara printr'o
intreaga gama de fapte contrarii legilor, dela simpla infractiune
pana la crima. Traducerea in fata justitiei reprezinta un simplu punct,
pe curba delicventei, la o parte din acesti copii ; curba poate avea
un mers ascensional, asa ca, la momente variate, au loc comparitiuni
In fata justitiei, pentru fapte din ce in ce mai grave (450).
In majoritatea cazurilor insa i aceasta oferd perspectivele
cele mai favorabile reeducarii actele delictuoase ale rninorilor sunt
de gravitate mai mica i unice.
Delictul dominant ramâne furtul. Cand este indeplinit rara mo-
tiv aparent (furt masinal), este verba de obicei de copii defectivi min-
tali sau de impulsivi lipsiti de once capacitate de inhibitie ; furturile
sunt simple, adica fara efractiune i rara punerea in actiune a unor
mijloace complicate minorul isi insuseste obiecte variate, care
stau la indemana. Alteori furturile sunt cu efractiune (spargerea ser-
tarelor, caselor de bani, magazinelor chiar). Furtul petate fi efectuat

www.dacoromanica.ro
260 DR. G. BANU

In mediul familial, in scoald sau chiar la locul de munca. Poate fi


executat de un singur delicvent sau de minori asociati in banda.
La baza furturilor faptuite de minori stau adesea motive de mi-
mima importanta : dorinta de a-si satisface mici cerinte, pe care el le
crede cu total imperioase.
S'a constatat cà furtul se exercità asupra obiectelor care satisfac elemen-
tare cerinte de p:Acere ale minoru:ui. Se deosebesc: furturi pentru plAceri di-
gestive (furtul de bomboane, prAjituri, etc.); fur un pentru p:dcerile numite
ludice" (in sensul cie jocuri, distralii; furturi de bani .pentru a putea intra 'a
circuri, cinematografe, etc.); furturi de obiecte tentatoare (binocluri, aparate
fotograf:ce, bic:cle,e, etc.).

Atumi când furtul minorului este de 'proportii mai mari, este


caracteristic faptul ea el nu utilizeaza pentru sine decai in mica parte
produsul furtului. Specialitii psihiatriei infantile (Heuyer) vorbesc
eltspre furtul generos" al minorului: copilul delicvent imparte altora
cea mai mare parte a sumei sau obiectelor pe care si le-a insusit.
S'ar manifesta astfel un sindrom de compensatiune sau vanitatea
compensatoare, vanitate ce se instaleaza ca o reactiune contra starii
de inferioritate fizica i psihicä, familialá i sociala, in care se Old
acesti copii.
Un alt delict caracteristic rninorilor este denuntarea calomnioa-
sä". lute° parte din cazuri este vorba de copii perversi i mitomani,
care inventeaza cu cel mai perfect sange rece, fapte penale in sar-
cina altor copii sau a adultilor. In alte cazuri este vorba de copii
emotivi, desechilibrati, unii cu dromomanie, care, spre a-si usura con-
secintele actelor lor (fuga de acasa, etc.), relateaza' fapte imaginare
pe seama altora.
Omuciderea se intalneste mai frecvent la adolescentii trecuti de
16 ani. UneOri motivul crirnei este cu total neinsemnat ; psihologia
speciald a minorului a dat proportii insolite unei nedreptdti minimale
pe care considerä' cà i-a facut-o victima. Legistii afirma: Pentru
copiii asa iini trebue sà tinem cel mai mult seama de natura mobile-
lor crime', marite i deformate de imaginatia lar.
Lovirile qi rdnirile sunt frecvent cormi§e de minorii cu constitu-
tie impulsiva, si mai ales de cei care apartin tipului mai mult sau
mai putin epileptoid.
Provocarea de incendii este un delict intalnit inteun numär de
cazuri, la copiii dela tarä mai ales (incendien i de mori, ure, ham-
bare, etc.). Uneori, copilul o face din spirit de distractie. In majorita-
tc.a cazurilor insa este vorba de constitutiuni anormale, perversi, mi-
tomani ; in mod obisnuit faptuitorul arunca vina asupra altora.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA
261

Atentat ele la pudoare se inregistreazä la unii minori ; inteo parte


din cazuri este vorba de debili mintali sau de perversi constitutio-
mall, la care promiscuitatea ambiantei familiale a intensificat factorul
constitutional.
In atentatele la pudoare comise de minor', este de remarcat cá rolul
victimei (minora) este destul de comp:ex i greu de precizat. Se pare ea' in
multe cazuri fata rninork ea insäsi o pervertitd, a provocat atentatul la pu-
doare, Lar in urma 11 denuntà tot ea (450).
Homosexualitatea este un delict pe care minorul Il comite, nu
atat sub inriurirea unor factori eonstitutionali, cat prin actiunea con-
rupätoare a ambiantei. De aceea, sustragerea precoce din ambianta
decazutä d adesea rezultate bune.
b. Tribunalele pentru copii
Primul tribunal pentru copii a fost intemeiat la 1878, in statul Massa-
chusetts. In 1889 s'a infiintat la Chicago prima children court". In anii urm:1-
tori numdrul tribunalelor speciale pentru copii s'a inmultit repede in Statele-
Unite.
In 1908 s'au intemeiat in Anglia primele tribunale pentru copii, sub
numele de juvenile cowls". In ace:as an a fost creat in Germania primul
Jugendgericht", la Frankfurt. In 1911 se intemeiazg tribunale pentru copii
In Portugalia, in 1912 in Belgia. In acelas an, in Franta, prin legea din 22 Iulie
1912, se creazd tribunale pentru copii, forrnate cu judecAtori specializatl. In
1913 astfe: de tribunale sunt infiintate in Ungaria i in Elvetia.
Functionarea tribunalelor pentru copii se bazeaza pe urmatoa-
rele principii : o procedurä specialä, caracterizata prin indulgenta,
aplicatä insa dupa criterii de investigatie precisd i tiintifica ; sentinte
care In imensa majoritate a cazurilor reprezinta masuri educative ;
obligatiunea pentru magistrat de a urmari permanent efectele
sentintei si a aviza la mäsurile cele mai indicate pentru fiecare etapä
de ameliorare, respectiv inrautatire, a delicventului (451).
O conditiune asupra careia stärue toti igienitii sociali, este auto-
nc,mia tribunalelor pentru copii, functionarea lor independenta de
aceea a tribunalelor pentru adulti.
intreaga actiune a tribunalului de copii, poartcl caracter de asis-
tentcl sociald. In pronuntarea sentintelor sale, tribunalul cauta i tre-
bue sa tind seama, nu atat de natura faptului comis, cat de adaptarea
pedepsei la constitu-tia psihofizicä a copilului si la repercutärile pe
care acesta le sufera din partea ambiantei familiale. In al doilea rand,
se cauta ca, in timpul cat copilul executä pedeapsa, el sa fie trecut
progresiv, dela regimurile cu severitate mai mare, spre regimuri din
ce In ce mai atenuate, In masura in care se amelioreaza. Se aplica

www.dacoromanica.ro
262 DR. G. BANU

deci principiul seriatiunii : serialunea copiilor delicventi, cárora li se


edicteazO grade variate de educatie, corectiune i pedeapsd, dup;,^ stricta
individualizare a eazului ; apoi seriariunea institutiilor, un acela§ copil
fiind trecut prin institutii cu variate grade de severitate, pana
ce ajunge h libertatea deplind, cu perspective de a se putea incadra
In viata social O normald.
In general, judecAtorul de copii poate lila una din urmatoarela
hotäriri, in fata unui caz de delicventá infantilä :
Poate pronunta dela inceput achitarea, daca faptul imputat copilului este
de mrnima dmportantä.
In alte cazuri, recurge numai la adracrnestatre, dupä care copilul este redat
familiei, filma lusa tinurt sub regimul Libe/160i supraveghiate; unul din auxl-
liarii mentionat: ai tribunalului (delagatii pentru protectia copilariei) sau un
personal de asistenta sociala controleazä evolutia copilului ir ambianta lui
familiala si raporteaza periodic judecatorului.
Cand structura psiho-tizica a crninorului cleliScvent sau deficientele me-
diului famt:ial impun un regim mai sever, copilul este separat cie mediul fami-
lial i incr-dintat unei famiti straine; se recurge deci la sistemul plasamen-
tului familial, sub controlul delegatilor tribunalului de copii ; regimul este tot
cel al liber+atii supraveghiate.
1Uln grad mai avansat de severitate tintruneste regirnul institutiilor de
enucatie si corectie, sub forma internatelor, in ciare minarul delicvent primeste
instructiunea general§ g cea profesionala ; aceste institutiuni pot fi ale Sta-
tului sau de initiativa particular&
In anumite cazuri, se poate ordona intemarea in institufruni cu ea:meter
represiv, inchisori pentru aninori sau sectiuni pentru minori In inchisorile
obisnuite.
Tribunalul pentru copii are a tine seama de minorii delicventi care sunt
In acelas timp defectivi rtotali ; in acest caz ordond dela inceput internarea
in aziIe.

Pe baza acestor principii, diferitele tdri au cautat sA adapteze


organizarea tribunalelor pentru copii, necesiatilor locale. O privire
comparativä In acest domeniu este instructivä ; In unele tOri institutia
a evoluat Insusindu-si mereu noi principii medico-sociale.
In Statele-Unite, unde institutia este de veche traditie, functio-
neazä, In majoritatea statelor, tribunale pentru copii conduse de ma-
gistrati care posedd o anumità pregAtire In prohlemele relative la
copiii delicventi si moral abandonati. Magistratul numeste unul sau
mai mu/ti probation officer" : persoane cu calificare deosebità, care
au insOrcinarea de a face anchetele In mediul minorului delicvent, a
Intocmi rapoarte pe care le prezintO magistratului, a fi prezente la
tribunal cAnd se desbate cauza copilului ale cArui interese le apärd,
a da in instan-Vd toate informatiunile de naturd. a 15muri cazul din

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIA.LA. 263

punctul de vedere medico-social, in fine a supraveghia aplicarea md-


surilor pe care le ordonä tribunalul (452).
Functiunea de probation officer" poate fi indeplinità deopotri-
vd de bärbati ca si de femei.
Magistratul mai este ajutat in act.iunea sa de un comitet, numit
advisory board", compus din 1-15 persoane din localitate, in general
cunoscute pentru interesul ce-1 poartd problemelor copiilor deckuti.
Acest comitet isi dä avizul asupra numirii in functiunea de probation
officer", sugereazg tribunalului mäsurile pentru aplicarea cät mai ra-
tionalà a legii i viziteazd periodic, prin membrii sál, institutiile
familiile in care sunt asistati minorii delicventi.
In unele state functioneazg cornisiuni speciale insgrenate a vizita insti-
tutiile represive pentru minor': visiting board" sau board of visitation"; vizita-
rea trebue sà aibg loc cel putin °data pe.lun2g.
In anul 1937 functionau 267 tribunale pentru copii, in Statele-
Unite (453).
In decursul timpului, Institutia tribunalelor pentru copii i preggtirea
personalului au suferit perfeationgri. Statele-Unite au fost in specital preocu-
pate de a da o cat mai bunà preggtire de specialitate, elementelor din care
se recruteazg probation officers". Un regulament, adoptat an 1923, cere taoestor
elemente preggtire universitang i de serviciu social, teoreticg i practicg. Cola-
borarea lor cu diversele institutii de asistentg socialg trebue à fie perma-
nentd si perfect coordonatg ; pentru aceastä colaborare se utilizeazg termenul
team-wcrk" (tnavaliu ccnjeugat). Tot acestor auxilian i ai justitdei le revine
organizarea recreatiilor si a timpului Silber, pent:7u minorul supus regimului
de libertate supraveghiatä (454).

Unele laturi ale evolutiei tribunalelor de copii in Statele-Unite


sunt destul de interesante si pot servi ca sugestie pentru organizarea
din alte
Se manifestA tot mai mult tendinta la socializarea stiintei I practicei
drpului In sensul urmgtor : dreptul nu mai este o stiintä egocentrick sufi-
ctentg siesi, izolatA de celelalte stiirite soziale, ri un mijloc pentru a realiza in
primul rând scopuri sociale. De aceasti tendintä s'a resimtit in primul ränd
institutia tribunalelor de copii (455).

Se tinde ca tribunalele de copii sá se contopeascg cu institutii care


au obiective mult mai largi, asa numitele domestic relations courts",
instante care judecä o totalitate de probleme in legäturä cu asistenta
familiei (abandon, maltratäri, adoptiune, tutelà, cäutarea paternitatii,
avorturi, etc.). Din aceastä contopire rezultä instanta unicä fami/y
court. Delicventa minorului este astfel incadratä in ansamblul firesc,

www.dacoromanica.ro
264 DR. G. BAND

putând fi tratata In conexiune cu toate celelalte deficiente ale vietii


familiale care intervin ca tot atatia factori etiologici, iar institutia
judecgtoreascd îi extinde si mai mult cadrul de activitate socialä.
S'a Triers si mai departe, sustinandu-se cä tribunalul pentru copii, In
forma lui clas'ca, ar fi devenit o institutie perimata. Din moment ce actiunea
sa este in primul rand educativa i preventivä, ar fi logic ea aceasta actiune
sä fie incredintatä institutiilor d,e educatie. coaola trebue sa preia asuprä-si In
pr:mul rand prevenirea delicventei infantile, apoi sanctionarea prin mijloace
adecuate si numai in anumite cazuri dificile urmeaza s intervina autaritatea
judiciark nu printfun complect de tribunal, ci printr'un singur Ctelegat, care
sa lucreze in colaborare cu instittrtia .colara. Oricum, tribunalele de copii tre-
buesc descarcate de multimea de cazuri de predelieventli infantila pe care le
judecd astazi. Medicina sociala nu are deck de castigat din aceasta predare a
unei parti din atributiile puterii judecätoresti, scolii (456).
Si In Franta institutia tribunalelor de copii are o desvoltare im-
portant5, fimd reglementatä prin legea din 1912, complectatd prin
modifiarile ulterioare din 1921, 1927 si 1928 (457).
Art. 1. Minorul de amandottä sexele, In varsta sub 13 ani, i caruia I
se imputä o infractiune la legea penala, calificatä drept crimà sau delict, nu
este deferit jurisdictiei represive.
El va putea fi supus, dupa caz, mäsurilor de tutela, supraveghere, educa-
tie, reforma, i asistenta, care vor fi ordonate de tribunalul civil judecand in
Camera de consiliu. In tribunalele unde exista mai multe camere, presedintele
desemneaza acea camera care va statua asupra afaceri/or relative la minorii sub
13 ani.
Deciziunile privinci minorii nu sunt inscrise in cazkerul judiciar.
Art. 15. Tribunalele corectionale vor fi sesizate de delictele care com-
porta pedeapsa cu inch:soarea, faptuite de minorii intre 13-18 ani, prin trimitere
din par ea judelui-instructor sau a camerei de punere sub acuzare.
Art. 17. In tribunalele unde exista mai multi juCecatori de instructie,
unul sau nai multi din acesti magistrati, desemnati de .catre primul presedinte
la propunerea procurorului general, vor i insarcinati special cu instruirea In-
vinuirilor aduse minorilor sub 18 aril. Magistratul instructor ancheteazd si asu-
pra situatiei mater'ale si morale a rninorului si a familiei sale; supune mino-
rul, dacl este cazul, unui examen medical
Este de remarcat c In Franta tribunalul pentru copii nu a cg-
pgtat autonomia care 11 caracterizeaza In Statele-Unite. In general, In
fiecare circumscriptie judecgtoreasc5, tribunalul de primd instantä se
constitue in tribunal pentru copil si adolescenti, spre a judeca, in qe-
d;nte speciale, pe minorii Invinuiti de crime si delicte. Numai la tri-
bunalul departamentului Seine si la tribunalele unde functioneazA mai
multe camere, se formeazd sectiuni speciale, numite tribunale pentru
copii i adolescenti.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA 'SOCIALA 265

Actiunea medico-socialä a acestor tribunale este insa tot atat de


intensa' ca i in Statele-Unite. Ele dirijeazä toate mäsurile de asistenta
pentru minori i seriaza pedepsele i institutiile (450).
In Germania, dei primul tribunal pentru copii a fost creat, cum
am mentionat, in 1908, legiferarea definitiva a acestor institutii nu s'a
fäcut decat prin legea din 16 Februarie 1923. Normele de functionare
si masurile instituite sunt in general aceleasi ca i in Statele-Unite
in Franta (458).
Tribunalele peniru copii sunt instante speciale i adoptä o procedurä
specia15. Uneori e:e au judeator uniz, alteori judeatorul este asistat de doi
jurati. In caz de crime, care pentru adulti sunt de coxnpetenta Curtilor cu jurati,
tribunalul pentru copii se compune din doi judec5tori i trei jurati. Judecd.orii
de instructie sunt pe cfit posibil specializati, pentru fap,ele privind pe mi-
nori (458).

In Belgia, unde institutia tribunalelor de copii a fost creatá prin


legea din 15 Mai 1912, se prevea cá aceste tribunale iau mäsuri de
paza, educatie i prezervare" a delicventilor minori. Tribunalul se
compune clintr'un judecator specializat (judecator pentru copii, numit
prin decret regal), asistat de un magistrat al Parchetului si de un gre-
fier. Judecdtorul specializat pentru cOpii este numit pe o perioadd de
3 ani (452).
Legislatia belgian5 stärue In mad deosebit asupra s-urselor de informatie
la care in mod obligator trebue sa recurg5 judec5torul de copii adminstra-
tiile comunale, autoritätile scolare, medicul de famine, corpul didactic, patro-
nii, cornitetele de patronaj, societätile de binefacere, etc.
Instituia tribunalelor de copii prezinta unele particularitäti in
Anglia, importante de cunoscut (459).
Tribunalul este prezidat de un anagistrat, asistat de doi asesori, judeca-
tori de pace, dintre care unul trebue sà fie femee.
Reclernatiunile sunt adresate fie de insisi pärintii, fie de autoritglile
lozale ale Ministerului inscructiunii, fie de autoritAtile politienesti, fie de dife-
ritele organisme de protectie infantilä.
Procedura comporta' urmätoare:e etape : prima Infátisare, arnAnarea, casa
de preventie, a douta Infätisare si a treia inf5tisare.
O tara in care tribunalele pentru minori, dei de organizare rela-
tiv recenta (din 1934), au capátat o str-uctura cotrespunzatoare majori-
tatii dezideratelor medico-sociale, este Italia. Fiecare tribunal pentru
copii functioneazä pe langa o curte de apel. Autonomia acestor tribu-
nale, fata de instantele ordinare, este absoluta. Au procuran i speciali.
Aparätorii sunt de asemenea avocati specializati, trecuti pe o lista' in-

www.dacoromanica.ro
266 DR. G. BANU

tocmita de presedintele Curtii de apel. Tribunalul se compune din : un


presedinte cu grad de consilier de Curte de apel, un judecalor de ca-
riera' si o persoand specializatä in problemele de asistentá.,(460).
Tribunalul este instalat inteun edificiu special, nu in palatul de justi-
tie. El are anexatà si o inchisoare speciald pentru minori, o secVe de coree-
tiune judiciard (minorul este intemat pe timpul luàrii informatiiior) si un cen-
tru de observatie i triaj.
JuoecAtorii pentru copii sunt alesi dinttre magistratii care prezintà o anu-
mita' comprehensiune pentru problemele copilariei anormale. Sunt exclusi ma-
gistratii rutinari, cu conceptii prea rigide asu,pra justitiei (461).
In Norvegia functioneazd institutiile Wergeraad", tribunale pen-
tru copii compuse din : un magistrat, pastorul, un medic, 4 persoane
cunoscätoare ale problemelor de asistentä a copil.ariei (462).
.c. Serviciul social al tribunalelor de copii
Dat fiind finsAsi obiectivele sale, tribunalul de copii ar reprezenta
o institutie incomplectd, dacä nu ar avea anexat, sub o formá mai sim-
pra sau mai complexä, servicial social : totalitatea organelor care asi-
gura legal:ara intre magistrat. de o parte, familia copilului, copilul In-
susi i institutiile publice i private care se ocupa' de protectia
riei, pe de alta parte. Serviciul social este in general asigurat printr'o
colaborare permanentä intre organismele de asistenta' i delegatii spe-
ciali ai tribunalului pentru copii, numiti probation officers" sau de-
legati pentru protectia copiläriei.
In Franta, este de mentionat serviciul social de pe langa tribuna-.
lul pentru copii al departamentului Seine. Acest serviciu posedd un
personal numeros i specializat : un medic, un psihiatru, 17 asistente
sociale, 5 secretare si un mare numar de asistente benevole (463).
In general, pe langä tribunalele pentru copii din Franta functio-
neaza raportori i delegati, ambele categorii indeplinind atributii de
serviciu social (450).
RaportorDi sunt ineárcinati cu culegerea dalelor medico-isociale care pot
informa pe magistrat i sà-1 orienteze n darea sentintei. La inceputul fiezdrui
an judiciar, Camera de consiliu a Itribunalului intocmeste lista acestor vapor-
tori, alesi de preferintà dintre fostii magistrati i membrii societ'atilor de pro-
teotie a copilLriei.
Delegatii au in special atributii de supraveghere a executdrii mästurilor
arcionate ; ei viziteazA periodic institutiile sau particularii la care au fost in-
temati copiii delioventi.

Personalului care indeplineste atributii de serviciu social pe langä


tribunalele pentru copii, i se cere in majoritatea tdrilor o anu-
mitä preg5.tire.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 267
In Franta, se pretinde personalului amintit: pregkire juridic.d. (organi-
zatia comparatd a tribunalelor pentru copii, legislatia familiei, elemente de pro-
cedurd penad, etc.), pregAtire psiholog:cd (psibologia copilului anormal, notiuni
de neurapsihiatrie pregkire medicald (notiuni asupra bolilor infantile
si sociale), pregdtire soc'alá. (cunoasterea condittilor economice ale diferitelor
pdturi sociale, notiuni asupra profesiunilor, etc.). Se mai cere i efectuarea unui
anumit stagiu practic (anahete sub conducerea unui delegat sau a unui rapor-
tor mai vechiu, asistarea la consultatiile de neuropsihiatrie infantild, asist,are
la seciintele i procedura tribunalelor pentru copii).
S'a recurs insd in ult mal timp la solutia cea mai logicd ; acest perso-
nal este pregdtit in inStifi scollile de serviciu social (450).
Serviciul social al tribunalelor pentru copii este realizat, In Sta-
tele-Unite, de elementele pe care le-am mentionat (probation officers),
lar in Belgia de cdtre delegatii cu protectia copilàriei. Acesti delegati
supraveghiazd in permanentä conditiile in care evolueaz5 minorul de-
lievent, in institutia sau familia unde a fost plasat ; studiazd ambianta
In toate am5nuntele ei i intretin contactul, pe de o parte eu magis-
tratul, pe de alta cu pärintii copilului. Selectlimea delegatilor cu pro-
tectia copil5riei este severa; se insistä in special asupra calitätilor mo-
rale. Anchetele pe care le efectueazd acest personal, sunt consemnate
in fise speciale (464).
In cadrut serviciului social al tribunalelor de copii, s'au desvoltat
in Statele-Unite vnele forme de actiune care tind in special la preve-
nirea delicyentei infantile, sau in tot cazul la sesizarea ei in faza de
predelicvent5.. Sunt de mentionat child guidance clinics", clinici am-
bulante care se deplaseazd dela o regiune la alta, procedând la : an-
chetà socialä, examen fizic, examen mintal, examen psihologic i psi-.
hiatric al copiilor. Fiecare din aceste clinici are ca personal : un psihia-
tru-sef, un psihiatru asistent, un psiholog, asistente sociale si personal
de birou (465).
In parte, s'a autat ca serviciul social al tribunalelor pentru copii
sil fie realizat de institutoarele vizitatoare (Visiting teachers).
S'a relevat cá institutoarea-vizitatoare, care este pusd In mdsurd a cu-
noaste un numdr relativ considerabil de copii, poate sesiza din tim,p mai bine
ca alte persoane manifestárile care duc, mai curand sau mai tärziu, la delic-
ventd.
Prin aceste norme, serviciul social al institutillor represive pentru
copii tinde sä exercite tot mai mult atributiuni preventive.
In Germania s'a desvoltat, chiar din 1908, data intemeierii primu-
lui tribunal pentru copii, serviciul social pe lângä aceastä institutie.
Din 1923, el a fost anexat oficiilor tineretului. Atributiile acestui servi-

www.dacoromanica.ro
268 DR. G. BANU

ciu, al &Ami unul din promotori a fost profesorul Polligkeit clin Frank-
furt, sunt urmätoarele : se ocu,pd de delievent in toate stadiile urmdririi
sale penale, studiazd personalitatea delicventului i mediul in care evo-
lueazä, apreciazd natura si eficacitatea mdsurilor edictate, apreciazd
asistenta sau ajutorarea care trebueste acordad (466).
Serviciul social al tribunalelor pentru copii s'a perfectionat, °data'
cu conventia din 25 Iunie 1936, când asistenta parastatald incor-
porat i problemele privitoare la asistenta minorilor delicventi, prin
intermediul organizatei centrale pentru asistenta tineretului.
Personalului acestui serviciu social I. se cere sä furnizeze o totalitate de date
asupra caracteristicilor fizice i psihice ale minorului inculpat. Dupd pronun-
-tarea sentintei, tot acestui personal fi revine sd supravegheze pe delicvent
sd institue toate mdsurile 6e ajutorare a lui (458).

In Romdnia s'a instituit, in ultimii ani, un serviciu de asistentd


sociald pe längd Parchetul Tribunalului Ilfov. Acest serviciu realizeazä
trei categorii de anchete: anchete sociale asupra minorilor deferiti pro-
curorului sau judelui instructor; anchete asupra minorilor moral aban-
donati; anchete asupra cererilor unzr pärinti, pentru obtinerea inter-
ndrii minorilor in case de corectie. Dosarul de anchen' cuprinde un ta-
blou genealogic, medical si social ; o fisd cu anamneza ; o fisä de diag-
nostic, pronostic si tratament social (467).
d. Institutii de observatie sau de reclasare
Daca in unele tdri, de exemplu in Franta, magistratul este infor-
mat i onentat intru atva in darea sentintei, de personalul de serviciu
social, in irnensa majoritate a cazurilor insd sentina trebue sä fie ba-
zatd pe observatia psihofizicä indelungatä fäcutd in conditiunile pe care
numai internarea inteo institutie speciald le poate asigura. Din aceastd
necesitate au luat nastere centrele, colile sau institutiile de observatie.
In ele psihismul copilului este studiat sub toate infdtisdrile. Pe baza
datelor obtinute se institue programul de reeducare care îi este mai
adecuat, si, tindnd seama de acest program, magistratul indicä insti-
tutia in care clelicventul minor va fi plasat definitiv, In executarea
sentintei.
Internarea inteun centru sau o scoalä de observatie reprezintd
-deci un stagiu premergtitor pranuntdrii sentintei.
O instittrtie-model in aceastd privintd este ?coala central de ob-
servatie din Moll, in Belgia, destinatd bdietilor delicventi (468).
Copiilor adusi la azeastd institutie, li se practicä examenul fizic si exame-
mul medico-pedagogic. Se cauta", Cu acest prilej, sa- se precizeze o totalitate de

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 269'

amänunte, din care sä rezulte a,ät valoarea psiho-fizicA actuald a subiectului,


at si perspectivele de randement social pentru mai tdrziu.
Exam-mul se referd in special la urrndtoarele puncte: examenul psiho-
somatic, sondajul intelectual (atentia, memoria, imaginatia), starea neurologia
(organele simturilor, retlexele, anomaliile motoare).

Ceea ce caracterizeaza organizarea institutiei, este sistemul pavi-


lionar. Fiecare pavilion cuprinde cate un atelier de orientare profesio-
nalä, anexat clasei de observatie pedagogica. Numarul copiilor pusi sub
observatie inteun pavilion nu depaseste 25. Repartitia se face in ge-
neral dupä criteriul varstä : copili prepuberi, puberii i post-puberii. In
primele trei zile dela primirea in institutie, copilul este izolat total de
ceilalti, pentru ca supravegherea asupra lui sa fie cat mai intensa. Dupä
trecerea celor trei zile, este internat in pavilionul adecuat varstei. Dupä
iir anumit stagiu aci, este examinat la laboratorul scolii, din punctul
de vedere fizic, mintal si al orientarii profesionale. Pe baza examenu-
lui, este clasat in una din urmatoarele categorii : anormalii morali,
anormalii psihici, anormalii sociali propriu zii i purtatorii de afectiuni
medicale. In fiecare saptarnana are loe o conferinta medico-pedagogick
ce reuneste pe medicul institutiei, directorul, seful pavilionului respec-
tiv; din confruntarea datelor fiecaruia, rezulta aprecierea sintetica
asupra cazului, consemnata inteun buletin de observatie ce este trimis
magistratului.
Mai furictioneazd In Belgia : Centrul de observatie pentru fete, la Saint-
Servais; Institutul Sainte-Marguerite de Cortone, la Anvers, Cu sectie de obser-
vatie medico-pedagogicd; Home Saint-Benalt, la Wandre, etc. (469).
In Franta este de mentionat o organizatiune destul de perfectio-
nata Centrul de examen medico-legal si de orientare profesionall
pentru copiii delicventi, din Lyon (470).
Organizatia euprinde: fnfirmiere-vizitatoare elpecializate in cercetarea
medico-sociald individualizatd; fisierul medico-psihologic (fisa med:co-psiholo-
gizl se intocmeste deosébit de certificatul de expertizd medico-legalä); un cen-
tru pentru descoperirea minorilor Cu tendintA la delicventä; un centru de triaY
medico-social si de orientare profesionald.
In Italia, pe ranga' fiecare din cele 24 tribunale pentru copii func-
tioneaza cate un centru de observatie, iar pe langä centrul din Roma
s'a creat un serviciu de consulta-Vil de medicina' pedagogica de ame-
horare", care realizeaza profilaxia foarte precoce a criminalitatii la
minori (471).
Centru/ de observatie primeste pe ccpiii abandonati moral sau material,
si pe cei pusi sub anchetá in asteptarea unei sentinte judeditoreqti. Dupd o strictd

www.dacoromanica.ro
270 DR. G. BANU

observatie a conditiunilor fizice, psihice, intelectuale si morale ale copilului,


acesta este clasat : copilul de vb.rsta scolarà pe bazá de principii psiho-pedago-
gice stricte, iar adolescentul pe bazà de aptitudini profesionale.
Centrul de observatie cuprinde trei sectiuni si douà servicii.
Sectiunile se ciivid astfel: a. sectiunea minonilor arestati, ca m5sura de
siguranta publicA sau senmalati de cartre diversele institutii si de c5tre particu-
lar; ese varba de cele mai multe ori de minori adunati de pe stradá, pentru
care perioada de observatie nu poate depäsi 15 zile; b. sectiunea adolescentilor
(14-48 ani) care asteapta sa fie judecati ce trilbunalele de minorri; li se redac-
teazd tisa biopsihicá ce va fi prezentatá magistratului; c. sectiunea minorilor
care asteapt5 sa* fie inchisi intr'o casä de corectie (este preferabil din toate
punctele de vedere ca, in perioada dintre sentint5 i executarea ei, perioad5
aciesea lung5 din cauza fonmalitätilor, minorul SA stea tot in centrul de observatie).
Servicii/e unui centru de observatie sunt : a. serviciul sanitar (examenul
medical general al tuturor (eler examenul antropo-psiho-biografic spe-
cial al minarilor pentru care tribunalul trebue sd cunoasc5 exact gradul de ccvm-
prehensiune i vointá in vederea aplicärii pedepsei, examenul antropo-psiho-
biografic al tuturor celorlalti minori internati, In fine ingrijirea curentá a celor
bolnavi; b. serviciul de asistenta socialä, care desfásoará urmátoarele activitärti :
interogatorul minorului redactarea fisei de abservatie; ancheta la domiciliu;
intocmirea dosarului personal, retrimiterea la tribunalul de minori, furnizarea
oricdror informatii necesare tribunalului.
Activitatea centrelor de observatie pentru minori, in Italia, este
multilaterald i cautd s'a* adänceascä toate laturile personalitätii copi-
lului, asa ca sä se ajunga la o reconstruire in sensul social a acestei
personalitäti.
Pe cAnd centrul de observatie diagnosticheazd, intr'un tirnp scurt,
copii cäzuti in delicventa sau arestati, serviciul de consultatii medico-
pedagogice sau organul de consultatii de medicin'ä pedagogicä si de
ameliorare, din Roma, sesizeazä pe copil in mediul /ui familka, inainte
de a fi comis vreun act delictuos.
Dupá ce fiecare copil a fost supus examenelor antropologice, clinice si
psihologice i dupà ce i s'au facut anchete:e sociale aferente, organul de con-
sultatii" inainteazä un raport detaliat asupra rezultatelor, directorului scolii,
sugera'nd totodal m5surile medico-pedagogice care se irnpun. Dat fiind eh' este
vorba de minori sesizati la varsta de 6-12 ani, actiunea profilacticà se exercità
Intr'un moment in care mdsurile educative pot efectiv ameliora fizicul, psihi-
cul i moralul copilului.
Centre de observatie pentru minorii delicventi mai functioneazä
intr'un mare numär de täri. Mentiondm azilele de observatie din Spa-
nia i casele de observatie din Danemarca.
e. Regimul Iibertàçii supraveghiate
Pe baza datelor pe care i le procurä Centrul de observatie, magis-
tratul tribunalului de copii are a aplica variatele grade de sanctiuni
amintite.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 271

Un prim grad este cel al liberttitii supraveghiate. Copilul de obi-


ceiu nu este internat inteo institutie, ci incredintat fie parintilor säi,
fie unei familii straine, fie unei colonii rurale cu caracter familial.
In numeroase cazuri, magistratul remite pe copil, dupa acimonestare,
propriei sale familii, mai ales cfind este vorba cie minori sub 12 ani, lar organele
politdenesti atestä, pe baza inves.igatiilor fäcute, ca ambianta familialä nu a
intervenit cu nimic in etiologia delictului. Daca existä indoeli asupna moralitätii
familiei, supravegherea copilului (famas in familie) este incredintata unui co-
mitet de patronaj familial, compus din persoane de bine care se insarcineaza cu
supravegherea permanenta a evolutiei copilului.
Inteun alt numar de cazuri, se resimte necesitatea de a se incredinta co-
pilul unei familii straine, selectionata din punctul de vedere al moralitatii; bine
inteles, si in acest caz, copilul este supraveghiat in deaproape de organele de
serviciu so2ial al tribunalului.
In fine, se poate recurge la sistemul co/on:War tam:ilia/le la tara, organizate
dupa normele obisnuite acestor institutiuni.
In Franta i in Belgia se aplicä uneori i sistemul de semi-libertate :
când este vorba de un copil mai mare, el este plasat la un patron, unde
se bucurd de toata libertatea in timpul zilei, dar seara se reintoarce inteo
institutie; este deci un sistem mixt, in care libertatea totala alterneaza
Cu timpul petrecut in institutie. S'a constatat câ acest contact zilnic cu
ambianta libera din earl are inrauriri bune, asa ca minorul delicvent
parvine destul de repede sä se incadreze in viata normala'.
In Belgia, regimul cie semi-libertate este aplicat inteun numar de institutii:
la insbitutul pentru minorit delicventi din Grivegne_s ; la institutul din Wandre
(home Saint-Benoit), etc.
In Anglia functioneaza institutiile numite hostels", institutii de
initiativa piivata care sunt insa autorizate de stat a primi pe adoles-
centii intre 16-21 ani, carora magistratul le-a edictat regimul
su,praveghiate; ei sunt obligati a ramane in acest &Amin sau hos-
tel", minimum 6 luni. Adolescentul este plasat in muncä, pe timpu1
'zilei; seara se reintoarce in institutie (472).
In Spania, tribunalul pentru copii, infiintat in 1925 la Bilbao, poate
ordona läsarea minorului in mediul säu propriu familial, incredintarea
1ui unei persoane straine sau societati tutelare, in fine plasarea inteo
institutie de binefacere, privan sau publica; in toate aceste cazuri mi-
norul delicvent este supus regimului libertätii supraveghiate.
In Romania, legiuitorul, prin codul penal, a ,precizat normele pen-
tru regimul libertätii supraveghiate, in modul urmator
Art. 146. Liberbatea supraveghiata este Lisarea adolescentului in liber-
tate, timp de un an, veghiat de aproape. Darea hota,ririi e amdnei pcind la ex-
pirarea acestui ternben de incercare.

www.dacoromanica.ro
272 DR. G. BANU

Aceastd rngsurg de sigurantà nu se poate pronunta in contra adolescen-


tului care a suferit o pedeapsä privativä de libertate mai mare de o lung.
Cand instanta pronunta liberta.ea supraveghiatd, ea incredinteazg supra-
vegherea anolescentului reprezentantului sgu legal, sau 11 ineredinteazd unui
azil de copii al statului, ori altei institutii publice create in acest scop, sau unei
societdti de patronaj pentru minori, ori chiar unei pen-some de inered,ere, care
voieste sà primeascg o asemenea saran&
Aceluia cgruia i s'a ineredintat supravegherea, trebue s'o exercite continuu
asupra purtgrii adolescentului; lar la expirarea termenului de incarcerare, tre-
bue sA raporteze ingtantei respective, fgrg intärziere, 'cum s'a purtat adolescentul.
Art. 147. Ccind adoLescentul s'a purtat bine in tot timpul de incercare,
actiunea deschisa in contra lui se declara stinsa grin hotarire judectitoreasccl.
Dacä insg in timpul de incercare aciolescentul se sustrage dela suprave-
gherea ce se executä asupra lui, sau duce o viatä imoralg ori desordonatg, sau
sgvameste alte infractluni, persoana sau insthutia insärcinatd Cu supravegherea
lui trebue sà incunostinteze instanta respectivg. Aceasta, dacd constatä exis-
tenta vreunuia din cazurile de mai sus, revoca /ibertatea supraveghiata j dis-
pune asezarea adolescentului inteun insti.ut de educatie corectivg sau 11 con-
damng la inchisoare corectionalä sau detentiune simplg.
Gradele de penalizare mai severg sunt deci conditionate de rezul-
tatele pe care le dä regimul libertätii supraveghiate. El poate constitui,
dupä caz, etapä de trecere spre libertatea totalä, sau spre institutiile
represive.
f. Institutii de reeducare
Institutiile de reeducare infätiseazä elementul cel mai important al
actiunii medico-sociale pentru minorii delicventi. Ele s'au desvoltat in.
tcate tärile, sub forme variate, purtänd denumirile de : institutii de re-
educare, case de reeducare, internate, scoli agreate, cämine agreate,
scoli industriale, national training schools", receiving homes", etc.
Institutiile de reeducare servesc, in imensa majoritate a cazurilor, ca
loe unde rninorul delicvent pentru care simpla admonestare sau re-
gimul libertätii supraveghiate nu au fost suficiente îi ispaseste in-
treaga pedeapsä, färä ca sä mai fie nevoie de a se recu'rge la institutia
de gradul extrem de severitate, inchisoarea.
In Belgia, din numeroasele institutii de reeducare mentionärn
Institutul dela Bruxelles pentru reeducarea fetelor delicvente; sectiu-
nea specialä dela Moll-Hutte pentru reeducarea baietilor; Institutul dela
Ruysselede pentru reeducarea lpäietilor; Institutul Saint-Hubert cu a-
celas obiectiv. In aceste institutii minorul este supus unei permanente
supravegheri medicale ì primeste o serioasä educatie fizick moralä,
religioask scolarg si prof esionalä (473).
In Olanda functionau, in anul 1934, pe längg trei institutii de edu-
catie corectionald ale Statului, peste 100 institutii de initiativä privatä.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 273

Educatia fizicà i munca minorilor sunt controlate cu deosebitä aten-


tiune; munca este ,prátita, asa Ca minorul delicvent îi constitue o micá
rezerva baneasca la paräsirea institutiei; o parte din el lucreazd la pa-
troni in afara institutiei.
Reeducatia pe toate plenurile este urmärità cu asiduitate, pentru amän-
doud sexele. Astfel, educatia fizicg nu este neglijatA nici la fete. La insthutia
corectionalä pentru fete, din Zeist, s'au format grupe de oercetase i tabere
de yard (474).

Reeducarea minorului delicvent a format obiect de serioase preo-


cupari in t&rile nordice. In Norvegia functioneazd camine, scoli obliga-
toril pentru delicventii mai tineri de 15 ani (perioada de scolaritate du-
rand pang la un an), internate pentru delicventii intre 16-18 ani
institutiile de instructiune numite Laerehjem". Mai functioneazd Ca-
mine pentru muncä, numite Skolehjem", In care sunt primiti delic-
ventii intre 9-16 ani; in 1934 functionau 10 atari cämine, doug cu mai
mult de 100 locuri, trei cu 60-70 si 5 cu 25-40 locuri (475).
In Franta s'au infiintat unele institutii-model, de exemplu Centrul
de reeducare pentru tinerii delicventi, afratori la prima infractiune;
acest centru functioneazd sub patronajul comitetului din Nancy pentru
protectia copiráriei i, pe baza observatiunilor fácute in timpul rárnâ-
nerii minorului in institutie, propune obligatoriu solutiile de redresare
sociald (476).
Delicventii mai mici de 13 ani, daca nu sunt supusi regimului
supraveghiate, sunt plasati in internate de educatie.. Copiii intre
13-18 ani, care au comis delictul M.A. premeditare, sunt internati in
institutii dc educatie corectivä, de asemenea cei care au fdptuit delictul
cu discernàmânt, dar numai 'Dana' la varsta de 16 ani; dincolo de aceastá
varsta penalitatea este aceeas ca pentru majori. Institutiile de educatie
corectivä fac reeducare agricorá sau industriará; capacitatea este de
200-300 locuri pentru fiecare.
Si pupilii asistentei publice, tradusi in fata tribunalului de copii, stint pla-
sati, pentru o perioadà de 6 luni, inteo ins itutie de educatie. Functioneazd scoli
departamentale pentru reeducarea pup'lilor viciosi i delicventi, separate dupä
sexe. O astfel de institutie are In general o capacitate de 50 locuri. Se urmä-
reste In primul rand redresarea moratlä a minorului (477).
Si un numär de institutii private se ocupg cu reeducarea acestor elemente.
Servicii utile aduce Union des sociétés de patronage de France", intemeiatä
Incä in 1893, crganism central de protectie, sub toate formele, a copiilor tradusi
In justitie. In 1926 eceastä Uniune cuprindea 137 organizatii, care se ocupau
atät de reeducarea rninorilor delicventi, cât i de protectia lor post-institutionalä.
Sunt de mentionat, In special, din aceste organizatii : Société pour le patronage

Dr. G. Bano. Tratat de treclictlnA ea:JAIL Vol. 18

www.dacoromanica.ro
274 DR. G. BANU

des jeunes detenue du département de la Seine; Comité de defense des enfants


troduits en justice; Fatrcnage de l'enfance et de l'adolescence et maison de
travail pour juenes, gens; Oeuvre de préservation et de rehabilitation des jeunes
filles de 15 à 25 ans (478).

Un loe important II ocupa in Franta internatele de reeducare. Mi-


norul delicvent este supus unei supravegheri continui din partea unor
educatori specializati. Pentru baietii sub 14 ani, functioneazd scoala
Théophile Roussel, din Montesson. Mai functioneazd Ecole libre
Saint Joslph", din Frasne-le-Chateau, scoald cu 4 clase de invdtamant
elementar si cursuri de reeducare agricolä. Pentru delicventii intre
8-16 ani functioneaza Ecole libre de l'oeuvre des orphelins apprentis
de Guenanze (Moselle)" (479).
$coala are 3 clase. Copiii trecuti de 14 ani lucreaz5 In ateliere (tipografie,
legatotie, cro'tur:e, lacatuserle, cizmarie) sau fac grAdin5rie. La sf5rsitul pre-
prof-s'onale sunt examinati de Camera de mcserii din Metz. Instituia
r(curge la varia e mij:oace de incurajare, pentru minorii care se disting prin
si inta i .aptitudini; rczultatele reeaucarii sunt satislacätoare pana la 90%
din cazuri.

Mai trebuiesc mentionate, ca institutii de reeducare a rninorilor


delicveryti : Asile du Chavallon. intemeiat de Societe dauphinoise de
sauvetage"; Ecole profe .sionnelle de Sacuny (departamentul Rhône),
creata de Societe lyonnaise pour le sauvetage de l'enfance" (pe langa
reeducaica pentru me-erii, se efectueaza o foarte temeinica pregatire
agricola, serviciile agricole ale scolii ocupand o suprafa à de 73 hectare);
apoi 35 institutii de reeducare pentru fetele delicvente, institutii func-
tionând ca internate ale congregatiilor religioase filiale ale institutiei
, Oeuvre du Bon Pasteur D'Angers".
Internatele de r educatie isi bazeazd intreaga actiune reeducatoare
pe princ.piul reflexelor conditionale si al reactiilor de opozille; printr'o
terapeuti'a psihica adecuata, se cauta sd se anihileze reactiunile de re-
volta care adesea caracterizeaza pe minorul delicvent la intrarea lui in
institutie; d n aceA moment, un factor etiologic principal al delicventei
a disparut, iar metodele educative pot sa-si produca efectul. Acolo unde
este nevoie de o ob.-,ervatiune speciala a minorului si de aplicarea unor
metode mai ccmplexe, se recurge la institute medico-pedagogice, cum
este cel din Armentieres (departamentul Nord), de pe langa spitalul
psihiatric din acest oras; un pavilion, pavilionul Henri Rollet, este re-
zervat minorilor delicventi (479).
In Anglia s'au desvoltat de asemenea numeroase institutii de reb-
ducare a delicventilor minori. Se deosebesc urmatoarele categorii : a.
agreate (reeduca delicventii intre 10-17 ani, iar tribunalul pen-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 275

tru copii re ate obliga pe parinti sau rude sa contribue cu o parte din
cheltuelile intretinerii minorului in aceste scoli) : b. caminurile de re-
educare sau refughle, de initiativa privata; c. institutiile Borstal, create
Inca prin lcgea din 1908 (Prevention of Crime Act) si iprimind delic-
ventii intre 16-21 ani; prima institutie de acest gen a fost intemeiata
In localitatea Borstal; sunt primiti aci adolescentii care au comis de-
licte mai grave si crime, la care deci predispozitia criminogeng este des-
tul de accentuata; mai sunt internati ad i adolescentii care au fugit din
agreate; durata regimului de corectiune este de 2-3 ani, iar
institutia sta sub controlul direct al administratiei inchisorilor (472).
In Italia institutiile de reeducare a minorilor delicvenli poarta nu-
mele de case de reforma (riformatorii), oficiale si private, toate insä
depinzand de Ministerul Justitiei. Copiii sunt repartizati in aceste insti-
tutii pe gripe de varsta (8-12 si 12-18 ani) si dupa sex; se mai consti-
tue gnu: e aura starea fizica a subiectilor (case de reforma la tara, la
mare, la munte) si starea mintald (case de reformd speciale pentru
anormalii psihici teeiucabili) (480).
DuraIa ramancrii in instituVe este rxatil pentru ficcare caz in parte. Ca-
pac'tatea fi c'árcia var:aza intre 40 *i 140 locuri. Une e cas de ref rm if cr e-
ducare agrico15. altele reeducare irdus1ria16. Personalul cuprinde : un director
a min's`rai'v, un director pcntru suprw",herea medicala i igienica, un subdi-
rector, ins, tutori, profesori secundan, ;.efi de atelier, personal de s rviciu.
0 an Int:td desvoltare au luat institutiile de reeducare a m'norilor
delicv nti, :n Ungaria. Pentru baieli, functioneazd institutele de ieedu-
core crn Pudapesta, Szkesfeh6rvar si Aszöd; pentru fetele delicvente,
instituiiled'n C,E.5,1èd si Rakospalota.
In Romania, coclul penal ,prevede ca educatia corectiva se pronunta
ori de cate cii instan a, tinand searna anteced nte, de rne3iu1 in care
tr ete adclescentul si de natura infi actiunii savarsite, constata ca el
se gase,te intr'o stare de decadere morala. Executarea educatici corec-
tive se face inteun institut anume destinat pentru aceasta. Prin aceasta
masura de siguranta se urmareste lefacerea morala a adolescentului,
deprinderea lui cu o viata onesta si invatarea unei meserii (art. 148).
g. Institutii represive
Daca nici regimul libertdtii supraveghiate, nici internarea in insti-
tutul de reeducare nu au dat rezultate, minorul delicvent este supus
regimului represiv, sub forma inchisorii corectionale; in mod constant,
chiar in cadrul acestui regim, se urmareste reeducarea subiectului, iar
in timpul cat îi ispaseste pedeapsa este trecut in mod progresiv dela
regimuri mai severe la altele mai iputin severe.

www.dacoromanica.ro
276 DR. G. BANU

Ca model pentru institutiile represive destinate minorilor poate


servi organizarea inchisorii-qcoald din Hoogstraeten, in Belgia (481).
Destinatä condamnatilor corectionali, in varstä de 16-25 ani,
dacd pedeapsa la care au fost condamnati este mai mare de 6 luni,
aceastd institutie are caracter penitenciar, urmarind insä readaptarea
socialti a condamnatilor, pe care ii supune unui regim de severitate pro-
gresiv5, pe bazd educativd si in cadrul sistemului pavilionar. Sistemul
acesta cuprinde 3 etape : observatia, tratamentul, semi-libertatea.
Pavilionui de observatie z criscip/incl este dal:lit dupa tipul celular. In el
trece once nou-venit, rdmanand ad pana ce i se stabileste tratamentul indivi-
dual ulterior. In acest pavil on se practica examenul fizic, mintal i psihologic.
de asemenea se studiaza inräuririle pe care minorul delicvent le-a suferit
partea mediului social i i se determina' ap,itudinile profesionale.
Prima etapd a tratamentului are caracter familial : detinutul este in dea-
proape supraveghiat çi asistat de catre personalul institutiei, pe cand In a doua
etapa' a tratamen.ului sunt cat mai mult incurajate initiativa i eforturile in-
dividuale, iar regimul este caracterizat prin libertatea controlata" a actelor si
miscarilor. Fieeareia din ceste etape ii corespunde cate un pavilion. In primul
pavilion, cel al tratamentului cu caracter familial, educatia maralä i sociala,.
ins rucia, acenicia profesionala i educatia fizica sunt bazate pe clasificarea de
grup, in al doilea pavilion clasificarea este exclusiv inclividualä. Clasificarile se
fac saptarnanal, lunar si trimestrial. Clasificarea trimestriala este hotaritoare:
detinutul care °Mine numai 60% din puncte este eliminat din pavilionul res-
pectiv. Cel care a obtinut 90% din puncte, trece din pavilionul intai in al doilea.
In ce prives e cietInutii din al doilea pavilion, daca obtin 75% din puncte,.pot
cere admiterea in cerc" (etapa superioara, anexata pavilionului).
Inteadevar, acest al &ilea pavilion, in scop de a-si adanzi cat mai mult
educatia morala si sociala pe care o da, are un nutriar de organe anexe: gildele,
cercurile si mrutucaittitile.
sunt grupari profesionale, pe ateliere si pe exploatari agricole,
facute in scop de a stimula aplicatia spre meserii, la detinuti, si a mad in acelas
t. mp riroductia institutiei. Fiecare gild este condus de un comitet de tehnicien/
si educatori. Cercurile sunt grupari compuse din detinutii celui de al doilea pa-
vilion care au cbtinut 75% din puncte la dasificarea temestriala. Se mai for-
meaza in inchisorile-scoala : grupuri de cercetasi, rmutualitati, .cercuri de studil.
cluburi de foot-ball, sectitmi de gimnastica, etc.
Ultima etap5 a Inchisorii-scoalä este pavilionul de semi-libertate,
In care trec acei detinuti din pavilionul al doilea` care au fost admisi la
regimul je liberare conditionatä, duipd ce au fost supusi unei readap-
täri sociale timp de 3-6 luni. In acest pavilion detinutul dispune de o
camerà individualà. Ei se pot folosi de incdperile comune : sala de
mese, de lecturd, de conversatie, etc.
In organizarea ei, institutia represivä pentru minori, aválnd un re-
gim de severitate mai accentuata, trebuie sá ofere o totalitate de po-
sibilitdti pentru redresarea delicventului. De acest principiu au tinut

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 277

seama majoritatea tdrilor, mdiferent de denumirea pe care au dat-o


institutiilor. In Olanda functioneazd case de detentiune pentru minori;
In Italia, sectiunile de corectiune judicial* in Spania i Portugalia,
casele de reformd; In Africa de Sud, institutiile numite Reformatory".

K. Elementele asociale
Studiul etiologic al asocialitätii a ardtat cd, In cazul concret, se acu-
muleazd adesea actiunea factorilor endogeni, deci a anumitor tare, cu
aceea a factorilor extrinseci sau de mediu, spre a produce caracteristica
principald a asocialului imposibilitatea de a se adapta vietii sociale
normale. Asistenta sociald trebue sd tina seama de acest cumul de fac-
tori etiologici, aplicând tratamentul indicat pentru fiecare din ei. Un
tratament unilateral, de exemplu cel care se adreseazd numai factori-
lor de ambiantd, riscd a rdmâne mediocru ca rezultate.
Interesante sunt cercetdrile care s'au putut face, In unele tdri,
asupra spitelor de asociali, urmdrite lIn filiatiunea lor timp de secole.
Astfel de cercetdri denotä evident existenta la inceput a anumitor tare;
acestea au fäcut ca indivizii, In generatiile urmdtoare, sd nu poatd
aduce randamentul economico-social minimal necesar unei existente
normale; implicit, conditiile de ambiantd s'au inräutdtit, fdeänd ca
stigmatele tarelor sd se agraveze de-a-lungul generatiilor ; se poate
vorbi despre un cerc vicios al asocialitätii.
In anul 1937 au fost publicate rezultatele cercetdrilor asupra ma-
joritdtii elementelor asociale cunoscute din provincia Wiirttemberg ;
ori, s'a constatat cd acest numdr apreciabil de indivizi au o desten-
dentä comuna; arborele genealogic al spitei originare a putut fi ur-
märit inddrät timp de 10 generatii. Imensa majoritate a indivizilor
descind din cativa infractori ai secolelor trecute; cdsätoriile au avut
loe In cerc închis, adicä In interiorul familiilor tarate, iar documentele
istorice aratd cà timp de trei secole societatea organizatd a avut de
luptat cu aceste elemente asociale i urmasii lor (482).
O cercetare deopotriv5 de interesant5 a fost publicat5 in anul 1939, re-
ferindu-se aa o spit5 de asociali din Westfalia (cea mai mare parte a itndb-
vizilor se aflau in orasul Minster si imprejur.mi). Incepand din 1745 si pánA
astäzi, deci timp de 200 ani, s'au urmärit 7 generatii u ascendent5 comun5,
totaliz5nd peste 320 rnembri, grupati in 69 familii de-a-lungul timpului. Cu
tfoarte rari exceptii, aceste 69 familii au dus o viatd de vagabondaj
a exercita vreo profesiune. I35:etii se cgatoreau aproape In mod constant cu
fete provenind tot din farnilii defective din punct de vedere moral si social
(483).

www.dacoromanica.ro
278 DR. G. BANU

In mod firesc, la efectul tarelor se adaogä acel al pauperismului.


Cercetarea tuturor surselor de documentare pe care le-a oferit orasul
Minster (biserica, oficiile de stare civila, organismele de asistenta, etc.)
a dovedit suficient ca membrii familiilor de asociali au figurat con-
stant in actele comisiunilor pentru pauperi. Refuzul de a munci este
una din caracteristicile acestor elemente: din 320 indivizi, numai 6
activasera cândva inteo profesiune calificata; imensa majoritate sunt
adevarati fobici ai muncii, lenesi inveterati. S'a mai constatat ca, din
punct de vedere somatic, aproape toti asocialii cercetati erau bolnavi
de tuberculoza.
Biologia asocialilor mai prezintä urmdtoarele caracteristici: nata-
litate riclicatä (caracteristica tuturor elementelor disgenice), dar si
mortalitate care depäseste cu mult media pe intreaga ,populatie; la
grupul amintit din Westfalia, mortalitatea infantilà a atins 23,1%, iar
mortinatalitatea 4,7%.
i. Asistenta asocialilor prività In total
Daca problema asocialilor a inceput a fi considerata sub unghiu
stiintific in ultimii ani, preocuparile pentru aceastä problemä sunt
insa foarte vechi. Ele urea pang la istoria anted.
Atitudinea popoarelor antichitatii fata de asoc.iali a variat, fiind
foarte severa la popoarela antice ale Europei, dar destul de toleranta
la Orientali. Astf el, pe când la vechii Germani vagabondajul era pe-
de,psit cu moartea (edictul lui Rotarik : si quis foris provincia fugere
tentaverit, morte incurat periculum et res ejus inficentur), la Evrei
dat fiind principiul largei ospitalitati pentru desmostenitii soartei,
inscris in textele biblice vagabonzii stiau sa-1 exploateze si astfel
isi creaserä o situatiune destul de privilegiata (prin abuz, li se aplica
si lor prescriptia biblica: nu trebue s'a' umilesti pe strä'in si pe drumet,
ci dimpotriva, sa-i iubesti ca pe tine insuti, sä-i nutresti si sa-i im-
braci). De pe tarmurile orientale ale Mediteranei, aceastä conceptie
toleranta la adresa asocialilor a trecut si in Grecia, pana ce Solon
din Atena, sesizandu-se de aspectul social destul de gray pe care il
prezentau vagabonzii si lenesii inveterati, a insarcinat Areopagul sa
cerceteze arnanuntit mijloacele de existenta a fiecärui cetatean si sa
pedepseasca sever pe cei gasiti fara ocUpatiune, vagabondand, etc. (484).
Romanii au adoptat o atitudine destul de aspra fatä de asociali :
vagabonzii erau osanditi la munca silnica in mine.
In Evul Mediu se revine la atitudinea toleranta fata de asociali :
spiritul de filantropie a favorizat in mare masurä lenea, cersetoria si
vagabondajul.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 279

De abia pe la mijlocul secolului al XIV-lea se noteazd reactiuni


din partea oficialitätil, in Franta, in contra plagii asocialilor.
O ordonanta edictata in anul 1350 statueaza principii de represiune d'n
cele mai severe : De tots gens désoeuvrés, ou jouers de dés, ou enchantems
ès rues, ou mendiants de quelque estat, ou condition qu'ils soient, ayant me-
tier ou non, soient hommes ou femmes, qui soient sains de corps et de menibres,
seront mis au pillory et la tierce fois signés au front d'un fer chaud et bannis
des dits lieux.
In 1439 se organizeaza in Franta o adevarata politie a soselelor, pentru
starpirea vagabondajului. In 1498 se hotaraste ca cersetorii i vagabonzii sa" fie
condamnati la munca in galere, lar complicii lor sa fie biciuiti.
I§i facuse drum in secolele trecute, convingerea cà lupta impo-
triva unor elemente atat de rebele la once mäsuri de redresare nu
poate fi clusa cleat prin mijloace de represiune cat mai aspre. De
aceea vedem ca in 1507 Ludovic XII institue tortura si pedeapsa cu
moartea contra vagabonzilor. Francisc I, in 1526, Ii inchidea, apoi
executa, de ,preferintd pe roatd.
Treptat, s'a cautat sa se aplice norme mai rationale, constructive,
in problema asocialilor, in special din motivul cá pedepsele drastice,
inclusiv pedeapsa capitalä, nu daduserd rezultatele asteptate. In 1547,
In Franta, Enric II obliga pe cersetorii si vagabonzii valizi, sa mun-
ceased in ateliere publice; cei ce refuzau aceasta erau exilati.
Masuri interesante au fost luate in Prusia, in a doua jumatate a
secolului al XVIII-lea, de atre Frederic cel Mare. Prin ordonanta
pentru Casa de muncd din Kreuzburg si primirea säracilor propriu
zisi si separarea lor de cer§etorii recalcitranti", ordonantd edictata in
Februarie 1779, masurile se apropie de cele de asistenta' sociald din
timpurile noastre (485).
Casa de muncä avea douà sectiuni: una pentru saracii propriu zisi, cea-
laita pentru cersetorii profesionisti. In amändoua sectiun'le se instituise terapia
prin muna. Cei din sectiunea I, daca se comportau rat, erau trecuti In sec-
tiunea II-a, unde, daca refuzau sa munceascd, erau biciuiti.
In 1810 apare prima lege cu caracter modern, pentru asociali. Se
prevede cä cersetorii incapabili de a munci trebuesc spitalizati; cer-
setorii care, dei valizi, refuzd a munci, sunt plasati in depozite
(azile) represive"; vagabonzii sunt trimisi in case de detentiune, iar
la pardsirea acestora sunt pusi la dispozitia guvernului (484).
Problema asocialilor a continuat sa preocupe medicina social,
mal alEs In decursul ultimelor decenii. Sfortdrile s'au indreptat in
primul rand pentru o mai bunä sesizare a elementelor care trebuesc
considerate ca asociale §i supuse mäsurilor adecuate. Principial tre-

www.dacoromanica.ro
280 DR. G. BANU

bcnesc eliminati debilii mintali, maniaco-depresivii, epilepticil, care


formeazä obiectul altui capitol al asistentei. Itärnân: o parte din de-
licventi deveniti asociali, toxicomanii, o parte din prostituate, ele-
mentele :are au nevoie de supraveghere protectivä sau ipunere in si-
gurantà si in fine marele grup al celor ce se feresc de muncA (486).
Dintre de:icventi, ar intra in randul asocialilor numai acei care se af15
la o treia -a patra condarnnare; in ce priveste ins5 deiicventii i criminalii
sexual', ei vor fi calificati dela inceput drept elemente asociale.
Dintre toxicomani, numai alcoolicii i morfinomanii prezint5 important5
In practicA; pentru a se incadra in elemente:e asociale, toxicomanul trebue s5
fi ajuns la un antrmit grad, adica- sä-si che_tuiasca- intregul cästig pentru sa-
tisfacerea viciului, iar familia lui sá fi azut in cdrnpul asisteatei.
In ce priveste prostituatele, devin asociale in general prostiluatele inve-
terate, toxicomane, delicvente ci tarate.
In grupul elementelor indicate pentru supravegherea protectiv5 intr5
mai a:es copiii a cdror viatà in mediul familial devine imposibilä, si din cauza
defcientelor acestui mediu si din cauza tendintelor criminogene ale minorului.
Foarte numeiros este grupul celor ce reful a munci. Ad i intr5 câteva
categcrii bine determinate: cersetorii, vagabonzii, sarlatanii de diverse cate-
gorii (la colturi de str5zi, etc.), intretinutii, etc.
Astdzi, asistenta pentru elementele asociale poate fi : deschisd
sau
Asistenta economicä deschisti este indicat'ä tocmai pentru cate-
goria cea mai numeroasä : leneii inveterati, cersetorii profesionisti,
vagabonzii, etc. Se pare .2ä. celibatarii sunt mai usor de tratat, cu alte
cuvinte pot fi readusi relativ repede in cdmpul muncii productive. In
schimb, sunt foarte greu de tratat capii de familie numeroasà. Nicio-
data un atare individ nu va putea sa agoniseascä pe piata liberà a
muncii cuantumul necesar intretinerii tuturor membrilor familiei. De
aceea, s'a adcptat in Germania solutia urmdtoare: tatäl este internat
inteo casä de muncd (dat fiind c'ä are nevoie de obicei de o lunga
perioadd de reeducare, Cáci acesti indivizi sunt vechi fobici ai muncii);
In ce priveste mama, ea va fi mai intdi ajutatä, apoi repede i se va
prccura de lucru, ca sä-si poata intretine copiii (487).
Adesea insà va fi necesar sä se institue asistenta inchiscl, in in-
stItutii. In primul rAnd trebuesc internati in institutii indivizii pre-
d;spusi la vagabondaj. In al doilea rand, prostituatele bätra'ne. 0 a
treia categorie este reprezentatä prin psihcrpatii i debilii mintali pe
cari ar fi imprudent sg-i räsäm in libertate. 0 a patra categorie e.ste
formatä din indivizi care refuza a munci si care peregrineazd färä tel,
In permanentä (488).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 281

Forma tipicd a institutiei inchise, pentru asociali, este lagdrul de


muncd. Astfel, in 1934 s'a infiintat, in apropiere de Bremen, in loca-
litatea Teufelsmoor, un lagdr de muncd pentru elemente asociale. S'a
constatat in primul rand cá efectele muncii fizice in aer liber sunt
din cele mai favorabile. Apoi, dat fiind regimul extrem de sever din
aceastä institutie, se trezeste repede la asocial (si acesta este scopul
urmdrit) dorul de a redeveni liber, s,pre agonisi existenta prin
muncd normald. De fapt, in mod constant, acesti indivizi, dupd
rdsirea lagdrului, s'au angajat in campul liber al muncii i n'au mai
recidivat in asocialitate.
Treptat, s'a resimtit insd necesitatea unei forme de asistentd
semi-inchisd, care intruneste si un numdr de avantaje asupra pre-
cedentei. Oricat de utilä ar fi internarea temporard inteun lagdr de
muncd, ea nu se poate limita la internarea numai a capului de fa-
milie. A separa pe individ de ambianta lui familiald, este o solutie
desavantajoasd, si din motivul ea' Ii rdpim insusi simtul rdspunderii
fatd de cei care depind de el. De aceea s'a recurs la sistemul add-
postului familial, creandu-se, tot lângd Bremen, colonii de locuinte
pentru asociali (489).
Colonia cuprinde douà mari siruri de locuinte, asezate in unghiu drept,
la varful unghiului aflandu-se edificiul administraciv, asa incat de aici se poate
avea oricand o vedere completS asupra tuturor locuintelor. Un coridor de con-
trol le inconjoara pe toate.- Exista numai locuinte pentru o familie; accesul nu
paate avea lo z decat prin poarta mare, asa incat sosirea si plecarea pensiona-
rilor sunt permanent controlate. Seara la 10 poarta este inchisa. In total sunt
84 locainte, plus baie si un cämin de copii. Costul cons ructiei, de fiecare
locuintà, a fost de 4600-5000 m'ami {in 1937). Exista canalizare, aducte de apa,
luminat electric. Indaratul fiecarei locuinte se Ola cate o curte mica.
In ac:-..ste addposturi familiale colective sunt adusi in vecial in-
divizii care refuzd sà munceascd (vagabonzi, cersetori, etc.), pe baza
indiicatiilor urmätoarelor institutii: oficiul tineretului, oficiul de asis-
tentd, oficiul de inchirieri (el indicd pe chiriasii care abuzeazd de
plata chiriei din fonduri publice). Asocialii tarati ereditar nu sunt
primiti. Prima grijd, dupä internare, este de a face ca tatd1 de familie
si) se incadreze in procesul muncii, spre a agonisi existenta familiei
china (familiile din aceastä colonie platesc chirie). Majoritatea
lucreazd in economia liberà, deci in afara institutiei. In ce
priveste asistenta femeilor si a copiilor, ea este realizatd de cgtre
o sord de ocrotire, care controleazd zilnic curdtenia locuintei, educd
mamele, stabileste colaborarea cu oficiul tineretului i cu scoala.

www.dacoromanica.ro
282 DR. G. BANU

In 1937 se afiau, in aceasta institutie de asistenta semi-inchis5, 42 fa-


milii cu 185 copii, fiind pe cale de a fi primite inca 28 familii.
In ce priveste functdonarea caminului de copii: cei intre 2-6 ani sunt
tinuti dimineata in gradina de cop:i, iar dupa amiaza sunt lsati in seama pa-
rintilor. Cop ii ne varsta olarà sunt asistati in timpul activitatii extrascolare.
In total, in institutie, copia sunt feriti de decdderea fizica i psihica, carura
altfel fatal le-ar fi cäzut vict me.
Institutiile serni-inchise servesc i ca un triaj definitiv al 'aso-
cialilor : de o parte elementele capabile de reincadrare in viata so-
ciald, de cealaltd parte indivizii ce vor 1-amarle iremediabil asociali
si care vor trebui indrumatis spre institutii inchise cu regimul cel
mai sever.
Realizari importante de asistenta sub forma adaposturilor fami-
liale ren'cru asociali, au fost infaptuite i in Olanda.
Inca mai demult, in populatia marilor orase, igienistii i organis-
mele de asistenta socialä au stabilit trei grupe de familii asociale: a.
socialii conditionali, asupra carora au actionat numai cauze extrinsece,
care au provocat desintegrarea familiei ; b. asocialii conditionali, la
care au intervenit atat factori constitutionali, mai ales deficiente min-
tale, cat si elemente diminuante ale mediului; c. neconditionalii aso-
ciali, la care factorul etiologic exclusiv consta' In degenerescenta con-
stitutionala (490).
Pentru aceste diferite categorii de elemente a fost creatd, in 1925,
lânga Amsterdam, colonia Zeeburgerdorp. Situata pe o portiune de
teren intre doua canale, colonia consta dinteo stradd lunga de 180
metri, cu case de ambele pärti. Din cele 56 case, 12 cuprind cate 4
camere, 25 cate 3 si 19 cate 2 si cate o camera (491).
La intrarea in colonie se afla biroul inspectoarei, avärd inscriptia
Zeeburgerdorp, adapost temporar pentru familii". Anexate biroului se afla
baile-ausuri. iirmeaza cresa si gradina de copii, teren de jocuri, san de reu-
niune. Colonia mai posedd un mare teren pentru sporatri i gimnastica.
Tot in apropiere de Amsterdam functioneaza colonia pentru aso-
ciali, dela Asterdorp. In 1926 avea 131 locuinte.
In ambele colonii familiile internate ,plätesc chirie, Se bucura de
suficienta libertate, in sensul cä intrarile i eirile sunt libere. Inspec-
toarea veghiaza la buna intretinere a locuintelor, colaboreaza cu toate
institutiile de asistenta' publice i private, plaseazä familiile in campul
muncii, supraveghiaza copiii, face educatia menajera a femeilor si le
invata sa-si alcatuiasca un buget rational. Prin functionarea acestor
institutii, numeroase demente care erau total neadaptabile in socie-
tatea norman' din cuprinsul orasului, au putut fi reeducate.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 283

Längä Haga functioneaza colonia pentru asociali: Controlewe-


ningen", Cu un regim mai sever. Cele peste 100 familii adäpostite
ad i sunt grupate in trei clase, corespunzand la trei regimuri diferite.
Cei din prima clasa au locuintele in afara incintei propriu zise a co-
loniei, asa ea sunt mai putin supraveghiati. Locuintele apartinand ce-
lorlalte cloud clase sunt grupate in partea centrala a coloniei, in raze
divergente care pornesc dela biroul inspectoarei, asa c sunt perma-
nent supraveghiate. Toti locatarii trebue sa fie prezenti in locuintele
lar la ora 9 seara.
Regimul este gradat. Once familie asociará primit5, mai Intái este ac15-
postit5 intr'o locuintd din clasa a 3-a; in masura in care comportarea se ame-
lioreazd, trece la locuintele din celelalte clase. Casele constitue grupuri de lo-
cuinte; uncle sunt compuse din o camerà mare si o buc5t5rie la parter, plus
trei dormitoare la primul etaj, lar altele au patru dormitoare.
Colonia posed-a serviciul policlinic, consultatii de sugari, consultatii ma-
terne, s5li de reuniune i conferinte.
Ceea ce caracterizeazä colonia de asociali de langa Haga este or-
ganizarea serviciului muncii. In mod constant asocialii sunt reeducati
In vederea muncii, din primul moment, fiind plasati in ocupatiuni
remuneratoare. Un serviciu special se ocupa cu repartizarea asocialilor,
la particularii din oras, in vederea variatelor lucrari : transporturi,
curatirea sträzilor, a intrarilor imobilelor, etc. Copiii i tinerii primesc
o serioasä pregatire profesionalä, asa ea se pot valorifica in mod nor-
mal in câmpul muncii. Pentru copiii de varstä scolara, dat fiind ca o
bung parte sunt tarati, s'au instituit cursuri speciale predate de un
personal medico-pedagogic.
Astfel de organizatii realizeazä o reeducare integrald a familiei
asociale si de aceea cheltuelile sunt apreciabile. Desi pensionarii
prätesc chirie, iar din produsul muncii institutia prelevd o anumita
cota, totmi Statul i municipalitatea mai suportä cheltueli a fonds
perdus", 50 florini de fiecare locuintä (491).
In unele tad, in scopul unei cat mai bune sesizäri a asocialilor,
s'a introdus obligativitatea anunteirii tatre autoritatile competente, a
acestor indivizi. Printr'o ordonanta a oficiului provincial de asistenta
din Berlin, din 1938, se prevede ea' asocialii trebuesc semnalati auto-
ritätilor imediat ce sunt identificati ca atare; odatä cu anuntarea, se
va face o descriere a stärii fizice i psihice, precum si a comportarii
morale si sociale a individului respectiv (492).
Se cer precizäri amänuntite: capacitatea de mune5 a individului, refu-
zul vadift de a munci, alcoolism, starea flocuintei, Cratoriiie pe care con-
tractat, tare:e pe care le poart5, pedepsele ce le-a suferit, tendinta la vaga-
bondaj, etz.

www.dacoromanica.ro
284 DR.. G. BAND

Odatä Cu semnalarea asocialului, sunt avenizate toate institutiile de as's-


tentS aficiale i particulare, precum si autori.atile judecatoresti.

Intr'un ,prim grad al masurilor, asocialii sunt tinuti sub suprave-


ghere protectiva, cautând sä se aplice mijioacele pentru reeducarea in
vederea unei vieti sociale ordonate. Daca aceste mäsuri nu dau rezul-
tate, intervine internarea inteo institutie. Pentru asocialii capabili de
munca, dar care refuza sistematic a lucra, se poate ordona punerea sub
'Daza obligatorie, timp de cel mult un an.
2. Problema vagabonzilor fi a cersetorilor
Dintre elementele asociale, vagabonzii si cersetorii formeaza un
grup bine definit, numericeste important in toate timpurile i Impo-
triva carula societatea organizatà a cautat sa se Inconjoare de masuri,
In parte represive i in parte de asistenta sociald.
O sepai are intre categoria vagabonzilor i aceea a cersetorilor ar
fi artificial. Practica medico-sociala aratä ca etiologia ambelor star
de dependentä are multe puncte comune, iar acolo unde pe baza
de constitutie psiho-somatica sau de inriurire a factorilor de mediu
se instaleaza mai intai vagabondajul, in majoritatea cazurilor urmeazd
cersetoria. Asocialitatea ambelor categorii de demente iprezentand ca-
ractere comune, legislatiile diferitelor tdri le-au luat in considerare
simultan si de aceea i in cadrul asistentei sociale vagabonzii i cer-
setorii trebuesc studiati inteun acelas capitol.
Este interesant i aci a urmari evolutia ideilor, de-a-lungul
cAtorva etape din istoria omenirii.
Netägaduit, parazitii sociali reprezentati prin vagabonzi si cersetorii pro-.
fesionisti au exIstat din cele mai vechi timpuri. Se mentioneaza versurile pe
care Homer :e dedica acestor e:emente, in el saselea cant al Odiseei, si de
atunci s'a format pentru o bucata de vreme convingerea ca ele trebuesc aju-
torate printr'o larga flantropie. Totusi, legiuitorii i cugetatorii antichitatii.s'au
convins repde de plaga socia :a pe care o reprezentau vagabcrizii i cerse,orii,
luand masuri in consecinta. Se mentioneaza a, la Egipteni, legile lui Amasis
.condamnau pe acei indivizi care nu puteau sa dea socotea:a de mijloacele prin
care isi asigurau existenta. Mai tarziu, Matan, in luzrarile sale, se ridica ho-
tarit In contra vagabonzilor si a cersetorilor (492).
In Evul Mediu, ca i pentru atatea alte domenii ale asistentei sociale,
practicarea la exces a fi:antropiei a avut rezuitate defavorabi:e din punctul
de vedere medico-social. Conciliva d'n T.ours, in anul 570, hotaräste a se aco. rda
o asistenta geineroasa vagabonzlor si altor demente decazute, ceca ce a avut
-drept rezultat In secolele urmatoare cresterea considerabila a numarului aces-
tor non-val3ri (484).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 285

Tärziu de tot, se manifesta unele reactiuni pentru a stavili nu-


marul vagabonzilor vi al cervetorilor. In secolul al XIII-lea, in Franta,
sub Ludovic IX, se elaboreaza primele paragrafe de drept, in aceasta
materie (492)-
Si aucun est qui n'ait rien et est en la ville sans rien gagner et il hante
tavernes, la justice le doit prendre et demander de quoi il vit. Et si e:le en-
..tend qu'il mente et qu'il soit de mauvaise vie, elle le doit jeter hors la vine".
Exilarea elementelor asociale spre alte localitati era un mijloc
curent intrebuintat in Evul Mediu. Rezultatele par a fi fost insa me-
diocre, deoarece numarul bandelor de vagabonzi i cervetori crescu
enorm la un moment dat, mai ales dupa marile calamitati, precum
razboaiele i epidemiile.
Situatia s'a perpetuat ,pana in epoca lui Ludovic XIV, cand se
manifestä sfortari oficiale de a se asista vi stabiliza aceste elemente
defective, prin munci agricole.
Pour exciter dans la suite ceux qui auront quitté la vie fainéante
s'occuper des travaux de la campagne et A y prendre des établissements so-
lides et permanents, leur permettant de Saire valoir pendan cinq ans des
héritages jusqu'A 30 livres de crevenus sans payer aucune taille, exhortons les
laboreurs et autres gens de campagne de leur prèter les semences dont i:s
pourraient avoir besoin pour ensemencer les dites terres, A la récolte
ils auront un privilège jusqu'A ccncurrence de leurs avances.
Este evident ca aceste edictari, sub Ludovic XIV, poarta carac-
terul unor masuri de rationalä politicä asistentialä. Acelav lucru in ce
privevte declaratia regald din 18 Iulie 1724, sub Ludovic XV, in care
se precizeaza : toti cervetorii i vagabonzii valizi i capabili de a-vi ago-
nisi traiul prin munca, sunt indemnati de a-vi gasi o slujba sau de a
munci la cultivarea pamântului.
Mai mult : cei care nu s'ar fi putut plasa in acest mod, urmau s'e fie an-
gajati in spitale, care trebuiau sà le dea intreaga In retinere. Altii urmau sä
fe angajali la lucräri de pcduri i osele. O parte din aceste elemente erau
chiar primite In trupele mercenare.
Este caracteristic insa faptul cà masurile de asistenta n'au reuvit
niciodatä s5 facä inutile masurile represive, care au trebuit chiar
fie inäsprite; aceasta este o dovadä ea, din toate categoriile asistabile,
vagabonzd i cervetorii sunt cel mai greu de influentat in sens f a-
vorabil.
In 1764, printr'o declaratie regald, se hotäräste ca vagabonzii valizi, in
vArstä de 16-70 ani, la prima adere In culpä s'A fie condamnati la 3 ani de

www.dacoromanica.ro
286 DR. G. BANU

muna la galera; In caz de recidivä, la 9 ani, lar la a treia cgdere in culpa,


la muncd silnica pe viafá. BAtrfinii, ferneile copiii gásii vagabonand erau
inchisi in spitale. La expirarea peciepsei, toate aceste elemente trebuiau
aleaga' un domiciliu fix, de preferinfá la locul de nastere (492).
Se pare cg mgsurile represive au rgrnas In parte ,tot atat de in-.
fructuoase ca §i cele de asistentä socialä. In timpul revolutiei franceze
se stabile.-?-te cg yagabenzi_i i cer§etorii profesioni§ti, recic1iviti, vor
fi transportati in partea sud-esticä a insulei Madagascar, la Fort
Dauphin.
Spre finele secolului al XIX-lea problema vagabondajului incepe
a fi stucliatä din punctul de vedere neuropsihiatric. Studiile lui Char-
cot asupra automatilor ambulatori i ale lui Benedict asupra neuraste-
niei si a vagabondajului, aduc contributii importante. Din punctul de
vedere medico-social insg, problema räingne cu aceea gravitate.
In primele decenii ale secolului al XX-lea i mai ales dupg tre-
cutul rgzboi mondial, odatg cu marile schimbäri politice i persecu-
tiile unor vaste gru,puri de populatie, a apgrut problema vagabon-
dajului international. Massele de oameni deplasati intre frontierele
diferitelor täri au furnizat, timpul, un contingent important de ele-
mente defectiva prin mizerie, vagabondaj §i cersetorie. Problema apa-
trizilor, aproape necunoscutg altädatg, a cdpätat proportii grave. Re-
volutia rus, rgzboiul greco-turc (exodul Armenilor), revolutia fascistg,
revolutia national-socialistg, apoi manifestgri de xenofobie din ce ;in ce
mai accentuate, au fgcut ca in numeroase tgri sä aparä masse impor-
tante de pauperizati. Pau,perismul la randul sgu a constituit un factor
etiologic pentru vagabondaj, oer§etorie, adesea i pentru delicventä
crimg (493).
Cercet'ari f5eute la cateva inchisori din Belgia, in anul 1933, au fost in-
structiva din acest punct de vedere. La inchisoarea din Forest, 20,49% din de-
tinuti erau din categoria strdinilor victime ale vagabondajului international;
la inchisoarea din Verviers, 13,5%, si la Inchisoarea din Charleroi 17,1%.
Proportia calor condamnati pentru vagabondaj a fost destul de importanta in
toate cazurile.

S'a constatat cà asocialitatea acestor vagabonzi internationali,


consecutiv actiunii cu totul diminuante a factorilor de mediu, este incg
mai mare deck a vagabonzilor obisnuiti. Psihologia lar este s,pecialg,
inadaptabilitatea socialg este totalg adesea. Faptul se explicd : vaga-
bondul obimuit, dacg pierde leggturile afective familiale §i cu cercul
mai ingust al relatiilor sociale, pgstreazg oarecum un grad de atasa-
ment la colectivitatea §i tara in care s'a nàscut; vagabondul interna-
tional a pierdut i aceastä ultima leggturg, el se caracterizeaza prin-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA sociALA 287

t'un negativism total ; manifestä o vadità pasivitate fatä de once


mdsuri de redresare.
Reverund la vagabonzi in general, este de mentionat cd, indepen-
dent de actiunea factorilor de mediu, autorii descriu un vagabondaj
constitutional, caracterizat prin instabilitatea inndscutii a individului
4i un oareeare grad de deficientä mintald.
Se mai deosebeste un vagabondaj delirant, care se manifesta prin fugi
(de azasil, etc.), fiArii vrcun motiv raona1. Ar rnai exista un vagabondaj de-
mential, caracterizat prin stiri de inconstientà tota:A.
Unii psihiatri au descris in amänuntime fondul psihic al vagabon-
dului : individ mobil, dar abulic, având doar accese de excitabilitate;
imaginalia este dezordonatä; unii sunt egoisti si orgoliosi, cu un fond
moral pervetit ; altii poartd obsesii morbide.
O categorie speciald este formatd din vagabonzii religiosi; in tre-
cut erau humerosi mai ales cAlugarii cersetori, umbländ din poartä
In poartd.
Vagabom'ajul lua uneori caracter de psihozg colectivd. Intreaga
populatie a unei regiuni, de amândouä sexele si de toate categoriile de
väi std, era prinsd in värtejul acestui vagabonclaj, asa ea isi päräsea
cdminurile, rätäcind fdr5 tel, din loc in loe si din tard in tard, vreme
indelungatd. Dupä unii autori, la baza cruciadelor ar fi stat in bunä
parte acest vagabondaj colectiv (434).
1\lai este de mentichat pdrerea unora, cà vagabondajul mai
ales sub forma deplasdrilor in massä ar reprezenta o anumita ten
din. de revenire la formele de viatä primitiva si nomada a popoare-
lor, ar fi o manifestare de atavism, pe ,planul social.
Cel mai fiecvent. este insa vagabondajul care se instaleazd ca o
atitudine sau ieactiune fatä de colectivitate, a acelui individ cale este
lqpsit de instinctul gregar eau instinctul de sociabilitate. Acesti indivizi
nu apartin domeniului patelogic propriu zis, ci mai curänd domeniului
limita intre normal si patologic.
Num:irul vagabonzilor si al cersetorilor (adesea cers,toria fiind canse-
cinta directä a vagabondajului) este fcarte ridicat in unele regiuni rurale. Este
un aspect ob:snu.t, pentru unele tinuturi, acela al indivizilor in zdrente care
rgtdcesc fair'd tel de-a-lungul soselelor. Adesea ei f5ptuesc cieli;ite de drept co-
mun. La o parte din acesti indivizi factorul psihosomatic a jucat un rol de-
terminant (degeneran de diferite grade).
Aläturi de vagabondajul constitutional trebue insä atribuitä o
parte foarte importantà vagabondajului determinat de infLuene
mediu. O parte din copiii maltratati dau pe viitorii vagabonzi i cer-

www.dacoromanica.ro
288 DR. G. BANU

setori. Alteori, gasim drept cauza imposibilitatea de plasare in campul


muncii, fie ca este vorba de elemente care nu pot da un randement
multurnitor, fie Ca' este vorba de victime ale somajului.
O problema importantä este aceea a copiilor vagabonzi. Anumite
tare, apoi lipsa de educatie i supraveghere din partea pdrintilor, in-
tervin de cele mai multe ori. Multi din copiii vagabonzi sunt mito-.
mani i perversi; ei trdesc in subconstientul lor ceea ce s'a numit
stari secunde; adesea fug de acasa, in stare de totala inconstienta. De-
ficientele morale ale vietii familiale accentueaza tendinta la vaga-
bondaj; de asemenea factorul mizerie. Studii concludente au fost fa-
cute in regiunea periferica a Parisului, numita zona" pariziana, unde
tidieste o pcpulatie inteun grad extrem de mizerie i promiscui-
tate (494).
Asistenta vagabondajului qi a cerqetoriei cuprinde mai int5i mä-
surile de natura a preintâmpina caderea invidizilor in aceste stari de
clependenta tratamentul adecuat al deficientelor fizico-psihice, edu-
catia medico-pedagogica a copiilor tarati, orientarea profesionalä,
cembaterea somajului, ameliorarea conditiilor generale ale muncii.
Masurile de asistenta propriu zisa constau in instituirea col oniilor sau
taberelor de muncd si reeducare, coloniilor disciplinare si a azilelor
sau ospiciilor pentru vagabonzii i cersetorii invalidizati.
O organizatie de asistenta destul de eficienta, in acest domeniu,
poseda Bel,ia, unde functioneaza urmatoarele categorii de institutii :
case de refugiu, tabere de cersetori si qcoli de binefacere (495).
Legea belgiana de represiune a vagabondajului si a cersetoriei, din
27 Noembrie 1891, stabileste ea' vor functiona
Tab ere de cerqetori, destinate vagabonzilor i cersetorilor pro-
fesionisti sau periculosi; este vorba de elemente vicioase, lenese, ex-
ploatatori ai filantropiei, alcoolici; s'au creat pentru ei taberele dela
Merxplas uentru barbati si dela Saint André-les-Bruges pentru femei.
Case de refugiu, care adäpostesc pe vagabonzii i cersetorii in-
validiz.ati din boala, varsta inaintata si accidente, sau cazuti in de-
pendenta din cauza somajului involuntar; pentru ei funct.ioneaza ca-
sele de refugiu din Merxplas, Hoogstraeten si Wortel, toate pentru
bärbati, lar cea din Saint André-les-Bruges pentru femei.
de binefacere, numite i institutii de educatie ale Sta-
tului", pentru vagabonzii i cersetorii minori : functioneaza
dela Ruysselede, Moll si Saint Hubert ' pentru baieti, Saint Servais
pentru fete.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 289

Aceste institutii, a caror caracteristica este internarea suficient cie pre-


lungita sub regimul muncii obligatorii si sub controlul Ministerului de justitie,
mai sunt reunite sub numele de colonii de binefacere.
Luca in anul 1822 s'au creiat prirnele colonii, pe teritoriul comunelor Marx-
plas i Wor'el. S'a urmarit un dublu scop : a. transformarea unui tinut sterP,
in teren productiv; b. reeducarea prin munca a vagabonzilor si cersetorilor.
Ulterior s'au infiintat colonii la Hoogstraeten, Rocithein, Cambre, Bruges, 1VIons
si Namur.
Fie ca era vorba de colonii libere" (Wortel), fie ca era vorba de colonti
cu caracter represiv (toate celelalte), localurile erau improprii, minorii i ba-
tranii erau la un loc cu separatia dupa. sexe era iluzorie, iar
email o atmosfera marala defavorabila. In anul 1848 guvernul belgian a Intemeiat
la Merxplas o vasta tabard, care putea adàposti 1200-1600 vagabonzi. Taberele
din Namur, Mons si Cambre au fost suprimate. Bruges a ramas rezervat pen-
tru femei. Cu eincepere din 1881 Hoogstraeten, Wortel si Merxplas au format
un vast ccn-nplex de tinstituttii pentru vagabanzi i cersetori.
Organizarea taberii de cerfetori din Merxplas poate servi ca mo-
del ,pentru organizgri similare. Institutia, cu colonia ei, acoperg o su-
prafata de peste 500 hectare. Clgdirea centralg cuprinde spitalul (6
sail mari), apoi magazine de aprovizionare, bucgtarie, sgli de mese,
canting, spälgtoarele, salg de lecturg, bibliotecg, said de festivitati,
etc. Pensionarii sunt adgpostiti In ase mari pavilioane, fiecare pa-
vilion avand curtea si toate anexele separate.
Personalul: un director, 3 subdirectori, un medic, confesori, institutor,
personal de contabilitate, infirmiere, surori de ocrotire. Exploatarea agricola
forestiera este condusa de un inginer agronom.
Exista i un serviciu antropologic.
In ce priveste casa de refugiu din Merxplas, reamintim cà insti-
tutia este destinatä celor deveniti vagabonzi si cersetori, din cauza
unor impzejurgri fortate; casa de refugiu este complect separata
de tabgra.
In toate aceste institutii regimul de control al celor capabili de
muncg este fcarte sever. Exista o gama a masurilor disciplinare: opriri
asupra platii cuvenite pentru munca; interzicerea accesului la cantina;
regim de päine i apa; regimul celular obisnuit; regimul celular de re-
presiune, in fine internarea In sectiunea speciala pentru recalcitranti.
In asistenta vagabonzilor i cersetorilor masurile de reeducare, urmarite
cu mai multa sau mai puling severitate, trebuiesc permanent puse In aplicare.
In Belgia s'a constituit un oficiu de patronaj, in 1928, compus din 40 membri
intruniti sub presedintia procurorului regai, Acest ofiiiu efectueazd studiul,
amanuntit al internatului, prin vizite si conversatii repetate; face demersuri
pe langa familii, pe lánga fostii patroni, in general pe larva indus riasii care
ar putea ptimi pe indivizli liberati; dà ajutoare in natura, procura unelte si
administreaza economiile detinutului.
Dr. G. Banu. Tratat de medicina social& Vca. III. 19

www.dacoromanica.ro
290 DR. G. BANU

la casa de refugiu si la tabgra pentru cersetori nu sunt scutiti


de munc6 decat indivizii total infirmi, batrani i bolnavi. Atelierele
cuprind urmätoarele ramuri : dulgherie, ldcgtuserie, zidärie, tesatorte,
Pergrie, nasturi de fildes, croitorie, cismärie, imprimerie, litografie,
leggtorie. Pi odusul muncii internatilor este impärtit in douä : a asa
zisa cotä rezervatä, si b. cota disponibilä. Aceasta din urmä este in-
Manatà irnediat internatului, servindu-i pentru cheltuelile curente.
In ce prive* cota rezervatà, ea este trecutg la cont-curent, constituind
massa de esire" a individului, care ii este inmanatä in ziva pleCarii
din institutie, sau, mai bine incä, esalonatg la intervale anumite (495).
In Romania, prin legea pentru infranarea vagabondajului si cer-
setoriei din 4 Iulie 1921, s'a cäutat a se pune in aplicare o totalitate
de mäsuri de asistentd a acestor categorii. In primul rand, pentru o-
nentarea organismelor de asistenta' ca si a celor de represiune admi-
nistrativa, s'a incercat o definire de notiuni.
Art. 2. Vagabonzii sunt cei cari nu ao un domiciiiu statornic, nici
mijloace de hrana, i nu exercita In mod obisnuit nido profesiune sau
mestesug, desi ar avea mijloaze i putinta de a o face.
Pe alocuri, si acest principiu a fost insusit de legislatia roma-
neascä, nottunea de vagabond a fost extinsg asupra unor elemente
imorale i creatoare de stäri de asocialitate.
Sunt considerati tot ca vagabonzi, toti indivizii care, fie ca au sau nu au
un domiciliu oarecare, îi agonsesc hrana practicand sau Inlesnind pe cale pu-
b:ica actiuni ori jocuri imorale, meserii degradatoare sau, In fine, once flete
ilicite pentru care nu li s'a aplicat vreo alta pedeapsa.
In ce priveste indivizü cersetori, precizarea este astfel fácutd :
Art. 3. Se considera cersetori, pasibili de pecieapsä in sensul acested
legi, once persoane apte pentru oarecare muncä si care, avetnd mijloace de exis-
tcntd sau putfindu-si-le procura, fac apel din obisnitintcl La cwritatea pu-
blica, cu scopul de a realiza beneficii personale, In once mod si In once loc.
Institutiile de asistenta pentru vagabonzi i cersetori corespund
categoriilor mentionate mai sus, avand denumirile os,picii, scoli de
indreptare i colonii de muncä.
Art. 9. Ospiciile sunt destinate a primi exclusiv pe cersetorii si vaga-
bonzii infirmi i bätrani, inapti pentru once fel de munca.
$colile de indreptare vor primi pe indivizii mai miel. de 18 ani Impliniti.
Coloniile de muncd sunt institutiuni de corectiune prin muna.
Art. 10. Once persoand apta pentru o muncä oarecare, internatä Intr'o
colanie, ese obligatä a exercita once fel de muncä i se ciä, potrivit aptitu-
dinilor sale.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 291

Un element important al asistentei acestor categorii de dependenti


este organizarea triajului lor, prin institutii ,care procedeaza dupa
norme medico-sociale, satisfacand in acela timp cerintele organelor
rolitiene5ti §i administrative. Descoperirea indivizilor vagabonzi
ceretori fii-candu-se de obicei de catre aceste din urma organe, ele
inainteaza apoi birouri/or de triaj. Legislatia roma'neasca prevede in
aceasta privintä:
Art. 15. In orasele resedinte de judet se va infiinta cate un birou de
triaj al cersetorilor. Biroul primind dela cir3umscriptii1e politienesti pe cei
gsiti vagabondand, cersind i in genere pe once persoanä care nu poate jus-
tifica ea' are vreo profesiune, fi va supune la examenul unwi. medic instircinat
special a face triajul /or.
Triajul trebue sa fie sistematic §i amanuntit. El are a stabili : na-
tura faptului comis d cel invinuit pentru vagabondaj sau cer§etorie;
gradul de responsabilitate a individului; gradul capacitatii de munca
§i ramura profesionalä pentru care este mai apt; modalitatea de asis-
tenta cea mai adecuatd. Important este rolul medieului biroului
triaj. In acaasta privintd, regulamentul legii romane§ti, din 4 Iulie
1921, prevede
Art. 35. Medicul biroului de triaj va supune pe individ la un examen
medical amanuntit. Medi3u1 are a se pronunta asupra urmatoarelor chestiuni
capitale: stabilirea identitatii prin descrierea semnelor particulare, varsta a-
parenta, antecedentele ereciitare din punct de vedere al starii fizice si psdhice,
antecendentele personale, starea fizica' actuará, starea mintala actuala, gradul
de aplicatie la mun2ä si la invatamant a individului, ce asistenta trebue dati
celor gasiti inconstienti, irespansabili sau inapti pentru once fel de muna
Anumite prevederi legale de asistenta s'au vadit necesare pentru
minora vagabonzi i cewtori. In Franta, regimul asistential al acestor
dependenti este fixat prin decretul-lege din 30 Octombrie 1935 (496).
Art. 2. Minorii sub 18 ani, fie ca si-au parasit parintii, fie ca au fost
pärasiti de acestia, si care pe de aata parte nu au nici loe de munca nici domi-
ciliu, traind din desfrau sau din practici prohibite, vor fi incredintati cu titlu
preventiv, unei institutii cre42te special in acest scop sau organelor de asistenta
publica.
Art. 3. Dupa ancheta asupra copllului, a familiei si a mediului, copi-
lul va putea fi redat parintilor, sau increciintat unui particular, sau unei insti-
tut.ii de asistenta' publica.
In legislatia romaneasca, regimul de asistenta al minorilor vaga-
bonzi §i cerketori este fixat prin articole speciale ale legii amintite.
Art. 23. Copiii mai mici de 18 ani care se vor gasi vagabondanci, cer-
sind sau exercitánd meserii nepotrivite cu varsta i cu aptitudinile lor, pot fi

www.dacoromanica.ro
292 DR. G. BANIJ

ridicati de organele imputernicite de asistenta socialä i internati, Cu autori-


zata jus i.iei, in sco/ile de indreptare pentru. minori, unde vor fi tInuti pänä
la majorat, cAsätorie sau intrare in armatà.
Asistenta socialä poate incredinta ocrotirea i educarea lor, unei insti-
tutiuni de binefacere subventionatà sau autorizata a funciona de catre orga-
nele as.stentei sociale, daca îi ja obligatiunea formal:A' a tinerii, ingrijiril
supravegherii lor, sub controlul organelor de asistentä socialä ale M-nisterului
muncii i Parchetului respecdv.
Art. :5. Pärftnçii i tutorii vagabonzilor icer§etorilor minori nu se vor
putea opune a internarea lor decía daca vor faca dovada di au o atare mote-
twad si morald suficientd pentru, intrerinerea s educarea lar sub ctra,trolul asis-
tentei. sociale.
Art. 27. Minorii nu vor fi scosi de pärintii sau tutorii lor d:tri inslitu-
tiunile unde au fost internati, Vana la majorat, ca-Lätorie sau intrare in armata

3. Grupuri de populatie cu tendinte asociale


Exista unele grupuri de ipopulatie, Cu caractere rasiale i etnice
destul de bine diferentiate, care s'au manifestat de-a-lungul istoriei,
pana in miele noastre, prin vadite tendinte asociale. Factori de mediu
defavorabili, dar mai ales anurnite tare ereditare, au provocat §i. In-
tretin fenomenul asocialitatii. Cel mai caracteristic grup rasial i etnic,
in aceastä privinta, este cel al Tiganilor.
S'au culis foarte numeroase teorii asupra locului de origine al grupurilor
nomade pe care le formeazá. tiganii. Mal apropiatä de adevär pare teoria ori-
ginal industane a lor, sustinutä inca' la finele secolului al XVIII-lea i confir-
matä ulterior de numerosi cercetä,ori. Exista si ast,D7i, in tinuturile industane,
o populatie cu mult inferioard celorlalte, numità cingar" sau cengar", cuvant
din care a derivat tzengar", in inteiesta de paria, omul situat pe treapta coa
mai inferioara a societátii (497).
Data exacta a venirii Tiganilor in Europa nu a putut fi inca sta-
bilitd. Se pare ca infiltrarea cea mai masiva a acestei populatii,
tärile europene, a avut loc In acea perioada din Evul Mediu In care
misticismul era dominant; o buna parte din elementele profund
asociale ale acestor imigrati au putut sa apara ca inzestrati Cu virtuti
rnagice §i astfel patrunderea lor in populatiile autohtone a fost
rata. In mod permanent insa, Tiganii se stabileau la marginea aglo-
meratiilor urbane i rurale, facând de ad incursiuni in scop de pra-
daciuni i in§elä'torii. Nomadismul constitue caracteristica principaIà
a acestor grupuri de populatie, aa ca la dese intervale îi schimbau
rqedinta.
In Sud-Estul EUropei Tiganii par a fi fost adu§i de catre 'Mari,
In decursul secolului al XIII-lea; ei erau supuì regimului sclavajului,

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 293

ca atare au trecut in stäpânirea populatiilor din aceste regiuni, mai


ales a populatiei din Principatele Române. Complexul conditiunilor
in care au fost nevoiti a träi in urmä, n'a fácut deca sà exagereze
tendintele lor asociaIe (498).
S'au constituit, In decursul secolelor, trei grupe de Tigani :
Tiganisi damnesti, cu subdivithmea Päiei1or hierari, vagabonzi traind
-din furturi;
Tiganii mânáslizreti, supusi actiunii disgenice a unui surmenaj fizic,
ingrozitor uneori, si recurgand cie aceea a vadare si vagabondaj, nou factor
de disgenie. Armate intregi de tigani munciau din zori pana in noapte, rara
sa murmure, de frica torturilor la care erau supusi daca nu ascultau; insa
suferinta devenia extrema, luau drumul pribegiei" (498);
C. Tiganii boieresti, traind in cele mai rele conditiuni; istoricii relateaza
starea acestor robi era asemenea animalelor de muncl" (498).
Conditiile de viatà ale Tiganilor au fost din totdeauna deficitare
chiair atunci cänd dädeau aparenta unei oarecari stabilitäti. Un scriitor
din secolul al XVIII-lea, relatänd stärile de lucruri din Banat, face si
urmätoarele precizäri (499) :
Locuintele lor nu sunt ciecat niste mizerabile cocioabe incheiate din Im-
pletituri de nuiele, de paie, san bol-dele In pamânt de 10-12 picioare adan-
,,c:me, compuse din pari, niiieie i paie, acoperite cu cooeni de porumb; sus-
trase aerului si luminii, ele par a fi mai mult vizuini de animale salbatece.
In astfel de conditiuni, promiscuitatea i degradarea morald ating grade
extreme. Femeile tiganoe sunt lipsite cu totul de morall; desfraul aor etinge
,,un punct maxim si ese considerat ca ceva obilsnuit".
Grieta de puternicä ar fi fost actiunea factorilar de mediu, ea n'a
fäcut decât sä agraveze factorul endogen, preexistent, la aceastä popu-
latie. Cercetäri genealogice intreprinse mai ales in Germania, in ul-
timii ani, au pus in evidentä existenta unor tare prafunde de asocia-
litate la majoritatea Tiganilor, ceea ce face ca, chiar atunci când au
loc incrucisäri cu alte grupuri etnice, generatiile de elemente asociale
sà poatä fi urmärite un timp foarte lung.
Amintitele cercetäri asupra unei spite de asaciali urmärità timp
de doud secole in Wiirtemberg, a arAtat cä destul de frecvente au fost
la aceastä spità cohabitärile intre tigani si asocialii autahtoni;
s'a realizat astfel un cumul de tare, iar igienistii sociali recomandä
se caute prin toate mijloacele a se limita procreatia numai in interio-
rul grupului pur al Tiganilor, rara de niciun amestec cu populatiile
autohtone (500).
Alte cercetäri germane au cgutat sä compare proportia de ele-

www.dacoromanica.ro
294 DR. G. BANU

mente asociale §i delicvente in spitele de Tigani, cu proportiile acestor


clemente in populatia germand considerati in totalitatea ei (501).
Din 174 indivizi apartinand unei spite de Tigani si de casatorii mixte
Intre acestia i elemente autohtone, 136 au fost constatati ca fi_ind asociali, deci
aproape 80%; ori, In populatia globala a Germaniei, cel mult 5% pot fi con-
siderati ca asociali.
Compcnenta ereditarg doming adesea asupra factorilor de mediu;
elementele apartinând spitelor i incruci§grilor de Tigani 1§i pistreazg
tendinta la asocialitate, chiar atunci eänd conditiile de ambiantg sunt
destul de favorabile. Mai mult : factorul endogen, tara, contribue el
insusi uneori la inrgutätirea conditiilor de ambiantg, originar bune;
individul tarat îi schimbd profesiunea, incepe sg vagabondeze, si
fure, etc.
Asocialitatea se exagereazi printr'un fenomen frecvent constatat :
cgsgtoriile Tiganilor au loe de multe ori cu elemente autohtone ele in-
ile asociale. Situatia se agraveazg prin prolificitatea mare a acestor fa-
milli; cercetgri regionale fgcute in Germania au argtat cg, in grupu-
rile de Tigani si de uniuni mixte intre Tigani §i autohtoni, media nu-
mgrului copiilor ngscuti vii in fiecare familie este de 8,7 (501).
Prolificitatea mare a acestor elemente asociale face ca, acolo uncle s'au
Intemeiat co:onizari de Tigani, In scopul de a-i transforma In elemente stabile,
populatia autchtona conlocuitoare sa fie serios amenintata In subsistenta ei de-
mografica, din cauza cresterii cantitative a elementului asocial. In Westfalia, In
apropiere de localitatea Berleburg, s'a Intemeiat Inca In 1772 o colonie de ti-
gani. Ori, pe cand cresterea populatiei localitdtii, In intervalul 1875-1933, a
fost de 85,1%, aceea a Tiganilor din colonia invecinatä a lost de 657% (502).
Consideränd totalitatea aspectelor problemei Tiganilor i mai ales
rolul dominant al factorului endogen in asocialitatea lor, igieni§tii so-
ctali §i eugeni§tii au ajuns la concluzia ci nici mgsurile de asistenti
nici cele represive (de exemplu supravegherea protectivg) nu pot da
rezultate satisficgtoare, cum de altfel a dovedit-o experienta, atat a
secolelor tecute Cal §i a ultimelor decenii. Cum, pe de altà parte, in
cadrul indicatiilor legilor de sterilizare eugenicg nu infra. Tiganii, ar
rgmâne ca singurg misurg aplicabild acestui grup : segregarea, izola-
rea lor totalä de restul societätii.
Este necesar a se sesiza, nu numai indivizii apartinand grupului
etnic pur al Tiganilor, ci qi cei rezultati din metisajul cu diversele
populatii de altg etnicitate. Numärul acestor meti§i este foarte mare
pe alocuri, si s'a putut sipune cg din punctul de vedere medico-social,
problema tiganilor este in primul rgnd o problemg a metisajului (503).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 295

Oficiul de cercetäri demografice si de igiend a rasei din serviciul


sanitar al Germaniei a precizat criteriile dupd care trebue studiatd
problema Tiganilor, atdt pe plan teoretic cdt i pentru aplicarea md-
surilor necesare. Criteriile acestea sar fi in numdr de cinci : a. cerce-
tarea genealogico-istorick constdnd in alcdtuirea arborelui genealo-
gic al fiecärui individ considerat ca Tigan; b. criteriul rasial, constdnd
In aplicarea ncrmelor stiintei rasei la aceastd populatie; c. criteriul
Lnguistic; d criteriul apartenentei individului la complexul de tra-
ditii i obiceiuri ale grupului; e. criteriul dedus din gradul de aso-
cialitate (503).
Un inceput de aplicarea principiilor studiului i combaterii pro-
blemei Tiganilor este constituit de circulara Ministerului de Interne al
Germaniei, din 9 Decembrie 1938, care cuprinde urmdtoarele prevederi
principale (504) : toti Tiganii, metisii din Tigani, precum i persoanele
care vagabondeazd dupd maniera Tiganilor, sunt obligate sd se supund
examenului biologico-rasial practicat de specialisti i sd furnizeze in
acest scop documentele asupra genealogiei lor; oficiile sanitare sunt
cbligate a comunica autoritdtii politienesti numele i domiciliul tutu-
ror persoanelor care intrd in categoriile de mai sus si care se prezintd
pentru consultatii la aceste oficii ; datele vor servi la alcdtuirea
recensdmantului eugenic.

L. Asistenta bkrânilor
i. Evolutia problemei ci consideratii fiziologice asupra
Asistenta bdtrânilor cuprinde totalitatea mdsurilor i institutiilor,
cficiale ca i de initiativd privatk destinate a preintdmpina si a ame-
llora situatiunile produse de deficientele biologice si economice ale
acelor componenti ai colectivitdtii care sufer efectele varstei inaintate.
Asistenta bdtrânilor are origini vechi si ea trebue bine diferentiatd
de formele moderne de asigurare pentru bdtrânete, in cadrul cdrora
subiectul inaintat In vArstd Ii primeste un drept al sdu, derivat din
cotizatiile pe care le-a plätit sau retinerile care i s'au fdcut asupra
salariului in timpul vietii de randement. Asistenta bdtrdnilor, dimpo-
trivd, este una din formele cele mai vechi ale binefacerii si se pare cd
societdtile crganizate, din primele timpuri istorice, au inteles cd este
o datorie imperioask moralk sd asiste pe bdtrdnii pauperi, prin
loace medicale i prin ajutoare propriu zise.
Se mentioneazd cà, in primele faze ale crestinismului, luaserd o
apreciabild desvoltare spitalele-azile pentru bdtrdni, numite geronto-

www.dacoromanica.ro
296 DR. G. BANU

cornil In m5sura in care se intensifica filantro,pia cresting si se inte-


meiau asezdminte spitalicesti, se creau sectiuni pentru batrani, in spe-
cial pentru batrânii invalidizati. Mai tarziu, in plin Ev Mediu, a fosit o
adevarata emulatie intre diferitele ordine religioase, bresle si nobi-
lhne, in a intemeia fundatii i camine pentru bäträni. Se mentio-
neaza mai ales realizarile din Flandra, din orasul Amsterdam si din
marile orase germane (505).
Spre finele secolului al XVI-lea, in interiorul corporatiilor din
Franta, puternice la acea data, se manifesta atat tendinte de ajutorare
bätranilor complect invalidizati, cat si preocupgri de asistenta pro-
ductiva', in sensul de a procura de lucru batranilor valizi.
In 1598, la un consiliu al breslelar tinfut sub auspioiile lui Henric IV, Regele
Frantei, s'a ar5tat c6 este neeesar a se inroulti numgrul atelierelor pentru a
da de lucra biltránilor (506).
Se cauta, concomitent, a se da o mare desvoltare asistentei me-
dicale a batranilor; la inceputul secolului al XVIII-lea, sub Inraurirea
mai ales a im Vincent de Paul, se intemeiaza un numär de spitale ge-
nerale", destinate in parte adapostirii bgtränilor. Totusi, asistenta a-
cestor dependenti l'asa mult de dorit; sub Ludovic XVI conditiunile
in care erau adapostiti batranii, adesea impreunä cu cersetorii, deve-
niser6 din cele mai rele, iar mortalitatea lor atingea proportii impre-
sionante.
In timpul Revolutiei Franceze, Adunarea Conventionalg, prin de-
cretul din 19 Martie 1793, statueazä principiul ajutorarii obligatorii a
batranilor si creazg un numgr de ospicii pentru ei. Notiunea moderna'
de asisten 0 nu apare insa decat in Constitutia francezg din 1848: se
precizeaza ca societatea are indatorirea, fatd de acei pe care varsta ti
pune in imposibilitate de a-si subveni prin proprii mijloace, sà institue
mäsuri de protectie (506).
Totusi, in cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea, insti-
tutiile de asistenta pentru batrâni nu au o prea mare desvoltare ;
faptul se Explica' prin extinderea asigurarilor sociale si private, pre-
cum i printr'o mai bung stare economicä generalg, care permitea
indivizilor creeze din vreme rezerve materiale, pentru a nu ca-
dea apoi in dependentg.
Poblema asistentei batränilor a devenit insa grava', dupä razbo-
iul mondial din 1914/18. Criza economica generala, ca i omajul post-
belic, au contribuit la aceasta. A intervenit si un alt factor, de ordin
demografic proportia numerica a grupelor de varsta inaintate, in
raport cu massa totala a populatiei tgrilor evoluate, a crescut; pentru

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 297

Germania, statisticienii au calculat cà proportia indivizilor trecuti de


65 ani, de unde in 1935 era de 6,6%, in 1945 va ajunge la 8,1%, in
1955 la 9% i in 1975 la 13% (505).
Este dela sine inteles cä, märindu-se numärul bátränilor in general, creste
proportia celor as:stabili.
Mai relevAm cä, in calculele amintite mai sus, nu s'a preväzut factorul
intervenit intre timp: noul conflict armat mondial, care de s'gur va avea drept
consecintd prin disparitia unui mare alunar de elemente tinere creste-
rea si mai apreciabild a proportiei bdtrânilor in raport Cu massa totalà a na-
tilunii.

In mcmentul actual, asistenta batranilor reprezintä un capitol


foarte important de medicina socialä, ale carui norme de aplicare
practica sunt in general bine fixate, pornindu-se dela datele pe care
le furnizeazä fiziologia i patologia.
Trebue diferentiata batrânetea de senilitate.
Bettrdnetea este o stare fiziologica, ce se instaleaza in general de
la 60 ani in sus. Unii autori divid aceasta perioadä finala a vietii,
In douä pärti: a. epoca 60-75 ani, in care fiziologia organismului se
poate mentine total normará, iar randementul fizic §i intelectual sunt
adesea prea putin diminuate; b. epoca dela 75 ani in sus, in care se
manifestä cu cea mai mare intensitate simptomele uzurii organice
(507).
Dupä rofesorul Laoassagne, trebue sä se distingä patru etape ale bätrà-
netii: a. pru-na etapà, intre 60-70 ani; b. intre 70-75 ani. (ambele aceste etape
sunt compatibile, in cadrul fiziologiei normale, cu un randement adesea destul
de apreciabil); c. 75-80 ani, perioada in care se instaleaza definitiv instabili-
tatea echilibrului organic; d. 80-90 ani, perioadä nurnità crepusculark in in-
telesul de declin organic total (507).

Oricat de arbitrare ar fi aceste diviziuni cronologice, fapt este


cá, in m'asura in care progreseaza igiena §i ameliorarea conditiunilor
de viata, tct mai superioarä devine limita de varsta la care se insta-
leaza deficienta fiziologica profunda' a organismului.
Sent/itatea este o stare patologica, ce se poate instala relativ tim-
puriu i se caracterizeaza prin modificäri profunde ale tesuturilor
functiunilor, perturbari in fiziologia celulara, pierderea elasticitätii
tesuturilor, atrofia elementelor nobile. Dupä Metchnikoff, senilitate.
este o boara cronica, mai curänd decat o faz'a normala' a ciclului fi-
ziologic (507).
Asistenta moderna a batrânilor are drept scop de a impiedeca, pe
cât posibil, instalarea senilitàtii, sau a intärzia momentul aparitiei ei,
lar dac'á s'a instalat, asistenta cauta sa-i atenueze efectele.

www.dacoromanica.ro
298 DR. G. BANU

Un mare numar de factori, constituticmali si de mediu, gräbesc aparitia


senilitatii; diateza artritieä, surmenajul, privatiunide, intoxicatiile si mai ales
alcoo:ismul, alimentatia defectuoasa, bolle de nutritie tuberculoza, sifilisul,
padudismul. Uncori elemente ale climatu:ui, factori de rasa. factori in legátura
cu sexul individului, pot favoriza seniaitatea.

2. Principii, forme si institutii de asistenta


Principiul valabil in majoritatea legislatiilor contimporane este
cel al asistenei obligatorii pentru bátreinii lipsiti de mijloace.
Art. 1 al legii franceze din 14 riffle 1905 precizeazà: once persoanä dela
76 ani impliniti, lipsita de resurse, este Indreptätita la asistentä. Notitmea.
lipsitä de resurse" trebue luata in intelesul de lipsita de mijloace suficiente
spre a se intretine". Cererea de admitere la asistenta trebue sa fie insotitä de
date relativ la membrii familiei care sunt indatorati a intretine pe batrani, iar
primarul comunei respective va atesta asupra cazuridor In care acesti mernbri
ai familiei sunt in imposibilitate de a-si indeplini indatoririle fatä de baträni
(568).

In general, organul care presteaza obligatoriu asistenta bätrani-


lor, este autoritatea municipalà.
Legea franceZa din 14 Iulie 1905, complectata cu circularide ministeriale
din 16 Aprilie 1906, 14 Iulie 1908, 6 Martie 1910, si modificatä prin legile din
14 Aprilie 1906 si 14 Decembrie 1907, a pastrat aceastä normä: asistenta batra-
nului se da in urma unei cereri scrise adresatà cornartei 1ou1ui sat' de rese-
dint:a. Pe cerere el va mentiona st,area civilä, varsta, locul ae nastere, domici-
liile din ultimii end ani, gradul de incapacitate de munca, situatia materia'a
a copiilor si a celuilalt sor. Hotaririle autoritatii nwn4cipale sunt pasibile de
apel din partea interesatului, In rastimp die 20 zile (506).
Un alt principiu, general aclmis, este asistenta medicará obliga-
torie §i gratuitk pentru ,postulantul sarac cu varsta cuprinsä intre
60-70 ani. In Franta, decretul din 3 August 1909 a reglementat pre-
cis obligativitatea asistentei medicale pentru aceastà categorie
dependenti, precum §i normele dupà care li se atestà gradul de inca-
pacitate de muncä (506).
S'a resimtit necesitatea, i la acest capitol de medicinä social,
de a se realiza o coordonare a actiunilor, pe regiuni sau chiar pe tara
intreagd. Mentiongm decretul Ministerului S'An'aTátii din Franta, din
5 Martie 1927, care creazd o comisiune permanentei pentru protectia
batränetii. (509).
Art. I al acestui decret prevede: Se creaza, pe länga Ministerul sanatatii
publice si educatiei fizice, o cornisie permanenta pentru protectia batränetii,
Insärc.nata cu centralizarea docu.meritäril i studiul probleme:or rerlative la
biltránete.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 299

Comisiunea a fost astfel alcatuita, incat sa 1ntruneasc m numar cat


mai mare de elemente competente: membri ai corpurilor legiuitoare, reprezen-
tanti ai Ministerelor de Finante, Pensiuni i Muncii, directorul general al igienei
asistentei, directorul general al asistentei publice oin Paris, un membru al
Consiliu:ui superior de igiená, un membru al consiliului superior al locuintelor
eftine, doi rnedici spec:alis.1 In igiena sociald, doi reprezentanti ai operelor de
binefacere private, secretarul general al Oficiului central al institutiilor ùe bi-
nefacere, un reprezentant al Confederatiei sindicatelor medicale, presedintele
Asociatiei nationale a primarilor, presedintele Uniunii oraselor i comunelor.
S'a cautat, de catre unii autori, sa se promoveze asistenta pre-
ventivti a bc5treinetii, in sensul aplicarii unei totalitali de masuri care,
supraveghiând §i educând pe inclividul de varsta inaintata, sà infarzie
cat mai mult invalidizarea lui. In cadrul acestei conceptii s'a en-lis in
Franta, de catre profesorul Lacassagne, ideea unei societäti de seni-
cultura", functionând ca o filiará a societätii de medicina publica.
Rolul acestui organism ar fi dublu:, a. §tiintific, In sensul de a stimula,
facilita §i subventiona cercetarile asupra bolilor §i igienei batrânilor
b. practic, In sensul intemeierii dispensarelor pentrtt beitrdni.
Instituirea unor astfel de dispensare ar fi de o utilitate netaga-
cluitä. Ele ar indeplini o intreita asistenta: medican', socialä i juridicä;
totodatä ar fi organ de educatie a batranilor §i de legaturd cu ambi-
anta acestora (506).
Comisiunea numita la 26 Mai 1921, si din care faceau parte profesorul
Lacassagne, Briaut, Faivre, Gran¡ux, Kern si Dujarric de la Rivière, a stabilit
urmatoarele roluri pe care le-ar avea de indeplinit un dispensar pentru batrant:
rol medica': vor activa medici specializati in patologia senilitatii, iar
dispensarul va poseda instalatii edecuate pentru tratamentul cancerului, deseo-
perirea i tratamentul tuberculozelor contagioase, etc. ;
rol social: batranul va fi indrumat de catre dispensar spre dnstitutiile
unde poate primi ajutanul material; cei inólcati pentru internare, vor fi indru-
mati la institutiile corespunzatoare; tot dispensarul va organiza In mod ra-
tional munce batranilor ;
rol juridic: clispensarul va veghia la eplicarea legilor de asistenta a ba-
tranilor ;
rol educativ : batranul va primi la dispensar toate indrtunarile igienice
profilactice necesare
rol de legiiturti, ,cu ambienta familiala a batranului, prin infirmierele vi-
zitatoare.

Daca trecem la formele practice prin care s'a cäutat sä se aplice


principiile asistentei bätrânilor, putem deosebi o asistenta deschisd §i
una inchisti, adicä in institutii. Asistenta deschisä poate fi realizata
fie de oficialitate, fie de initiativa ,privatä; in Germania oficialitatea
da mai ales asistenta sanitara i in bani, iar initiativa privata da' aju-
toare in natura, din partea organizatiilor religioase mai ales, la cafe

www.dacoromanica.ro
300 DR. G. BANU

In ultimul timp s'a adäogat aportul ajutorului de lama'. In ce pri-


veste asistenta inchisa, in institutii, ea esté de asemenea indeplinita
fie de oficialltate, in speta de Care comune, pe baza principiului ge-
neral amintit, fie de catre mari organisme de initiativa privatä cum
sunt Innere Mission" si Crucea Roie (505).
Mai important este a se cliferentia formele de asistenta dupa in-
tcnsitatea i eficienta lor. Asistenta la domiciliu, forma tipica a asis-
tentei deschise, constand in plata unei alocatii lunare in bani sau In
natura, Este in parte utilizata in Franta. Tot in aceasta tara se recurge
uneori la plasarea batranului inteo familie stráinà, unde el benefi-
eiaza de locuinta i hrana (508). Acest sistem, insd, dupä experienta
filcutä in Germania, nu ar da rezultatele cele mai bune. Se preferä
de aceea metodele de asistenta inchisa, o prima forma fiind oferirea
numai a locuintei (adapostului) pentru batrani; functioneazd un numar
de institutiuni, In care batränii primesc din partea organismului de
asistenta numai locuinta goalá, urmand ca mobilarea ei, intretinerea,
apoi ducerea menajului, alimentatia, etc., sa priveascà exclusiv pe
cel asistat ; o astfel de institutie este tin Germania Vaterstädtische
Stiftung" din Hamburg. Forma preferabila rämäne insä asistenta
totald (locuinta, plus alimentatie, plus intretinere, etc.), data in mari
institutii speciale care sunt casele de retragere (in Franta) sau
nurile pentru beitrani (in Germania) (510).
Es e de remarcat totusi c5., in Germania mai ales, unde In conformitate
Cu O veche traditie a oraselor hanseatice, functioneazA instiitutii pentru bAtrAni.,
unde li se i-iferA numai /ocuintii, de multe ori fiind vorba de perechi care Isi
duc menajul, s'au obtinut de-a-alungul timpului rezultate titile, sub aceastl
formA.
nstitiria,amintitA, Vaterstädtische Stiftung" din Hamburg, reprezintA
un complex de 9 clgdiri, totalizAnd 350 locuinte, de cAte 1-2 camere; sunt
hátrAni dela 60 ani In sus (511).
La Allona functioneazä Reventlow-Stiftung", cu 5 grupe de clAdiri, fie-
ezre cu cAte 50 locuinte; o locuintà se coMpune din camera de locuit, dormitor
si bucgtArie.
La Bremen exis A St. Remberti-Stiftung, cu 105 lominte, In bung parte
dup5 tipul locuintelor total separate.
In unele rcgiuni asistenta este partialti, In sensul ea se percepe o chirle
modestA 'lela locatari. DupA aceste norme functioneazä grupurile de loculinte
pentru bAtràni dela Niirnberg.
Forma cea mai eficientä ramtme insa cea a cdminurilor pentru
beitrdni, unde asistenta acestor de,pendenti este totald. Proportiile
caminurilor pot fi uneori foarte vaste, luand caracterul de colectivi-
tati de bätr'âni; este de mentionat city home" din New-York, iar in

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 301

Anglia s'au constituit chiar sate de balrdni. Mai este de mentionat


Cité des vieillards" din Lyon, institutie intemeiata inca In 1866 si
avand un numar mediu de 500 batrani (511).
In general insä, caminurile pentru batrani sau casele de retragere
Imbraca forma unor complexe de constructiuni, dirijate dupd siste-
mul instituttilor de asistenta 1nchisd i aplicand In majoritatea cazu-
rilor terapm prin muncd; se realizeaza deci o asistenta productiva din
punctul de vedere economic si totodata este favorizata biologia
tranului.
Organizarea unui ctimin pentru bettrdni trebue sa tina seama de
anumite norme.
Alimentatia, exercitiile fizice, hidroterapia, regimul de munca,
recreatiile, trebuesc permanent si sever supraveghiate. Toate Incape-
rile tfebue ssa fie bine incalzite. Stocul de rufarie trebue sä fie abun-
dent.
In ce priveste dirijarea alimentatiei batranilor, este necesar a se
tine seama de anumite criterii fiziologice.
In general, fiziologistii admit urmätoarele ratii de principii alimentare
pentru batrimi (506):
Principii E5trAni care nu lucreaz5 B5trAni care
alimentare BArbati Fennei lucreazA
Albuminoide 90 gr. 80 gr. 100 gr.
Grsimt 40 35 35
Hidrocarbonate 350 " 300 , 450 "
La nevoie, aceste ratii pot fi mic.sorate, farà inconveniente. Se va avea
grijd ca principiCe abuminolde sa fie reduse la min:mul nezesar; carnea se va
admInistra in cantidáti mici, spre a se evita depozitarea acidului uric; se vor
prefera albuminele vegetale. Gras:mile se vor administra de asemenea In can-
titài reduse, de preferinta sub forma untailui proaspdt. Principiile alimentare
cele mai titile pentru batrani sunt hidrocarbortate/e; in parte, vor fi furnizate
de fructe, atat preparate cat si crude. Aportul de vitamine este necesar spre
a se evita starile de carenta; el nu trebuie sa fie Ins& abundent, .26Cci se para.
ca excesul de vitamine poa.e favoriza aparitia cancerului, precum au dovedit-a
experientele cu osteo-sarcomul la gaini (506).
In ce priveste rdnduirea mese/or, In institutiile pentru liátrani, se reco-
manda trei mese, spre deosebire de parerea sustinutà altadata ea' indivizii
varsta Inaintatä trebuie sa mdnance putin si cat mai des. Se vor administra
clod, ca i la adult : a. dejunul; b. masa de anniaza, cea mai substarrtialá (pu-
tmä carne, de preferinta" fripta, ouà moi, paste fginoase, legume preparate,
cartofi puré, iaurt; sunt interzise sosurile, vanatul, carnea de pore, pestele gras,
varza, cfasolea, mäcrisull, bguturile akoolice); c. masa de seard, care va trebui
sä fie cu deosebire usoara (cafea cu lapte, compoturi, eta.).
Pranzurile trebuiesc luate la ore fixe. Masticatiei i se va acorda o deo-
sehi á atentie; aparatul dentar si protezele dentare trebuiesc In deaproape su-
praveghiate i rectificata orice deficienti

www.dacoromanica.ro
302 DR. G. BANU

Cultura fizicti trebuie sä constituie o preocupare principald in


institutiile pentru bdträni. Exceptänd pe cei total invalidizati, toti
batränii sunt indicati pentru culturä fizicä dirijatd. Exercitille prein-
tImpind sliabirea simtului muscular, ankiloza articulatiilor, turburd-
rile digescive, lar din punct de vedere psihic creiazd un grad de euforie.
Autorti francezi deosebesc trei situatiuni (506)
in cazul cand este vorba de un bdtran care are o practica' inde-
lung (Ltd a cu/turii fizice f i a sporturilor, el isi poate continua antre-
namentul, un timp indelungat, dar sub supraveghere medicaid ;
pentru majoritatea bdtrcinilor se va institui o culturd fizicd mo-
deratti conständ in micäri lente ale grupelor musculare, succesive pe
grupe de muschi; niciodatd nu trebuie atins pragul oboselii, iar rdceala
ttebuie evitata cu multd circumspectiune. Profesorul Lacassagne re-
comandd: exercitii ale extrernitätii cefalice (flexiuni ale capului), ale
toracelui (iectarea bustului 'And ce degetele ating solul, ridicarea cu
inspiratia sgcmotoasd i expiratie profundä), ale basinului i abdo-
menului (miscäri circulare, flexiunea corpului pe genunchi), ale mem-
brelor superioare, ale mäinilor i degetelor, ale membrelor inferioare,
ale picioarelor. Se va institui un anumit numär de sedinte sAptdma-
nale: trei in prima sdptdmänd, 5 in a doua, 7 in a treia, 9 in a patra,
11 in a cincea, 13 sedinte in a sasea sdptämänd; durata unei sedinte
de culturd fizicd va fi de 10-20 minute. Exercitiile fizice se vor face
numai dimineata, la coborirea din pat ;
pentru bdtrânii a cdror stare contra-indicä exercitiile mentio-
nate, se va institui mersu/ pe jos, pe un plan usor inclinat; bdtränul
va utiliza un baston; in general bastonul reprezintd un auxiliar util,
preintAmpinänd slAbirea simtului muscular, precum i cifoza.
Terap:a prin muncd face parte integrantd din asistenta modernd
a bdtränilur. Munca va fi strict adaptatd fortei fizice a subiectului ;
se vor alege munci care sd ofere elementul de variatie i distractie,
lar pe de altd parte sd nu fie periculoase. Munca va fi retribuitd; in.
modul acesta majoritatea bdtrânilor au sentimentul deplin al conti-
nudrii valorificdrii lor sociale.
Orgarnzarea recreatii/or este de asemenea im,portantd. Cäminul
de bdtrani trebue sd aibd o bibliotecä, o said de distractiuni, o said
de conferinte. Se vor organiza reuniuni artistice i literare. Nu se va
intrerupe contactul bdtränului cu ambianta obisnuità (familie, rude,
prieteni); vizitele vcr fi intotdeauna permise.
In general, inteo aceeas institutie sunt primiti bdtrani de amiln-
douä sexele. S'a simtit Insä, pe alocuri, necesitatea de a se crea cá-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 303

minuri speciale pentru femei, din cauza cà intotdeauna predominä nu-


mdrul femeilor de varstd inaintatd (511).
Sunt inca relativ numeroase institutiile in care cdminul pentru
bdtrâni nu este autonom, ci functioneazd in conexiune cu alte crea-
fiuni medico-sociale. In Germania acest sistem este destul de rdspdn-
clit (510).
In Balen functioneaz5 sectiuni de bätrani pe ranga' spitale. La Hamburg
Hanovra se gäsesc institutii pentru batrani anexate pe langa scoli pentru
personalul auxqiar, cäminuri de sugari, scoli de menaj, etc. In Saxonia sunt
institutii comune pentru bäträni, bolnavi cronici, incurabili, asoc:ali.
In insti.utia Pr'nzess Manen Stiftung", din circumscript.:a Schwarzen-
berg, care functioneaza din 1875, flind reclänita In 1914, se da asistentd la
variate categorii: infirrni, asocian, copii, bolnavi.
S'a sustinut cà reunirea inteo aceea§ institutie a bátranilor si
invalidizatilor, cu elemente valide (asociali), are avantajul cà munca
productivä a acestora din urmd asigurd in parte subsistenta institu-
tiei i astfel vine in avantajul primei categorii.
Este insd neindoelnic cd sistemul institutiilor mixte trebue aban-
donat. In special este periculos a intruni intr'a aceeas institutie, chiar
In sectiuni bine separate, bdtrani si copii, mai ales co,pii de prima
varstd; cerceLdri fácute in Germania in anul 1924, la institutii pentru
bätrâni, au ardtat cà cel pulir]. 2,7% din acestia prezintd tuberculozä
pulmonard contagioasd (512).
Se recomandd ca institutiile pentru bätrâni sd nu cuprindà un
numär prea mare de locuri, pentru ca asistatii, in general foarte sus-
ceptibili la nuantele asistentei, sä nu aibd impresia de incazarmare"
si de inglobare inteo massd amorfa' de indivizi. Acesta este si motivul
pentru care se preferä reunirea unui numdr moderat de menajuri de
bätrani, care isi continua in cadrul institutiei viata f amillara'.
Din acelas motiv, se cautA a se pune la dispozitia fiecärui menaj, o bu-
cätärie proprie. Dat fiind ca o parte din asistati beneficiaza de unele resurse
materiale proprii, pensii, etc., de multe ori capito/ul alimentatiei fi priveste
exclusiv; ei isi procura' si I.i prepara alimente:e, dupd aceleasi norme ca atunci
canoa se aflau in afara institutiei, rara vreo injonctiune din partea acesteia.
Numai cand se constata ca, din spirit de economie exageratà, frecvent la ba-
tráni, acestia risca a se subnutri, intervine tinstitutia in dirijarea alimentatiei.
Deosebit de cdminurile, care reprezintà institutia fundamentará
In asistenta bdtrânilor, trebuesc luate in considerare si spitalele pen-
tru acesti de,pendenti. In ultimii ani s'au precizat anumite norme el-
rora trebue sd corespundä institutiile de spitalizare pentru bdtrani,
t!nând seama de fiziologia si patologia specialä a acestei vArste. Se

www.dacoromanica.ro
304 DR. G. BANU

recomandä: spitalele sA fie de preferintä situate in afara zonei ora-


§ului propriu zis; sä aibd sectiuni speciale pentru batrAnii murdari,
agitati §i alienati; in camere sa existe scaune §i banci in numdr sufi-
cient; galeriile sA fie acoperite; cubajul sA fie calculat In proportie
de 30-40 metri cubi de fiecare persoanA; inältimea camerelor sä fie
do 3-4 metri; soneriile vor fi inlocuite printr'un sistem de semnalizare
electricd; peretii zugrAviti in culori clare; temperatura incAperilor va
fi constantA; se vor suprima covoarele (pericol de cAderi); rufgria pa-
tului trebue sA fie cAt mai netedä (fArA cusAturi proeminente, etc., spre
a se evita formarea escarelor) (513).
Institittiile pentru bAtrAni rAmAn de o utilitate necontestatä. To-
tu0, este de mentionat cA, In tarile anglo-saxone mai ales, se tinde
ca, printr'un sistem evoluat de pensii acordate tuturor locuitorilor de
la o anumi".-.A várstA §i. sub un anumit prag minimal de venit, sA se
diminueze numgrul celor avizati la asistenta totalà in institutille in-
chise. Astf el, in Canada este in vigoare sistemul pensiilor de batrA-
nete acordate tuturor supu0lor britanici dela 70 ani in sus 0. cara
au un venit sub 365 dolari pe an. Pensiile sunt acordate de cliversele
provincii i municipalitäti, iar guvernul federal contribue cu jumAtate
din aceste eheltueli. Sistemul pensiilor de bAtranete este introdus 0. in
Anglia, unde venitul minimal pentru ca cineva sä. beneficieze de a-
ceste prestatiuni era fixat in 1933 la 49 lire §i 17 shilingi (514).
In fine, in Statele Unite, Social Security Act" (1936) a statuat
principiul acordärii pensiei de bAtrAnete generalizatA.
3. Realizari mai importante in cateva tari
In Franta s'a cäutat, din timpuri relativ indepärtate, s'A se facl
fatä asistentei bätrAnilor, atAt valizi cat i a celor defectivi din punc-
tul de vedere fizic i neuropsihic. Un numAr de mari institutii s'au
desvoltat, In secolele trecute, rAmAnAnd deopotrivA de importante 0
ii momentul de fatA, prin marele numAr al asistatilor care beneficiaz5
de asisten tä medicalA i ajutorare propriu zisä" (515).
Ospiciul din Bicétre, da And din 1633, cuprinde aztualmente aproape 3000
paturi, ocupate in irnensa rnajoritate de bätráni de sex masculdn; existd, si o
sectiune pentru incurabilii neuropsihidi.
Scapétrière are o capacitate relativ considerabild: aproape MOO paturi,
destinate bdtrânilor si incurabililor neuropsihici.
Ospiciul din Brévannes cuprinde aproape 700 paturi pentru bdtrdni, plus
100 incdperi pentru menajuri de bätedni.
Ospiciu/ din Ivry are 2212 paturi, repartizate aproape egal intre bdtrâni
de cele dota sexe.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCI kLA 305

Mai sunt de mentisanat : Casa de a-cpaos a menajurilor" (asistenta este


aci partia:k dat fiind cà se pläteste o anumità sumà pentru intretinere, in ra-
port cu posibilithile materiale ale internatului; inslitutia are 1343 paturi, din
care 417 pentrru vaduvi i vaduve, 416 sub forma camerelor de mEnaj si 510
paturi in sàiile comune) : L'hospice de la reconnaissance"; Maison départe-
mentale de Nanterre", cu 400 paturi pentru hätrani, etc.
In afarä de aceasta categorie de institutii, in care asistenta este
dominant medicala (hind vorba de batrâni in parte sau total invalidi-
zati), s'a aeordat multä atentie In Franta desvoltarii institutiilor
care sa oiere batrânilor valizi posibilitäti de muncii adecuata capaci-
fgtii lor fizice. Reamintim Cité des vieillards", din Lyon, alcatuitä
din locuinte cu o camera pentru celibatari i vacluvi, cu cloud camere
pentru menajuri; majoritatea asistatilor continua, in acest cadru,
exercita iprofesiunea pe care o aveau mai Inainte, lar conducerea in-
stitutiei le procurä lucru; este asistenta productiva aplicata la ba-
trani (506).
mare institutie de asistenta productiva pentru batrâni este Aso-
ciatia Petites soeurs des pauvres", care Intemeiase pánd In 1922 un
numar de 111 caminuri si azile pentru baträni, totalizand peste 45.000
asistati. In toate aceste institutii este aplicat principiul prestarli de
munca: gradmärit, cismarie, dulgherie, laatuserie, iar pentru femei
croitorie, rufarie, etc.
Acela§ principiu a fost adoptat de numeroasele institutii pentru
batrani create de Asistenta publica din Paris.
In Germania, principiul cäminelor pentru batrani si al atelierelor
de munca conexe a gasit o larga aplicare.
institutie de mari proportii este caminul de batrani din Altona-
Bahrenfeli (511).
Institutia ocuPá o Intindere de 4 hectare. In grupele cie locuinte pe care
le contin p9t fi internate 1000 persoane. Cladirile sunt cu un etaj, inconjurate
de plantatii; fiecare cl5dire cuprinde 15 doranitoare, o said mare comund pen-
tru timpul zilei, incberi anexe, etc. Dormitoarele sunt spatioase: douà paturi,
douà scaune, o masg, un spAlätor, etc. Un pavilion special, cu cloud etaje, este
rezervat adrninistratiei, lar un altul, tot cu cloud etaje, economatului i admi-
mstratiei medicale.

La caminul de batrani din Ltibeck functioneaza ateliere In care


sunt ocupall toti asistatii capabili de munca. De asemenea, la cami-
nul din Barmen.
apreciabila desvoltare au luat In Germania institutiile pent.ru
bätrâni, create de catre marile intreprinderi industriide.
Dr. G. Bann. Treat de medieina socialA, Vol. III. 20

www.dacoromanica.ro
306 DR. G. BANU

Firma Krupp a intemeiat inca in 1892, o adevarata colonie de bäträni :


Del' AAenhof", cu pavilioane de 1-3 locuinte, compuse fiecare din cate trei In-
capen. Nutnarul total al locuintelor este de 393.
Instatutii pentru baträni au mai creat : fabrica Meister Lucius (In aceste
institutii sunt prim'ti toti muncitorii si supraveghetorii, dupa 25 ani de ser-
viciu); industria sticlei d:n Gerresheim (Ferd:nand He.m"); fabrica Sc..häffer
Bud nbg din Magd burg (aci se primesc de preferinta anenajuri de bi-
träni) (510).

Ca si in Franta, unele mari organizatii germane de initiativa privata


au creat un numar relativ imens de institutii pentru batrdni. In anul
1936 se numarau, in Germania, peste 2000 caminuri de batrdni interne-
iate de asociatiile cu caracter confesional: Innere Mission" si Caritas";
numarul total al paturilor din aceste institutii depasia 55.000. De ase-
menea, Crucea Rosie germana dispunea de aproximativ 100 institutii
pentru baträni, totalizAnd peste 3000 paturi (505).
In ce priveste asistenta productiva a batrdnilor, realizan i foarte
importante au fost infaptuite in Elvetia. Marile intreprincleri au por-
nit dela o2 asi at ar ea ca, in legaturd cu progresele neincetate ale teh-
nicii i masinismului, un numar de muncitori i maistri au trebuit
fie indepartati din cdmpul muncii inainte de a implini exact limita
de varstä ; cri, toate aceste elemente iposeda capacitatea de munca in-
tegrara. Pentru ei au fost intemeiate ateliere speciale, ca o forma de
asistenta prin muncä.
Industriile Gebrader Sulzer" din Winterthur au creat In 1920 astfel
de ateliere, cu cele mai bune rezultate. Lucrarile mai usoare, necesare intre-
prinderii, sunt predate acstor afeliere, in care muncitorii batrâni continua a-si
exercita ramura profesionala in care au calificarea ; munca este platita dupä
aceleiasi norme ca si In timpul cât activau in fabrica, dei durata lucrului
este scurtata.
Prin imnultirea unor astfel de institutiuni, proportia batrânilor
total asistabili va tinde sà scadd.
In Beigia s'au desvoltat doua categorii de institutii : case de re-
tragere pentru batrânii valizi i ospicii pentru batrânii bolnavi i in-
curabili. In anul 1933 functionau 132 case de retragere si 335
ospicii (516).
In Cehoslovacia s'au desvoltat institutii de asistenta pentru ba-
trdni, pe baza urmatoarei conceptii : mari institutii centrale, care
intrunesc casa de retragere, azilul pentru batrdni i ospiciul pentru
incurabili ; sectiuni speciale functioneaza pentru menajurile de ba-
trdni. O i ealizare-model este reprezentata de CcIminurile Masaryk",
din Praga (517).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 307

Acest grua) de institutii ocupa un teren de 18 hectare si cu-


prinde 21 mari clàdiri. Intemeiate in Mai 1929, caminurile Masaryk,
care au costat 116 milioane coroane, au o capacitate receptiva pen-
tru aproape 3000 persoane. Complexul acesta, denumit inca' oras al
asistentei sociale", are trei subdiviziuni : a) ospiciile pentru batrâni
si pentru adultii infirmi ; b) spitalul pentru copii si cäminul de con-
valescenti ; c) casa de recreare pentru tineretul scolar. S'a adoptat
deci sistemul mixt, care, desi nu intruneste, precum am vazut, ade-
ziunea tuturor igienistilor sociali, totusi la Praga a dat rezultate
bune, institutia pentru baträni functionând autonom, separatà de
celelalte, i cu un maxim de randement medico-social.
Grupul destinat batranilor cuprinde cinei azile, fiecare cu cate 200 pa-
turi. Un cdificiu special este destinat adapostirii a 100 menajuri oe batrani.
Mai funetioncaza patru pavilioane-ospicii, cu un total de 800 paturi. Curtea
centra:a a fost trans.forrnatä In pare, cinconjurat de galerii, care leaga pa-
vilioanele intre ele.
In ce privaste arnenajarea interioara a celor 5 azile pentru bätrani:
fiecare Incapere are intre 2-8 paturi ; la etajul fiecarei ladiri se afld spala-
toarele, closetele, camerele de baie, loeuintele personalului de serviciu, sable
de repaos, terase baleoane expuse luminii solare. Salile de mese sunt
situate in cate o aripa speciala a pavilionului.
In Romania, institutiile pentru asistenta batranilor, in majori-
tate necorespunzätoare dezideratelor medico-sociale, sunt in numär
relativ important. Dupa statisticile oficiale, fiintau la 1 Ianuarie 1936
un numar de 193 institutii pentru baträni, din care 188 institutii in-
chise, totalizänd 5317 locuri, si cinci institutii de asistenta des-
chisd (518).
In ce priveste apartenenta celar 188 institutii de asistenta inehisa pen-
tru batrâni, este de remarcat ca 132 releva de initiativa privatd ; 4 apartin
statului, 4 judetelor si 48 instituti1 apartin comunelor.
Nu exista' inca o asistenta specializatd pentru batranii purtatori de in-
firmitati neuropsihice (515).
Dar si disponibilitatile de locuri pentru batranii valizi sunt insuficiente.
Recensamantul populatiei Romaniei din 1930 aratase ca cifra absoluta' a ba-
tranilor (populatia ne peste 65 ani) era de 745.586. neand proportia Intre acest
numar de bátráni si cele 5317 locuri disponibile in institutii, rezulta : 140 Va-
trani pentru un loc.
In concluzie, expunerea detaliilor de mai sus ne aratä cä, inteun
numar de tari, asistenta batrânilor decurge astäzi prin institutii nu-
meroase, bine organizate si pe baza unor conce,ptii strict stiintifice.

www.dacoromanica.ro
308 DR. G. BANU

M. Actiunea de Salvare"
T. Salvarea, forma de asistenta-
Prin Salvare" se intelege o totalitate de actiuni de asistenta
care au scopul de a asigura accidentatilor, sinistratilor §i celor care
se irnbolnä'vesc brusc, un prim ajutor competent §i transportul la in-
stitutia curativa indicata. Salvarea reprezinta o forma importantä de
interventie a societatii organizate, care preintampinä un mare numär
de invalidizari §i deci de cäderi in dependenta sociala.
Faptul cà mumiile egiptene au fost gäsite perfect pansate, denotk
din cele mai vechi timpuri ale omenirii, primal ajutor a fost organizat (519).
La Greci actiunea de Salvare s'a märginit mai mult la primul ajutor
dat räzboinicilor ; in acest sens atestä lijada lui Homer.
La Romani, isi castigaserd o deosebitä reputatie un ntunär de medici
care readuceau la viatä pe mortii aparenti ; acestora din untnä li se dAduse
chiar un nume special: histeropotmii (519).
La vezhii Germani, femei cu pregatire specialä dädeau primul ajutor
vänätorilor cäzuti räniti.
Actiunea de Salvare a luat o desvoltare importantä in Eivul Mediu, in
epoca Cruciadelor. Ordinele religioase au continuat insä actiunea initiatä,
dupä terminarea Cruciadelor. Una din cele mai utile actiuni a fost desfäsuratd
de cälugärii din trecätorile Alpilor, pentru salvarea victimelor ascensiunilor;
acestea erau de ;lintel spitalizate in mänästini i altie läcasuri create de cä-
lugäri.

Spre finele secolului al XVIII-lea se intemeiaza .primele Societäti


de Salvare. In 1768, la Amsterdam, Mattschappy Tot Rodding van
Drenkolingen". In 1769, la Hamburg, primele institutii de salvare a
victimelor innecului. In 1772 se creaza la Paris Service des secours
publics". In aceea§ epoca, la Londra, Royal Humane Society".
Amenajärile pentru salvare erau destul de corespunzätoare. Functionau
statiuni de salvare la tärmul apelor. Intr'un num5r de edificii se instalaserä
eutii de salvare, continänd materialul necesar ajutorului de urgentä.
Arhivele orasului Bremen din perioada 1760-1797 vorbesc despre ame-
najärile pentru salvarea innecatilor, strangulatilor, sufocatilor.
Tot spre finele secolului al XVIII-lea se intemeiaz5 asociatii de sal-
vare in orasul Viena.
S'au manifestat de timpuriu §i preocupari pentru pregcltirea per-
somalului, format atät din medici cat §i din profani (Salvarea este
unul din capitolele la care nemedicul, daca prime§te pregatirea co-
respunzatoare, aduce servicii utile). Inca' in 1777 profesorul Bonn a
tinut la Amsterdam conferinte publice asupra Salvara In 1792 se
in cursuri samaritene" la Praga §i in diferite ora§e ale Germaniei.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 309

In 1897 se intemeiaza la Berlin, din initiativa lui Ernst von Berg-


mann, prima Societate de Salvare de proportii mai marl.
In 1912 se elaboreazd 0 se pune in aplicare in Germania prima le-
gislatie asupra Salvgrii, sub titlul Principii pentru reglementarea
actiunilor de salvare". Ulterior s'a constituit Asociatia centrald a
Germaniei pentru actiunea de Salvare". 0 perfecta unificare a organ's-
melor care activau in acest domeniu n'a fost insa realizata decat in
1938, prin circulärile Ministexului de Interne al Germaniei (520).
Dezideratul fusese formulat mad &mull. La .cangresul medicilor, case a
avut ice la Freiburg, in 1900, s'a cerut sä se organizeze unitar actitmea cie
Salvare, folosindu-se in primful rand medicii, dar acolo unde acestia lipsesc,
profanif in prealabil pregatiti. In 1901 se constituise Comitetul central al
Salvärii pentru Prusia", care îi propunea sa stimuleze crearea de institutii
cat mai numeroase, cercetarile stiintifice in domeniul primului ajutor
organizarea unui serviciu de informatiuni in folosul accidentatilor (519).
In Romania, s'a infiintat in 1906 Societatea de Salvare, care a
inscris panà in prezent realizgri importante.
Statutele prevad urmätoarele scopuri ale Societgtii de Salvare
A da ajutor grabnic In cazuri de accidente de tot felul, inclusiv cala-
mitätile din timp de räzboi, inundatii, incendii, etc.
A efectua transportul, In interiorul orasului, al bolnavilor necontagiosi,
iar al celor contagiosi cu amenajàrile de rigoare;
A trimite ec.hipe de salvare in gaprOpierea Capitalei, in cazuni de mart
nenorociri;
A veni, In caz de razboi, In ajutorul Societatii de Cruce Rosie, Cu tot
personalul i materialal de care dispune.
Dealungul anilor, Societatea de Salvare din Bucureti a cores-
puns integral obiectivelor pe care i le-a fixat dela inceput. Mai mult:
le-a depgsit adesea, luand initiative rodnioe §i extinzandu-i campul
de actiune.
Dela 1215 interventii (accidente, otrgviri, rgniri, etc.) in pri-
mul an al fiintgrii sale, Societatea de Salvare a ajuns in deceniile
urmatoare sä aibg o medie de interventiuni care a depg0t 12.000
anual, lar aceastg medie creqte mereu.
Dintre initiativele Salvdrii care trebuesc mentionate, este, in afarä
de intemeierea Spitalului de urgentg, crearea, Inca din primii ani ai
functiongrii sale, a colii Samaritene", bine utilatä Cu material di-
dactic. In cadrul acestei coli, au primit i primesc o pregätire prac-
tea adecuatä, numeroase elemente nemedicale chemate a presta aju-
tor de urgentg in cazurile de accidente, sinucideri §i calamitäti. Au
fost instruiti in aceastg §coala : gardienii publici, personalul superior
politienesc 0 al pompierilor, cerceta0i, populatia in general.

www.dacoromanica.ro
310 DR. G. BANU

2. Ramuri de organizare a Salvärii


Un element important este alcatuit din statiunile de ajutor pen-
tru accidentati, situate in cartierele mai aglomerate ale marilor ora§e
§1 Hind in legaturd Cu posturile de anuntare ; aceste posturi functio-
neazd de multe ori impreunä cu statiunea de ajutor, in sensul ca
este vorba de o amenajare simplá, cuprinzand telefon, material pan-
samentar, brancarde, etc. Ins4i persoana care anunta accidentul
poate, daca posedd pregatirea necesard (numdrul celor initiati in acest
domeniu cre§te tot mai mult, din moment ce personalul politienesc,
etc., este piegatit), sa acorde ajutorul de urgenta, 'Dana la sosirea per-
sonalului calificat. La tara, se recomanda, fie mici posturi de ajutor
la incruciprea §oselelor, fie tabele mari indicatoare ale numelui, lo-
cuintei §i tclefonului celui mai apropiat medic.
Pentru marile ora§e se preconizeaza posturi de ajutor bine uti-
late, cate unul pentru fiecare 100.000 locditori ; posturile vor dis-
pune de cate un medic i mai multi auxilian i calificati, ace§tia din
urma Lind full-time. Posturile pot functiona fie autonom, fie in
conexiune cu o institutie spitaliceascä politieneascä sau de pom-
pieri (520).
Intreaga conducere a actiunilor de Salvare, inteo localitate sau
o regiune, trebue incredintata unei singure persoane raspunzatoare
§i angaj ata full-time. Ea va dirija diferitele ramuri : accidentatii
strazii, accidentatii innecurilor, naufragiatii de pe vapoare, accidentatii
ascensiunilor in munti, sinistratii din cutremure, incendii, prabu§iri
de irnobile, etc.
Actiunea de Salvare este coordonatä §i pe plan international : la
Amsterdam functioneaza Asociatia internationala a Salvärii i pri-
mului ajutor (520).
Ca schema de organizare a Salvarii inteo mare aglomeratie urba-
na, redärn organizarea actuald a acestei institutii in ora§ul Berlin (521).
FunctioneazA 51 statiuni de Salvare, din care 18 depind direct de ofi-
61.11 central al Salvärii, iar celelalte sunt anexate spitalelor i clinicilor. Admi-
nistrarea tuturor acestor institutii se face de catre municipalitate. Toate sta-
tiunile sunt deschise permanent (ziva ca i noaptea). Serviclul medicilor este
astfel organizat, incAt pentru fiec-are grup de 12 statiuni (din cele 18 care
sunt autoncme, adic5 neanexate unor spitale sau clinici) stau la dispozitie
c5te 5 medici ; fiecare din acesti medic' efectueazd serviciu 21/2 ore ziva
la fiecare a cincea noapte Cate 14 ore.
O stattune de Salvare ouprinde o inc5pere pentru medicul de serviciu,
o sal5 de operatiuni i pansamente, o Inc5pere cu trei paturi, o inc5pere pen-
tru personalul auxiliar, o incApere pentru bolnavii adusi in stare de incon-
stienta", o said de asteptare, telefon. Instrurnentarul cuprinde, pe lâng5 utilajul

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 311

chirurgical curent, un aparat pentru administrare de oxigen, recipiente cu


rezerve de oxigen, trusa pentru ajutorul obstetrical de urgentd.
Doled elemente trebue sä complecteze neapdrat organizarea de
Salvare : mijloacele de transport suficiente si evidenta permanentd a
paturilor de spital dispcnibile. In marile orase functioneazd cu pre-
cizie evidenta centrará a paturilor ; in Berlin acest serviciu asigurd
98.000 internan i pe an.
Mai este necesar functionarea precisd a serviciului de anuntdri
In caz de calamitäti, care ating o parte importantd a colectivitatii.
Acest serviciu se pune instantaneu in leatura cu: cele mai apropiate
posturi de Salvare, cele mai apropiate remize de vehicule motorizate, cele
mai apropiate institutii spitalicesti, serviciile de pompieri si de politie, per-
sonalul conducator al oficiului de Salvare.
In unele orase functioneazd numai o institutie centrará, care asi-
gurd opera de salvare pentru intreaga colectivitate urband.
In Bucuresti, instittrtia Salvara cuprinde : sectiunea vehiculelor, In-
caperile destinate personalu:ui auxiliar, camera menicului de serviciu, aria-
post in contra atacurilor aeriene i spita/u/ de urgentii.
Spitallle de urgen-reí constitue o, realizare importantd, in cadrul
asistentei prin Salvare.
La Paris, a fost intemelat in 1936 spitalul Paul-Marmottan, spre
a complecta ajutoarele de urgentd pe care le dddeau parid atunci nu-
mai -serviciile de chirurgie ale spitalelor Asistentei publice. Institutia
notz-intemeiatd, situatd in apropiere de Place de l'Etoife, are drept
obiective : a asigura ajutorul imediat rdnitilor u§ori care sunt apoi
trimisi la domiciliu ; a s,pitaliza pe rdnitii gravi, dupd ce au fost
supusi operatiei de urgentd. Institutia este vasta, bogat utilatd i poate
servi ca model infdptuirdlor de acest gen (522).
La parter se aflä birourile (biroul de admitere si cabinetul directorului),
apoi sala de examinare, doug san de pansamente, o sala' pentru mici inter-
ventiuni chirurgicale, o sala ae sterilizare. una de repaos, spdlatoare si ves-
tiare. La etajele I si MI se afld o sala' cu 12 paturi, una en 4 si una cu 2
paturi, apoi o sala' de pansamente, sala infinmierei, sala de bale, spalatoare,
vestiar, closete. Etajul III adaposteste pe bolnavi imediat dupa operatie; cu-
prinde o .camera cu doua paturi si 9 camere cu cate un pat, spalatoare, ca-
mera supraveghetoarei, vestiar, closete, sala de bai, laborator de radiografie.
E ajul IV cuprinde doua parti, care nu comunica intre ele: prima este blocul
operator, iar a doua bucgtaria cu anexele ei. Blocul operator se compune din
2 sali de operatii, separate prin sala de stcrilizare, apoi o sala pentru arpes-
tezle, una pentru instrumentariu, una pentru pansamente. In ce priveste buca-
t'aria i dependintele ei, sunt in legaturd cu o scara si un ascensor special.

www.dacoromanica.ro
312 DR. G. BANU

La subsolul clädirii se aflä caloriferul, un post de desinfectare cu formol,


depozitele de alimente. Tot la subsol sunt pä'strati, in incäperi frigorifere in-
dividuale, acciaentatii mortf, In asteptarea ridicàril lor de catre familie.
O parte specialä a acestui mare spital este destinatd locuinfelor per-
sonalului. Ele sunt grupate Intr'un bloc cu 7 etaje : locuintele directorului
institutiei, chirurgilor, internilor, personalului de supraveghere, infirmierelor,
mecanicilor, etc. S'a considerat cd este necesar ca chirurgii atasati itngtituttei
sa /mi/tasca chiar in interioru/ ei.
In Bucuresti a fost infiintat, in 1934, un spital de urgenta al Sal-
condus de un chirurg-sef, ajutat de 7 chirurgi si 7 interni, apoi
surori de capitate si personal auxiliar sanitar. Administratia spitalului
este comuna cu cea a Societatii de Salvare. Accridentatii sunt primiti
numai dela ora 14 in sus, deoarece pana la acea ora ei pot fi primiti
de serviciile de chirurgie ale spitalelor. Capacitatea spitalulai este de
50 paturi.
S'a aplicat principiul colabordrii financiare a tuturor institutlilor inte-
resa'e. Intr adevär, la Intretinerea spitalu:ui contribue Ministerul muncii
al sänätä0i, Casa muncii C. F. R., Regia autonomä a postelor i telegrafu-
lui, etc.
La parter se arfa' sala de operatii, sala ere pansamente, sala de radio-
grafie, douà saloane pentru femei. Tot aci functioneazd o scoald de pregdtire
a personalului auxiliar.
La etaj se aflä o a doua salá. de operatii, complect utilatä pentru once
interventiuni chirurgizale, apoi saloanele pentru bärbati, camerele medicilor
de gard5., camerele surorilor.
O problema importantd, in cadrul Salvärii, ramane organizarea
ajutoarelor in caz de calamiteiti: incendii, explozii, cutremure, uragane,
inundatii, catastrofe miniere si de cäi ferate, rebeliuni. S'a staruit, in
ultimul timp, asupra necesitatii de a institui o conducere unitard a
acestor actiuni de ajutorare, pe tara, intocmindu-se chiar planuri de
mobilizare" a institutiilor si personalului disponibil. Intr'o astfel de
conducere unitara trebue sä fie reprezentate toate intreprinderile
institutiile interesate : intreprinderile industriale, cele forestiere, insti-
tuiile nautice, etc.
Inca mai demult, s'a preconizat colaborarea internationalci in acest
domeniu. La 1908 s'a tinut la Frankfurt primul congres international
al Salvärii si primului ajutor, cu care prilej s'a cerut colaborarea in-
ternationala pentru ajutorarea in caz de catastrofe (523).
S'a arätat ea' unei Uniuni internationale i-ar reveni urmätoarele atri-
butii stuaiul tuturor problemelor in legäturä cu Salvarea fin ca/amitäti, lua-
rea de mäsuri pe plan international, intemeierea unui oficiu de documentare
internationalä, etc.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 313

Dezideratul nu si-a gdsit deplind infdptuire decat in anul 1927,


cand s'a intemeiat Union internationale de secoure, ce reunia repre-
zentanti a 24 state. Intre alte atributii ale acestei organizatiuni, se pre-
vede : Uniunea va asigura ,primul ajutor in toate catastrofele care, prin
gravitatea i extinderea lor, fac ca posibilitdtile de ajutorare din par-
tea tdrii respective sd fie insuficiente ; in acest scop Uniunea constitue
fonduri, coordoneazd lactiunea organismelor nationale i totodatd in-
stitue mdsurile de profilaxie posibile. Sediul acestei Uniuni a fost fixat
la Geneva.

N. Asistenta prin Crucea Roqie


i. Crucea Rosie pe plan international
Ramuri foarte importante ale asistentei sociale sunt asigurate, de
aproape opt decenii, de cdtre o vastd organizatie internationald : Cru-
cea Rosie.
In evolutia acestei institutiuni se pot deosebi trei faze (524).
Prima fazd este aceea a conventiei incheiate la Geneva, in 22 Au-
gust 1864. Aceastä conventie a isvorit din necesitatea de a se imbund-
td1,i soarta soldatilor rdniti, din armatele in campanie. Pentru prima
pall s'a statuat CA lazaretele de campanie trebuesc _considerate ca neu-
tre, iar personalul acestor lazarete beneficiazd deasemenea de neutra-
litate. Se mai prevede ca acei locuitori care, in apropierea campului
de luptd, dau ajutor rdnitilor, sd nu sufere penalitdtile de rdzboiu din
partea inamicului, in cazul &and acesta ocupd regiunea. Orice rdnit
primit i ingrijit inteo casd, serveste acesteia drept scut" (art. 5 al
ccnventiei). Totalitatea comitetelor nationale care au aderat la aceste
puncte de conventie (in 1939 se numdrau in total 61 comitete) alcdtuesc
Crucea Ro0e.
0 a doua fazd, in evolutia Crucii Roii, incepe In 1919, când la
Paris ,se constitue Liga asociatiilor nationale de Cruce Rosie. Liga sin-
tetizeazd obiectivele organizatiei pentru timp de pace t astfel extmde
activitatea ei in variate domenii ale asistentei sociale constructive. Se
prevdd indatoririle Crucii Rosii in ce priveste asistenta bolnavilor, or-
ganizarea ;primului ajutor, actiunile pentru atenuarea pauperismului
a consecintelor lui, contributia la asigurarea unui nivel minim de skid-
tate a masselor, actiunea medico-sociald asupra tineretului (Crucea-
Rosie a tineretului).
Intr'D a treia fazd, care incepe in 128, cand la Haga se hotdräste
crearea unui nou organ de conducere : Conferinta, Crucea-Rosie isi de-

www.dacoromanica.ro
314 DR. G. BANU

s'fivarseste actiunea, cgpAtà'nd structura care o caracterizeazd in mo-


mentul de LO (525).
Crucea-Rosie internationald se compune din : a) asociatiile nalio-
na/e de Cruce-Rosie ; b) Comitetul international, cu sediul la Geneva ;
c) Liga asociatiilor de Cruce-Rosie, cu sediul la Paris ; d) Conferinta
internationald de Cruce-Rosie, organism care se intruneste la fiecare 4
ani i reprezintd conducerea superioard a intregei organizatii.
Comitetu/ este compus dinteun numar fix de cetateni elvetieni si In mo-
dul acesta este asigurata neutralitatea politica a intregei organizatii. Liga repre-
zinta organisrnul federativ al asociatiiler nationale componente.
Comitetul este mijlocitorul neutru in cazurile de razboaie interstatale,
raboaie civile i orize turburari interne. Actiunea lui se continua si In timp
de pace, consacrandu-se repararii consecirrtelor razboiului, precurn i pregatirii
Crucii-Rosii pentru eventuale conflicte viitoare. Tot comitetul initiaza si supra-
veghiaza intemeierea de asociatii nationale.
Liga se consacra exclusiv aztivitätii in tim,p de pace. Se foloseste expe-
rienta i lanul castigat, In timp de razboi, de milioanele de colaboratori, pen-
tru a-i utiliza in activitatea Cu caracter de asistentä.
Conferinta este organismul suprapus, atAt comitetului cat i Ligii, carora
le atribue insarcinari si le supraveghiaza intreaga activitate.
Activitatea Crucii-Rosii internationale s'a manifestat, in ultimul
deceniu, pe planuri multiple, luand fiintä noi forme de activitate, in
mdsura in care le impuneau necesitAtile de asistentà.
Astfel, cu prilejul celei de a 15-a conferinte internationale care s'a
tinut la Tokio, in Octombrie 1934, s'a hotárit intocmirea de liste pre-
cise si tinerea unei evidente la zi, a tuturor infirmierelor disponibile
in caz de calamitäti. S'a decis intocmirea de planuri precise de mobili-
zare a acestui personal. S'a mai constituit Asociatia mondialä de aju-
tor", cu scopul ca diversele tdri sä-si dea ajutor mutual in caz de mari
cataclisme. Reprezentanti ai Crucii-Rosii colaboreazd si la comisia in-
ternationald pentru ajutorul de urgentd. O problemä importantd a fost
aceea a aviatiei sanitare, stabilindu-se o colaborare intre : Liga societd-
tilor de Cruce-Rosie, Asociatia internationald de navigatie aerianä
Comisia permanentä a congresului de aviatie sanitarä. Obiectivul aces-
tei colaborAri este : propagandd sistematicä, propunere de mdsuri grac-
tice, elaborarea normelor pentru pregdtirea personalului i amenajarea
avioanelor sanitare (525).
Crucea-Rosie s'a preocupat si de standardizarea materialului sani-
tar de urgentd ; cu prilejul conferintei din Tokio s'a constituit comisia
internationalä permanentd de studii pentru materialul sanitar de
urgentr. La secliul comitetului international al Crucii-Rosii, din Ge-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 315

neva, functioneaza Institutul intematioanl de cercetari asupra mate-


sanitar de urgenta".
Tot pe länga. Comitetul international functioneaza o ,,Central a in-
ternationala de documentare si informatii asupra räzboiului aerian".
La conferinta a 16-a, care s'a tinut la Londra in 1938, s'a hotärit
crearea zonelor de siguranta, pentru evacuarea femeilor si a copiilor
Ir! caz de rdzboiu, sub protectia Crucii
Un deziderat foarte important a fost cel relativ la convertfia suprasta-
tara pentru crearea orase/or-spital sau oraselor-/azaret. Ideea a fost emisa in
1933. La inceput fusese vorba de zone total neutralizate, care aveau s servea-
sea ada'pos*irii atat a militarilor ränii i bolnavi, cat si a populatiei civile.
Infarptuirea dezideratului s'a lovit insä de mari dificultati, oe ordin militar,
tehnic i de drept international. Totusi conferinta din Londra a insistat ca cel
putin orasele-lazaret s'a' se intemeieze prin conventii speciale Intre state.
O realizare importantä este Crucea-Rosie a tineretului". In 1938
aceastä organizatie numara 18 milioane copii din toate tarile. Ea urma-
reste educatia activa', in domeniul sanitar i in cel social, a tineretului;
avänd ca punct de plecare cadrul national, aceasta educatie urmeazä s'A
se amplifice pana la extinderea spiritului de camaraderie pe plan uni-
versal.
Crucea-Rosie a tineretului a reusit s'A cultive spiritul de altruism al Une-
retului din numeroasetäri, ceea ce a venit in folosul asistentei. Copiii de scoalä
au fost educati In sensul indeplinirii integrale a findatoririlor lor civice si so-
ciale. S'au Intemeiat cantine sed:are i colonii de vacanta, gratie acestei orga-
nizatii. S'au intensificat legaturile intre tineretul din diferite täri (526).
2. Organizatii nationale de Cruce-Raie
In interiorul cadrului fixat de principiile de constituire a Crucii-
Rosii intemationale, s'au desvoltat organizatiile nationale, din care
unele In legaturä Cu conceptii politice si sociale dominante in sta-
tul respectiv au capatat caracteristici proprii. La normele general
valabile pe plan international, s'au addogat altele, de natura sa inten-
sifice actiunea de asistenta i cea medico-socialä in inteles mai larg.
Astfel, pentru Crucea Rosie Germana, deosebit de scopurile cu-
rente (ingrijirea ranitilor, asistenta prizonierilor, serviciul de aparare
pasiva, organizarea ajutorului in cazurile de calamitati, etc.), se pre-
vede ca organizatia trebue pusa in slujba asistentei natiunii. In spe-
cial, in conformitate cu statutele acestei organizatii, din 29 Noembrie
1933, Crucea-Rosie nationala are a participa la ridicarea standardu-
lui de sanatate a masselor (527).

www.dacoromanica.ro
316 DR. G. BANU

Crucea-Rosie a fost incorporata In organizarea Reichului national-socia-


list (528).
Prin legea din 9 Decombrie 1937 organizatia nationalä de Cruce-Rosie ara
o pozitie juridica specialä, fiind consideratä corporatie de drept public, iar
membrii au obligatia de a depune jura.mant.
Organizatiile centrale, ca si cele periferice, au adoptat principiul dirijärii
de catre conductito*, care au o pregadre speciala, ce le este data in ,,Reichsfilh-
rerschule" din Grossschulzendorf i intr'un munar de scoli de conducatori pro-
vinciali.

Crucea-Ro§ie nationala cauta sa stabileasca i stimuleze un aport


cat mai considerabil din partea masselor poporului. Nu numai anumite
elemente, ci o L'una parte din populatie are a contribui la actiunile
de asistenta ale Crucii-Rosii. Totodata este organizatä colaborarea cu
variate institutii : organizatia femeilor, asistenta, organizatiile de tine-
ret, serviciul muncii, organele de conducere ale studentimii, apararea
pasiva, grupul industriilor.
Colaborarea cu serviciul sanitar al armatei i cu organizatiile de
aparare antiaerianä este cu deosebire activa.
In fruntea organizatiei de Cruce-Roie Germana se afla un comi-
tet, care asigura conducerea unitard. Comitetul este compus din minis-
trul de interne, ministrul de razboiu, ministra externelor i avia-
tiei (529).
Crucea-Rosie intretine numeroase spitale, maternitati, sanatorii
de convalescenti, azile, caminuri, servicii de ajutor de urgentä. Se
acordä o deosebitá atentie pregatirii personalului calificat; functionarii
si lucratorii din diferite Mtreprinderi au dreptul la concediu plàtit, pe
timpul cat participa la cursurile i exercitiile practice organizate de
Crucea-Rosie (529).
Organizarea Crucii-Rosii Germane poarta caracterul conducerii
centrale, ajutata de organisme regionale si locale (530).
Conducerea centra/6 sau prezidiul cuprinde un numar ne oficii (birouri):
personalul, biroul de legatura cu celelalte institutii,. biroul administrativ, biroul
de presa, biroul surorilor i biroul relatiilor externe.
Conducente provincia/e sunt corespunzatoare marilor diviziuni adminis-
trative ale Germaniei.
Conducente de circumscriptii reprezinta ocrganele de activitate pe teren.
In interiorul fiecäreia din aceste etape de organizare functioneaza cate
un grup de conciucatori : al medicilor, al femeilor-medici, al farmacistilor, al
personalului, al administratiei, al presei, al surorilor, etc.
Realizarile acestei vaste organizatii sunt bogate. La 1 Ianuarie
1937 Crucea-Rosie Germana poseda : 8722 organizatii locale insumand
1.461.748 membri ; 2320 unitati sanitare cu un personal de 305.828 ;

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 317

57 organizatii de surori ; 280 institutii de spitalizare cu 17.603 paturi ;


2276 statiuni curative si de igiena ; 6582 posturi de Salvare fixe ; 27.129
posturi de anuntare pentru accidente (527).
In Belgia, organizatia nationalä de Cruce-Rosie si-a precizat cele
doug categorii de obiective : a) in timp de rázboiu, ajutor serviciului
sanitar al armatei, atenuarea suferintelor tuturor victimelor rázboiului,
civile i militare, colaborarea cu serviciile de ajutorare a populatiei
civile ; b) in timp de pace, pregätirea i organizarea formatiilor sanitare
dupa indicatiile departamentului Apararii Natioanle, tratament spita-
licesc in special al bolnavilor cu afectiuni transmisibile si al victime-
lor accidentelor, ajutorarea victimelor catastrofelor i calamitatilor
publice (531).
Crucea-Rosie belgiana' acorda intreaga insemnatate contributiei la
opera de s'anatate publica si medicina' preventiva, mergand pana la
crearea de centre de sanatate. S'au instituit cursuri pentru pregatirea
personalului auxiliar al sanaTatii publice, cursuri de igienä, de securi-
tate industriará, etc. Tot Crucea-Rosie a realizat o mutualitate natio-
nald a asistentelor sociale.
In Romania, Societatea Nationala de Cruce-Rosie s'a constituit la
4 Iulie 1876. Activitatea organizatiei s'a desfasurat cu destula inten-
sitate, pe baza principiilor conventiei dela Geneva, in razboaiele pe
care Romania le-a sustinut incepand din 1877.
Memoriile Regelui Carol I aratä ea' Inca' dela ineeputul razboiului Inde-
pendentei, Regina Elisabeta a studiat organizarea spitalelor de Cruce-Rosie.
La 22 Iunie 1877 au fost pornite ambulantele spre front. La Cotroceni a func-
tionat un mare spital al Crucii-Rosii (532).
La Turnu Magurele s'a instalat deasemenea un spital al Crucii Rosii.
Dupä Razboiul Independentii, activitatea Societatii Nationale de
Cruce Rosie a continuat sa se manifeste, atat In timp de pace cat
Cu prilejul celorlalte razboab ale Romaniei moderne. In general, de
cate ori s'au ivit imprejurari cu caracter mai mult sau mai putin ac-
centuat de calamitate, interventia Crucii Rosii a fost efectiva. In timpul
rascoalelor taranesti din 1907 a organizat opera' de ajutorare a rä-
nitilor. Cu prilejul campaniei din Bulgaria din 1913, a format un spital
mobil cu 200 paturi, ingrijind 255 holerici in plinà campanie, iar dupa
aceasta a trimis ecNpe sanitare in regiunile rurale din Muntenia si
Oltenia, contaminate de holera.
In anii premergatori razboiului din 1916-1918, Crucea Rosie a
Romaniei a luat din timp masurile care i-au ingäduit s'A presteze aju-
teare din cele mai eficace : intr'adevär, in timpul räzboiului Societatea

www.dacoromanica.ro
318 DR. G. BANU

Nationald de Cruce Ro§ie a pus la disppzitia guvernului 62 spitale fixe,


insurnand 13.000 paturi, plus cinci spitale de campanie, a câte 200 pa-
turi fiecare. Randementul acestei actiuni s'a cifrat la 150.000 rgniti
bolnavi ospitalizati i un total de aproape 5 milioane zile de spitali-
zare. Prin aceste actiuni, ca i prin altele cu, caracter asistential (aju-
torarea prizonierilor, a refugiatilor, cantine, etc.), Crucea Roie a chel-
tuit in razboiul de reintregire 20 milioane lei.
In deceniile care au urmat rgzboiului, Crucea Roie a României a
prestat actiune de asistentg in toate imprejurgrile, nationale i inter-
nationale, care necesitau interventia ei. A cgutat de asemenea sg pre-
gateascd un personal infirmier specializat, prin cursuri bine organi-
zate. A intemeiat cantine colare, colonii de vacantg, dispensare.
In decursul rgzboiului actual, Societatea Nationalg de Cruce Ro§..ie
§i-a continuat §i intensificat actiunea, pe toate planurile care decurg
din obiectivele sale.

O. Organizatii de binefacere
Un numgr de mari organizatii particulare de binefacere s'au con-
stituit de-a-lungul timpului, fie pe bazd confesionalä, fie pe bazg
activand pe plan international sau in cadrul mai resträns al natiunii
respective, contribuind insg toate la promovarea asistentei sociale,
uneori prin realizgri impresionante.
Una din cele mai importante organizatii pe bazä confesionald este
Misiunea internd a Bisericii evanghelice germane (Innere Mission).
Calificativul internr a fost adoptat pentru a se argta cà actiunile
multiple pe planul asistentei se desfdpard in interiorul cadrului fixat
de principiile crqtinismului (533).
Programul organizatiei a fost fixat incd dela finele secolului al
astfel: actiune intensg pentru tiurarea, inläturarea §i. pre-
intämpinarea stgrilor de deficientg economick socialg §i spiritualä.
De faot, promotori ai acestei opere au aparut Inca in secolul al XVII-lea,
printre pPrsonalitatile proeminente ale Bisericii evanghelice. Preotul August
Hermann Francke (1663-1727) din Halle a intemeiat Casa orfanilor, Fundatia
pentru fetele abandonate, Casa vaduvelor, etc., etc. Alt cleric, Johann Friedrich
Oberlin (1740-1826), cfn Alsacia, cunoscut i ca promotor al institutiei gradi-
n:lor de copii, a initiat o asistenta pe plan destul de larg: ameliorarea condi-
tiilor de mediu, case de imprumut, etc. La Weimar, scriitorul Johannes Falk
(1768-1826) a inteme'at Asociatia prietenilor in suferiata" si a creat un ea-
min pentru tineretul moralmente parasit.
Actiunea femininia a fost stimulata Cu deosebire de catre Amelie Sieveking
(1794-1849), care a intemeiat Asociatia feminina pentru asistenta saracilor
a bolnavilor", in Hamburg.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 319

Adevaratul intemeietor al Misiunii interne" este Johann Heinrich


Wichern (1808-1881), din Hamburg, care s'a consacrat in special asis-
tentei tineretului i asistentei delicventilor. Opera sa a fost continuata
de Theodor Fliedner (1800-1864), care s'a ocupat de post-asistenta
femeilor delicvente, intemeind in Renania primul azil pentru fostele
pensionare ale inchisorilor. Contributii foarte importante a adus
Friedrich von Bodelschwing (1831-1910), creatorul institutillor de
asistenta pentru epile,ptici; complexul de institutii Bethel" de langa
Bielefeld, intemeiate de el, reprezinta astazi cea mai importanta in-
faptuire de specialitate din intreaga lume. Tot Bodelschwing a insti-
tuit terapia prin muncd pentru elemente asociale.
Misiunca interna" si-a desfasurat multa vreme activitatea farä
de o diriguire centrala. De abia in 1928 s'a constituit comitetul cen-
tral al acestei organizatii, care conduce un numar de comitete provin-
ciale, precrim i comisiuni speciale (pe ramuri ale asistentei) ce acti-
veaza pe tara. In 1932 numarul comisiunilor provinciale era de 32,
iar cel al comitetelor de specialitate de 11. Unitatea organizatoare cea
mai mica este statiunea de asistenta' comunale.
Ramurile de asistenta ce revin Misiunii interne" sunt numeroase;
din cele mai importante sunt de mentionat: asistenta mamei, a copi-
lului, a delicventilor, a alcoolicilor, a vagabonzilor, a emigrantilor.
Numarul de institutii create de catre aceasta organizatie confe-
sionala este impresionant. Statistica alcatuita la 1 Aprilie 1939 a ara-
tat cà Misiunea interna" posedd 4.294 institutii care totalizau 212.808
lo curi.
Din aceste institutii, sunt de mentionat: 144 institutii pentru defectivii
fizici i mintali, 185 caminuri pentru mame si copii, 203 c,aminuri pcntrfu incu-
rabi1ii neuropshici, 621 caminuri pentru educarea anormalilor i arieratilor, 852
earninuri pentru bätrani, 401 institutii pentru indivdzii Sara adapost
Deosebit de aceasta asistenta inchiscl, organizatia s'a consacrat j reali-
zarilor de asistenta' : 66 cree, 2694 gradini de copii, 229 adapostwri
de zi. In ce priveste asistenta deschiscl, Misiunea interna" poseda 120 dispen-
sare pentru alcoolici, 4533 birouri de asistenta In diferitele localitati, 1000 ser-
vicii de asistenta pentru tineret.
Important este faptul cà aceasta organizatie de initiativä privata
a putut suplini in parte asistenta de stat, preocupdndu-se in special
de unele ramuri de asistenta care îi revin aproape integral. Astfel,
asistenta indivizilor orbi si surdo-muti in acelas timp. este o creatiune
aproape exclusiva a Misiunii interne, care posecla Oberlinhaus" din
lecalitatea Nowawes. De asemenea, aproape 50% din institutiile pen-
tru infirmii motori, din Germania, apartin Misiunii interne. Contributii

www.dacoromanica.ro
320 DR. G. BANU

importante au fost aduse asistentei educative a elementelor anormale,


prin constituirea asociatiilor educative", precum si asistentei orfa-
nilor. In fine, aceastd vastä organizatie confesionald a intemeiat in-
stitutii de asistentd in gAri, pentru protectia fetelor si a femeilor, apoi
cdminuri pentru marinan, in porturi.

O altd organizatie particulard de asistentd, cu ramificatii in nu-


meroase täri, si cu o activitate considerabild de redresare a elemen-
telor social dependente, este institutia englezä numità Armata mein-
tuirii". Creat'd in 1890, de cdtre William Booth (1829-1912), organizatia
isi justified denumirea ,prin aceea cà personalul este incadrat inteo
ierarhie identicd celei militare, seful organizatiei fiind general, avdnd
un stat-major, etc.
William Booth a erais formula: soup, soap, salvation. Prin aceste trei cu-
vinte sintetiza un camp vast de aotiune pentru asistenta sociala.: asigurarea
a dgienei corporale 0 a redresarii fizice i spirituale. Ca puncte de
plogram, a formulat: crearea unor mari institurtii orgsenesti care sä reuneascä
realizari corespunzatoare asistentei tuturor cazurilor de mizerie; intemeiere de
colonii agricole pentru reeducarea la munza a asocialflor; curnparare de tere-
numi pentru colonizairea tuturor celor care VOT sa se fixeze in mediul rural (533).

Arrnata mäntuirii", prin organizatiile sale räspändite pe tot glo-


bul, a infdptuit nenumärate institutii si a avut initiative ingenioase :
bucdtdrii populare mobile, restaurante populare, depozite de alimente,
acldposturi sub toate formele (permanente, azile de noapte, addposturi
temporare contra frigului, etc.), ateliere de muncd, azile de bdträni, etc.
Un principiu important al acestei organizatii este: exce,ptänd pe
cei total lipsiti de mijloace, asistatii plätesc de n'ar fi cleat cu o
sumd foarte modestd serviciile cari li se presteazd; o anumitd operä
educativä si o anumitä stimulare la muned sunt astfel realizate.
Organizatia a intemeiat un serviciu special, numit al speluncilor.
Un 'personal de serviciu social, cu serioasà pregätire, îi extinde in-
vestigatiile in toate zonele uncle poipulatia mizerd trdieste in cea mai
desävärsitd promiscuitate ; adesea se stabilesc In aceste cartiere pen-
tru un timp mai indelungat si intemeiazä aici institutiuni de asistenta.
In 1936 Armata mäntuirii" poseda, risipite in diferitele tdri ale glo-
bului, 172 posturi ale acestui serviciu al speluncilor.
Organizatia mai posedd un serviciu al cercetdrilor. In fiecare lard
se and un birou central al organizatiei (cartier general"), avdrici drept
scop in special sd descopere pe indivizii, copli sau adulti, care 'si-au
pdrdsit mediul familial; investigatia se intinde i in tara respectivd

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 321

in tdrile vecine; un ziar special al organizatiei, care se vinde in toate


localurile, inlesnete aceastà investigatie.
Armata mântuirii" §i-a mai consacrat activitatea, unui domeniu
de asistenp putin cultivat in general de Catre oficialitate: asistenta §i
postasistenta condamnatilor, in special a celor cu pedepsele cele mai
grave.
Personalul organizatiei are, in majoritatea tarilor, incuviintarea de a vi-
zita pe condamnati, in timpul detentiunii, n celulele lor. Un prim contact, in
vederga redresarii ulterioare, este astfel stabilit. Odatd individul eliberat, el
trece in asistenta organizatiei, care Il dirijeaza total pana la reincadrarea in
viata socialä normará. Organizatia a intemeiat numeroase cäminuri pentru libe-
ratii din inchisori i colon ii agricole.
Redresarea condarrmatilor a fost urrina'ritä Cu multa staruinta in Australia,
In India in coloniile franceze. Realizdri importante sunt de notat in Guyana
francezd. Gratie actiunii ce asistenta' sociala a Armatei mântuirii", care a in-
temeiat adaposturi, restaurante, etc., pentru foii condamnati, acestia pana
atunci fatal expusi unei stingeri lente sau prin boli intercurente, e:del majori-
tatea nu se mai puteau reintoarce in patrie au pmut fi redati in parte unei
vieti productive.
O organizatie- interesantd este cea a birourilor antisuicide". In
aceste institutii se infgptue§te asistenta psihicä §i reeducarea moralä
a indivizilor desechilibrati, in iminentd de a recurge la sinucidere.
In ce prive§te asistenta dependentilor consecutiv bolilor sociale, o
actiune impertantä a fost desfä§uratà pentru lepro§i. Armata mân-
tuirii" a contribuit in mare masurd la ameliorarea soartei celor 150.000
lepro§i din Indiile olandeze.
In marile aglomeratii urbane, organizatia a cgutat sá intemeieze
complexe de institutii. La Paris, in cuprinsul celui de al XIII-lea aron-
disment, Inteun cartier de populatie pauperä, a fost creat un astfel de
complex, sub denumirea de Cité du refuge".
Institutia cuprinde : adaposturi (hoteluri) pentru 500 persoane, restaurante,
o casa a marnel si a copilului (cu cresa), serviciul de asistenta prin munca si
atelierele corespurizatoare, serviciul social. Adapostul de noapte a In rodus ino-
vatia de a rezerva un numär de camere pentru mame impreuna cu lor ;
aceste mame, complect lipsite de camin, nu pot fi asistate numai prin cresa;
ele n'au unde duce copilul, seara; de aceea, cánd se reintorc dela lucru, l'aman
peste noapte in institutie, impreuna Cu copilul lor.
La sfdr§itul anului 1934, Armata mântuirii" (organizatie care
poarta de asemenea caracter confesional) inregistra urmatoarea acti-
vitate (534)

Dr. G. Banru. Tratat de trnedicinli social, Vol. III. 21

www.dacoromanica.ro
322 DR. G. BANU

Numgrul de Vári in care activa 88


Personalul folosit 31122
Ad5posturi i Aminuri 381
Institutii pentru reeducarea la munca a bArbatilor 224
Institutii pentru reeducarea la muncd a feme:lor 94
Cdminuri pentru post-asistenta condamnatilor 16
Birouri pentru cAutare de lucru 139
Institutii pen,ru asistenta copilului 104
Case materne 92
Colonii de muna agricolà 11
Posturi pentru investigatie in spelimal 172
nstitutii pentru alcoolici 6
Spitale, leprozerii, etc. 366

Deosebit de marile organizatii de binefacere, in toate tarile s'au


desvoltat adesea datand de vreme indelungata, ca expresie a senti-
mentelor de generozitate i filantropie un numar important de or-
ganisme, mai mari sau mai mici, care si-au adus contributia la asis-
tenta soci ala.
In Fzanta, dupä' o statistica publicata in 1937, numärul institu-
tiilor create de organizatiile de binefacere particulare, mai mari sau
mai mici, atingea 40.000. Numai in Paris s'au putut numära 10.000 in-
stitutii, din care 120 orfelinate, 14 azile temporare pentru copii, 26
azile pentru adolescenti, 34 azile pentru adultii lipsiti de adapost, 8
insitutii pentru infirmii motori i incurabili neuropsihici, 34 case de
retragere pentru batrani. Initiativa ,privata intervenia cu o treime din
totalitatea actiunilor de asistenta prin institutii inchise; inteadevar,
fata de 61416 locuri pe care le totalizau institutiile de asistenta pu-
blica, institutiiile de binefacere particulare toializau 30.701 locuri
(535).
Ca in toate tárile, s'a sirntit l in Franta necesitatea unui control efectiv,
din partea asistentei oficiale, asupra institutiilor private. Dupd ce aceastà su-
praveghere a fost codificatd prin legea din 14 Ianuarie 1933, s'a revenit asupra
probLemei, prin decretwl din 17 Iunie 1938 (536).
Au fost supuse supravegherii si micile institutii, cele cu mai putin de 10
asistati; s'a const,atat cà toomai in aceste mici institutii, de obiei destul de sà-
rece, iniivzii in special copiii riscA a fi asistati nerational. S'a mai insti-
tuit un control asupra numdrului zilelor de muncA prestatà in ins.itutiile unde
se aplicl terapia prin munc5, in special asupra constiincioasei capitalizar a
sumelor care se pläteso pentru aceastà munci si care constitue o rezervd bä-
neascà pentru asistat.
In Romania, societatile de binef acere au un vechiu trecut, ele fiind
acelea care au initiat asistenta sociala in variate domenii. Eforia Spi-
talelor Civile, Asezarnintele Brancovenesti, Asezamintele Sf. Spiridon

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 323

din Iasi, Societatea Obolul, apoi in ultimele decenii asociatiuni cari au


stimulat mai ales asistenta copildriei (Societatea Principele Mircea,
Asociatia Cercurilor de Gospodine, Societatea pentru Combaterea Tu-
berculozei la Copii), Societatea pentru Profilaxia Tuberculozei, Azilul
de orbi Vatra Luminoasr, etc., stuit expresii ale simtului de compa-
siune care a insufletit societatea româneascd din toate timpurile.
O bund parte din organizatille de binefacere au caracter confesio-
nal, fiind intemeiate atät de societdti apartinänd religiei de Stat, cAt
si de organisme ale altor confesiuni.
Statistica oficiará ardta, in 1938, cd fiintau 267 institutii de bine-
lacere (537).
Variate ramuri ale asisterrtei sociale au fost luate in considerare.
Asociatia crestin.1 a femeilor románe" propus ca scop asistenta tine-
rretului feminin intre 11-21 ani. A creat : dirnin pentru sttudente, camin pentru
functionare, restaurant pentru fetele tinere, cercuri de studii i educatie, tabere
pentru e:eve, studente, ucenioe i muncitoare.
Un nurnär de alte institutiuni contribue la redresarea elementelor de-
fective fizic sau moral.
In 1941 s'a constituit un organism vast de asistenta socialä: Con-
siliul de Patronaj al Operelor Sociale, care a izbutit sä centralizeze in
parte initiativele private, fdcand fatd cerintelor sprite de asistenta,
dictate de starea speciald de rdzboi i repercutdrile economico-sociale
ale acestuia. S'au initiat formele moderne de asistenta ajutorul de
iarnd i darul soldatului; s'au creat institutii pentru reeducarea inva-
lizilor de idzboi, precum i colonii agricole pentru acestia; s'au con-
stituit fundatii de protectie spitaliceascd, destinate a asigura asistenta
bolnavilor si a familiilor lor, atät pe timpul interndrii cAt i in pe-
rioada postinstitutionald; cäminuri i cantine pentru diferite grupe de
varstd i profesionale (scolari, studenti, muncitori, functionari), pre-
cum si addposturi de zi pentru copii, complecteazd infäptuirile Consi-
liului de patronaj (225).

VI. EERSONALUL ASISTENTEI SOCIALE

A. Rolul medicului
Considerand locul important pe care 11 ocupä factorii biologict
(boala, varsta, infirmitatea fizicd sau psihicd) in etiologia stdrilor de
dependentä, precum i caracterul medical al multora din mdsurile de
redresare a dependentului, este natural ca rolul medicului in asistenta
sociald sd fie uneori determinant.

www.dacoromanica.ro
324 DR. G. BANU

Corpul medical care actioneazä in campul medicinei curative


aduce aportul de specialitate; contributia pediatrului, psihiatrului, or-
topedistului, oculistului, oto-rino-laringologului, ftiziologului, etc.,
este determinata de insusi caracterul individual al fiecanti caz de
dcpendentä consecutiva factorilor patologici.
Medicul care activeaza in domeniul medicinei p-eventive are a
interveni adesea, cu pregatirea de specialitate, in multiplele stari de
dependenta create de deficienta mediului. Asistenta constructiva, prin
ameliorarea factorilor locuinta, alimentatie, etc., ca si terapia prin
munca, plasarea, reorientarea profesionala, etc., nu sunt realizabile
decal prin colaborarea tehnicä a specialistului medicinei preventive.
Daca, in ce priveste ajutorarea propriu zisd (economica) i redre-
sarea morala i culturalä, nu se poate fireste vorbi de medici
specia.lizati in asistenta sociala, este insd indicat in majoritatea ca-
zurilor ca dirijarea totalitatii actiunilor de asistenta, fie pe tara, fie
pe regiuni, s5 fie incredintata tot unui medic. De fapt, conducerea
centrala a asistentei sociale revine, in majoritatea tarilor, unor per-
sonalitäti medicale, care posedä si o temeinicä pregatire in domeniul
sociologic.
Dacd astazi medicul este un colaborator necesar i obligatoriu a/
asistentei sociale, in trecutul chiar apropiat nu a fost astfel-
S'a obiectat, de catre unii medici, cà extinderea asistentei sociale are
drept rezultat de a mari considerabi:i numärul elementelor pasive,
elemente in parte declasate, care asteaptà totul dela stat sau dela ini-
tiativa particularä. Concomitent, prin ajutorarea acestor elemente s'ar
exercita o actiune contra-selectorie asupra colectivitätii, favorizändu-
se perpetuarea disgeniilor. S'ar incuraja non-valorile si s'ar accentua
parazitismul social (538).
In baza conceptiilor medico-sociale moderne, un astfel de ratio-
nament apare perimat. Stricta selectionare, biologica, economica si so-
ciald, a cazurilor real indreptatite la asistenta, preintampinä abuzu-
rile, iar numeroasele institutii de asistenta inchisä, specializata, im-
piedica suficient prin segregare perpetuarea disgeniilor.
°data stabilit rolul medicului, este neindoelnic cá actiunile prac-
tice ale asistentei sociale revin unui personal nemedical, care poseda
o pregatire specialä in acest domeniu.

B. Asistenta socialà
Asistenta sociala sau lucratoarea sociala" (social worker) est&
elementul calificat in domeniul asistentei, fie ca este polivalentä, in,

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 325

intelesul amintit de asistentd a familiei, fie cd este specializatä pe


ramuri de asistenta. Asistentei sociale sau lucrdtoarei sociale îi revine
integral atributia de a stabili, pe baza unei pregdtiri de specialitate,
diagnosticul social, din care sà decurgd mdsurile individualizate de
terapeuticd i proflaxie socialä a fiecdrui caz de dependentd.
Astfel fiind, asistenta sau lucrdtoarea sociald îi are raza de acti-
vitate bine determinatd, si nu este in avantajul actiunii medico-sociale
ca atributiile ei sä interfereze cu acelea ale diferitelor categorii de
personal sanitar auxiliar (539) ; acesta din urmd îi are precis delimi-
tate obiectivele preventive si curative.
Asistenta sociald rdindnând singurul element calificat in cdmpul
asistentei, Fr egatirea tehnicd a ei trebue sd fie precedatd de o strictd
selectionare.
Se va proceda in primul rand la o selectiune din punct de vedere
fizic. Un echilibru fiziologic perfect si o constitutie viguroasd sunt
necesare. Profesiunea de asistenta sociald impune numeroase eforturi
fizice, deplasdri permanente, expunere la intemperii, etc. In general,
nu se admit in profesiune femei prea tinere; limita inferioard de varstd
pentru candidatele la scoli de asistente sociale este de 20 ani (540).
Selectiunea se va referi, in al doilea rand, la capacitatea intelec-
tualei a candidatelor. Ele trebue sà aibd o suficientd culturä generala,
apoi un anumit grad al spiritului de observatie si de analizd, spre a
sesiza toate detalle adesea complexe ale cazului de dependentd
care li se prezintd. Totodatd, trebue sa poseadd suficiente posibilitdti
de constructie logicd spre a intocmi, pe baza constatdrilor fdcute, pro-
gramul cel mai adecuat de redresare a cazului individual.
Foarte importante sunt insusirile morale care se cer asistentei so-
ciale. Comportarea ei, in aceastd privintd, trebue sd fie ireprosabild,
spre a putea impune massei asistabililor si a rezolva cu suficienti
autoritate problemele de dependentd.
Asistenta social este foarte des in situatlunea de a fi confidenta unui
numár important de indivizi de amándoud sexele si din toate grupele de värstá.
Combaterea desechilibrelor psihice si a deficierrtelor morale nu ar fi posiblä
din partea unei persoane care, in fata massei asistatilor, ar apare cu sc6deri
mora:e.

Asistenta sau lucrdtoarea sociald trebue sà poseadd un perfect


echilibru al personalitdtii psihofizice, iar in unele institutii de invd-
tdmant specializat se obisnueste ca anii de studii propriu zii sd fie

www.dacoromanica.ro
326 DR. G. BANU

precedati de un an de pregätire, in care elevele i complecteazA de-


ficientele personalitätii (540).
Se cauta in special a se desvolta elementele eticei profesionale : cultul
adevArului, sentimentul dreptätii In sensul unei obiec ivitàti cat mai desavar-
site, atasamentul ps'hic fata de dependent, simtul modestiei, umanitarismul.
Pregätirea asistentelor sociale calificate are loe in scoli superioare,
numite in general coli superioare de serviciu social, din care cea mai
veche este cea din New-York, infiintatd in 1899.
Ca o verificare In plus a miscárii de idei din trecut, aceastá .scoalä a purtat,
la infiintare, denumirea de scoalA de filantropie". Sentimentul caritátij domina
In acea epoca- actiunile de asis enta sociald, iar elevele erau in parte recrutate
din persoane care activau benevol In domeniul binefacerii, apartinänd ,,Socie-
tàii organizarea caritatii" (541).
La inceput, obiectele de studiu au fost : istoricul asistentei In Anglia
America, ancheta inciividuala socialà ca baza a serviciului social, asistenta la
dom:ci:iu si asistenta in institutil, asistenta copiilor dependenti si a mamelor
parásite, asistenta orbilor, surdo-mutilor i bAlranilor.
Durata studiilor, in primele scoli superioare de serviciu social,
era foarte scurtg: câteva luni. In mäsura in care insäsi evolutia so-
cietätii organizate, in deceniile urmätoare (urbanizarea, industrializa-
rea, inmultirea categoriilor dependente), a pus asistenta socialä in fata
unor noi situatiuni, s'a simtit necesitatea de a se prelungi durata
studiilor pentru acest personal specializat. Astäzi, pregätirea asisten-
telor sociale calificate dureazá. 2-3 ani, invätämäntul purtänd caracter
universitar.
In tärile Americii, ca i in tdrile europene, functioneazA un im-
portant ratmär de scoli superioare pentru asistentele sociale, iar pro-
gramele de studii sunt uneori foarte cuprinzätoare. La scoala supe-
rioafä de serviciu social din New-York invätämäntul cuprindea, In anul
colar 1938-1939, 56 materii de studii, grupate in 6 mari capitole :
organizarea societätii, ancheta socialä individualà sau social case
work" (cu subdiviziunile corespunzätoare : asistenta copilului, asistenta
dependentilor din cauze psihiatrice, asistenta infirmilor, etc.), organiza-
rea si indrumarea serviciului social in institutii si organizatiile tine-
retului si cele muncitoresti, orientarea profesionald i plasarea, an-
chetele monografice, legislatia socialä (542).
In anul 1938 functionau, in Statele-Unite, 31 scoli superioare de
serviciu social. Instructiunea teoreticA este complectatà cu lucräri de
seminar, anchete pe teren, discutarea larga a problemelor de depen-
dentä. Se ca.utä a se desvolta la eleve simtul critic si dorinta de a
se autoinstrui; autodidacticismul este incurajat, el neputând fi decAt

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 327

folositor acestui personal chemat a activa in atat de variate impreju-


rari. S'a instituit si un comitet central pentru perfectionarea inva-
tamantului asistentelor sociale", urmarind permanenta ameliorare a
metodelor i programelor, in vederea adaptarii lor la realitatile so-
ciale (543).
In tarile Americii de Sud s'au desvoltat de asemenea scoli supe-
noare de serviciu social: in 1925 s'a infiintat prima scoald de acest
gen in Santiago de Chili, in 1929 o a doua scoalä in aceeas localitate,
In 1930 scoala din Buenos Ayres, iar in 1937 s'au infiintat scolile din
Montevideo, Bogota si Lima (541).
In Europa, necesitatea invatamantului superior pentru personalul
calificat de asistenta sociala a f ost resimtita mai demult, pornindu-se
la realizari. In 1908 a fost intemeiata scoala de serviciu social din
Zürich; in 1911 scoala normala sociald din Paris; In 1917 scoala su-.
praintendentelor de uzina, care indeplinesc in bund parte, si atributii
de asistenta sociala; In 1918 scolile sociale din Lucerna si Geneva ;
in acelas an s'a infiintat scoala de serviciu social din Bruxelles; in
1928 s'a creat scoala sociala din Varsovia; in 1929 a inceput a func-
tiona la Bucuresti, scoala superioara de asistenta sociala Principesa
Ileana".
Vunctionarea scolilor de pregatire mentionate a Ingaduit ca In
unele tari personalul competent de asistenta sociala sa fie relativ nu-
meros, asa incat asigura in bung parte necesitatile asistentei sociale
rationale. In 1938, in Statele-Unite, revenia o auxiliara calificatä pen-
tru 5681 locuitori, iar daca se lua In considerare si numarul persaa-
nelor cu o pregatire tehnica mai sumará, activând insä tot in dome-
niul asistentei, proportia personalului era de 1 la 3571 locuitori, deci
riestul de satisfacätoare (541).
In tarile Europei, numarul elementelor calificate pentru actiunea
de asistentä sociala este in general mai redus, decal in tärile ameri-
cane. 0 iniensa actiune de pregatire a personalului a fost intreprinsa,
In ultimul deceniu, in Germania. Rana in 1934 auxiliarele de asis-
tenta sociala purtau diferite denumiri: asistenta de binefacere, asis-
tentä', lucratoare sociala. Prin decretul din 17 Decembrie 1934, al Mi-
nisterului stiintei, artelor i educatiei populare, se Inlocuiesc aceste
denumiri prin termenul asistenta populatiei, obligata a lucra full-time,
asistand toate starile de dependenta rezultate din deficiente economice,
sanitare si educative ; serviciul ei se incadreazä fie in arganismele de
asistenta centrale, fie in cele periferice. Asistenta tineretului, a tuber-
culosilor, a infirmilar, a alcoolicliar, a asocialilor, Ii revin in deosebi.

www.dacoromanica.ro
328 DR. G. BANU

Prin decretul din 24 Noembrie 1937, asistentele populatiei activeaza


si pe langä politia de moravuri (544).
Pentru pregatirea acestui personal functioneaza un mare numar
de scoli, purtand diverse denumiri : scoli pentru asistenta populatiei,
seminarii pedagogico-sociale, scoli sociale feminine, scoli de asistenta.
Programul de invatamant al tuturor acestor institutii are insa carac-
tere comune, durata studiilor teoretice este de doi ani, iar candidatelor
li se cere ca o conditiune esentiald o activitate sociala pe teren,
de doi ani. Ele trebue sá poseadd diploma de absolvire a unui liceu
sau a unei scoli similare i sà aiba vârsta de minimum 20 ani impliniti.
Pe langä capitolele de asistenta sociald, ca diferitele lor subdiviziuni,
programul de invatamânt cuprinde stiinta rasei i istoria culturii ger-
mane. S'a cautat in aceasta tara, pe lânga pregatirea de specialitate,
ca viitoarele asistente sociale sä-si Insuseasca i. ideologia care sta
la baza evolutiei statului si a colectivitatii nationale.
Din numeroasele scoli care pregatesc personalul de serviciu social, pe
baza priry.s.ipiilor mentionate, sunt de relevai :
qcoli apartindnd statului: scoala din Bremen; Institutul pedagogico-social
din Hamburg ;
fcoli apaefinând municipalit'citi/or : scoala sociala pentru femei din Mann-
heim; Academia germana pentru femei clin Diisseldorf; scoa:a sociala pentrii
femei din Miinchen; seminarul pedagogico-social pentru femei din Leipzig;
scoala de asistenta din Jena; scoala socialä pentru femei din Niirnberg; scoala
de asistenta' din Frankfurt ;
scat apartindnd a.sistentei partididui: scoala sociala feminina clin Thale
am Harz, in tinutul Magdeburg; seminarul Blumberg de lang5 Berlin; semina-
rul pedagogico-social din Königsberg; scoala de asistente sociale din Stettin;
scoala de asistenta' din Dresda-B:asewitz; scoala de asistenta din Gelsenkirchen;
scoala feminina pentru ocupatii sociale din Mannheim, etc.;
feat apartinand organizatidor catolice: scoala de pregatire sociala peritru
femei, a asociatiei Caritas", din Freiburg; scoala sociala pentru femei a fi:ialei
femeilor catolice din Berlin-Charlottenburg; scoala de specializare pentru acti-
vitate sociala, din Beuthen; scoala de pregatire sociala pentru femei din Hei-
delberg, etc.
scoli apart/nand organizatiilar evanghelice : §coala de pregatire so:gala
pentru femei a Misiunii interne" din Berlin ; seminarul crestin-social pentru
femei din Hanovra; scoala de asistenta ciin Wuppertal-Elberfeld; scoala de pre-
ga,ire sociala pentru femei din Dresda; scoala de pregatire socialä a Misiund
interne" din Danzig; scoala de pregatire sociala pentru femei, a Bisericii lute-
rane din Narnberg, etc.
Deosebit de aceste coli, unele fiintând de vreme mai Indelungatd,
dar toate cautand sa-si adapteze programele de studii conceptillor ac-
tuale, s'a Intemeiat prin decizia din 25 Iunie 1937 a Ministerului

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 329

stiintelor, artelor i eulturii poporului un institut stiintific de asis-


tenta sociala pe langa Universitatea din Berlin (545).
Acestei institutii,- recent creata, îi revine In special menirea de
stabili baza stiintifica pentru activitatea de asistenta socialä pe intreg
cuprinsul Germaniei, a studia defieientele de organizare actuarà in
acest domeniu si a le remedia, a pregati atat personalul salariat care
activeazd In asistenta sociald cat i celelalte elemente (clerul, corpul
didactic, magistratii, etc.) care nu trebue sä fie sträine de problemele
ce privesc pe dependenti.
In general, se cauta ca, in scolile moderne de pregatire a perso-
nalului de asistenta, sa se predea un complex de notiuni sociologice,
economice, psihologice, statistice si medico-sociale.
La scoaia supeioarif de asistente socia/e din Bucuresti, programa analiticá
prevede cursuri relative la evolutia istoricA a asistentei sociale, cursuri de psi-
hologie, not'uni de sociologie generalá i sociologie a familiei; in acest .ultim
cadru sunt studiate elementele care mentin solidarLatea biologicd, morará si
materiala' a femiliei.
O parte importantá a pregAtirii personalului este aceea referitoare la di-
feritele categorii de ciependenti i et:ologia lor; infirmii motori, infirmii orga-
nelor simturilor, defectivii consezutivi bolilor sociale, infirmii mintali,
delicventii si criminalii, pausperii temporari ç.i permanenti, etc., trebue sa' for-
meze obiectul .unor capitole distincte.
Un capitol obrgatoriu al cursurilor de pregátire trebue sá fie, la once
scoalá, tehnica (metoddlogia) actiunii practice de asistenta' socialä: normele de
investigatie, interpretarea ciatelor, planul de terapeuticä sociald individualiza
intocmirea lui.
Se mai predau notiuni In legátura Cu urmátoarele capitole: statistica fe-
nomenelor sociale, normele de asistentá a colect'vitátilor, principiile
sociale, stiinta cr:minologiei in conexiunile ei cu asistenta, propaganda de asis-
tenta' socialá, serviciul social spitalicesc, asistenta delicventilor minori, notiuni
de etica. pr3fesionald.

S'a ctaruit in ultimul timp asupra necesitatii de a se orienta in-


vätamântul personalului de asistenta sociala, in sensul perfectionarii
travaliului practic pe baza unei serioase pregatiri stiintifice. Lucra-
rile de seminar si stagiul practic pe langä institutiile de asistenta so-
ciala trebue sa ocupe un loc tot mai important In eadrul Invataman-
tului, iar pe de alta parte, in timpul cat functioneaza ca asistenta so-
ciará, aceastä auxiliará trebue folosita exclusiv in travaliul de spe-
clalitate, fara a fi ocupata la exces cu lucrarile de birou. S'a mai ce-
rut ameliorarea conditiunilor materiale de existenta, pentru ca acest
personal sä corespunda indatoririlor sale (546).

www.dacoromanica.ro
330 DR. G. BANU

VII. ORGANIZAREA ASISTENTEI SOCIALE


Organizarea actiunilor i institutiilor de asistenta stcialä prezinta
caractere diferite dela tara- la tara, dlipa traditie, moravuri, grad de
evolutie cultura15 posibilitOti economice. Pretutindeni insd, in ul-
timul deceniu mai ales, se manifestd câteva tendinte comune ale
expresie a imperativului vremii si a principiilor care s'au
verificat ea avand valabilitate generará.

A. Tendinte moderne in asistenta social


t. Unificarea
Unul din obiectivele asistentei sociale este unificarea initiativelor,
sub conclucerea oficialitàii. NetAggcluit, In acest domeniu, unde la
baza primelor infdptuiri, ce urca adesea in epoci indepOrtate, au fost
initiative si simtiminte foarte variate, confesionale i laice, unificarea
desOvOrsitä este mai grea decOt la alte capitole ale medicinei sociale.
Totusi, tendinta la conducere unitâra este manifesta astazi, iar con-
gresele internationale din ultimii ani au reinoit acest deziderat (547).
Intr'o tarà cu veche traditie pe tAramul asistentei sociale, cum este Franta,
se pot constata desavantajele Lipsei ae unitate in actiune. Nu se realizase pana
timp o coordonare perfetà intre asistenta publicä i cea particu-
lar5.. Apoi, chiar asistenta publicA era greu de condus unitar, in cele 38.000 co-
mune functionand variate organisme, care uneori se abäteau dela directivele
generale. In fine, in legAtur6 cu însái caracterele regimului liberalist, irap-
tuirile de asisten% erau de multe ori expresia unor interese particulare care
trebuiau menajate.
In ultimul timp, Insk si In Franta se tinde la realizarea unitdtii
de actiune prin coordonare si centralizare mai efectivä, precum i prin
normele de asistenta a familiei, consideratä ca unitate de baza.
Cu mai multa stäruintà s'au manifestat incercOri de unificare a
actiunilor de asistentä socialà, In Anglia. O veche norma s'a incetä-
tenit In aceastO tara : initiativele noi in domeniul asistentei so-
ciale pornesc in general dela societätile particulare; ele experimen-
teaza oarecum infä,ptuirile, pentru ca, de abia dupä ce avantajele
practice au devenit evidente, ideea insuseasc5 organismul de
stat i prin realizOri adecuate s'o generalizeze pe toatd tara. Im-
plicit, unitatea de actiune este asiguratO (547).
De altfel, chier in interiorul dnitiativei private, s'a elutat mai demult
sil se introducg o anumità discioling, asa c5. dela Inceput s'au evitat neajun-
surile din Orile cu initiative divergente. S'au constituit organisme centraliza-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALR 331

toare /oca:e (regionale): Charity Organisation Societies, Guilds of Help, etc. In


regiunile rurale s'au constituit Community Councils". In fine, pe tara intreagd,
societAtile tie asistentà de initiativa particularä s'au reunit in uniuni, dupii. ra-
muli de asistengi.

Centralzzarea tuturor institutiilor de asistentcl, oficiale i particu-


lure, sub conducerea de Stat, iar in al doilea rand unificarea tot
pe tarii a initiativelor particulare, sunt principii de organizare pe
care le putem fixa pe plan general.
Si in Statele-Unite se tinde, atat din partea asistentei oficiale, cat
din partea initiativei private (foarte desvoltatä), la o conducere
unitara i coordonata. Local, functioneaza cate un consiliu central al
institutiilor, care elaboreaza programul de asistenta' sociala sub toate
formele, pe intreaga regiune. Este realizata i o coordonare a fondu-
rilor, prin functionarea fondului comun, numit Community Chest",
din care apoi se repartizeaza sumele dupa necesitäti rationale. Centra-
lizarea pe tara este, la rândul ei, facilitata prin existenta unor mari
asociatiuni: Asociatia consiliilor institutiilor §i a fondurilor comune,
Asociatia americana a lucratorilor sociali, Asociatia serviciului social
familial, apoi conferintele nationale ale serviciului social i consiliului
national al serviciului social (547).
In Italia s'a putut realiza o efectivä unificare a asistentei sociale:
asistenta oficiala §i institutiile private au fost reunite Inteun organism
unitar, Enteopere as$istenziali, care concentreazà i toate fondurile
resurseie. Directiunea generala i§i are sediul la Roma, iar filiale
functioneaza in fiecare provincie, in comune i chiar pe cartiere (547).
Asistenta socialä este consideratà ca una din formele de realizare a soli-
darittitii nationale.
Asistenta este o funatie social g care nu poate fi 15satà in seama initia-
tivei individuale. Numai statul are /a tilt/ern/Ind mijloacele pentru a cunoaste
real starea de dependen til si gradele ei, numai el poate stabili insLitutiile co-
respunzAtoare, lar a lucra altfel mnsemneaz sá intrAm In ampul arbitraru-
lui (548).
In Germania, unde In trecut se Infaptuisera netägaduite progrese
In domeniul asistentei, se constatase totui cá marele numar de ini-
tiative a dus adesea la rivalitati Intre organizatiile confesionale, laice
§i politice, In dauna Infaptuitrilor. In ultimul deceniu s'au adoptat
masurile de eugenie negativa (sterilizare). Aceastä reducere a cam-
pului asistente! a Ingaduit o simplificare a organizatiei qi o mai mare
eficienta practica a ei; cheltuelile cu delicventii §i criminalii, anor-
malii mintali, purtätorii de anomalii fizice grave, au fost reduse la
minim. Simplificarea i unificarea mecanismului asistentei a ingaduit

www.dacoromanica.ro
332 DR. G. BANG

concentrarea eforturilor asupra unui obiectiv care fusese enuntat Inca


mai demult inlocuirea asistentei paliative cu cea constructiva, fort-
ficarea psihofizicà a dependentului pentru ca la un moment dat sä
se sustind prin propriile forte (549).
2. Rationalizarea
0 a doua tendintä a asistentei sociale contimporane este ca, din
moment ce s'au stabilit precis categoriile indreptatite la asistenta, sä
se investeasca in folosul lor fonduri suficiente, iar repartizarea
acestora sa se facd rational, evitandu-se abuzurile din partea asis-
tatilor.
Anumite conjuncturi impun Investirea de fonduri importante. In Anglia,
In 1935-36, cheltuelile totale ale asistentei sociale InsumaserA 450 milioane lire
pe an. In Danemarca, o treime din buget a fost consacTat6 asistentei sociale
sub diferitele ei forme (547).

Consider'and aceste proportii importante de cheltueli, prelevate


In ultima analizä asupra venitului national, triajul sever al asistatilor
so impune, precum §i luarea masurilor pentru ca un acela§ asistat
nu recurga pentru o aceea§ prestatie, simultan la mai multe organi-
zatii. In cazul individual, se va face intotdeauna o discriminare in-
tre aspectele in§elatoare de dependenta, voit exagerate de Care cel in-
teresat, §i dependenta realä.
Mijlocul cel mai util, pentru a impiedeca abuzuri din partea asis-
tatilor, este intocmirea unei evidente centrale a tuturor celor ce pri-
mesc ajutoare sub once forma §i din once parte, inteo localitate sau
o regiune. La Bruxelles a fost intemeiat, in 1927, oficiul de identifi-
care, cu un intreit scop: tinerea evidentei tuturor asistatilor din ora§
inmanarea de carnete individuale, a§a incat este exclus ca un acela§
asistat sa lecurgà la mai multe institutii de ajutorare; furnizarea in-
formatiilor in legdtura cu asistenta §i centralizarea intregei documen-
täri aferente; controlul permanent al veracitatii motivelor de depen-
denta invocate de cei interesati. Comitete speciale functioneaza in a-
cest scop (550).
In Bucure§ti, din initiativa Consiliului de patronaj al operelor so-
dale, dupa ce in Iulie 1941 s'a intemeiat fiqierul ranitilor, in 1942
s'a introdus un fifier central al asistatilor; el reune§te §i tine la
zi comunicarile facute de toate centrele de asistenta, a§a !neat a-
tunci cand asistatul se prezintä la unul din aceste centre, se cer in
prealabil informatiuni dela fi§ierul central, constatandu-se imediat
daca solicitantul figureaza §i la o alta institutie. Pang in August 1942
se alcatuisera peste 8000 fi§e de asistati, la fi§ierul central (551).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 333

3. Educatia
Asistenta sociala modernd trebue sà recurgä, ca i celelalte forme
ale activitatii medico-sociale, la educatia populatiei, printr'o totalitate
de mijloace: foi volante, brosuri, conferinte, inserari in presa coti-
diana, articole in periodice, conferinte i cicluri de conferinte, foi
iiustrate, filme, radio. Trebuesc puse la contributie cunostinte medi-
cale, psihologice, sociologice, istorice, spre a realiza, in toate paturile
sociale, acea mentalitate colectiva care sa favorizeze desvoltarea unei
asistente rationale. Vor fi educati atat cei care presteaza ajutoarele
sub o forma' sau alta, cat i cei care le primesc. Daca sentimentul ge-
nerozitatii fata de dependenti exista, instinctiv, in once societate, el
trebue insá educat, dirijat spre desfasurarea actiunilor utile si con-
structive, iar principiile care conduc astazi asistenta (spre deosebire
de formele primare de altadatd) trebuesc permanent actualizate.
Asistenta trebue adaptatä resurselor, necesitatilor i traditiilor
din fiecare tara. Educatia populatiei trebue fäcutà astfel, incat ea sá
se convingä de adevarul ea numai o anumitä parte a venitului na-
tional, pana la o anumita limitä, poate fi consacratä ajutordrii propriu
zise (care este o investitiune neproductiva) si deci asistenta paliativä
trebue inlocuitä de cate ori este posibil prin asistenta construc-
tiva. Se va mai al-ata ca anumite masuri, firesti pentru statele evo-
luate, nu-si gasesc locul in statele situate pe o alta treapta a culturii
Educatia va mai fi adaptata traditiilor locale, fiind de
exemplu eu -WW1 nelogic a se introduce un regim de autoritate acolo
unde asistenta s'a desvoltat de-a-lungul secolelor pe baza principiilor
liberale.
4. Colaboräri adaptäri
Asistenta sociala are a colabora cu toate celelalte ramuri ale
medicinei i politicii sociale. Ea intervine ca o componenta in sinteza
de actiuni moderne care converg spre un singur scop: asigurarea evo-
lutiei normale a individului si a colectivitatii.
Astfel firnd, separatiunea de altädata intre asistenta, actiune pre-
ventiva si politica sociala, nu mai poate subsista. Din moment ce
asistenta a devenit preventivä, igiena a devenit sociald, iar legis-
latia muncitoreasca a capätat un caracter constructiv, aceste dife-
rite domenii s'au reunit (552).
Pen ru a plasa cu cdt mai mult folos, actiunea de asistent6 socia16, in
sinteza de orgadzatii care urrnäresc xedresarea individului, s'a preconizat
generalizarea institutiei centTale unice : Ministerul igienei, asistenpi, preve-

www.dacoromanica.ro
334 DR. G. BANU

&Mot i muncii. Un astfel de minister ar urma sa aibg 5 directiuni : protectia


maternitgtii si a tineretului, asistenta, prevederile, igiena i munca. Organul
consultativ ar fi consiliul superior al afacerilor sociale (552).
Colaborarea preconizatä este utila i pentru a se putea organiza
asistenta pe grupe mai importante de populatie. Asistenta pe nuclee
prea mici, nu poate corespunde obiectivelor moderne. Dupà unii
autori, trebue formata o grupä de cel putin 25.000 suflete, in inte-
riorul careia asistenta, actiunea preventivä. 0 politica sociald sa cola-
boreze, fiecare din aceste ramuri putând astfel da un randement ma-
xim (552).
Legaturile intre asistenta sociala 0 politica sociala au fust puse
§i mai bine in evidentä cu prilejul Conferintei internationale a servi-
ciului social, tinutä la Londra in 1936. Din moment ce politica sociala
este ansamblul m'äsurilor privitoare la conditiile de munca 0 de viata
ale tuturor indivizilor, caderea lor in dependenta este functie de poli-
tica sociald in primul rand.
Perioacia de somaj a ingaduit constatari care pun In evidenta aceste
legaturi. 0 bung parte din someri erau avizati la asistenta, deoarece nu se
puteau prevala de asigurarea de somaj. Aceasta forma de politica sociala nu
putea include pe toti somerii. In 1931 Germania a cheltuit cu asistenta some-
rilor peste 3 miliarde mgrci. Anglia, )In 1932, a cheiltuit 116 milioane lire.
Statele-Unite, in 1933, 1 mil:ard dolari, iar in 1934, 1.200.000.000. In Danemarca,
La 1933-1934, s'au cheltuit cu asisLenta somerilor peste 52 milioane coroane,
iar in Elvetia, in 1933, 81 milioane franci. In Franta, pe exercitiul 1934, numai
partea de contributie a Statului la asistenta somajului a atins 800 milioane
franc' (553).

In notiunea de politicä sociala intra de fapt totalitatea mäsuri-


lor care preintampind crizele economice. Atimci cand aceste masuri
dau gre, criza instalandu-se, se produc desechilibre ale bugetelor fa-
miliale, cu repercutäri importante pentru asistenta. O ancheta intre-
prinsa de Institutul de economie socialä din Var§ovia a arätat ca., in
epoci normale, cheltuelile cu alimentatia, incalzitul §i luminatul re-
prezintä 60% din bugetul familial, a§a Mat rämaneau disponibilitäti
relativ suficiente pentru asigurarea factorului locuintd ; in perioada
de criza economica, procentul amintitelor cheltueli s'a ridicat la 85%,
asa 'Meat din bugetul familial nu se mai putea face fatä cheltuelilor
cu locuinta, imbräcamintea, etc. Asistenta sociala era pusa in fata
unor noi sarcini (553).
Importante sunt relatiile intre asistenta sociala i Asigureirile so-
elate. Se pcate stabili urmatoarea axioma: once extindere a asigu-
rarilor are drept consecinta o restrangere a domeniului asistentei.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 335

Spre a face ca politica sociala sä reduca la minim partea de popu-


latie asistata, in àrile anglo-saxone s'au adoptat planifican: social
planing", aplicarea principiului orclinei con§tiente la totalitatea vieth
sociale ; o astfel de planificare dd expresie interdependentei con-
stante i inevitabile a tuturor sectoarelor vietii sociale §i cautä sä
realizeze buna starea sociald sub toate infati§drile ei, renuntandu-se
la sfortarile sporadice care remediaza doar dezechilibre particu-
lare (554).
O astfel de planificare sociala 1§i impune sä asigure un minim de
/Duna stare acelor paturi sociale din care se recruteaza de obicei de-
pendentii. Totodata cautd sá clirijeze curentul migratiunilor inte-
rioare, ap fel incat sa se asigure un optim al conditiilor de existentä
pentru masse.
Se poate spune ea mäsurile de politica socialä sunt capabile,
and se allied la masse importante de indivizi, sa reduca sfera asis-
tentei sociale.

In interiorul fiecarei tari, asistenta sociala trebue sa sufere o anu-


mitä adaptare la mediu. Se poate vorbi panä la un punct despre o
asistenta diferentiata pentru mediul urban, §i de o asistenta pentru
mediul rural.
Asistenta /a orafe a avut, aproape pretutindeni, ca prima' ramura,
asistenta pauperilor (pauperismul este incontestabil mai desvoltat in
mediul urban decat in cel rural, unde Oman' tul pe care 11 lucreaa.,
asigura in general individului un minim de subsistentä, afard de ca-
zurile in care cum s'a intamplat in ultimul timp in sud-
estului european se instaleaza fenomenul suprapopularii in ra-
port cu pdmantul arabil). Asistenta a fost §i a ramas incredintata
birourilor de binefacere (Franta) sau oficiilor de asistenta (Germania),
care in urma au preluat, pe länga asistenta pauperilor, §i celelalte
ramuri, in m'äsura in care aparea necesitatea lor. Chiar acolo unde
dirijarea actiunilor de asistenta, pe o intreagä regiune, revine unor
organisme de sänätate publica. (exemplul Germaniei unde oficie
sanitare au §i atributiunea de a dirija asistenta), birourile de bine-
facere 1§i pästreaza rolul lor, in ajutorarea ,propriu zisä (555).
Pentru mediul urban s'au dovedit ca fiind mai importante urmä-
tcarele ramuri : asistenta pauperilor, asistenta dependentilor de pe
urma razboiului §i a urma§ilor Ion, asistenta diferitelor categorii de
minori dependenti, asistenta maternä, asistenta locuintei, asistenta
asocialilor, in fine asistenta unui numar important de indivizi cdrora
prestatiile de care beneficiazä (rente, pensil, etc.) nu le sunt suficiente

www.dacoromanica.ro
336 DR. G. BANU

pentru asigurarea unui minim de existenta; asistenta socialä intervine


aei Cu prestatia complimentara.
In general, autoritatea municipalá da delegatie unuia din consilieri, spre
a conduce asistenta soc'ala. ÏIn orasele mari, asistenta este descentralizará pe
sectoare, In fiecare sector functionand cie asemenea un delegat Insarcinat exclu-
siv Cu conducerea aces,ei activitäti.
Asistenta in medita rural prezintä importanta nu numai in tarile
cu un numeros proletariat agrlcol, dar # in tärile industrializate.
In Germania, i astazi mai mult de 50% din ,populatie apartine me-
diului rural (556).
Dupa conceptia autorilor germani contimporani, conceptie deve-
nita valabila insa # pentru multe alte tari, asistenta la tara' are a
depa# cairul clasic, spre a deveni actiune de redresare a populatiei,
avand in vedere ea sursa de subsistenta biologica a natiunii rezida
In massa rurala. Astf el fiind, s'au fixat urmätoarele obiective pentru
asistenta ruralä : mentinerea §i favorizarea conditiilor de existenta a
familiei t.0 ereditate normará*; favorizarea familiei numeroase ; asis-
tenta locuintei ; asistenta familiei paupere ; intensificarea curentului
migratoriu spre sate ; intensificarea colonizarilor rurale §i suburbane.
S'a reunit deci, in cadrul asistentei, un complex de actiuni de aju-
torare, de politicä demograficä. §i de eugenie (556).
Acest Inteles larg a fost preconizat Inca dela finele secolului trecut de
catre Heinrich Sohnrey, Intemeietorul Asociatiei germane pentru asistenta
rurala". El a dat urmatoarea definitie : prin asistenta sociald la tara, intelegem
colaborarea tuturor claselor sociale, sub conducerea oficialitatii, In scopul In-
laturárii si al preintampináril tutumr deficientelor,.precum i pentru fortifi-
carea populatiei satelor din punctele de vedere social, fizic si spiritual.
La tara, unitatea de organizare este de preferinta oficiul de cir-
cumscriptie, organ care dirijeaza asistenta oficiará §i particulara pe
un numar de localitati. Se recomanda ca asistenta la sate sä fie cat
mai constructiva, in sensul de a se reduce la minim ajutorarea pro-
priu zisa §i a se cere in imensa majoritate a cazurilor prestare de
munca in schimbul ajutorului acordat ; aceasta din cauza ca la tara
exista cele mai numeroase i mai variate posibilitati de a plasa in
munca pe oricine, inclusiv necalificatii §i diminuatii fizici ori mintali.
Mai mult decat la orne, asistenta are a se concentra asupra fa-
miliei, nu numai din motive demografice §i eugenice, dar §i din con-
siderente practice ; asi,itentele de familie, polivalente, reprezintä per-
sonalul c.'el mai indicat spre a realiza totalitatea actiunilor de asis-
tenta, Vara a mai fi nevoe sa se recurga la auxiliare specializate pe

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 337

ralmuri si care ar incarca clisproportionat bugetul asistentei ru-


rale (556).
Pentru tärile mai putin evoluate si cu caracter dominant agricol,
problema cea mai importantä de asistenta in mediul rural este ridi-
carea standardului de viatä a populatiei. Nu se urmareste atat com-
baterea pauperismului indivizilor (In mediul rural al tarilor agricole
pauperismul nu atinge in general gradele extreme care se observa
la proletariatul urban), cat combaterea pauperismului ca fenomen de
massa ; individul pauper este ajutorat de familia sa, in cadrul vietii
Cu caracter patriarhial, care aminteste obligatiile etice de intre-ajuto-
rare din primele timpuri ale asistentei ; Irisa' este necesarä o actiune
colectiva, pentru ridicarea nivelului economic si social al satului,
s,pre a preintämpina stari de dependenta generalizatä, care in mediul
rural se pot instala brusc sub forma marilor calamitati (foame-
tea) (557).
Ca probleme speciale, a &Arar rezolvare se impune mai des in
unele medii rurale, sunt de mentionat : asistenta infirmilor motori
si ai organelor simturilor ; asistenta elementelor asociale (vagabonzii
sunt relativ numero§i in mediul rural) ; asistenta batranilor (adesea
läsati in parasire de catre mediul familial, nu din desconsiderarea
imperativelor etice, ci din cauza ca toti membrii familiei sunt ocupati
cu munca, o bunä parte din timpul anului) (557).

Din obiectivele moderne ale asistentei sociale, trebue mentio-


nata si colaborarea pe plan international. Mai putin efectiva in ulti-
mul timp, in legatura i cu imprejurari de forta majora (slabirea
intreruperea legaturilor intre state) si poate cu normele de organizare
centralizata i autonomd in unele state, colaborarea internationala rd-
mane irisa permanent necesara.
Premerg5torii colaborärii internationale au fost exponentii organiza-
tillor vechi Cu caracter religios. Astfel, conducatorii Bisericii catolice aveau
reuniuni anuale, interstatale, in care îi comunicau rezultatele experientelor
In variate domenii ale asistentei (558).

Irt decursul secolului al XIX-lea s'au desvoltat trei forme prin-


cipale de colaborare pe plan international : conventii privitoare la aju-
torarea reciproca a unor anumite categorii de dependenti (ajutorarea
apartenentilor altui stat, deveniti pauperi, de catre statul-gazdä, Cu
cenditia reciprocitatii) ; colaborarea in ce priveste normele de orga-
nizare si de studiu stiintific al problemelor ; colaborarea initiata de
Crucea-Rosie.
Dr. G. Mural. Tratat de medidnA aocialk Vol. HL 22

www.dacoromanica.ro
338 DR. G. BANU

Unele Vári au dat cea mai larga interpretare obligatiunii de ajutorare


a dependentilor supusi straini. In Statele-Unte, sunt ajutorati imigrantii,
chiar daca nu au cerut inca cetatenia americana (558).
Colaborarea internationala s'a manifestat §i pe taramul asistentei
tineretului. Conventii numeroase intre Germania, Polonia, Belgia,
Franta §i Flvetia, au stabilit reciprocitatea de asistentä prin cure de
intremare pentru copii.
O organizatie internationala importanta pentru asistenta copiilor,
e fost Union internationale de secours aux enfants", cu sediul la
Geneva, avand drept obiectiv de a initia intreaga ajutorare a copiilor
care, consecutiv calamitatilor din patria lor, au devenit dependenti ;
aceasta asociatie a adus mari servicii copiilor din Spania, in timpul
räzboiului civil.
Un numär de congrese ale serviciului social au promovat §i mai
mult, in ultimii ani, colaborarea internationala. In 1928 a avut loe
la Paris primul congres al travaliului social, in 1932 congresul din
Frankfurt am Main, in 1936 congresul din Londra, iar in 1940 urma
sa se tina congresul international de asistenta sociala, la Tokio.
S'au tinut i congrese internationale dedicate unar probleme spe-
ciale : congresul din Var§ovia, din 1937, pentru asistenta toxicoma-
nilor ; congresul din acela§ an, la Paris, pentru asistenta delicventilor
§i criminalilor, hotarindu-se cu acest prilej §i constituirea unei aso-
ciatii internationale pentru aceasta ramura de asistenta.
Un aport important de colaborare internationala pe tarâmul asis-
tentei, a fost adus §i de urmatoarele douä organisme : Association
internationale pour la protection de l'entance", cu sediul la Bruxelles,
§i Asociatia internationala a spitalelor".

B. Caracteristici ale organiz5rii in cateva färi


t. Franta
Organizarea asistentei sociale in aceasta tara este de data rela-
tiv veche, lar unele din mäsurile luate au capatat in urmä valabili-
tate pe plan international, in sensul cà principiile au fost insu§ite de
majoritatea celorlalte tari.
In ce prive§te organizarea generalei a asistentei, s'au diferentiat
trei modalitati principale : organizarea internarii in institutii, orga-
nizarea asistentei la domiciliu organizarea asistentei prin munca.
§.1

Daca se considera asistenta dupa organismul care o ,presteaza, s'au


difereatiat In Franta urmatoarele forme : asistenta datoratä de mem-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 339

brii familiei, binefacerea particulara si asistenta public6 ; aceasta din


-urmä este la rândul ei, fie facultativa, fie obligatorie (559).
Asistenta dependentului, de ca-tre rnembrii familiei sale, este statuatà
In insäsi articolele codului civil. In plus, legea din 7 Februarie 1924, modificata
de legea din 3 Aprilie 1928, pedepseste abandonarea familiei. Pe de alta' parte,
legea din 13 Iulie 1907 dä putinta ca unul din soti sa popreasca salariul celui-
1E1% in cazul cand acesta refu.zä sä contribue la suportarea comuna' a chel-
-tuelilor menajului.
Asistenta sau binefacerea particulard poate fi efectuatä fie de persoane
fizice, fie de societtiti/e de binefacere. Principiile legislative care guverneazá
aceste ultime organisme in Franta au fost in blind parte adoptate n urmd si
de alte tari. Legea din 1 Iulie 1901 stabileste trei categorii de societati de
binefacere: 1. societätile numite nedeclarate, care n'au dreptul de a poseda
avere proprle; 2. societätile numite dec/arate, care pot avea un patrirnoniu,
compus insd numai din irnobilele necesare furictionärii lor ; 3. societätile re-
cunoscute fiind de utilitate pub/icti, care 1i pot- constitui once avere.
Supravegherea efectivd a statu/ui asupra tuturor organisme/or
de asistenta particulara este un principiu introdus recent in legislatia
franceza (legea din 14 Ianuarie 1933). Supravegherea i controlui
sunt exercitate de care inspectoratul departamental al asistentei pu-
blice, ajutat de un consiliu departamental compus din 15 membri.
Douä masuri interesante mai trebuesc mentionate, in legAturd
cu legiferarea asistentei particulare : a) casele de economie pot uti-
Eza o parte din sume in scop de binefacere ; b) femeile mdritate sub
regimul dotal pot, In mod exceptional, s'a dispun'a singure de bunurile
când le afecteaza unor scopuri de asistenta (559).
Trecand la asistenta publica, s'au difereatiat cele douä forme'
amintite : facultativa i obligatorie.
Se vorbeste despre o asistenta publica facultativg, in sensul ca'
oficialitatea nu este obligata a institui aceastä forma, in toate
; numai acolo unde sunt posibilitati locale suficiente urmeaza
a se crea noi institutii. Spre deosebire de aceastä formA, asistenta
obligatorie, a carei expresie de organizare este biroul de asistenta,
este de creatiune obligatorie In toate comunele.
Asistenta publica facultativa cuprinde crearea ospiciilor pentru bäträni
pentru infrmii incurabili, apoi ajutoarele la domiciliu (datand inca' din
timpul Revolutieiy de:a legea din 29 Mar-tie 1796 ce a instituit birour:le de
binefacere), care constau mai ales din ajutorare In naturg. Tot creatiuni fazul-
tative sunt : casele materne, a eliere:e pentru mame (asiles-ouvroirs), cresele,
orfelinatele, azilele de noapte, pranzurile populare.
Trecand la asistenta publica obligatorie, Franta insusit inte-
gral formula fixata cu prilejul congresului international de asistenta

www.dacoromanica.ro
340 DR. G. BARU

din Paris, care s'a tinut in 1889 ; Asistenta publica este datoratà tu-
turor celar care se afla, temporar sau definitiv, in imposibilitatea
fizica de a face Ltd nevoilor vietii. Unitatea administrativa care rea-
lizeaza asistenta obligatorie este comuna, prin biroul de asistenta.
Biroului de asistenta i se adreseaza cererile ,privitoare la asisten-
la medicaid gratuita, asistenta batranilor, a infirmilor, a incurabililor
neuropsihici, precum i a tuturor celorlalte categorii legal indreptatite
la asistenta.
Comuna prime§te anumite subventii, dela departamente §i. dela
Stat. S'au stabilit cote (bareme) in aceasta privinta. Subventionarea
traduce In practica principiul solidaritätii nationale in materie de
asistenta, proclamat in Franta 'Inca din 1888. In baza lui, cota este
Cu atat mai ridicatd cu cat comuna este mai saraca. Solidaritatea este
alizata §i pe plan intercomunal, comunele mai bogate venind in
ajutorul celor sdrace.
Reamintim Ca se tinde i in Franta spre realizarea unei unifican
cat mai desavar§ite a asistentei. Ea este facilitata prin functionarea
Consiliului superior al asistentei publice i a Consiliului de perfec-
tionare a cc..lilor de serviciu social. Unificarea in interiorul unitätii
administrative care este departamentul, este realizata prin ConsiliuI
departam.:ntal al asistentei publice (559).
Daca, abstractie facand de caracterele organizdrii generale, se iau
in considerare unele ramuri speciale ale asistentei, o organizare ca-
racteristicd este aceea a copiilor asistati. Les enfants assistés", insti-
tutie creata prin 1E.gea din 27 Iunie 1904, este un serviciu public de-
partamentai, pus diunt sub autoritatea prefectoriala, ajutata de un
inspector al asistentei publice §i de un numar de subinspectori
prin concurs de catre Ministerul Sanatatii Publice. Bugetul Enfants
assistés" este incorporat in bugetul departamental, iar cheltuelile sunt
suportate in urmätoarele proportii: 2/5 de catre Stat, 2/5 de Wee
departament §i 1/5 de catre comune (560).
Masurile luate in Franta pentru copiii asistati, au servit ca orien-
tare la acas 1, capitol, §i in alte tan.
Se deosebesc urnAtoarele categorii de copii asistati : a. copii asupra cä-
Fora pärint.ii isi pästreazd toate dropturile, fie c'a' este vorba de copii ajutorati
(secourus) In sensul Ca' pärintii primesc ajutoare care sä preintampine aban-
donul, fie cA este vorba de capii In pastrare (en clép6t), asistati pe timpul c5t
pärntii sunt spitalizati sau Incarcerati; b. copii in pazet (en garde), asupra CA-
rara, consecutiv unei hotAtiri judecätoresti, pArintii nu i-au pästrat decit
parte atributele puterii pgrintesti; c. pupilli (ocrotitii total), care se compun din
copiii g5sIti, abandcnati, orfanii, copiii celor total decàzuti din puterea pärin-
teasc5; asupra acestora din urmà organismul de asistenta" exercità totalitatea
drepturilor pdrintesti.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 341

Formele prin care se exercita actiunea de asistenta asupra aces-


tor categoni de copii sunt variate : a. tutela (exercitata de catre pre-
fect sau de inspectorul asistentei publice); b. consiliul de familie (corn-
pus din 7 membri alesi de consiliul general departamental); c. ospi-
ciul depozitar, care este o institutie de asistenta inchisä (fiecare de-
partament isi are ospiciul sau); d. plasamentul familial.
Normele generale ale plasamentului familial sunt urmatoarele: copilul
asistat este Incredintat unei familii rurale, Cu suficiente conditii de moralita+e
si sanatate; plata se face Oupa tarife stabilite pe grupe de departamente; aceste
pläti Mettle familiilor crescatoare nu pot fi nici cedate niel sechestrate de da-
tornici. Copiii Incredintati crescatorilor sunt supusi obligativitatii scolare. La
varsta de 13 ani implinli, copilul este dat In ucenicie, afara Qe cazurile In
care prefectul hotaraste Ca va fi plasat la muncile agricole.
Importante sunt modalitatile prin care inceteazd asistenta asupra
acestor copii. Asistenta la sfArsit fie prin remiterea copilului la pa-
rintii lui, fie prin emancipare, fie prin adoptie, fie in fine prin majorat.
Rerniterea copilutvi catre parinti. Tribunalul poate sà reintegreze pe pa-
rinti in drepturre lor. Alteori, tutorul poate remite direct copilul, clack pe baza
avizului consiliului de familie, ajunge la concluzia ca aceasta remitere este in
interesul copilblui. Se poate recurge i la remiten i de proba, pentru un timp
anumit, de exemplu un an.
Intr'o parte din cazuri, parintii restitue (fie dinteodata, fie In rate lu-
nare) chel,uelile pe care organismul de asistenta le-a facut cu intretinerea

Dintre institutiile de asistenta din Franta, mai mentionäm Ofi-


ciul central al societatilor de binefacere", creat in 1890 de catre Léon
Lefaure, pe baza urmatoarelor princioii : o, mare institutie de asis.
tentä, care sa lucreze alaturi de asistenta publica, spre a implini la-
cunele asistentei oficiale si a stabili legatura intre toate institutiile
particuldre de o parte, publicul l statul de cealalta parte; o insti-
tutie cent alizata, care ea insasi nu acorda ajutoare, dar contribue
ca aceste ajutoare sa fie acordate util i oportun, controlând totodatri
daca isi realizeaza inteadevar scopul pentru care au fost in.stituite.
Oficiul central al institutiilor de binefacere alcatuise, pAria in 1926,
peste 100.000 dosare de asistati. A initiat vaste studii asupra institu-
tiilor de asistenta si a resurselor lor, a adunat o documentare consi-
cierabila (561).
2. Germania
Prin legea de unificare a organizärii sanätAtii publice, din 3 Iulie
1934, revin cficiului sanitar, unele atributiuni de asistenta. Conform

www.dacoromanica.ro
342 DR. G. BANI1

articolului. 3, punctul f, oficiul sanitar are a asigura asistenta pentru


tuberculosi, venerici, infirmi fizici, incurabili neuropsihici i toxico-
niani (inclusiv alcoolicii). Oficiul sanitar dirijeazá actiunile de asis-
tenta', intitutii1e fie Inchise, fie semi-inchise ramanand In ad-
ministrarea organismelor carora apartin (562).
In ce priveste asistenta tubarculozei, oficiful sanitar, In baza circu'áxii Pi-
muritoare din 6 Februarie 1935, alckueste panul general de actiune in regiu-
nea respectIvá i dd indrumári pentru asistenta economicá, in scopul unei cAt mai
mari eficaci+Ati a aceste:a. Acelasi rol ii revine in ce priveste asistenta infir-
milor fizizi, a incurabililor neuropsihici si a toxicomanilor. Actiunea organis-
melor de 'sis entä respective este dirijata de cgtre oficiul sanitar dupà criterii
stricte medico-sociale.

A treia circulara explicativa /a legea de unificare a sanatätii pu-


buce, din 30 Martie 1935, prevede :
Art. 63. Oficiul sanitar supraveghiazä ca mäsurile legale pentru asis-
tenta infirmi/or fizici sa fie aplicate; totodata poartá de grije ca invalidizärile
sä fie preintämpinate i infirmii fizici tineri sä fie tratati precoce.
Art. 64. Oficille sanitare trebue s'a' se preocupe in deaproape de abuzul
de alcool, tutztn, narcotice, °placee, etc. El va hotäri in fiecare caz, in legIturl
cu situatia localä, ce restriotiuni trebuesc impuse concesionärii debitelor
orele de Inchidere i deschidere a localurilor.
Oficiul sanitar va favoriza deschiderea localurilor In care se debiteazä
bäuturi nealcoolice. El va crea dispensare pentru alcoolici membrii de familia.
Art. 65. Oficiul saniiar va colabora si îi va aduce aportul st'intzific
tri toate problemele relative la asistenta bolnavilor rn,intati, psihopatilor, epi-
leptici/or si idiotilor. Va supraveghia conditüle de plasare la crescätori, a aces-
tor defectivi.
Fara a se tirbi din rolul, bine determinat, al institutiilor de asis-
tenta', din care unele foarte vechi, legis/atia actuara* din Germania a
cautat Irisa prin punerea tmei serii de atributii In seama organului
sánatätii publice care este oficiul sanitar sa Indrumeze pe cat posi-
bil asistenta pe cale constructiva' §i preventiva. Unele cifre statistice
dovedesc c, efectiv, cheltuelile cu asistatii tind sä descreasca, In ie-
gaturä cu scaderea numarului celor avizati exclusiv la ajutorare.
Statistica asistentei deschise In cuprinsul Reichului, pe anul 1937,
tirata ca, Tata de 49,1 ajutorati la mia de locuitori In anul 1936, au
Egurat numai 39 la mie In anul 1937 (563).
S'a mai aratat ca, pe cand In 1936 costul asistentei deschise pe
cap de asistat a revenit la 405 marci, In 1937 acest cost a fost de 393
marci. Apoi, raportandu-se cheltuelile cu ajutoarele periodice (lunare,
etc.) acordate asistatilor, la cifra populatiei, a rezultat ea In 1936 s'au
cheltuit 20,5 m'ami pe cap de locuitor, lar In 1937 numai 15,8 m'Ami-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 343

Dacä la a3utoare1e periodice se adaoga ajutoarele unice (acordate o


suigurá datd), cheltuiala pe cap de locuitcr a scázut dela 4,2 márct in
1936 la 13.9 márci in 1937. 0 oarecare scgclere se constald si in ce pri-
veste nurnárul internárilor de defectivi in institutii inchise : dela
29,2 internán la mia de locuitori in anul 1936, la 26,6 internani
In 1937 (563).
Un alt progres In organizarea asistentei in Germania, In ultimul
timp, a fost noua oranduire a statisticii asistentei. In anul 1936 s'a
introdus reforma statisticii in acest domeniu, asa cä, printr'o noui
grupare a capitolelor, se realizeazd o supraveghere mai efectivä i tot-
odatá a devenit posibilä echivalarea marilor capitole ale asistentei, cu.
capitolele insási ale finantelor de stat. Reale avantaje de ordin adrni-
nistrativ, dar si de ordin medico-social, rezultä de ad (564).
Paralela intre capítolele vechei statistici si ale celei noi este instructiva,
putând serví ca norma si pentru alte tari.
Ca#itotele vechei statistici Capitolele rtouiri statistici
A. rhePmelile asistentei oficiale A. Asistenta
1. Cheltuelile de asistenta Massa asistatilor costul asis-
asistenta econornia tentei deschise
asistenta sanitara Massa asistatilor i costul asis-
e) asistenta tineretului tentei Inchise
2. Recuperäri de fonduri
3. Cheltueli facute cu asistenta Subventiile acordate la diferite
Germanilor din strainätate institutii
4. Adaosuri pentru Intretinerea Cheltueli eu personalul
ins itutiilor de asistenta des- Pila-ti facute Germanilor asis-
&lisa i semi-Thchisa tabili din strainatate
e) institutii de asistenta sani- Aciaosuri sí contributii
tara Recuperäri
b) institutii de asistenta eco-
nomica Asistenta familiala a milita-
e) institutii de asistenta a ti- ion
neretului B. Asistenta specialä a tineretului
5. Contributií suplimentare C. Asistenta sanitara
6. Cheltueli diverse B. Cileituelile administrative ale asis-
B Cheltueli administrative tentei
Asistenta oficiará' a cáutat In ultimii ani sA foloseascá pe scará
intinsá "colaborári benevole, realizánd astfel i educatia populatiei. S'a
creat o categorie speciald de personal benevol: presedintii de circum-
scriptii (de asistentà), avánd in subordine auxilian i si auxiliare. Acest
personal indeplineste serviciu cu titlu onorific, introdus din 1935, con-
secutiv hotáririi Uniunii comunelor germane (565).

www.dacoromanica.ro
344 DR. G. BANU

Este necesar ca primarul s'a stimuleze in m'asura cea mal larga cola-
borarea cetätcnilor in domenul asistentei, prin aceas a preintampinandu-se si
un exces de biurocratism administrativ. Asistenta este o ramura de activitate
, zare nu pretinde o stricta specializare stiintifica din partea colaboratorilor
, beoevoli, ci numai suficientä cultura' generala, simt social si vointa.
Personalul benevol este cel care adesea se poate apropia sufleteste,
c'át mai efectiv, de massa asistatilor, sa le cunoascä nevoile reale, sä-i
influenteze psihic, controleze i sá avizeze la once modificare a
prestatiilor, in plus sau in minus. In unele orase germane s'au creat
oficii speciale de asistenta conduse de personal benevol, considerat
serviciu comandat pentru binele colectivitatii (566).
Colaborarea majoritatii elementelor natiunii, in câmpul asisten-
tei, gäsit expresia in constitutirea unui organism de partid: asis-
tenta national-socialista a poporului (National-sozialistische Volks-
wohlfahrt).
Considerand rolul dominant pe care partidul 11 are in viaja de stat, asis-
tenta national-socia[ista, sintetizand majoritatea iniiativei private, o oficia-
linaza oarecum si reprezinta factorul eficient de legatura intre infaptulrile
particu:are i organizatia de stat. Inteme'atä la 3 Mai 1933 si reglementata
nou la 5 Octombrie 1936, asistenta national-socia:istä este o organizatie in .;.a-
drul partidului, competenta pentru problemele de asistenta in intreg cuprinsul
Germaniei, avandu-si sediul la Berlin, unde functioneaza oficiul central pe
Hingis. conducerea partidului; seful oficiului central este raspunzator pentru
intreaga actiune de binefacere particularä, sub indrumarea lui stand si organ -
zatiunile Misiunea interna", Caritas" si Crucea-Rosie (567).
Asistenta national-socialista intretine legaturi permanente si cu
asistenta de Stat, In cadrul organismului unitar care s'a creat in 1936,
sub denumirea de Uniunea centralä a asistentei oficiale i particulare
ajutorärii tineretului".
Asistenta national-socialista nu se substitue, in niciun domeniu,
asistentei oficiale, ci o completeaza, intensificând anumite actiuni de
ajutorare acolo unde oficialitatea nu poate face lata tuturor deficien-
telor care se ivesc. Acest organism are o mai mare libertate de actiune
decat oficialitatea, asa cà poate adopta anumite criterii de selectionare
a asistabililor dupä principiile care stau la insasi baza politicii biologice
a national-socialismului; asistenta national-socialistä acordä in specia]
ajutoare elementelor ce re,prezinta valori reale pentru colectivitatea
nationala i propäsirea ei, asa cà poate include in campul asistentei
persoane care dupä strictele criterii oficiale nu ar fi indreptatite la
ajutorare. Notiunea de pauper" este interpretata inteun sens mai
larg decAt cel curent; se acorda ajutoare i pauperilor partiali, precum
micii pensionan i ai Asigurarilor sociale carora pensia nu le este sufi-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 345

cientd, micii. salariati, etc., din moment ce reprezinta valori fizice


morale pentru natiune.
Asistenta national-socialistä cauta sä fie esential constructivä; ea
a adoptat formula ajutor In vederea autoajutorärii", cu alte cuvinte
cauta sä educe pe asistabili, asa incat sa se fortifice la ei vointa de a
se integra cat mai repede In câmpul muncii productive.
In actiunea ei, asistenta national-socialista colaboreaza perma-
nent Cu institutiile economice, sanitare, de politica sociald si de politicä
dernografick ale Statului.
Ca organ3zare, oficiul central cuprinde 5 birouri. Aceeas diviziune
o regasim la organizatiile In subordine, pe tinuturi, circumscriptii
localitati. In 1937 personalul asistentei national-socialiste Insuma
864.303 persoane.
Organizatiile caracteristice acestui organism de asistenta sunt :
ajutorul de lama, organizatia Mama si copilul", organizatia pentru
ajutorarea tineretului, organizatia pentru asistenta alimentatiel.
In ce priveste ajutorul de iamb% este de mentionat ca o parte din fon-
durile adunate sunt Investite In scopuri de asistenta preventivä. In campaniR
1936-37, din 408 milioane märci adunate, 80 milioane au fost Investite In orga-
nizatiuni preventive (568).
Din infaptuirile organizatiei Mama # copi/u/", sunt de mentionat, ca
mai caracteris ice, curele de Intremare pentru mame si copiii lor, apoi trimi-
terea auxiliarelor de menaj la domiciliul parturientelor si In toate cazurile In
care mama nu poate face fatd ocupatiilor menajere. Organizatia a creat un mare
numar de cdminuri de zi pentru copii.
Organizatia pentru ajutorarea tineretuluti (National-sozialistische Volks-
wolhlfahrts-Jugendhilfe) contribue In special la asistenta minorilor tradusi In
justitie i supravegherea lor protectiva.
Asistenta national-socialista a creat i Fundatia pentru gazduirea pau-
perilor In statiunfe climaterice"; s'a realizat o satisfäcatoare educatie a
pcnulatiei rurale, care pune la Indeznána locuri de gazduire pentru cei trimisi
In scop de Intremare (567).
O Infdp.uire importanta este si cea a Caseicrr de scInatate, luate de astadatd
In cu totul alt Inteles deck cel din terminologia curentä (unde Casa de sand-
tate Insemneazd instituVe pentru anormalii mintali). Casale de sanatate" ale
esistentei national-socialiste sunt complexe de institutiuni: dispensar, cresd,
grading de copii, scoala de auxiliare soc!ale.
Pe tarâmul asistentei a/imentatiei s'au luat unele initiative interesante,
cum ar fi colectarea sistematica a resturilor alimentare dela bucdtarii, In sccp
de ingrasare a animalelor care servesc ulterior alimentatiei masselor.
Tot In cadrul organizatiei de partid s'a constituit ramura asis-
tentei dependentilor din razboi. Preocupärile pentru aceastä ramura
dateaza din anii care au precedat izbucnirea conflictului armat ac-
tual. S'a constituit, pe langa conducerea centrala a partidului, un ofi-

www.dacoromanica.ro
346 DR. G. BAND

ciu al asisterrtei victimelor fäzboiului, investit cu calitatea de persoanä.


juriclica. Beneficiazä de prestatiile acestui oficiu i daunatii fizici
materiali consecutiv turbufärilor poltice (569).
Oficiul are urmätoarele sectiuni: asistentà, procurare de lucru,
colonizare, administratie i propaganda".
S'a cäutat ca, i pentru aceastä ramurä, asistenta sä fie cat mai mult con-
structivä. Plasarea dn munca si procurarea de terenuri de culturä in mediul
rural sau suburban, contribue mult la aceasta. Pänd la fine:e anului 1937 se
intemeiaserä in Germania 7000 gospodärii rurale, cu câte 1000 m. p. teren fie-
care, pen ru dependentii din räzboi si din turburärile politice.
Functioneazä si o organizatie specialä pentru asistenta de Intremare; ea
Intretine sanatorii si case de odihn6 pentru victimele fázboiului.
3. Italia
Italia posedä o foarte veche traclitie a ajutorärii dependentilor.
Inceputurile asistentei pauperilor urcä pariä la epoca Longobarzilor.
Ulterior, asistenta a fost realizatd, pe de o parte de organizatia oficialä
a republicilor bogate italiene din Evul Mediu, pe de altä parte de cdtre
ordinele religioase. In Milano, Florenta, etc., functionau in numgr
mare Fundatiile pentru Arad", precum i institutii pentru orfani,
copii abandonati, etc. Dupä ce s'a constituit, la finele secolului al
XIX-lea, Regatul Italiei, asistenta a fost unificatä prin legea din 1890,
care predà intreaga aceastä actiune, municipalitalilor; o bunä parte
din averea Fundatiilor i Congregatiilor a trecut asupra municipalitä--
tilor, servind exclusiv scopurilor de asistentà (570).
Dupä 1922, Italia a introdus o precisä separatie intre domeniul
binefaceni i cel al asistentei. Binefacerea cuprinde actiunile de aju-
torare propriu zisä, pentru bolnavii pauperi, defectivii mintali, invali-
dizatii fizici, orfanii i invalizii de räzboi, copiii abandonati, precum §i.
pentru dependentii consecutiv unor boli sociale (malaria, pelagra, le-
pra). In ce priveste cel de al doilea domeniu: asistenta, in Italia s'a
insistat In cea mai mare mäsurà asupra ncesitätii asistentei construc-
tive §i. preventive, consideratä intr'un inteles destul de vast, creän-
du-se si institutiile corespunzdtoare (571).
Inteadevar, pentxu ajutorarea stärilor. de dependentà temporard
s'a creat Oficiul national pentru ajutorarea socialä". Pentru prein-
tämpinarea, Insä, a stärilor de dependentä, punct principal de preo-
cupare, s'a creat Institutul national al prevederilor sociale, ale cärui
actiuni, i anume: asigurarea de invaliditate i bätrânete, asigurarea
de somaj, asigurarea de maternitate i asigurarea de tubercu1ozg (con-
sideratd ca Inceputul asigurärii generale impotriva bolilor), sunt da-

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 347

sificate ca actiuni de asistenta preventiva in primul rand. In fine, asis-


tenta sociala moderna in Statul italian s'a manifestat prin crearea a
patru mari institutii: Asistenta partidului fascist, Opera nationdlä
pentru protectia mamei si a copilului, organizatia Balilla, Institutia
Dopolavoro (organizarea timpului liber al muncitorilor). Netagadult,
toate aceste institutii desfasoara un complex de actiuni medico-sociale,
care au fost studiate la capitolele respective; dar o parte din activitatea
lor poartà caracter de asistenta.
Asistenta partidului a organizat opera ajutorului de lama, ajutoare in
bani, bucatärii populare, cantina scolare, azi:e de noapte, distribut:e de imbra-
caminte, distributie de unelte.
Opera nationaltl, pentru protectia maternitatii si a copilariei, a caret ac-
t2vitate si organizare au fost studiate la capitolul medicinei sociale a prime;
varste, are un numar de institutiuni de asistentä caracteris,ice. Mentionam
Casa della madre e del barmbino", institutia-celula, adica un compaex de ar-
ganizari de asistenta In favoarea copiilor de 0-3 ani. O , Casa della madre et
del bambino" cuprinde : un birou central, un fisier central care 'tine evidenta
stricta a copiilor din sectorul respectiv, o cantina materna si un adapost pen-
tru copii (asilo nido") (572).
In regiunile industriale, au fost create, tot de catre Opera nationala de
protectie a maternitatii i copilariei, azile-leagane i camine-matern'täti, des-
iinate gravidelor dela a 6-a luna inainte i znamelor care IV alapteazd singure
copal, pana la 7 luni.
Opera nationalä »Salina", In baza clecretului din 27 Iulie 1938, asigura
esistenta copiilor de varsta scolara si a adolescentilor.
Italia mai posedd un numdr de organizatii de asistenta importante :
patronatele scolare care asigura asistenta populatiei scolare, si care prin
decretul din 17 Martie 1930 au fost puse sub conducerea organizatlei
Balilla; Institutul national pentru ajutorarea membrilor corpului di-
dactic; Opera nationala pentru orfanii din razboi; Opera nationala
pentru orfanii functionarilor de stat civili; Institutul fascist pentru
protectia orfanilor personalului inferior §i muncitorilor din institutiile
publice; Institutul educativ pentru orfanii invatatorilor; Fundatia na-
tionala de asistenta pentru orfanii functionarilor serviciului sanitar;
Institutul national de asistenta i asiguräri pentru functionarii admi-
nistratiilor comunale.
4. Belgia
Ca si in Franta, un rol destul de important a revenit, prin tra-
ditie, organizatiilor comunale de asistenta. Asistenta comunala a fost
reorganizata prin legea din 10 Martie 1925, care creaza, in fiecare
localitate, cate o comisie de asistenta, aleasa pe timp de 6 ani, de
catre consiliul comunal (573).

www.dacoromanica.ro
348 DR. G. SANE/

Principiul solidaritatii nationale in ce privqte prestarea asisten-


tei, a gasit concretizare in Belgia prin intemeierea comisiilor de asis-
tenta intercomunale §i prin Uniunile intercomunale, in cadrul carora
comunele mai bogate vin in ajutorul celor cu resurse reduse. De alt-
fel, pentru unele ramuri ale asistentei principiul acestei mutualitati
intre comune, pe o anumitä regiune, a fost introdus mai demult ;
astfel, pentru asistenta alienatilor, legea din 1876 a creat Fondul co-
mun provincial", avand obligatia de a procura jumatate din chel-
tuelile de capitalizare a acestor defectivi (pentru rest, o optime este
procuratä de provincie i 3/8 revin statului); in anul 1920 regimul
Fondului comun provincial a fost extins §i pentru asistenta infirmilor
fizici, iar in 1937 pentru asistenta cancerwilor i a tuberculo§ilor (573).
In ce privqte organizarea centrara, pe tara, functioneaza un Con-
siliu superior de asistenta i un serviciu de inspectie a asistentei pu-
blice.
Reamintim institutia importanta de fi§ier central, care functio-
neaza sub titlul de Oficiu de identificare, la Bruxelles, Anvers, Gand,
Liége §i Charleroi. In 1937 era in curs de infiintare §i un oficiu cen-
tral de identificare a tuturor asistatilor din Belgia.
Asistenta post-institutionalä a luat o desvoltare importanta'. Rea-
mintim Oficiul de readaptare din Bruxelles, care, prin sectiunile sale :
post-penitenciará, mizerie-vagabondaj i sectiunea bolnavilor mintali
eliberati din institutii, realizeazä anual un important nutriar de pla-
sari in munca (574).
O realizare interesantä cu caracter de asistenta sociala, este cea a
centralelor de cumparaturi" (centrales d'achats), unde persoanele cu
deficienta economic5 gäsesc obiectele de uzaj curent, cu preturi ac-
cesibile (575).
Forme speciale de asistenta s'au individualizat in favoarea inte-
lectualilor. Astf el, functioneaza Fondul universitar", destinat ajuto-
rárii tineretului intelectual in timpul studiilor, precum i imprumu-
turilor de onoare acordate tinerilor intelectuali la inceputul carierii
pratibile in timp de 10 ani dela obtinerea titlului academic; imprumu-
tul se acorda f ara alte garantii decat acelea derivänd din cuväntul de
onoare al beneficiarului. Sume importante au fost acordate prin acea-
stä modalitate, §i este interesant de constatat ea' ele au fost recupe-
rate integral, uneori chiar inainte de expirarea termenului de 10 ani.
Tot ca o forma de asistentà, pentru valorile intelectuale superioere.
trebue mentionat Fonds nationa/ de la recherche scientifique, Intemeiat in 1927
de cAtre Regele Albert. Din acest fond, foarte important (din primul mom?.nt
s'au subscris 111 milioane franci), s'au subventionat ereatiuni i intreprinderi

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 349

stiintifice cu rasunet international (de exemplu ascensiunea in stratosferä a lui


Pic,ard).

Belgia a adus un aport important in domeniul formärii i orga-


nizarii personalului de asistenta sociald. Personalul este in bunä parte
specializat, pe ramuri de asistenta, asa incat se deosebesc astazi in
Belgia urmatoarele forme de serviciu social (573)
Servidiul socia/ individua/ $ familial, cuprinzand: serviciul social scolar
(informarea colii asupra mediului in care trá'ieste copilul, ajutorarea familiilor
sarace, reciresarea morará a cop:lului); serviciul. socia', al spitalelor; serviciul
social psihia,ric (care asista nu numai bolnavii mintali averati, ci i populatia
destua de importanta numeric, a celor eu anomaaii de caracter si de comportare);
foima particulara de serviciu social, numita politia feminina (supravegherea
loca:urilor publica, investigatie medio-sociala in once rimprejurare In care
sunt implicate femek, etc.); serviciul social al tribunalelor de minori; serviciul
social de as'stenta judiciarä
Serviciul social colectiv, eare cuprinde la randul ski: serviciu: social
al locuintelor eolective si al oraselor-gradinä; serviciul social al intreprinderiaor
industriale si comercia:e (supraintenden ele de uzina); rezidentele sociale",
mari centre de redresare socialä, pe eartiere.

5 Tarile anglo-saxone
In Anglia, unde inca in 1601 a fost elaborata Legea säracilor"
(poor law), asistenta sociala privata i oficiald s'a desvoltat intens
de-a-lungul secolelor. In ultimul timp, asistenta reprezinta una din ra-
murile complexului vast de actiuni reunite sub numele de travaliu
social. Inteadevär, se tInde astdzi ca travaliul sau munca sociala sa
inglobeze sänatatea publica (travaliul social constructiv), asigurarile
(travaliul social de prevedere) i ca o a treia m'Asura' asistenta
(travaliul social ajutätor) (576).
Reamintind intru catva organizarea actuala din Germania, unle
organismul regional care este oficiul sanitar dirijeaza asistenta in raza
sa de actiune, remarcam ca i in Anglia unitatea administrativa de-
numita Country council" are in seama ei §i serviciul social con-
structiv (constructive social services), deci sanätatea publica', si asis-
tenta (public assistance). Aceasta unitate administrativa constitue or-
ganismul intermediar intre initiativa privatä (ale carei institutiuni le
centralizeaza) si asistenta ofician' de Stat.
Mai este de remarcat ca adesea domenii intregi ale asistentei sunt
In seamas initiativei private, in totalitatea lor : de exemplu asistenta
alienatilor, a orbilor, etc.
In Statele-Unite infaptuirile de asistenta sociala dateaza din mo-
mentul in care s'a organizat insäsi viata de stat. Deoarecë cele 13

www.dacoromanica.ro
350 DR. G. BANU

colonii de emigranti englezi i olandezi au constituit nucleul In jurul


caruia s'au gru,pat Statele-Unite, in 1776, s'au introdus dela inceput
institutii de asistentd asernanatoare celor care functionau in Olanda
si Anglia. Primele au fost institutiile de asistenta deschisd i inchisa,
pentru pauperi; apoi au luat nastere creatiunile pentru asistenta bol-
navilor mintali si a infirmilor fizici. S'au constituit mari uniuni lo-
cale, pentru aplicarea asistentei pe regiuni determinate (577).
Initiativa privata a luat de timpuriu o mare extensiune, consti-
tuindu-se in orase centrale de binefacere", care la finele secolului
al XIX-lea aveau in seama lor intreaga actiune de asistenta din loca-
litatea respectiva', fiindu-le acordate de stat, municipalitati i institu-
tiile confesionale, toate imputernicirile pentru a strange fonduri.
Asistenta familiei s'a impus, In Statele-Unite, incd din 1879. In
1909, cu prilejul conferintei dela Casa Alba, aceastd formá de asistenta
a fost considerata pe un plan mai vast (577)
Viata de familie este cucerirea cea mai naltà i mai stabilä. a civilizatdei.
Copiii nu vor fi separati de mediul familial decAt numai din motive cu totul
exceptionale. Dacä pärintii sunt pauperi, dar cu suficientà moralitate, copiii
vor fi lasati in seama acestora. Ajutoarele care se acorda' familiei trebue
drep, criteriu in primul rând necesitätile de ordin material pentru cre*-
terea copiilor intr'un mediu adecuat. Familia nu va fi desagregatà niciodata'
din cauza de pauperism, ci numai cAnd intervin factori de disolutie morale.
In ce priveste personalul prin care se realizeaza asistenta de fa-
milie, el se compune din asistentele sociale de familie (case workers).
Aceste auxiliare colaboreaza in permanenta cu personalul de serviciu
social al spitalelor; amandoua aceste elemente alcatuesc planul ratio-
nal de redresare si de postasistenta pentru toti bolnavii care parasesc
institutiile spitalicesti.
Atributiile i Imputernicirile acordate asistentelor de familie sunt
destul de largi. Le este lasatä latitudinea ca, In cazurile pe care le
cred indicate, sa institue ajutoare In bani i in naturä', fära a mai cere
consimtimantul centralei de binefacere.
Pe baza investigatiilor amänuntite facute In mediul familial, asis-
tenta de farnilie Intocmeste un plan de redresare totala (plan de asa-
nare" a familiei), pe care il supune aprobarii centralei de binefacere.
°data planul aprobat, organismul de asistenta este pus In fata a douà
eventualitati : a. capul de familie nu se declara de acord cu acest plan,
asa incat organismul de asistenta nu-i recunoaste dreptul la alte prestatii
cleat asa zisui afutor minimal, necesar pentru mentinerea vietii ve-
getative; b. capul de familie este In totul de acord cu planul Intocmit,
asa 'Meat el beneficiaza de ad Inainte de asistenta numita superioarä

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALÀ 351

sau largà, in sensul ca ea cuprinde totalitatea masurilor economice


, anitare pentru redresarea efectivä a familiei.
Somajul, care s'a instalat in 1930 si a dainuit in Statele-Unite
Cu o intensitate mai mare decat in oricare alta tara (la un moment
dat se numarau 17 milioane someni avizati la asistenta, iar in decurs
de numai 3 ani s'au cheltuit cu aceste ajutoare 3 miliarde dolari), a
impus noi forme de asistenta- In 1933 a fost creata institutia centrali-
zatoare federald pentru asistenta stdrilor exceptionale; in jurul ei s'au
grupat toate celelalte forme de asistenta. Tot in 1933 s'a votat legea
Federal emergency relief act", pe baza careia statele Federatiei, ora-
scle si organizatiile particulare de binef acere primesc anumite subventii
din partea guvernului federal, in raport cu necesitätile locale. In 1935
o noud contributie importantä la organizarea asistentei a fost adusä
prin legea securitatii sociale, care statueaza noi subventii din partea
guvernului federal, pentru ajutorarea mamelor de familii numeroase,
a infirmilor fizici, a bdtranilor.
Statele-Unite au fost promotoare in ce priveste invätämântul
pentru personalul de asistenta socialä. colile lor de serviciu social au
facut obiectul tmui capitol precedent
6. Asistenta social el Intr'un nunir de alte state
In Olanda, este de relevat cá cea mai importanta contributie la
asistenta o aduc societatile particulare, cele confesionale in primul
rä'nd. Asistenta publica nu intrá in actiune decat in cazurile in care
organizatiile particulare, religioase sau laice, nu pot face fatd integral
necesitatilor (578).
Dei rolul oarecum auxiliar pe care Il joaca asistenta de stat este
in contrazicere cu tencliztele mentionate ale asistentei sociale mo-
derne, prestatiile de asistenta in Olanda, avand de altfel si o veche
traditie, sunt foarte importante si rationale. In orasele principale func-
tioneaza cate un oficiu de asistenta, care coordoneazä actiunile parti-
culare i oficiale: Armenraad". El tine evidenta tuturor institutiilor
de binefacere, a activitatii lor si a tuturor asistatilor (registrul sau
fisierul central) (579).
Organizatia Armenraad" din Haga este urmdtoarea: neosebit de ra-
murile obisnuite ale asistentei, dirijeazd unele ramuri speciale, cu ajutorul unor
comisii. Astfel, functioneazd comisia pentru combaterea comete', in colaborare
cu asociatia olandezA pentru creditul popular. Apoi, comisia pentru perisiile ali-
mentare, care asigurS procedura cea mai rapidá si mai putin costisitoare pentru
obtinerea acestor pensil de catre cei inclrept4iti. Mai functioneazä comisia de
coordonare a serviciu/ui social (579).

www.dacoromanica.ro
352 R. G. BANU

In 1938 functionau 1200 organizatii comunale de asistenta, cen-


tralizand 6200 institutii de initiativa privara. In perioada somajului
intens s'au constituit si organizatii suplimentare: comitetele de eriza
(578).
Asistenta batranilor, un trecut foarte vechiu in Olanda, tinde
Cu
In ultimul timp sä-si reduca sfera de activitate, in favoarea actiunii
de prevedere sociala; °landa poseda o lege a pensiilor de bätranete,
care acordä o renta fiecdrui cetätean olandez (rara avere si rara drep-
turi de asigurare), ()data ce a implinit 65 ani (578).
O infaiptuire interesanta este cartoteca nationala centrará a ele-
mentelor asociale. Reamintim ea Olanda posedä cateva institutii, bine
organizate, pentru asistenta acestor elemente.

In Danemarca, asistenta sociala era guvernatä, pana in 1933, de


foarte numeroase legi, ale cdror principii erau adesea discordante.
Prin legea din 1. Octombrie 1933 s'a realizat o unificare a actiunilor
de asistenta si totodata delimitarea precisa intre asistenta de o parte,
asigurdri sau prevederea sociala de cealaltä parte (580).
Unitatea administrativa care infaptueste asistenta, este ca si
In alte taxi autoritatea comunalä. Ramurile principale sunt: asis-
tenta saracilor, a batranilor, a bolnavilor, plasarea copiilor in colonii
rurale.
Legea danezä a asistentei sociale precizeaza ca asistenta consti-
tue, pentru individul recunoscut ca dependent nu din vina lui, un
dre,pt. Consecutiv, anumite restrictiuni in ce priveste exercitarea drep-
turilor politice si chiar a celor civile, de catre persoanele ajutorate,
au disparut prin noua legislatie. Pentru ca asistenta sociala sa-si pas-
treze insa anumite criterii etice, se declara decazuti din drepturi nu-
mai asocialii.

In Elvetia, majoritatea actiunii de asistenta revine oficialitatii.


Autoritatea centrara deleaga cu exercitarea atributiilor de asistenta,
autoritatile cantonale. Societätile de binefacere primesc subventii din
partea acestor autoritati.
S'au luat dispozitiuni foarte severe in privinta internad" elemen-
telor asociale.
In ce priveste asistenta din partea initiativei private, in Elvetia
ea este mai mult de esenta laica, nu religioasä. Inca din 1810 func-
tioneaza cele &tia mari asociatiuni: Pro juventute si Pro senectute,
care, atat pentru tineret ca si pentru batrani, au creat o bogad retea
de institutii (581).

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 353

In Bulgaria, a fost promulgan', la 24 Noembrie 1934, o legislatie


unitara i foarte cuprinzatoare asupra asistentei sociale. Unele prin-
cipii i unele aplicari practice ale legii sunt destul de interesante si
de o encienta' realä.
Este statuat dela inceput principiul asistentei constructive: Orice
asistenta' acordata unui nevoias tinde s'A suprime cauza lipsurilor in
care se afla, pentru ca el sä-si recapete independenta economicä
morald. Mai mult: asistatul este obligat sä restitue ajutoarele primite,
in cazul cand acestea Ii sunt acordate din pricina irnposibilitàtii tem-
porare in care se afla el sau persoanele indatorate sa-1 intretina, de
a beneficia de veniturile imobiliare sau mobiliare (art. 7).
Spre deosebire de tarile in care initiativa particularä a putut
se desvolte in trecutul istoric, Bulgaria bazeaza majoritatea actiunilor
de asistenta, pe interventia Statului. Autoritatile care presteaza aju-
toarele, sunt : Ministerul de Interne si Sanatate Publica', prin serviciul
de asistenta sociala i consiliul superior al asistentei sociale; judetele;
pla'sile; comunele (582).
Serviciul de asistentcl social ei de pe leingei Ministerul de Interne i Sdn'dtate
Pvblicei are urmatoarele atribut.uni: conduce si controleazä toate serviclile de
asistenta directä a nevoiasHor, acordändu-e un ajutor apropiat dupá. c le-a
cita actiunea Lecarei institutii; decide inf:intarea, mentinerea sau inchicierea
orc.Arei institutii (art. 9).
Consiliul superior al asistentei sociale are dropt indatoriri : sä uniformizeze
fanctionarea serviciilor i institutlilor de asistenta.; s'a elaboreze un plan anual
lucru; sA voteze bugetul; s5-si dea av:zul asupra tuturor chestiunilor pe care
i le supune ministerul (art. 12).
In ce priveste asistenta cornutia/il, se prevede (art. 16) : fiecare comun5
este datoare s5 se ocupe de asistenta social5 a locu:torilor sAi, adic5 s:1 asume
asistenta directa. a nevoiasilor, acordându-le un ajutor apropri5t dup5 ce le-a
controlat situatia; s5 creeze sau s'A Intretinä, dup6. nevoi, cantine gratui e, azi-
luri de noapte, ad5posturi penrtru copiii ai ¿arcr parinti sunt la lucru,
aziluri pentru b5trâni, etc.
O caracteristica a legislatiei bulgare este precizarea la detaliu a
surselor de venituri pentru constituirea unui fond cat mai important
al asistentei sociale. Legea a cautat ca sursele de venituri s'A fie cat
mai numeroase. Intr'adevar, fondul de asistenta sociala de pe langa
Ministerul de Interne si Sanatate Publica este alimentat astfel: cu
20% din veniturile fondului de asistenta a victimelor calamitatilor na-
tionale, 10% din recuiperarile tuturor arieratelor statului si o contri-
butie obligatorie a tuturor cetatenilor care exercita o profesiune libera,
a comerciantilor, industriasilor i meseriasilor, a proprietarilor de imo-
bile, a rentierilor, a functionarilor de Stat, a comunelor i intreprin-
Dr. G. Eanu. Tratat de inedieinA socialk VoL 23

www.dacoromanica.ro
354 DR. G. BANU

derilor private, a pensionarilor (art. 34). S'a statuat deci principiul


unei contributii speciale In scopuri de asistenta.

In ce priveste RomcInia, reamintim o caracteristicd mentionatd


la diferite caritole ale medicinei sociale: initiativa privatd a precedat
Cu mult instituirea asistentei de stat. Marile institutiuni create in se-
colele trecute au fost mentionate cu prilejul studiului fiecdrei ramuri
a asistente! sociale.
()data' cu constituirea asistentei sociale de stat, dupd rdzboiul tre-
cut, s'a cdutat s'a' se legifereze principalele aspecte ale acestei asistente.
Legea sanitard si de ocrotire din 4 Iulie 1930, cu modificarile ei
ulterioare, contine urmdtoarele prevederi mai importante, relativ la
asistenta de Stat a defectivilor si asistenta prin societätile de bine-
facere :
ART. 442. Bolnavii $i infirmii ?Tanta/1 sunt proteguiti de Ministerul
public.
ART. 443. Persoanele afec;ate de boli mintale sau nervoase vor fi tra-
tate $i ingrijite in spitalele pub:ice pentru boli mintale nervoase, sau in. case
de siinatate.
Per.oanele afectate de infirmitäti mintale sau morale, precum i bolnavii
n'anta/4 deveniti cronici, se vor ingriji in azitele speciale pentru infirmii mintali
$i in colonii de mune/
ART. 454. Statul ocroteste pe copiii defecti-vi fizici $i minta/i, pe orbt,
surdo-muti, etc.
ART. 453. Asistenta social 5 a indivizilor incapabil de a se sustine sin-
gun i obliga0 gá. facá zpc11. 'a sprijinul public, este in sarcina comwnelor,
colaborare cu societátile particulare de asistenta.* socia/ti.
ART. 463. Societätle de binefacere se pot grupa in federatii pe specia/i-
teiti, lar federatiile vor forma o uniune centralti a federatiilor soeietätilor de
binef acere pe intreaga tará.
Legiuitorul romdn a cdutat deci sà organizeze o conducere de stat,
a asistentei sociale, sub dirijarea cdreia infra toate initiativele si in-
stitutiile particulare.
In ultimii doi ani asistenta a luat o extensiune importantd. Va-
riate domenii si forme noi de asistenta, impuse de necesitdtile epocii
de rdzboiu, au putut fi asigurate cu folos de catre organizatia Consi-
liului de patronaj al operelor sociale, cu ramificatii In toatd tara :
asistenta invalizilor, orfanilor i vdduvelor de rdzboiu, reeducarea mu-
tilatilor rdzboiului, colonii agricole pentru invalizi, fundatiile de pro-
tectie spitaliceascd, addposturi de zi pentru copii, cantine scolare, can-
tine studentesti, cantine pentru muncitori, functionari i intelectuali,
In fine opera ajutorului de iarnd, sunt realizdri care au luat o exten-
siune destul de importantd, prin actiunea Consiliului de patronaj.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 355

Prin decretul lege pentru organizarea sanitara a statului, din 1913,


organizarea centrara a asistentei sociale face parte din Directia Ocro-
tirilor Sociale, sub forma Asistentei Sociale (art. 30).
In ce priveste institutiile de activitate practica' pe teren, ele ur-
meazd a presta actiunea de asistenta In cadrul asezamintelor de
ocrotire
ART. 120. Asez5mintele de ocrotire au menirea de a asigura ocrotirea
si asistenta socia/c1 a mamei si a cop'lului si a dependentilor sociali de once ca-
tegorie. Ele sunt : Centrele pen.ru ocrotirea copiilor, Leagdnele de copii, CA-
minele de zi, AsczAmintele de educatie, Coloniile de vara, Azilele de bätranl
infirmi, CAminele pentru gravide i lehuze.
Un articol special este consacrat asezAmintelor pentru asistenta copilior
defectivi.
ART. 123. Asezdmintele de educatie i instructie sunt de 2 categorii:
AsezAminte cie educatie si ins ructie pentru copiii dependenti sociali,
care au menirea de a adäposti, educa si instrui coplij normal" lipsiti de pArinti
sau sprijin familial;
AsezAmintele de educatie i instructie pentru copiii defectivi, organi-
zate pe specialitäti, au menirea de a adäposti si de a da instructie specialä co-
piilor defectivi : orbi, surdo-muti i debili mintali.
Aceste asezAminte vor fi conduse de profesori medico-pedagogi, ajutati de
personalul de specialhate i administrativ necesar.
Se mai prevede crearea azilelor de batra'ni i infirmi, de catre autoritAtile
administrative locale (art. 125).
In stadiul de evolutie actual, asistenta sociala in Románia tinde
ld o sistematizare si rationalizare, prin contributia atat a legiferarii
din partea statului, cat si a aportului in.itiativei particulare.

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
H. Maier, Wesen und Zweck der Filrsorge, in Handbuch der sozialen Hy-
giene", vol. III, Berlin. 1926, pag. 4.
J. Hourticq, Protection de la faiblesse physique et sociale, in Encyclopédie
française", tome X, 1938, fase. 42, pag. 3.
P. F. Armand-Delitle, Trait& de service social, Paris 1939, pag. 5.
L. I. Preutescu, Ráspuns la problema asistentei delicventilor, Asistenta So-
cialà, Nr. 1/1938.
S. Irtimeseu, Baza moralä a asistentei sociale, Viata Romäneascä, Iunie 1933.
8. E. Hilgenfeldt, Die Volksgemeinschaft als Ausgangspunkt und Ziel im heu-
tigen Deutschland, airicht dar III. internationalen Konferenz far so-
ziale Arbeit, London 1938, pag. 61.
H. Weber, Das Wesen der Caritas, Freiburg 1938, pag. 101.
Rosenmöller, Von der Menschenliebe, in volumul Caritas", 1935, pag. 72
H. Weber, Die Caritas als Beziehungskomplex Gott-Mensch-Mitmensch,
loco cit., pag 106.
B. Kreutz, Caritas, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege", 2-te Lief.,
1939, pag. 194.
Mnisteria biatt Air die prcussische Jugendvolkswohlfahrtspfkge, No. 94,
1933, p. I.
L. Werthmann, Grundsätzliches fiber staatliche Wohlfahrtspflege und freie
Caritas, Revista Caritas", Nr. 23/1918.
René Sand, L'avenement du service social, in Le service social A travers le
monde", 1931, pag. 5.
René Sand, Les classes sociales, in L'économie humaine par la médecine
soc'ale", 1934, pag. 36-37.
G. Banu, La politique médico-sociale dans la Roumanie rurale, Bucarest
1940, pag. 36.
G. Banu, Asistenta socialä, in Mari Probleme de Medicinä Socialr, Bucu-
resti 1938, pag. 333.
F. Goldmann, Siechenhäuser und Altersheime, In Handbuch der sozia1en
Hygiene", vol. VI, 1927, pag. 107-108.
H. Zwingmann, Wohlfahrtspflege in England, in Handwörterbuch der
Wohlfahrtspflege", 2. Lieferung, 1939, pag. 248.
Gouachon et Mouret, Manuel pratique d'assistance, Lyon 1925.
H. Zwingmann, Wohlfahrtspflege 'in Frankretch, in Handwörterbuch der-
Wohlfahrtspflege", 3. Lieferung, 1939, pag. 350.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 357

M. Vei//ard, Les effets sociaux, moraux et spirituels des services sociaux


dans une communauté, compte-rendu de la 3-ème conference internatio-
nale du service social, London 1938, pag. 146.
Alice S. Cheyney, The nature and scope of social work, New-York 1926
mentionat de R. Sand, loco cit. pag. 9.
H. T. Falk, Conference internationale du service social, vol. I, pag. 254,
menfonat de R. Sand, loco cit. pag. 9.
K. F. Lenroot, Social work and social crisis, Report of the third interna-
tional confercnce on social work, London 1938, pag. 21.
F. Rajniss, in Report of the third internationaL conference on social work",
London 1938, pag. 131.
C. Roesten, Fiirsorgepflicht, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege", 3.
Lief. 1939, pag. 372.
F. v. Elbe, Internationales Ftirsorgerecht, in Handwörterbuch der Wohl-
fahrtspflege", 3. Lief. 1939, pag. 382.
G. Banu, La justification des problemes de l'hygiene de la race et de l'eu-
génique", in L'hygiène de la race", Paris 1939, pag. 16.
P. Andrei, Sociologie generala, 1936, p. 526.
H.-H. Stah/, Sociologie i asistentä, As'stenta Socialä, an. IV, Nr. 1-2, 1932.
G. Zapan, Psihologie i asistenta sociald, I. Congres al asistentelor sociale
din Romania, 1938, pag. 139.
Hildegard Hetzer, Psychologische Untersuchung der Konssitution des Kin-
des Leipzig 1937, mention. ibidem.
G. Zapan, Di objektive Feststellung der Fahigkeiten unter Zuhilfenahme
der Anschauung, Zeitschrift ftir Arbeitspsychologie, 1938.
C. Riidulescu-Motru, Vocatia, 1935.
G. Zapan, loco cit.
R. Sand, L'évolution de la charité, In Le servioe social a travers le
monde", 1931, pag. 17.
H. Maier, Motive zur Ftirsorge, in Handbuch der sozialen Hygiene", voL
III, 1926, pag. 6.
G. Tropeano, Beneficienza ed essistenza medico-sociale nella storia, in
.,Trattato di medic'na sociale", vol. I, pag. 3-56.
U. CI-. H. eber, Nctte stcriche sulle società di mutuo soccorso, Le assicura-
zioni sociali, Nr. 1/1940.
A. Keller, Veröffentlichungen des Gesundheitsausschusses der deutschen
Zentrale ftir Jugendfürsorge, Berlin 1916.
H. Maier, Sinn und Zweck der Fiirsorge, op. cit. pag. 8.
K. A/t, Die Fam:lienverpflegung cier Kranksinnigen in Deutschland, Halle,
1900.
42. V. 1V/anuila, Evolutia 'dell de asistenta sociala, Buletinul eugenic si bio-
politic, 1927, pag. 242.
G. Tropeano, Lo sviluppo della medicina sociale alla fine del secolo XIX o
nei primi lustri del secolo XX, loco cit. pag. 24
L. Ascher, Ftirsorge ftir G-isteskranke und Ge:stesschwache, in Hancibuch
der sozialen Hygiene", IV. Bd. 1927, pag. 20.
45 L. Ascher, Krtippelftirsorge, ibidern, p. 24.
G. Tropearto, Evoluzione storica della beneficienza e dell'assistenza in Ita-
lia, loco cit. pag. 21.
Pino Foltz, Il manuale dell'infermiera italiana, vol. I, 1940.

www.dacoromanica.ro
358 DR. G. BANU

F. Pergolesf, L'assistenza sociale nelle costituzioni contemporane, L'Assis-


tenza soc:ale, Nr. 2, 1940.
Ibidem.
Ibid m.
F. Federici, L'assistenza sociale nella Spagna redente, L'Assistenza sociale,
No. 1/1939.
Georgeta Vasilescu, Spicu:ri din trecutul asistentei sociale romanesti, Asis-
tenta Socialä Nr. 1/938.
G. Banu, Eugenia poporului romanesc, Revista de igienä socialä, Noembrie-
Decembrie 1941.
P. G. Samarian, Medicina si farmacia in trecutul romanesc, vol. III, 1938,
pag. 19.
I. Brezoianu, Vechile institutiuni ale Romartiei, Bucuresti 1882, pag. 128.
P. G. Sarnarian, Rcfarmele aui Alexandru Apsilante In Muntenia si ref or-
mele lui Grigore Ghica in Moldova, loco cit. pag. 204.
G. Ba-au, Asistenta comunalä a copiilor gäsiti, orfani i sdraci in Bucu-
resti, Arhiva pentru stiinta si reforma socialä, 1923.
G. Banu, Sänätatea poporului roman, Bucuresti 1935, pag. 323.
P. Schmölders, Prohibition und Volksgesundheit in U.S.A., Archiv far so-
ziale Hygiene und Demographie, vol. IV, 1930.
Annual statistic review of patients in the state hospitals asid private li-
cenced institutions for mental diseases, 1928.
F. Meggendorfer, Der schwere Alkoholismus, in Handbuch der Erbkrank-
heiten" vol. III, 1940, pag. 333.
/rving Fisher, Prohibition and its worst, 1926, mentionat In Etiologia de-
pendentei sociale", Biblioteca asistente! sociale, Bucuresti 1934, pag. 60.
J. Tand/er und S. Kraus, Die Sozialbilanz der Alkoholikerfamilie, Wien
1936, mentionati de F. Meggerulorfer, loco cit. pag. 368.
Vervaeck, L'alcoolisme et la criminalité immorale chez l'adulte, Compte-
rendu du XVI-e Congres international contre l'alcoolisme, Lausanne 1933.
F. Meggendorfer, Soztale Bedeutung des Alkoholismus, op. cit. pag. 368.
F. Exner, Kriminalistische Abhandlungen, Leipzig 1926.
C. Hotter, Alkohol fund Verbrechen in der bayerischen Rheinpfalz, Monats-
schrift für Kriminalpsychologie, No. 10, 1914. - J. Fog, Die ärztliche Un-
tersuchung betrunkener Kraftwagenfiihrer, Deutsche Zeitschrift für ge-
richtliche Medizin, No. 17/1931.
P. F. Armand-De/ille, La tuberculose maladie sociale, In Traité de ser-
vice social", Paris 1939, pag. 29.
R. Wiassek, Grundriss der Alkoholfrage, Leipzig 1929. - Heilstättenfähige
,und esilierungsbediirftige Tuberku.öse, Deutsches Aerzteblatt, 15-22
Juli 1939.
G. Ichok, Statistique de la paralysie générale en France, La prophylaxie
antivénérienne, Octobre 1938.
W. Feilchenfeld, Ftirsorge für Blinde, In Handbuch der sozialen Hygiene"
vol. IV, 1927, pag. 646.
Social Work Year Book 1929, New York 1931, pag. 40.
Magnus, mentionat de D. Lazdrescu, Conjunctivita gonococicA la sugarii
copiii internati in clinica oftalmologic.5. din Iasi, Revista de igiend socialà,
1932, pag. 423.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 359

A. L. Paid, Orbii din Romania, Bu:etinul Minist-rului Sanatatii, No. 3-4,


1928.
E. Matthias, Fiirsorge för Taubstumme, in Handbuch der sozial-n Hy,..iene"
vol. IV, 1927, pag. 672.
Inf rmitatile fizice, Biblioteca Asis'entei Sociale, Nr. 1/1934, pag. 167.
Denker und Bruenngs, Lehrbuch der Krankheiten des Ohres und d(-32
Luftwege, Jena 1912, mentionat de E. Matthias, loco cit. pag. 673.
73. Schumann, Die St:mme, Zeitschrift för alle Gehörlose Deutschlands, No. 15
si 16 1926, ment:onat de E. Matthias, loc. cit.
Gottstein u. Tugendreich, Sozialarztliches Praktikum, Berlin 1920.
Spaet, Der Fiirsorgearzt, Milnchen 1921.
Körner, Lehrbuch der Ohren-, Nasen- und Kehlkopfkrankhe:ten, Wiesba-
den, 1909.
W. v. Simon, Kri.ippelfiirsorge, in Handbuch der sozialen Hygiene", vol.
IV, 1927, pag. 577.
H. Eckhardt, Könperliche Missbi'dungen, in Handbuch der Erbkrankhei-
ten", vol. VI, 1940, Leipzig, pag. 137 si. urmat.
K. Biesalski, Leitfaden der Kriippelförsorge, 2. Aufl., Leipzig 1922, mcn-
tionat de W. v. Simon, loco cit., pag. 586.
G. Banu, La protection de l'enfant estropié par le dépistage précoce et le
traitement imirnédiat, Congrès A.I.P.E., Francfort s M. 12-18 juin 1933.
C. Schaap, La protection de l'enfant estropié, Congrès A.I.P.E., Francfort
s/M. 12-18 juin 1938.
A. Tournay, La protection de l'enfant estropié par le dépistage et les trai-
tements, Congres A.I.P.E. 'Francfort 12-18 juin 1938.
Cauzele dependentei sociale, Buletinul eugenic si biopolitic, 1927, pag. 149.
W. Pfleger, Erblichkeitsuntersuchungen an schwachsinnigen Kindern, Zeit-
schrift für Neurologie, No. 135/1931, mentionat de F. Dubitscher, op. cit.
E. Bleuler, Lehrbuch der Psychiatrie, 5. Aufl., Berlin 1930.
W. Weigandt, Der jugendliche Schwachsinn, Stuttgart, 1936, mentionat de
F. Dubitscher, op. cit.
Report of the committee for the investigation of sterilisation, 1935.
F. Dubitscher, Der Schwachsinn, in Handbuch der Erbkrankhei.en", vol.
I, Verl. Thieme, Leipzig 1937.
C. Kleefisch, Ursachen der Iciiotie und der Epilepsie, in Handbuch der
sozialen Hygiene", vol. IV, 1927, pag. 440.
C. Kleefisch, Ursachen der Epilepsie, loco cit. pag. 451.
Vervaeck, Syllabus d'anthropolog'e criminelle, Merxplas, 1937, pag. 24.
C;. Banu, Eugénique et hérédité, in L'Hygiène sociale de l'enfance", vol. I,
Bruxelles, 1933.
G. Banu, Igiena copillor delicventi, Bucuresti 1930.
W. Strob/, Zum B_griff des Asozia.en, Deutsche Zeitschrift für Wohlf;hrts-
pflege No. 10 1938.
Beck, Die offene Wirtschaftsfiirsorge für Asoziale, Deutsche Zeitschrift
för Wohlfahrtspflege, No. 8, Nov. 1937.
H. P/achetsky, Asozialitat und Asoziale, Der Oeffentliche Ge.sundheitsdienst,
5. XII. 1938, pag. 676.
Lenz, mentionat de H. Plachestky, loco cit.
F. Dubitscher, mentionat de H. Plachetsky, loc. cit.

www.dacoromanica.ro
360 DR. G. BANU

P. F. Armand-Detille, Les problemes économiques et familiaux, in Trait&


de service social", 1939, P. 76.
G. Banu et collaborateurs, Etudes concernant la situation sociale et médi-
cale de la femme ouvriere en Rournanie, Revista de igiend socialk Iulie-
August 1937.
A. Julin, Résulta's principaux d'une enquête sur les budgets d'ouvriers et
d'employés en Belgique, Revue de l'Institut international de statistique,
Nr. 1/1934.
R. Sand, Les facteurs économiques, In L'économie humaine par la !Tiede-
cine sociale", pag. 211.
P. F. Armand-Deli//e, Insuffisances de logement, loco cit. pag. 82.
E. Fambri, Il soprarfollamento nel meado, in ,Trattato di medicina SO-
cialle" de Coruzzi-Travag/i, val. II, 1938, pag. 775.
A. Korff-Petersen, Einfluss der verschiedenen Wohnungsarten auf
Volksgesundheit, In Handbuch der sozialen Hygiene", vol. V, 1927.
R. Sand, Les causes et les remèdes de la misère, in Le service social A
travers le monde", 1931, pag. 28.
0/ga Rudel-Zeynek, De Wirkung der Arbeitslosigkeit auf die seelische
Entwicklung des Kindes, Revue Internationale de l'Enfant, Nov./Dée.
1931, pag. 235.
0. Riese, Die Not der erwerblosen Jugend, Revue Internationale de l'en-
fant, avril 1931, pag. 354.
A. Nice foro, Statura dei conseritti, condizione sociale e progresso econo-
mico, Difesa Sodale, Mai 1933. - Anthropologie der nichtbesitz nden
Klassen, Leipzig 1910, mentionat de R. Sand in L'économie humaine
par la médecine sociale", 1934, pag. 86.
W. Stephenson, On the relation of weight to hight and the rate of growth
in man, The Lancet, 1880 pag. 550, mentionat de R. Sand, loc. cit. pag. 86.
Roberts, Manual of anthropometry, London 1878, mentionat de R. Sand,
loc. cit. pag. 86.
R. Franzen, Influence of social and economic factors on the health of the
school child, American child health association, New-York 1932, mentio-
nat de R. Sand, loco cit. pag. 89.
L. Vil/ermé, Mémoire sur la taille de rhomme en France, Annales d'hy-
giene publique et de médecine légale, No. 2/1929, mentionat de R. Sand,
loc. cit. pag. 89.
R. M. Yerkes, Psychological examin'ng in the United States Army, Me-
moirs of the National Academy of Science, Washington 1921, vol XV,
mentionat de R. Sand, loc. cit. pag. 94.
J. F. Duff and G. H. Thomson, The social and geographic distribution of
intelligence in Northumberland, British journal of psychology, 1923, vol.
XIV, pag. 192-198, mcntionat de R. Sand, loc. cit. pag. 94.
Vervaeck, Les cond'tions physico-chim'ques du milieu et les causes éco-
norn'ques et sociales, in Syllabus du cours d'anthropologie criminelle",
1937, pag. 32 ss.
Gul/ot mentionat de V..rvaeek, loc. cit., pag. 36.
Ryckere, La servante mentionat de Vervaeck, loc. cit. pag. 43.
V. Manuila, Proceciura tehnicä in asistenta socialá, Bule,inul eugenic si
biopolitic, 1929, pag. 117.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 361

V. Manuila, Asistenta individuaLizatä i tehnica ei. Asistenta sociald Nr.


2, 1930, p. 23.
Hanna Nott, Familienfiirsorge, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege",
Lief. 3. 1939, pag. 323.
G. Derscheid, Le service social, médico-social et hospitaller, Rapport pré-
sent& à :a séance du 4 Mai 1933, du Comité d recteur de la Ligue na-
tionale beige conze la tuberculose.
R. Sand, Les diverses formes du service social, In Le service social A tra-
vers le monde", 1931, pag. 34.
M. E. Richmond, Le service sociaa des cas iíndividuels à l'école, à rho5pital,
au tribunal, in Les méthodes nouvelles d'assistance", 1926, p. 200. - The
visiting teacher in the United States, New-York, Public education assoc;a-
tion, 1921.
R. Sand, Les formes et les méthodes du service social, in Le service so-
cial en Belgique", 1937. pag. 27 as.
R. Sand, L'économie humaine par la médecine sociale, 1934, pag. 227.
M. E. Rich, Current trends in social adjustment through inervidualizad
treatment, In Report of the third international conference on social
Work", London 1938, pag. 475.
V. Mantilla, Munca generalizatà i munca specializatà in asistenta social5
si In asistenta santar5, Buie inul eugenic si biopolitic, 1929, pag. 43.
H. Landsberg, Allgemein- oder Spezalftirsorge, Zeitschrift fiir Schulge-
sundheitspflege No. 150/1925.- G. Simons, Familienftirsorge oder SpLzial-
ftirsorge, Soziale Berufsarbeit No. 1-2/1926, mentionati de V. Mantilla,
loc. cit.
A comparative study of generalized nursing and health service, New-
York, 1926-1927.
J. Addams, Twenty years at Hull Home, New-York, Mc. 1VEllan, 1910,
ment'onai de R. Sand, loco cit. pag. 41.
M. Sautter, Deuxitrre congrès international des settlements, Paris 1927,
mentionat de R. Sand, loco cit. pag. 42.
E. Gi//et, Le service social dans l'industrie, Revue d'hygiène et de mé-
ciecine sociale, juin-juillet, 1938.
I. Ganzer, BetriebswohlLhrtspillege (Soz'ale Betriebsarbeit), in Hanciwör-
terbuch der Wohlfahrtspflege", 1939, I. Lieferung, p. 155.
ND. R. Sand, Les facteurs prcfess'ennels, In L'écenomie humaine par la mé-
decine socia:e", 1934, pag. 179.
H. Dubreuii, Employetu-s et salariés en France, Paris, Mean 1934, mentio-
nat de R. Sand, loco cit. Pag. 179.
Pubrcatiile Association des suentenciantes", Paris, 1939.
René Barthe, La collaboration du médecin d'usine et de la surintendante,
In revista Surintendantes", 25 avril 1939.
Les services sociaux des sociétés françaises d'ass-urances, Le musée social,
Bruxelles, janvier 1927.
I. V. Valdes, mentionat de R. Sand, loco cit. pag. 44.
W. Szuman, L'éducation des orphelins en Angleterre, Le service social,
Bruxelles, janvier 1927.
H. Vogt, Sozialerziehung, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege", Lief
6, 1939, pag. 939.

www.dacoromanica.ro
3 62 DR. G. BANU

R. C. Cabot, L'enquéte mentale et morale, fonction de l'assistance sociale,


In Es ais de méd me s cia:e", Paris 1919, p. 12.
M. E. Richmond, L'int raépendance huma:ne, in Les méthodes nouvelles
d'as stanc ", Paris, 1926 pag. 131.
W. E. Hocking, Human nature and its remarking, New Haven, 1918, men-
ti na de M. E. Richmond, loc. cit. pag. 131.
W. L'ppmann, in revista New Republic" 15 Decembrie 1920, ment'onat
de M. E. Richmond, loco cit. pag. 143.
M.E. Richmond, La base d'une action raisonnée, in Les méthodes nou-
velles d'as.istance", 1926 pag. 173.
P. F. Armand-D lilie, Etude des milieux et psychologie individuelle, in
,,Traté de service social", 1939, pag. 100.
R. C. Cabot, L'enquéte écanomique, fonction de l'assistance sociale, in Es-
sais de médecine socia:e", 1919, pag. 103.
R. H. Hazemann, L'indice de la pauvreté urbaine, in Le service social
municipal", 1929, pag. 178.
R. H. Hazemann, L'indice de la pauvreté incrviduelle, loco cit. pag. 183.
P. F. Armand-De/ille, Moyens d'études techniques du service social, loco
cit. pag. 103.
P. F. Armand-De/il/e, Rédaction et conclusions des enquétes, loco cit. pg. 141
V. Manuila, Importanta cazierelor detaliate In asistenta socialä, Asistenta
Socialä No. 1-2/1932.
Christina Brcitescu, Tehnica asisteutei sociale, Curs de asistental:" sociarlä,
Bururesti, 1941.
K. Werner, Reichsfilrsorgestatistik, in Handwörterbuch der Wohlfahrts-
pf ege" Lief. 6, 1939, pag. 809.
S. E. Astbury, Material welfare, In Report of the third international con-
ferenca on social work", London 1938, pag. 425.
M. Baum, Familienfiirsorge, Karlsruhe 1928, mentionat in Asistenta so-
ciald" No. 1-2/1932, pag. 199.
F. Ruppert, FamilLri,untersttitzung, in Handwörterbuch der Wohlfahrts-
pflege", 3 Lief. 1939, pag. 336.
Violett, La faraille et le service social des cas individuels, Le service social
1923, pag. 242.
P. F. Armand Delille, Organisations ayant trait a l'assis.ance préventive
l'adulte et a la famille, loco cit. pag. 253.
V. Manui/a, Organizarea centrului de demonstratie pentru asistenta fami-
liei, Asistenta Socialä, No. 2 1930 pag. 53.
V. Ogburn, Our social heritage, Survey, Dec. 1927, mentionat de V. Ma-
nui/a, loco cit.
E. R. Mowrer, Family disorganisation, mentionat de V. Mantilla, loco cit.
Bertha Fink, Hitlfswerk Mutter und Kind", in Handwörterbuch der
Wohrfahrtspflege" Lief. 4, pag. 496, 1939.
Loi No. 119 (Danemark) du 15 Mars 1939, sur les bureaux d'assistance pour
ifes mares, Bulletin de l'Office international d'hyg'ène publique, acuat
1939, pag. 1370.
L'aciministration générale de l'assistance publique a Paris, 1920-1937, pg.111.
Paris charitable, bienfaisant et soc'al, Par:s, 192,6, pag. 285 ss.
L. Fossoyeux, L'organisat'on hospitalière, in Médecine sociale", colectia
Sergent, 1925, peg. 334.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 363

E. Conics, Protection de la materni é et de l'enfance en Russie Soviétique,


Bulletin de l'Office international d'hygiène publique, mars 1934.
Ch. de Groncket, Repertoire des oeuvres, 1933, pag. 26.
G. Bann, Quand des mesures :égislatives ou des institutions publiques doi-
vent-elles suppleer b. la carence des parents? Congrès international de la
protee ion de renfance, Francfort s. Main, juin 1938,
L. Zarncke, Säugl'ngsfiirsorge, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspf ege"
1939 L cf. 6, p. 851.
F. Rott, Schutzmassnahmen gegen die Säuglingssterblichkeit, Bericht fiir
den II. intornationalen Kinderftirsorgekongress in Rom, Septemb r 1937.
ark, Vermeidbare Kind_rkrankheiten, 'Stuttgart 1936, pag. 39, m_ntionat
de L. Zarncke, loc. cit.
P. F. Armand-De/ille, Organisations d'assistance preventive pour renfance,
in Traité da service social", 1939, pag. 197 ss.
F. Bourguin, La protect' on sociale de renfanee en France, 1938, p. 71.
F. Silva-Correia, Quelques considerations sur la protection de renfance
d age préseolaire, La médecine infantile, No. 10, 1930.
H. Villnov, Kindertagesstätten, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege"
Vet 4, 1939, pag. 615.
Jacqueline Herbrard, Le service social auprès de l'enfance d'Age scolaire,
Paris, 1936.
G. Banu, L'enfant considéré par rapport aux finances publiques, l'irripôt
et les assurances sociales, XIII-e Congrès A. I. P. E. Francfort 1938.
P. F. Armand-De/ille, Assistance preventive pour l'adoleseence, L'année
rurale, loc. cit. pag. 225.
Lesage et Hubert, La protection de l'enfant à travers les Ages, Revue philan-
throp'que No. 430/1933.
A. Gross, Ddr Aufbau des Gesundheitswesens im Dritten Reich, Berlin
1937 pag. 35-36.
190.. Zi/pha Franklin, Progress of plans for aid to deperident children, The
Child, dec. 1936.
K. D. Blackfan, The maternal and child welfare program and the task
ahead, The Child, July 1937.
C. W. Warburton, The rural child, what the cooperative extension service
is doing for his welfare, The Child, June 1937.
M. Arnold, The grow.h of ch ld welfare services in rural areas, The Child,
july 1937.
Construction d'une cite ,pour orphelins, Bulletin de la santé publique,
Bruxelles, décembre 1938, pag. 515.
E. v. Drehr, De soziale Arbeit in Ungarn, 1930, pag. 110.
Wanda Szuman, La question des orphelins, les principes de l'éducation
nouvelle des orphelins, Le service social, mars 1928.
Application pratique de l'appren issage dans les orphelinats, Bulletin de
l'Office central des oeuvres de biertfa.sanee, nov. 1938.
F. Bourguin, Enfants abandonnés, loco cit. pag. 118.
R. Romsauer, Quand des messures dégislatilvas ou des institutions publiques
doivent-elles suppléer à la carence des parents ? Congresul al XIII-lea
A.I.P.E., Francfurt a/M., Iunie 1938.
E. Gillard, Les conditions d'efficacité du placement familial, III-eme Con-
grès international cies oeuvres de plein air, Paris, juillet, 1937.

www.dacoromanica.ro
364 DR. G. BANU

A. Bohm, Limites des indications, modalités, rôle éducatif du placement


des nourrissons débiles et notamment de leur placement A la campagne,
Revue d'hygiène et de médecine sociales, novernbre 1938.
G. Banu, Asistenta comunala a copiilor gàsii, orfani i saraci in Bucu-
resti, Arhiva pentru stiinta si reforma sociald 1923, pag. 131-151.
G. Banu, L'utilité au point de vue social et éclucatif ciu placement des
enfants débiles A la campagne, XIII-ème Congrès A. I. P. E., 1938.
M. Feldman, Le placement familial des enfan.s abandonnés, sous le con-
trôle du centre d'hygiène infantile de la Fondation américaine pour le
Proche-Orient, dans le distr. de Koniovitza, Bulgarie, Office intern, d'hy-
giène publ. que, Octobre 1938.
Ziemke, tYber Kinderm:sshandlung, Congresul german cie medicina' legala,
Hamburg 1928. - Parisot et Caussade, Les sévices envers les enfants,
Annales de médecine légale, 1929.
M. Schtichter, Contributiuni la studiul medico-legal al maltratarii copiilar,
Revista de ligiena sociala, No. 9/1931.
Mulert, Kindermisshandlung, in Enzyklopadisches Handbuch des Kinder-
schutzes und der Jugendfürsorge", de Clostermann-Helier-Stephani, Laip-
zig, 1930, p. 389.
Cateva consideratiuni asupra maltratarilor morale la copii, Revista de igie-
na socia:a, Nr. 12/1931.
M. Schachter, Protectiunea copithilui inatltratat l abandonat, Revista de
igiena sociala, No. 3 1935.
F. Bourgu'n, Enfants maltraités, in La protection .sociale de l'enfance en
France" 1938, pag. 152.
Dependent and neglected children, Social statistics, January, 1937.
Die unehelichen Miindel des Vormundschaftgerichts in FranIcfurt, Dresdcn
1909, mentionat de G. Tugendreich, In Handbuch der sozialen Hygiene",
Bd. IV, 1927, pag. 187.
Kohl, Die unehel'chen Miindel in Pastor Pfeiffers Berufsvormundschaft in
Berlin, Jahrbuch der Fiirsorge 1914, mentionat de G. Tugendreich, loco
cit. pag. 189.
G. Banu, La protection de l'enfant d'Age prescolaire, Bruxelles 1930.
Gregor, Verwahrlosung, in Enzyklopädisches Handbuch des Kinderschut-
zes und cier Jugendfürsorge", 1930, pag. 832.
Serviciul social de spitale in cadrele Congresului international de asis-
tenta sociala, Asistenta sociala, No. 1/2-1932.
A. Tiillmann, Försorgedienst im Krankenhaus, in Handwörterbuch der
Wohlfahrtspflege", Lief. 4, 1939, pp. 687-690.
Richt:inien fiir den Fiirsorgedienst im Krankenhaus, Der Offentliche Ge-
sundheitsdienst, 20.IX.1939.
G. Derscheid, Service social des grandes maladies, Le service social, no-
vembre-décembre 1936.
Léon Bernard, Le service social ,pour tuberculeux, in Le service social A
l'helpital", 1933, pag. 16. - P. F. Armand-Detille, Organisations spéciales
d'assistance sociale curative et preventive contre la tuberculose, In Traité
de service social", 1939, p. 176.
Louste, Le service social dans la lutte contre la syphilis, in Le service
social A l'hôpital", 1933, pag. 31.
M. Labbé, L'organisation sociale du traitement du diabète A l'hapital, in
_Le service social A pag. 48 ss.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SuCIALA 365

M. Newry, Le service social a l'hôpital par la collaboration des auxiliaires


sociales et des infirmières visiteuses, Le service social, juillet-aoôt 1938.
X. C. Costa-Foru, Le service social a l'hôpital en Roumanie, in L'ass:s-
tance sociale en Roumanie", Bucuresti 1938, pag. 83 ss.
G. Banu, Orlen dri actuale de medicind socialä in Romania, Revista de
igiend sociald, Iulie-Aug. 1942.
G. Katsch, Die sozialbiologische Problematik des Diabetes, Archiv fiir so-
ziale Hygiene und Demographie, No. 6/1934.
H. Vaquez, Une oeuvre d'assistance sociale : L'aide aux cardiaques, 1930.
G. Banu, Asistenta cardiacilor, Revista de igiend sociald, Nov. 1932.
Konstituiermde Sitzung des wissenschaflichen Komitees zur Erforschung
und Bekämpfung der Kreislaufstörungen, 12.IV.1931, Bad Nauheim.
Program of the American Heart Association, Bulletin of the American Heart
Association, July 1932.
H. Sachs, Neue Wege der Fiirsorge ftir Herzkranke, Zeitschrift ftir Schul-
gesundhei.spflege und soziale Hygiene, No. 6, 1929.
Committee for the home care of with heart diseases, Bulletin of the Ame-
rican Heart Association, No. 6/1932.
CI. Willems, L'assistance sociale aux tuberculeux, Le service social, oc-
tobre 1927, pag. 208.
S. Irimescu, Tuberculoza si asistenta socia, Asistenta sociald, No
1-2/1932, pag. 111.
V. Manuita, Loeul asistentei sociale in combaterea tuberculozei, Asistenta
sociald, No. 1-2/1932.
F. Fassbender, Tuberkulosebekämpfung, in Handwörterbuch der Wohl-
cfahrtspflege", VII. Lieferung, 1939, pag. 1075.
H. Schmidt, Neuere Gesichtspunkte für de Tuberkuloseftirsorge, Archiv
filr soziale Hygiene und Demographie, No. 1/1931.
A. Voina, Venerologie sociald, Revista de igiend sociald, Ianuarie-Fe-
bruarie 1942.
P. F. Arnzand-De/ille, L'alcoolisme, fléau social, in Trait& de service so-
cial", 1939, pag. 43.
P. Tomescu, Boalele mintale In meciiul rural, Revista de igiend sociald,
Ianuarie-Iunie 1940, pag. 617.
S. Drucker, Alkoholkrankenfürsorge und Krankenkassen, Verband schwei-
zerischer Fiirsorgestellen ftir Alkoholgefährdete, 1934, mentionat in Der
Offentliche Ge.sundheit sclienst, Apr. 1935, pag. 23.
H. Pfannmilller, Zur Psychopatho2ogie des Alkoholikers, Der Offentliche
Gesundheltsdienst, 5.IV.1936.
S. Drucker, Probleme der Trinkerftirsorge, in Ergebnisse der sozialen
Hygiene und Gesundheitsfiirsorge" de Grotjahn-Langstein-Rott, Leipzig
1930, Bd. II, pag. 392.
H. Roemer, Die offene Geisteskrankenftirsorge unci die Trinkerftirsorge,
in Die offene Ftirsorge in der Psychiatrie und ihre Grenzgcbiete", Ber-
lin 1927, mentionat de S. Drucker, loco cit.
M. Fischer, Die Alkoholgefahr, Der Offentliche Gesundheitsdienst,
5.VIII.1935, pag. 202.
Zimmermann, Zie e und Wege im Karnpfe gcgeg den Alkoholismus, Der
Offentliche Gesunciheitsdienst 20.V.1940, B. p. 69.

www.dacoromanica.ro
366 DR. G. BAND

G. Feuerstein, Ftirsorge flirt Suchtkranke und Alkoholgefährdete, in Hand-


wört rbuch der Wohlfahrtspf:ege", Lief. VII, 1939, pag. 1062.
G. Feuerstein, Suchtgiftschäden und :hre Bekämpfung, ibidem pag. 1057
E. Gabriel, Les législations re:atives à l'alcoolisme, Forschungen zur A.kohol-
frage. vol. XLII, 1935, p. 190. recenzat in Bulletin de roffice international
crhygtène publique 1935, pag. 2262.
S. Drucker, Offene Fürsorge, loco cit. pag. 402.
M. Neumann, Die Mitwirkung des Psychiaters in der offenen Trinkerfär-
sorge Zeitschrift für psychische Hygiene, vol. II, No. 3, 1929, mentionat
d- S. Drucker, loco cit.
L. Vervaeck, L'ob igation du traitement pour les buveurs dangereux, Le
musée social, septembre-octobre 1938.
Une nouvelle méthode de lutte contre ralcoolisme, Revue d'hygiène et A*
medecine sociales, juillet 1933.
G. Ichok, L'ecuvre entia:coolique de la Suède, Revue d'hygiène No. 7/1930
F. Meggendorfer, Vorbeugung des Alkoholismus, In Handbuch dex
Erbkrankheiten" vol. III, 1940. pag. 363.
Legrain, Médecin,e sociale des poisons, In Médecine sociale" de Sergent-
Ribadeau Dumas-Babonneix, 1925, pag.*566.
Nilo, Comment guérir les alcooliques ? Revue moderne de méciecine et dA
chirurgie, Paris 1930, mentionat de Vervaeck, loco cit.
E. Bratz, Behandlung des chronischen Alkoholismus, Allgemeine Zeit-
schrift für Psychiatrie, NI% 99/1933, m2ntionat de F. Meggendorfer, loco cit.
S. Drucker, Geschlossene Färsorge, loco cit. pag. 417.
K. Didschuweit, A. Ostermann, Die Heitlstätte ftir Alkoholkranke im III.
Reich, Neuland Verlag, 1938, recenzat in Der Offentliche Gesundhei.s-
dienst, 5. VIII. 1938, B. pag. 237.
Pau/stich, Bekämpfung der Suchtgiftschäden in ihrer Beziehung zu den
Hoil- und Pflegeanstalten, Der Offentliche Gesundheitsdienst, 20.1.1939 B
pag. 569.
V. A. Reko, Rauschgiftsucht und Rauschgifte, in lucrarea Magische Gifte",
Stuttgart 1938.
F. Panse, Verbreitung und Folgen des Opiat- und Schlafmittelmissbrauchs
in Deutschland, Der Offentliche Gesundheitsdienst, 20.V.1935.
Dansauer, Roth, Viper MorphInismus bei Kriegsbeschlidigten, Arbeit und
Gesundheit, Heft 18, 1931, mentionat de F. Panse, loc. cit.
K. Pohlisch, Die Kinder männlieher und w-ib icher Morphinisten, Leipzig
1934, ment'onat in Der Offentliche Gesundheitsdienst, 5.1V.1935, pag. 33
K. Bonhoeffer, Ve_rbreitung und Bekiimpfung des Morphnismus und
Kokainismus, Referat auf der Jahresversammlung des deutschen Vereins
ftir Psychiatrie in Kassl, 1925, mentionat de F. Panse, loco cit.
K. Pohlisch, Die Verbreitung des chronischen Opia missbrauches in Deut-
schland, 1931, mentionat de F. Panse, loco cit.
W. Leib brand, Zur gegenwärtigen Lage des Rauschgiftproblems, Archiv
ftir soziale Hygiene und Demographie, H. 2/1930.
L. A. Spiege/, Zur Frage des Morphinismus unter besonderer Bertick-
stchtigung der Prognose, Archiv ftir Psychiatric, 1937, pag. 188, recenzat
In Der Offentliche Gesundheitsdienst, 20.X.1937.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 367

F. M. Mayer, Einige zahlenmässige Ergebnisse an 90 Morphinkranken,


Ze.tschrift der Neurolog'e, No 154, 1933, recenzat in Der Offentliche Ge-
sundheitsdienst, 20.V.1937, pag. 152.
Internat:onal control of traff.c in narcotics, Brit' sh Medical Journal, 27. XI.
1937, recenzat in Der Offentliche Gesunheitsdienst, 20.IV.1938, pag. 67.
Die Rjchsarbeitsgem...:nschaft ftir RAischg:tftbckämpfung und ihre Veran-
staltungen im April 1935, Der Offentliche GesundheitscLenst, 20.V.1935,
pag. 91.
Bresgen, Die Zentra:meldestelle ftir Opiatsuchten der Arbeitsgemeinschaft
ftir Rauschgiftbekämpfung im Gau Ostpreussen, Der Offendiche Gesund-
heitsdienst, 5.XII.1938, pag. 492.
274,, W. Poiligkeit, Wirtschaffiche Ftirsorge und ört:iche Gemeinschaft, Report
of the third international conference on social Work, London 1936, p.
436 SS.
1. Maus, ibidem pag. 448.
Zeitler, ibidem, pag. 450.
W. Polligkeit, Bericht, loco cit., pag. 467.
A. Gouachon et Mouret, Manuel pratique d'assistance, Lyan 1925.
F. Ickert u. J. Weicksel, Grundriss der sozialen Medizin, 1932 p. 56 ss.
H. Mayer, Die rechtlichen Grundlagen und die Organksation der Ftirsorge,
in Handbuch der sozialcn Hygiene", vol. HI, 1926.
G. Roestel, Der Hilfsbedilrftige, in ,.Handwör.erbuch der Wohlfahrts-
pflege" Lief. IV, 1939, pag. 487.
Legislatia asistentei sociale in Bulgaria, Revista de igienä socialä, 1936,
pag. 202.
H. Zwingmann, Wolhfahrtspflege in Frankreich, in Handwörterbuch der
Wohlfahrtspflege", Lief. III, 1939 pag. 346.
A. Gouachon et Mouret, Organisation générale de rassistance en France, in
Manuel pratique d'assistance", Lyon 1934.
J. Evei/lard, La charité de la croix gammée, Bulletin de l'office central
des oeuvres de bienfaisance, No. 47, Nov. 1935.
H. Brunschwig, La ipolitique sociale et économique du régime national-so-
cialiste, in Encyclopédie française", vol. X, pag. 10. 86-13, 1938.
Ftinf Jahre Winterhilfswerk, Nachrichtendienst des deutschcn Veneins
fiir öffentliche und private Ftirsorge, Oktober 1938.
E. Bo/Imann, Ländliche Wohlfahrtspflege, in Handwörterbuch der Wohl-
fahrtspflcge" IV. Lief. 1939, pag. 716.
J. Laudinet, L'assistance médicale gratuite, in ,.Manuel d'ense'gnement
social", 1938, pag. 141.
M. Fossoyeux, L'organisation hospitalière, in Médecine sociale", Paris,
1925, pag. 506.
W. Schnell, Die öffentliche Gesundhe.tspflege, Berlin 1938, pag. 122 ss.
L'organisation sanitaire du Royaume de Be:gique 1926, pag. 127.
Ministère de la santé publique, Bruxelles, Règles relatives aux subven-
tions accordées par le M.nistère de la santé publique, 1938.
Bureau international du travail, Les services soclaux, Etudes et documents,
série M. Genève, 1933.
L'administration générale de rassistance publique A Paris, 1920-1937,
pag. 137.

www.dacoromanica.ro
368 DR. G. BAND

J. L. Cohen, L'assurance-chômage et l'assistance publique, Revue interne-


tionale du travail, Décembre 1932.
Organizatia internationalä de luptä in contra somajului i activitatea ei,
Revista de ig:enä socialä, Ianuarie 1933.
M. Zschucke, Arbeitseinsatz und Arbeitslosenhilfe, In Handwörterbuch
der Wohlfahrtspflege", I. Lief. 1939, pag. 41.
Mangels, Arbeitslosigke:t und Gemeinschaft, in Report of the third in-
ternational conference on social work", pag. 548.
G. Banu, Somajul intelectual, Bucuresti, 1933.
H. S. Licht, Physical condition and unemployment, Public health reports,
15 november 1935.
P. Uh/enbruck, Reihenuntersuchtmgen der erwerblosen Bevölkerung, Ar-
chiv ftir soziale Hygiene und Demographie, Heft 2-3, 1933.
303, E. Corte, La misère des enfants des chömeurs en Allemagne, Revue inter-
nationale de l'entance, Nr. 67-70/1931.
R. Weiland, La situation des enfants de chômeurs en Allemagne, Revue
internationale de l'enfant, No. 6, 1931.
Mitteilungen, in Der (l)ffentnche Gesundheitsdienst, 20. XI. 1935, pag. 384.
J. Lindberg, Sur une mesure internationale du chômage, Revue interna-
t. onale du travail, oc,obre 1932.
H. Fuss et D. Christie Tait, L'indemnisation des chômeurs et utilisation
de leur loisir en Grande-Bretagne, Revue internationale du travail,
mai 1933.
Die Entwicklung der deutschen Bauwirtschaft und die Arbeitsbeschaffung,
Däri cie searná asupra organizatiilor Deutsche Bau- und Bodenbank"
Deutsche Gesellschaft fiir öffentliche Arbeit", 1933-1935.
Aus der Arbeit des Landes-, Wohlfahrts- und Jugendamtes der Reichshaupt-
stadt Berlin, Deutsche Zeitschrift ftir Wohlfahrtspflege, Juni-Juli 1937,
pag. 164.
Ch. de Gronckel, Fonds de chômage et associations contre le chômage in-
volontaire, in Répertoire des oeuvres", Bruxelles, 1933, pag. 160.
J. Landinet L'assistance aux chômeurs, loco cit. p. 15(1
J. Perha-Garcia, La lutte conre le cheimage et :es travaux d'améliora-
ton rurales en Portugal, Grands travaux et hygiène publique, mars 1934.
Mäsuri pe plan international pentru combaterea somajului adolescentilor,
Revista de igienä sociald, Martie 1935, pag. 199.
G. Woiff, Das neunte Schuljahr, Archiv fiir soziale Hygiene und Demo-
graohie, 1930, pag. 12.
H. Fuss, Les communes et l'emploi des chômeurs, Union internationale des
villes et pouvoirs locaux, fasc. 18, document No. 193, sept. 1937.
Les chômeurs Ages ou inaptes, Notes fournies par les informations socia-
les du Bureau international du travail, 1937.
Assistan :e par le travail à l'atelier et à domicile, in Paris charitable,
bienfaisant et social", 1926, pag. 641.
B. Emke, Der tbergang städtischer Arbeitsloser in die Landwirtschaft.
Archiv ftir soziale Hygiene und Demographie, 1931, pag. 259.
Informations sociales 1032, No. 12.
C. C. Gheorghiu, Starea actualä a omajuilui intelectual i mäsurile de cam-
batere, Revista de igienä socialà, 1936, pag. 397.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 369

W. v. Simon, Geschichte der Kriippelfarsorge, in Handbuch der sozialen


Hygiene", IV, Bd. 1927, pag. 568.
0. Per!, Krtippeltum und Gesellschaft im Wandel der ,Zeit, Gotha 1926,
mentionat de W. v. Simon, loco cit.
Kirmasse, Zeitschr. ft itir Krilppelftirsorge, vol. VII, pag. 216, mentjanat
de W. v. Simon, loco cit.
Asistenta i reabilitarea estropiatilor, in brosura InfirmitAtile fizice".
Biblioteca Asistenta Socialk 1934, pag. 175.
E. Eckardt, Körperbehinderte, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege",
Lieferung V, 1939, p. 670.
W. v. Simon, Die praktische Durchfiihrung der Krtippelfilrsorge, in Hand-
buch der sozialen Hygiene", vol. IV, 1927, pag. 589.
W. v. Simon, Ambulante oder Ans,altsbehandlung, loco cit. pag. 614.
K. Biesalski, Krtippelheime, in Enzyklopädisches Handbuch des Kinder-
schutzes und der Jugendfiirsorge", Leipz'g 1930, pag. 424.
K. Bjesalski, Leitfaden der Krtippelftirsorge, Leipzig 1922, mentionat de
W. v. Simon, loco cit.
E. Wulff en, Krirninalpsychologie, Berlin 1926, merrtionat de W. v. Simon,
loco cit. pag. 620.
H. Dejust, Les centres de recuperation fonctionnelle, Le mouvement sani-
taire, novembre 1935.
T. Pao/i, L'enfant infirme à travers les Ages, Bordeaux 1933.
Denjs, Histoire cies theories et des idées morales dans l'antiquité, 1879,
vol. II, mentionat de T. Peo/i, loco cit. pag. 12.
Kirmasse, Zeitschrift für Krtippelftirsorge, Leipzig, 1911, vol. IV, pag. 13,
ment'onat de T. Paoli, loco cit. pag. 28.
P. Bruun-Rasmussen, La bienfaisance en faveur des enfants estropiés au
Danemark, XIII-ème Congrès A. I. P. E. Francfort 1938.
A. Contargyris, La protection de l'enfant estropié en Grèce, XIII-ema
Congrès A.I.P.E. Francfort 1938.
Ce/pa Enrico, La protection de l'enfant estrop'e par le dépistage précoce
et le traitement immédiat, en Ita:ie, XIII-ème Congrès A.I.P.E., Franc-
fort s/M. 1938.
L. Kreuz, La protection de l'enfant estropié par le dépistage précoce et
le traitement immédiat, Congres A.I.P.E., Francfort 1938.
C. Lenroot, La protection de l'enfant estropié par le dépistage précoce et
le traitement immédiat aux Etats-Unis, MILI-ème Congrès A.I.P.E. Franc-
fort 1938.
A. Tournay, La protection de l'enfant estropié par le dép.stage et le
traitement, XIII-ème Congres A.I.P E., Francfort a/M. 1938.
T. Pao/i, L'école d'Yvetot, in L'enfant infirme a travers les Ages", Bor-
deaux 1933, pag. 36.
Edi,h M. Backer, Some social aspects of state programrn of services for
cripp:ed children, 1937.
H. Eckhardt, Gebrechlichenftirsorge in Amerika, Zeitschrift far Kriippel-
fiirsorge in Amerika, vol. XII, Nr. 7-8, 1931.
R. Soeur, Situation actuelle de la protect'on de l'enfant estroplé en Bel-
gique, X1E-erne Congrès A.I.P.E., Francfort 1938.
Der öffmtliche Gesundheitsdienst im Deu.schen Reich, Berlin 1938,
pag. 291.
Dr. G. Banu. - Treat de medic:111A !oxtail, Vol. TIT. 24

www.dacoromanica.ro
70 DR. G. BANTJ

W. Feilchenfeld, Geschichtliches zur Fiirsorge für Blinde, in Handbuch


der sozialen Hygiene", vol. IV, 1927, pag. 639.
As.stenta orbilor, in brosura Infirmitalle fizice", Biblioteca Asistentei
Sociale, Bucuresti, 1934, pag. 143.
W. Feachenfeld, Begriffliches (Fiirsorge filr Blinde), loco cit. pag. 640.
Axenfeld, Blindsein und Blindcrifiirsorge, Kiln sches Monatsbla t für
Augenheilkunde, vol. 58, 1917, mentionart de Feilchenfe/d, loco cit.
A. Manoil. Psihologia i educatia orbilor, Revista de igienä sociald, Au-
gust 1933.
L. Cimatti, Il disegno te-cnico nell'educazione professionale dei ciech., Ri-
vista pedagogica 1933.
P. Villey, La pédagogie des aveugles, Paris, Alcan, 1930.
Schmidt, Allgemeines Blndewesen, in Enzyklopädisches Handbuch der
Hei:pädagogik", Lief. III, 1930, pag. 441.
W. Feilchenfeld, Blindenberufe, loco cit. pag. 660.
Aitmann S., Blindenbildung, in Enzyklopadisches Handbuch des Klin-
d.rschutzes und der Jugendfiirsorge", Leipzig 1930, pag. 101.
H. G. Ba//arin i B. Geri, Blindenfiirsorge, in Handwörterbuch der Wohl-
fahrtspflege", Lief. II, 1939, pag. 188.
Guide pour l'assistance aux aveugles en Angleterre, Publication du co-
m:té consuitatif d'assistance aux aveugles, Londres 1934, in a3uLetin
de l'Office international d'hygiène publique, avril 1935.
358_ L'assistance aux avcugles en AngletRrre, 13ulletin de l'office international
d hygiene publique, juillet 1938, pag. 1602.
Les mesures sociales relatives aux aveugles en Grande-Bretagne, Bulletin
de l'Office international d'hygiene publique, juillet 1935.
Association internationale pour la protection de l'enfance, L'enfance aveu-
gle en Belgique, 1930.
L. Renaux, Les oeuvres françaises pour aveugles, Revue médico-sociale et
de protection de l'enfance, mai-juin 1938.
Fr. Stocker, L'assistance aux demi-aveugles et aux sujets A vision très in-
suffisante, Revue suisse d'hygiène, No 24/1936, mentionat in Bulletin de
l'Office international d'hygiène publique, février 1937, pag. 397.
383. A. Sucia, Institutele i invätämäntul meciico-pedagogic in Romania, Re-
vista de igienä socialä, 9/10-1941.
G. P. Crowden, Surditatea problemä nationalA, British -medical journal,
25. VIII. 1934.
11. G. Baltarin si H. Hanse, Schwerhörigenfiirsorge, in Handwörterbuch der
Wohlfahrtspflcge", VI. Lief. 1939, pag. 896.
H. Uhlig, Gehörlosenschule-Schwerhörigenschule, Deutsche Sonderschule,
Nr. 7-8/1030, recenzat in Der Offentliche Gesundheitsdienst, 20. V. 1940,
B. pag. 83,
G. Atanasiu, Invätämäntul surdo-mutilor, studiu pedagogic si social, Timi-
soara 1933, pag. 18.
H. G. Ballarin, Gehörlosenfürsorge, in Handwörterbuch der Wohlfahrts-
pflege", Lief. III, 1939, pag. 398.
A. Herlin, La rméthode belge de ciémutisation, Le service social, mai-
juin 1932.
Isabelle Martha Vié, L'orthophonie en Autriche, au Danemark et en Alle-
magne, Revue médico-sociale de l'enfance, 1937, pag. 39.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 371

G. Atanasiu, Surcio-mutii productivi i folositori societat.i, Revista de


igiena soc'ala, Iulie 1931.
G. Atanasiu, Direct:ve economico-sociale pentru institutiile care adapos-
tesc surdo-muti, Revista de igiena soc'ald, Mai 1932.
R. Labbé, Le sourd-muet, etude médico-sociale, Revue médico-sociale et
de protection de l'enfance, juillet-aoat 1939.
G. Elstisser, Psychopathie, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspf:ege", Lief.
VI, 1939, pag. 798.
K. Schneider, Die psychopathischen Persönlichkeiten, Leipzig-Wien, 1934,
mentionat de Elstisser, loco cit.
Haymann, Psychopathen, in Enzyklopödisches Handbuch der Heilpöclago-
gik", XI. Lieferung 1932, pag. 1985.
Ziehen, Zur Lehre von den psychopathischen Konstitutionen, Charité-
Annalen, 1912, mentionat de Haymann, loco cit.
E. Kahn, Die psychopathischen Persönlichkeiten, in Tratatul de bo:i min-
tale al lui Burnke, Berlin 1928.
Bleuler, Lehrbuch der Psychiatrie, ed. IV, Berlin 1923, mentionat de Hay-
mann, loco cit.
FI. Bagdasar, Problema .colara a copiilor anormali ca inteligenta si com-
portare, Bucuresti, 1942.
Von der Le yen, Psychopathenfiirsorge, in Enzyklopädisches Handbuch des
Kinderschutzes und der Jugendfiirsorge, Leipzig 1930, pag. 571.
Freudenberg, Erziehungs- und Helipädagogische Beratungss ellen, Leipzig,
1928, mentionat de Von der Leyen, loc. c:t.
Dan Constantinescu, Igiena mintalä in opera de asistentä sociala, Primui
congres al asistentelor socia'.e din Romania, 1938, pag. 157.
Doll, mentionat de FI. Bagdasar, loco cit., pag. 13.
E. Matthias, Ftirsorge ftir Geisteskranke, in Handbuch der sozialen Hy-
giene", Bd. IV, 1927, pag. 512.
Kirchoff, Grundriss airier Geschichte der deutschen Irrenpflege, Berlin 1890
citat de E. Matthias, doco cit.
Dannemann, Bau, Ein.r:chtung und Organisation psychiatrischer Staatsa-
syle, Hale, 1901, mentionat ibid.
A. Castiglioni, Histoire de la médeeine, Paris 1931, p. 425.
Hirsch, Geschichte der medizinischen Wissenschaften in Deutschland, Mtin-
chen-Leipzig, 1938, mentionat de E. Matthias, loco cit.
A. Castiglioni, La médecine au XIX-eme siècle, loco cit., pag. 604.
A. Grotjahn, Krankenhauswesen und HeiLstättenbewegung-n, Berlin 1903,
merrtionat de E. Matthias, loco cit.
Schultze, Das Irrenrecht, Handbuch der Psychiatrie, Berlin_Wien, 1912,
mentiocnat
Laehr, Die Anstalten für Psychisch-Kranke in. DeutschLand-Oesterrelch,
der Schweiz und den Baltischen Ländern, Berlin 1912, mentionat
Gerhardt, Zur Geschichte des Idiotenwesens in Deutschland, Hamburg 1904,
mentionat ibid.
A/t, -Ober familiäre Irren.pflege, 1899, mentionat ibid.
Comment visiter la colonie de Gheel, brosura editat4 de colonie, 1935.
M. Cahane, Prob:ema asistentei alienati'or i irnportanta coloniilor familiale,
Revista de igien,a socialä, 1934, pag. 91.

www.dacoromanica.ro
372 DR. G. BAND

39a. Kolb, Vorschläge ftir die Ausgestaltung der Irrenftirsorge und für die
Organisation der Irrenanstallen, Halle 1908, mentionat de E. Matthias,
loco cit.
G. Preda, Organizatiuni psihiatrice de vdditä utilitate, Revista de igienä
socialä, 1935, pag. 164.
A. Dimolescu, Organizacrea vrnii spitaa de boli tnintale l nervoase in Lon-
dra Revista de igienä sociará 1935, pag. 306.
G. Vermeylen, Le reclassement des malades mentaux, in lucrarea Office
de réadaptation sociale de Bruxelles", 1938.
Bumke, mentionat de Fi. BagcEa-sar, loco cit., pag. 14.
E. Kraepelin, mentionat de F. Dubitscher, Soziale unci graduelle Vntei-
lungen des Schwachsinns, in Der Schwachsinn", Leipzig, Verlag Thieme
1937, pag. 6.
Simon, comunicare la Oficiud saniter international, 1936, mentionat de F.
Dubitscher, Doco cit.
0. Bobertag u. Hy/la, Begabungsprtifung filr den tbergang von der Grund-
schule zu weit.erfiihrenden Schulen, 1925. mentionat Ibid.
C. Brugger, Der erbb ologische Zusammenhang von quantitativ verschie-
denen Schwachsinngraden, Der Erbarzt Nr. 8/1936, mentionat ibid.
W. Weygandt, Der jugendliche Schwachsinn, Stuttgart, 1936, mentionat
ibid.
P. Popcnoe, The childs eredity, Baltitiore 1929, mentionat ibid.
F. Dubitscher, Eintcilungen des Schwachsinns, in Der Schwachsin",
I din Handbuch der Erbkrankheiten de A. Giitt, Leipzig 1937.
A. F. Tredgold, Mental deficiency, London 1929, mentionat ibid.
E. Bleuler, Lehrbuch der Psychiatrie, Berlin 1930, mentionat ibid.
F. Dubitscher, Soziale Bedeutung des Schwachsinns, in Der Schwachsinn",
Handbuch cier Erbkrankheiten, vol. I, Leipzt 1937, pag. 220.
W. Hofmeister, Was wird ants den männlichen Hilasschulkindern? Zeit-
schrift ftir Kinderforschung, Nr. 43/1934, In Der öffentliehe Gcsundheits-
diens,, 5. IX. 1935.
J. /nnecken, Was wird aus weilalichen Hilfsschulleindern? Zeitschrift ftir
Kinderforschung No. 44/1934, In Der öffentreche Gesundheitsdienst No. 11,
5. IX. 1935.
I. Hoffmann, Die jugendlichen Schwachsinnigen und ihre Verwertung auf
den Arbeitsmarkt, Minster 1931, mentionat de F. Dubitscher, loco cit.
pag. 222.
Meggendorfer, Schwachsinntenftirsorge, in Enzyklopädisches Handbuch
des Kinderschutzes und der Jugendfiirsorge", Leipzig 1930, pag. 703.
P. Nobécourt et L. Babonneix, L'assistance aux arr:érés en France, in Les
enfants et les jeunes gens anormaux", 1VLasson, Paris, 1939, pag. 160.
Weygandt W., Idiotie, Referat aus der Jahresversammlung des deutschen
Vereins ftir Psychiatrie, Dresden, 1905, m,ntionat de Meggendorfer,'.coco cit.
419 Frenzel, Geschichte und Literatur des Hilfsschulwesens, Halle 1925, men-
tionat ibid.
Henze, Sammelklassen, in Enzyklopädisches Handbuch des Kinderschutzes
und der Jugenciftirsorge", 1930, pag. 616.
Th. Heller, Heilpädagogik, ibidem, pag. 289.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 373

422. Gaiter, Aussene Ausstattung der Hirfsschulle, in Enzyklopädisches Hand-


buch der Heilpädagog k", VI. Lief. 1931, pag. 128.
42.3. P. Nobécourt et L. Babonneix, L'éduca.ion des arriérés, loco cit. pag. 128.
Gnerlich, HiLfsschulharte, in Enzyklopädisches Handbuch der Heilpäda-
gogik", Lief. VI, 1931, pag. 1132.
Personalbog_n fiir Hilfsschtiler, Deutsche Wissenschaft, Erziehung und
Volksbi dung, 20.1E1.1940, mentiscniat in Der öffentliche Gesundheitsdienst,
5 Iuni 1940, p. 157.
F. Bourguin, Enfants anormaux, in La protection sociale de Penfance
Fra-nee", 1938, pag. 140.
H. Hanselmann, La pédagogie curative et Passistance sociale, Le servioe
social, Nr. 9-10/1938.
P. Nobécourt et L. Babonneix, L'assistance aux arriérés dans les pays au-
tres que la France, loco cit. pag. 170.
M. Canté, Le sort de l'enfant anormal, Paris, 1937, mentionat de Nobécourt
Babonneix, loco cit.
As'stenta copiläriei anormale in Statele Unite, Revista de igienä socialà,
Noembrie 1937.
G. Roestei, Strafrecht und Wohlfahrtspflege, in Handwörterbuch der Wohl-
fahrtspflege", VII. Lief. 1939, pag. 1040.
G. Banu, Les anormaux psychiques en Roumanie, Note presentee au comité
permanent de l'Office international d'hygiène publique, oc obre 1936.
futian Teodorescu, Curs de drept penal, 1937. Este asistenta delicventilor de
domeniul Mnisterului Justitiei sau de domeniul Ministerului Sänätätii
OcroCrilor social?.? Ancheeä in, revista Asistenta socialä, Nr. 1/1938.
V. Manuila, Sistemn: de reeducare a criminalilor prim asistem# socialä,
Asistenta sociala Nr. 2/1936, p. 28.
F. V. Neureiter, Körperbau und Verbreehen als kriminalbiologisches Pro-
blem, Wiener medizinsche Wochenschrift, Nr. 1/1940, recenzat in Der
öffentliche Gesundheitsdienst" 5.VI.1940, pag. 155.
I. Manliu, Principll pentru rationalizarea justitdei, in vol. Rationali-
zarea", 1930.
R. Freisier i oalab., Dringende Fragen der Sicherungsverwaluung, Ber-
lin 1938.
Vervaeck, Le traitement moderne de la délinquence, in Syllabus du cours
d'anthropologie c_riminelle", 1937, pag. 89.
Apereu ciu système pénitentiaire belge, Bruxelles, 1938.
Munca in penitenciare, Rev's a de igiend sociald, 1932, pag. 692 si 826.
Le travail pénitentiaire en Grande-Bretagne et aux Etats Unis, Revue in-
ternationale du travail, aoCit 1934.
M. Dolo, Les bibliotheques des prisons, Le service social, Nr. 9-10 et
11-12/1931.
J. Willems, Le reclassement post-pénitentiaire, Le service social, Nov.-
Dée./1934.
La protection du détenu libéré en Italie et en Grande-Bretagne, Revue
internationale du travail, avril 1936.
445, Blacque-Belddr, Proposition de resolution concernant l'examen des dé-
tenus et des condamnés, ainsi que la creation d'annexes psychiatr:ques
des prisons, L'Hygiène mentale, février 1931.

www.dacoromanica.ro
374 DR G

G. Vermeyien, L'exarnen mental des delinquents, Revue de droit penal et


de cr minologie et Archives internationales de médecine légale, Nov. 1922.
M. I. A. Moltzer, La format on sociale des employes de prison, Le service
social, Nov.-Dec. 1934.
G. Bala, Milieu familial ct milieu social de l'enfant délinquant, Revue
meaico-sociale et de protec on de l'enfance, 1937, pag. 28.
L. Mayet, Adolescents delinquents et adolescents anarmauk, L'Hygiène
m_ntale, 1931.
L. Babonneix-J. Dub/ineau, Mineurs delinquents, in Nobécourt-Babonneix,
LES enfants et les jeunes gens anormaux, 1939, pag. 221.
Donnedieu de Vabres, Rapport general sur les tribunaux d'enfants, Con-
grès interna ional de protection de l'entanee, Paris 1928.
P. Nisot, L'enfance délinquante et moralement abandormee, Bruxelles, 1929.
A. Dimolescu, Asistenta copiläriei anormae in Statele Unite, Revista de
igienA sociald, Noembrie 1937.
S. Racine, L'évolut.on des idées aux Etats-Unis en matière de délinquence
juvenile, Le service social, avril-mai 1931.
H. H. Lou, Juvenile courts in the Unied States, mentionat de S. Racine,
loco cit.
Ch. W. Hoffmann, The child, the clinic end the court, 1929, mentionat
P. de Montvalon et R. Pascal's, Nouveau guide pour la protecion de l'en-
fiance traduite en justice, Paris 1934, mentionat de Babonneix-Dub/ineau,
loco cit. pag. 24
W. Sense, Jugendgerichtsbarkeit, in Handwörterbuch der Wohlfahrts-
pflege", IV. Lief. 1939, pag. 554.
H. M. Mattheus, The children's court and the prevention of juvenil delin-
quency, Revue internationale de Venfant, No. 52, 1930.
Organzarea tribunalelor pentru minoni in Italia, Revista de igienA socialA,
1936, pag. 201.
H. Petit, L'assistanoe aux enfants déficients et delinquents en Italie, L'Hy-
glene mentale, Novembre 1938.
Le placement familial des enfants en Norvege, Revue internationale de
rentant, 1930.
0. Spitzer, Le tribunal pour enfants et adolescents en France, Revue in-
ternationale de l'entant, avr1 1930.
P. Wets, L'enfant de justice, Bruxelles 1928.
S. Racine, Deux méthodes modernes de prevention cie la délinquence ju-
venile, Le service social, Mars, 1931.
H. Franke, Die Wirksamkeit der Jugendgerichtshilfe in Deutschland, Re-
vue internaonale de Penfant, aoilt 1931.
N. Romanescu, L'assistance sociale aux delinquents en Roumanie, in L'as-
s:stance sociale en Roumanie", Bucarest 1938, pag. 179 ss.
P. Wets, L'école centrale d'observation de Moll, Bulletin international de
la protection de l'entance, juin 1928.
L'app'ication de la lai beige du 15 Mai 1912 sur la protection de Ventanee,
de 1920-1932, Oeuvre nationale de l'enfance, janvier 1934.
E. Martin-V. Mouret, La creation A Lyon d'un centre d'examsn medico-
legal et d'orientation professionnele pour iles enfants anormaux et delin-
quents, Journal de médecine de Lyon, 20.X1.1930.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOcIALA 375

411. S. Fabri, L'organisatdon des centres d'observation en Italie pour la pro-


phylaxie de la crininalité d,s mineurs, Rome 1937.
L._s .nstitutions pour enfants dévoyés et delinquents (Royaume Un:), Ge-
neve 1934, pag. 72.
Ibidcm, Belgique, pag. 63.
Ibidem Pays-Bas, pag. 220.
Ilaidem, Norvège, pag. 203.
P. Me;gnant, L'assistance aux enfants anormaux et aux enfants delinquents
en Meurthe-et-Moselle, Revue d'hygiène et de médecine sociale, Dec. 1938.
Dé,ret du 6 Juin 1938, relatif aux pupilles de lassistance publique diffi-
ciles ou vicieux, Journal officiel, 16.VI.1938, ment onat in Bulletin de
l'Office International d'Hygiene Publique, janvier 1939, pag. 31.
Union des sociétés de patronage de France, Documentation de l'Office na-
tional d'hygiene sociale, Paris 1926.
L. Babonneix-J. Dublineau, Legislation et organisation française de l'assis-
tance aux delinquents mineurs, loco cit., pag. 277.
Les institutions pour enfants devoyés et déinquants. Italie, Geneve 1934,
pag. 182.
Ministere de la jrustice de Belgique. Réglement de la prison-ecoae à Hoog-
s,ravten, Bruxelles, 193t.
R. Ritter, Ein Menschenschlag, Erbärztliche und erbgeschichtliche Unter-
anchungen tiber die durch zehn Geschlechterfolgen erforschten Nach-
kommen von Vagabunden, Gaunern urul Räubern, Leipzt 1937, mentionat
in Der iiffentliche Gesundheitsdienst, 5.V111.1937, B. pag. 374.
Andreas, Untersuchungen fiber eine asoziale Sippe, Der öffentliche Gesund-
heitsdienst, No. 3/939.
N. Minovici, J. Sttínescu, B. Brenner, Le vagabondage, Bucarest 1936,
pag. 52.
H. Liers, Friedrich des Grossen Massnahmen gegen Asoziale, Deutsche
Sonderschule, Nr. 1-6/1940, mentionat in De,ir öffentliche Gesundheirts-
dienst, 20.X11.1940, B. pag. 426.
E. A. Schröder, Beitrag zur Erfassung der Asozialen, Der öffentliche Ge-
sundheitsdienst, 5. IX. 1937, pag. 486.
Beck, Die offene Wiltschaftsfürsorge für Asoziale, Deutsche Zeitschrift
ftir Woh:fahrtspflege, November 1937.
Steigertah/, Anstaltsfiirsorge fil: Asoziale, Deutsche Zeitschr. filr Wohl-
'ehrtspflege, November 1937.
Kayser, Wohnungsfiirsorge ftir Asoziale, Deutsche Zeitschrift filr Wohl-
fahrtspflege, November 1937.
A. Querido, Jaarbericht van het stedeldjk wonningsamt, Amsterdam, 1934.
I. Blauer, Le logement et l'assistance des families asociales en Holland;
Le service social, juillet-aout et septembre-octobre 1936.
Behendlung Asozialer, Dienstweisung des Landes-Wohlfahrts- und Jugend-
amtes Berlin vom 29.111.1928, Deutsche Zeitschrift ftir Wohlfahrtspflege,
September 1938.-A. Dussenty, Lois anciennes sur le vagabondage en ge-
neral, In Le vagabondage des mineurs", Toulouse 1938, peg. 30.
L. Gui/laume, Le vagabondage international, Le service social, juillet-dé-
eembre 1935 (No. 7-12).
A. Dussenty, Causes générales du vagabondage des mineurs, in Le vaga-
bondage des mineurs", Tcufmuse 1938.

www.dacoromanica.ro
376 DR. G. BANU

Monographie éclitée par le Ministère de la Justice de Belgique, Bruxel-


les, 1930.
A. Dussenty, Le déoret-loi du 30 octobre 1935, relatif à la protection de
l'enfance, loco cit. pag. 77.
A. F. Pott, Die Z:geuner in Europa und Asien, 1844-45.
G. Potra, Contr:butiund la istoricul tiganilor din Romänia, Bucuresti 1939.
F. Grisell*ni, Istoria Banatului timisan, trad. romäneascä de N. Bobean,
Bucurestjj 1926, mentionat de G. Potra, loco cit. pag. 99.
C. Heinz-Rodenb erg, Die Zigeunerfrage, Der öffentliche Gesundhe:tsdienst,
20.IX.1937, B. pag. 437.
Finger, Studien an zwei asozialen Zigeunermischlings-Sippen, mentionat
de Heinz-Rodenberg, loco cit.
Kramer, Rass'sche Untersuchungen an den Zigeunerkolonien Lause und
Altengraben, bel Berleburg, mentionat ibid.
A. Wiirth, Die Zigeuner- und Zigeunermisch:ingsfrage in Deutschland, Mit-
teilung der wissenschaf.lichen Gesellschaft der deutschen Aerzte des tif-
fentr chen Gesundheitsdienstes, Oktober 1938, Der öffentliche Gesundheits-
ciienst, 5. IV. 1939, pag. 36.
Bekämpfung der Zigeunerfrage, Runderlass des Reichsministers des In-
nern, 8.XII. 1938, Reichsministerialblatt fiir innere Verwaltung, Nr.
51.1938, mentionat in Der öffcaitliche Gesundheitsdienst 20.111.1939, pag. 995
H. Edwards, Altersfiirsorge, In Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege"
I. Lief. 1939, pag. 1.
Dujarric de la Rivière, Médecine sociale de la vieillesse, in Médecine so-
ciale" din Traité de pathologie médicale" de Sergent-Ribadeau Dumas-
Babonneix, 1925, pag. 295.
607. Eujarric de la Rivière, Vieillesse et sénilité, loco cit. pag. 284.
J. Laudinet, Assistance aux vie:llards, infirmes et incurables, in ,.Manuel
d'enseignement social", Paris 1938, pag. 136.
Arrété du 5 Tnars 1937, créant une commission permanente de protection
de la viei:lesse, Bulletin du ministère de la santé publique, serv:ce de
documenta,,on, Paris 1937, pag. 63.
F. Go'dmann, Siechenhäuser und Altersheime, in Handbuch der sozigen
Hygiene", Bd. VI, 1927, p. 180.
F. Goldmann, Die Leistungen der verschiedenen Anstaltstypen, loco c't
pag. 184. - Dujarric de la Riviè-re, Différentes variétés d'établissements
d'assistance, loco cit. pag. 307.
F. Goldmann u. Wolff, tber Tuberkulose bed alten Leuten, Klinische
Wochenschrift, No. 38/1924.
R. Eise/t, Le traitement des maladies chroniques de la vieillesse, Nosoko-
melon, No. 3/1936.
Les serv;ces socianx, Genève 1933, pag. 16 si 329.
S. Drdgilnescu i colaboratori, Date si consideratiuni asupra asistentei 135-
tränetii, Revista de ig'enä socialä, 1934, pag. 259.
616. Ch. de Gronckel, Répertoire des oeuvres, Bruxelles 1933, p. 148 si 274.
Les foyers Masaryk, établissements sociaux de la ville de Prague, Praga 1938
Institutul Central de Statisticti, Inst:tutine de asis.entä sociald si de ocro-
tire, Bucuresti 1938, pag. 87, 95, 206-210.
E. Hesse Fr. Bruckmeyer, Rettungs- und Krankenbeförderungswesen, Berlin
1337, pag. 5.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 377

E. Hesse, Rettungswesen, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege", Lief.


VI.1939, pag. 847.
E. Hesse, Fr. Bruckmeyer, Das Re.tungswesen in grossen Städten, loco
cit. pag. 85.
Fonda ion Paul Marmottan, Poste de secours chirurgical urgent, Par:s 1938.
E. Hesse, Fr. Bruckmeyer, Organisation internationaler Hilismassnahmen
bei Katastrophen, loco cit. pag. 221.
F. Griineisen, Die Entstehung cies Roten Kreuzes, in Das Deutsche Rote
Kreuz", Berlin 1939, pag. 28 ss.
G. von Cleve, Die 15. Internationale Rotkreuzkonferenz, Tokio 1934,
Deutsche Zeitschrift filr Wohlfahrtspflege, April 1935. - W. G. Hartmann,
Die 16. Internationale Rotkreuzkonferenz in London, Juni 1938, Deutsche
Zeitschrift fiir Wohlfahrtspflege, Juli-August 1938.
Crucea Rosie a tineretului, Revista de igienä socialä, 1931, pag. 527.
E. R. Grawitz, Deutsches Rote Kreuz, in Handwörterbuch der Wohlfahrts-
pflege", 1938, 2. Lief. pag. 227-238.
F. Griineisen, Das Deutsche Rote Kreuz in der Gegenwart, loco cit., pag.
90 ss.
Das neue deutsche Rote Kreuz, Deutsche Zeitschrift fiir Wohlfahrtspflege.
Nr. 10/1938.
F. Werr, Aufbau und Arbeitsplan des Roten Kreuzes ab 1.1.1938, nach
dem Gesetz Ober das deutsche Rote Kreuz Der öffentliche Gesundheits-
dienst, 5.11.1938, pag. 710.
Associations de la Croix Rouge cie Belgique, Bulletin de la santé publique,
Bruxetes, Déc. 1938, pag. 545.
G. Banu, Medicina in timpul Regelui Carol I, Bucuresti 1939.
553. B. Heyne, Innere 1VLission der deutschen evangelischen Kirche, In Hand-
weirkr. buch der Wohlfahrtspflege, IV. Lief 1939, pag. 506.
J. Jeanrenaud, L'actlon sociale ae l'Armée du salut, Le service social, No.
3-4, 5-6, 7-8, 9-10/1936.
La bienfaisance privée en France, Le musée social, novembre 1937.
Décret du 17 juin 1938 relatif à la surveillance des établissements de bien-
faisance privée, Bulletin de l'Office international d'hygiène publique, jan-
vier 193- pag. 36.
Institutul central de statistieä, Institutiunile de esistentä scrciald si de °can-
tire, Bucuresti 1938, pag. 70-71.
Pfliiger, Fiirsorge und Arzt, Zeitschrift fiir Schulgesundheitspflege und
soziale Hygiene, No. 14/1930.
M. Zolog, Sora de ocrotire, Revista de igienä socialä, Martie 1933 Apr. 1933.
V. Manuila, Consideratiuni asupra educatiei profesionale i criteriilor de
selectionare a surorilor de ocrotcire, Buletinul eugenic si biopolitic, 1928,
pag. 216.
Chr. Ca/Uzi, Probleme n legäturä cu pregätirea tehnicd a personalului
de asisten tä ocrotire, Primul congres al asistentelor sociale din Ramânia,
1938, pag. 163.
Bulletin of the New York school of social Work, New York charity or-
ganisation society, April 1938, mentionat de Ghr. Ga/itzi, loco cit.
Social work year book New York 1937, mentionat de Chr. Galitzi, loco cit.
P. Wehrmann, Sozialpflegerische Berufe, In Handwörterbuch der Wohl-
fahrtspflege" Lief. 7, 1939, pag. 971 ss.

www.dacoromanica.ro
378 DR. G. BANU

Ein sozialwissenschaftliches Institut fiir Volkswohlfahrtspflege an der


Unversität Berlin, Deutsche Zeitschr.ft ffir Wohlfahrtspfl,ge August
1937, recenzat in Asistenta Socialä, No. 1/1938.
H. Balmé, A criticism of nursing education, with suggestions for construc-
tive reform, Nosokomeion, Ian. 1938.
R. Sand, Les tendances nouvelles du service social, in Report of the
third international conference on social work", London 1938, pag. 227 ss.
A. Buffa, L'assistenza sociale nel regime, Le assicurazioni sociali, Nov.
Dic. 1934.
R. Sand, Un exemple de service social généralisé : L'Allemagne, in Le
service social A travers le monde", 1931, pag. 94.
A. Merckx, Des moyens de coordonner Faction de l'assistance publique,
Bruxelles 1933, pag. 19 ss.
Consi:iul de patronaj al operelor sociale, Dare de seamä, 1942, pag. 53
R. Sand, Esquisse d'un programme de service social, loco cit. pag. 229.
G. Thein, Quelques aspects de la politique sociale con.emporaine, in Re-
port of the third international conference on social work", London 1938,
pag. 183.
J. H. S. Bossard, In a-ev. Social forces, Dec. 1935, mentionat de G. Thélin,
loco cit.
R. Biittner, Städtische Wohlfahrtsarbeit, n Handwörterbuch der Wohl-
fahrtsprege" 7. Lief. 1939, pag. 1004.
E. Bollmann, Ländliche Wohlfahrtspflege, in Handwörterbuch der Wohl-
fahrtspflege" 5. Lief. 1939, peg. 716.
V. Manuila, Problemele de asistenta' socialà in mediul rural din RomAnia,
Revista de igienà socialà, Ianuarie-Iunie 1940.
H. Edwards, Internationale Zusammenarbeit in der Wohlfahrtspflege, in
Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege", 4. Lief. 1939, pag. 527.
A. Gouachon et Mouret, L'évolution de l'assistance en France, son orga-
nisation générale, in Memento pratique d'assistance", 1934, pag. 18.
A. Gauachon et Mouret, Les enfants assistés, loco cit. pag. 86.
Paris charitable, bienaisant et social, Paris 1926.
F. Goetze, H. Meeske, Gesundheitswesen im allgemeinen, in Reichsge-
sundheitswesen", 1937, pag. 2.
Gesamtergebnisse fiber die öffentliche Ffirsorge im Jahre 1937, Deutsche
Zeitschrift für Wohlfahrtspflege, Juni 1939, pag. 118.
B. Mewes, D:e neue Reichsfiirsorgestatistik, Deutsche Zeitschrif, ftir Wohl-
fahrtspflege, August 1937.
W. Pieper, Wohlfahrtsehrendienst, Deutsche Zeitschrift ftir Wohlfaphrts-
pflege, September 1938.
September 1938.
Dienstanweisung fiir die Wohlfahrtbezirksvorsteher und Wohlfahrtspfleger
in der Gauhauptstadt Schwerin, Deutsche Zeitschrift fiir Wohlfahrtspflege,
Sept. 1938.
W. Betcke, Nationalsozialistische Valkswohlfahrt, in Handwörterbuch der
Wohlfahrtspflege", Lief. 5, 1939, P. 766.
Fiint Jahre Winterhi:fswerk, Nachr'chtendienst des deutschen Vereins fiir
tiffentliche und private Fiirsorge, Oktober 1938.
A. ack, Nationa:sozialistische Kriegsopferversorgung, in Handwörterbuch
der Wohlfahrtspflege". 4. Lief. 1939, pag. 761.

www.dacoromanica.ro
ASISTENTA SOCIALA 379

H. Zwingmann, Wohlfahrtspf:ege in Italien, in Handwörterbuch der


Wohlfahrtspflege", 4. Lief. 1939, pag. 540.
Das Wohlahrtswesen Italians, Nachrichtcndiens des deutschen V,reins
för öffentliche und private Fiirsorge, Febr. 1939.
P. Corsi, La tutella della matern:ta e dell'infanzia in Italia, Roma 1937.
R. Sand, Le se_rvice social en Belgique, 1937, pag. 51.
Office de réadaptation socale de Bruxelles, Rapport général sur le fonc-
tionnement de l'organisme pendant l'exercice 1937, Bruxelles 1938.
L'assistance publique et privée en Belgique, Bulle,in de l'office central.
des oeuvres de bienfaisance, Nov. 1935.
E. V. Oertzen, Gegenwartsströmungen in der englischen Wohlfahrtsarbe't,
Deutsche Zeitschrift für Wohlfahrtspflege, Nov. Dez. 1938, Jan.-Febr. 1939
H. 'Edwards, Wohlfahrtspflege in den Vereinigten Staat n von Nordame-
rika, in Handwörterbuch der Wohlfahrtspflege", 7. Lief. 1939, pag. 1106.
H. Edwards, Wohlfahrtspflege in den Niederlanden, in Handwörterbuch
der Wohlfahrtspflege", 5 Lief. 1939, pag. 778.
L'organisation de l'assistance soeale dans les Pays-Bas, Bu1letin de l'Office
central des oeuvres de bienfaisance, AoCit 1939.
K. K. Steincke, La réforme de l'assurance et de l'assistance sociales au Da-
nemark, Revue internationale du travail, Mai 1935.
H. Edwards, Wohlfahrtspflege in der Schweiz, In Handwörterbuch der
Wohlfahrtspfege", 6. Lief. 1939, pag. 885.
Legislatia asis,entei sociale In Bulgaria, Revista de igien.i socialà,
Martie 1936.

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A AUTORILOR 1)
A Betcke W., 344, 345
Biesalski K., 48, 186, 190, 191
Addams J., 77 Biffi S., 225
Alt K., 29, 227 Binet, 234
A/tmann S., 206 Birk, 112
Amman J. C., 214 B/ackfan K. D., 116
Andrei Petre, 19 Blacque-Balaire, 254
Arnold M., 117 Blanche S., 225
Ascher L., 31, 32 Blauer I., 282, 283
Astbury S. E., 104 Bleuler E., 50, 221, 235
Axenfeld, 201 Blömer J. G., 194
Bobertag 0., 234
Bodenschw:ng Fr. v., 319
Boehm, 32
Babonneix L., 237, 239, 241, 242, Bohm A., 123
259, 261, 265, 268, 274 Bollmann E., 169, 336, 337
Backer E., 21, 198 Bonet P., 214
Bagdasar FL, 222 Bonnhoeffer K., 161
Baila G., 259 Booth W., 320
Ballarin H. G., 207, 208, 212, 216, Borght Van der, 7
219 Bossard J. H. S., 335
Balmé H., 329 Bourgeois L., 8
Banu G., 12, 13, 18, 34, 36, 38, 48, Bourguin F., 113, 120, 121, 122,
53, 54, 57, 59, 111, 114, 123, 124, 123, 127, 241, 242
130, 135, 137, 138, 174, 182, 244, Braille L., 311, 200
317, 323 Brätescu-Gatitzi C., 99, 326, 327
Barbier Ch., 200 Brenner B., 279, 284, 287
Barthe R., 79 Bresgen, 164
Baum M., 105 Bretz E., 159
Beck, 56, 280 Brezoianu I., 34, 35
Bergmann E. v., 309 Briaut, 299
Bergson H., 8 Bruce L., 128
Bernard Léon, 134 Bruckmeyer E., 309, 312

1) Cifrele paginile din text.

www.dacoromanica.ro
382 TABLA ALFABETICA A AUTORILOR

Bruenings, 44 Dimolescu A., 232, 263, 266


Brugger C., 234 Dolo M., 254
Brunschw.g H., 169 Doumergue, 30
Buffa A., 332 Dreigeinescu S., 304
Bumke, 233 Drehr, E. v., 118
Biittner R., 335 Drucker S., 149, 151, 154, 156, 160
Dubitscher F., 51, 57, 235, 236
Dublineau J., 259, 261, 265, 268,
Cabot R., 30, 81, 82, 85 274.
Cahane M., 228 Dubreuil H., 78
Calmette, 30 Durkheim E., 8
Carbonai F., 194 Dussenty A., 284, 285, 286, 288
Canon Em. R. de, 215
Canté M., 242 E
Castiglione C., 225
Castiglioni A., 225 Eckhardt H., 46, 187, 198
Caussade, 124 Edwards H., 296, 297, 300, 306,
Ce/pa E., 195, 196 338, 350, 351, 352
Celsus, 224 Eiselt R., 304
Cheyney A., 17 Elstisser G., 220, 221
Chiarugi V., 224 Emke B., 182
C.matti L., 203 Engel, 53
Cleve G. v., 314 Esquirol, 225
Cohen J. L., 172 Eveillard M. J., 169
Comte Aug., 8 Exner F., 40
Cono/ly J., 225
Constantinescu D., 223
Contargyris A., 195
Conus R., 110, 116 Fabri Sileno, 269
Corday, 220 Faivre, 299
Corsi P., 347 Falk J., 318
Corte E., 175 Fa/k T., 17
Costa-Foru X. C., 135, 146 Fambr4 Elena, 60
Crowden G. P., 211 Fassbender F., 146
Federici F., 33
Feilchenfeld W., 42, 199, 201, 204,
205, 206, 207
Dannemann, 224 Feldman M., 124
Dansauer, 161 Ferrus, 225
Decroly 0., 242 Feuerstein G., 153, 155, 156
Dejust H., 191 Finger, 294
De/We-Armand 7, 23, 41, 58, 59, Fink B., 109, 116
60, 84, 89, 90, 93, 106, 113, 115, Fischer M., 152
134, 148. Fisher Irving, 39
Demmor, 242 Fliedern Th., 319
Denis, 193 Foltz P., 32
Denker, 44 Fossoyeux L., 110, 115
Derscheid G., 71, 132, 133 Fossoyeux M., 170, 172
Dick A., 346 Franke H., 268
Diehl H. S., 174, 175 Franklin Z., 116

www.dacoromanica.ro
TtiBLA ALFABETICA A AUTORILOB 383

Franzen R., 64 Heuyer G., 260


Freisler R., 248 Heydt Van der, 29
Frenzel, 238 Heyne B., 318
Freudenb erg, 222 Hilgenfeldt E., 8
Freuschens E., 216 Hill 0., 30
Fuss H., 177, 179, 180 Hirsch, 225
Hocking W. E., 83
Hoffman C. W., 264
Hoffmann J., 236
Gabriel E., 153 Hofmeister W., 235
Gatier, 238 Holder W., 214
Ganzer J., 77, 78 Hoppe, 186
Gerhardt, 227 Hotter C., 40, 41
Gen l B., 207, 208 Hourticq J., 6
Gi/lard E., 123 Howe S. G., 200
Gillet E., 77 Hubert, 116
Gnerlich, 240 HyIla, 234
Goetze F., 342
Go/dmann F., 13, 300, 301, 303, 306
Gottstein A., 45
Gouachon A., 14, 166, 168, 339, Ichok G., 42, 157
340 Ickert F., 166
Grasset, 220 Innecken J., 236
Grawitz E. R., 315, 317 Irimescu S., 8, 26, 142
Gregor, 130
Grisell,'.ni F., 293
Gronckel Ch. de, 111, 117, 178,
199, 306 Jeanrenaud J., 321
Gross A., 116 Julin A., 59
Grotjahn A., 226
Griineisen F., 313, 316
Guillaume L., 286
Gui/lot, 66 Kahn E., 220
Katsch G., 136
Kayser, 281
Keller A., 25
Hall F., 200 Kern, 299
Hanse H., 212 Kirchhoff, 224
Hanselmann H., 241 Kirmasse, 185, 194
Haiiy V., 200 Kleefisch C., 51, 52
Haymann, 220 Klein J. W., 200
Hazemann R. H., 88 Knudsen H., 32, 186
Heinicke S., 215 Kohl, 130
Heller Th., 238 Kolb, 229
He/mont Van F. M., 214 Korff-Petersen A., 61
Henze, 238 Körner, 45
Herbrard J., 114 Korsakow, 39
Herlin A., 216 Kraepel:n, 226, 234
Hesse E., 309, 310, 312 Krtimer, 294
Hetzer H., 20 Kraus S., 39, 40, 41

www.dacoromanica.ro
384 TABLA ALFABETICA A AUTORILOR

Kreutz B., 10 Merckx A., 332


Kreuz L., 196 Mewes B., 343
Kurz J. N. v., 186 Minovici N., 279, 284, 287
Moltzer M. J. A., 257
L Montessori M., 203
Montvalon P. de, 264
Labbé M., 134 Mouret, 14, 166, 168, 269, 339, 340
Labbé R., 218 Mowrer E. R., 107
Landsberg H., 76 Mulert, 125, 126
Langermann J. Chr., 225
Laudinet J., 169, 178, 296, 300 N
Legrain, 157
Leibbrand W., 162, 163 Nageote-Wi/bouchevitch, 30
Lenroot C., 196, 197 Neumann M., 154, 216
Lenroot K. F., 17 Neureiter, F. V., 248
Lenz F., 56 Neury, M., 134, 135
Lesa ge, 116 Niceforo A., 63
Ley, 242 Nilo, 15a
Leyen v. der 222, 223 Nisot P., 63, 265
Liers H., 279 Nobécourt P., 237, 239, 241, 242
Lindberg J., 176 Nott H., 70, 74, 75
Lippmann W., 151
Little, 46
Loch C. S., 30 0
Lou H. H., 263
Louste, 134 Oberlin J. F., 318
Luther, 194 Oertzen E. V., 349
Ogburn V., 107
M
P
Magnus, 43, 44
Maier H., 6, 23, 28, 166 Panse F., 161, 163
Mangels, 173 Paoli T., 192, 193, 195, 197
Manliu I., 248 Parisot J., 124
Manoil A., 203 Parrot, 46
Manuila V., 31, 67, 70, 76, 99, 107, Pascalis R., 264
142, 143, 246, 326, 337 Paul A. L. 43
Mar fan A. B., 30 Paulstich, 160, 163, 164
1Vlartin E., 269 Pergolesi F., 32, 33
Matheus H. M., 265 Perha-Garcia J., 179
Matthias E., 44, 223, 224, 225, 227, Perl D., 184
228 Petit H., 266
Maus J., 165, 218 Pfannmiiller H., 149
Mayer F. M., 162 Pfingsten G. W., 215
Mayet L., 259 Pfliiger, 324
Meeske H., 342 Pieper W., 343
Meggendorfer F., 38, 39, 40, 157, Pinel Ph., 225
237, 241 Plachetsky H., 56, 57
Megnont P., 273 Pohlisch K., 161
Me/I Al., 200 Polligkeit W., 165, 166

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A AUTORILOR 385

Ponce, Pedro de, 214 Schaap C., 48


Popenoe P., 234 Scheichter M., 124, 125, 126
Potain, 137 Schlossman A., 186
Potra G., 293 Schm.dt H., 146, 204
Pott A. F., 292 Schneider K., 220
Preda G., 231 Schröder E. A., 280
Preutescu L. I., 7 Schultze, 226
Schumann, 44
Sense W., 265
Sievcking A., 318
Querido A., 282 Silva-Correia F., 113
Simon H. v., 45, 46, 47, 184, 187,
188, 190, 191
Simons G., 76
Racine S., 263, 267 Soeur, 198
Riidulescu-Motru C., 21 Solinrey A., 336
Rajniss F., 17 Spaet, 45
Reil J. Chr., 225 Spiegel L. A., 162
Reko V. A., 161, 162 Sp'tzer 0., 266
Renaux L., 210 Stahl H. H., 19
Richmond M. E., 72, 82, 83 Steinescu I., 279, 284, 287
Riese 0., 61 Steigertahl, 280
Rist, 132 Stephenson W., 63
Ritter R., 277 Steincke K. K.. 352
Rivière Dujarric de la, 296, 297, Stocker Fr., 210
298, 299, 301, 302, 303, 30f Strob/ W., 56
Roberto, 63 Suciu A., 210
Rodenberg-Heinz C., 293 Szuman W., 79, 80, 118, 12(
Roemer H., 151
Roestel G., 167, 168, 244
Roesten C., 18
Rollet H., 31 Tait Chr. D., 177, 179
Romsauer R., 121 Tandler J., 39, 40, 41
Rosenmtiller, 9 Teodorescu lulian, 245
Roth, 161 Tomescu P., 149
Rott F., 112 Thomson G. H., 64
Roussel, 31 Thélin G., 334
Rudel-Zeynek 0., 61 Tournay A., 48, 197
Rupert F., 105 Tours M. de, 225
Ryckere, 66 Tredgold A. F., 235
Tropeano G., 23, 24, 25, 26, 27, 28,
S 31, 32
Tugendreich G., 45, 129
Sachs H., 139, 140 Tullmann A., 131
Samarian P. G., 34, 36
Sand R., 11, 16, 22, 23, 24, 27, 29, U
30, 59, 61, 62, 72, 73, 76, 78, 330,
331, 332, 333, 347, 348, 349 Uhlenbruck P., 175
Sautter M., 77. TJhlig H., 213
Dr. G. Baam. - Tratat de medieira soetalg, Vol. at. 25

www.dacoromanica.ro
386 TABLA ALFABETICA A AUTORILOR

V Weiland R., 176


Wehrmann P., 328
Valdes J. V., 79 Werner K., 100, 102
Vaquez, 137 Werthmann L., 10
Valres D. de, 261 Wets P., 267, 268
Va/sava, 224 Weygandt W., 50, 234, 238
Vasilescu G., 34, 35, 36 Wichern J. H., 319
Veillard M., 16 Willems C., 141, 142, 143
Verga A., 225 Willems E., 255, 256
Vermeylen G., 232, 233, 257 Wolff G., 180, 303
Vervaeck, 39, 40, 52, 53, 54, 56, Wu/ffen E., 191
65, 156, 158, 248, 249 Wiirth A., 295
Vié J. M., 216, 217
Villermé L.. 64 Y
Villey P., 203
Villinger, 234 Yerkes R. M., 64
Vi//nov H., 114
Vio/ett, 106 Z
Vogt H., 80
Zapan G., 20, 21
W Zarncke L.. 112, 113
Zeitler, 165
Wallis J., 214 Ziehen, 2
Warburton C. W., 117 Ziemke, 124
Weber Ch., 25, 27 Zimmermann, 152, 153
Weber H., 9, 10 Zolog M., 325
Weicksel J., 166 Zschucke M., 173, 178

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR1)

A Alcoolicul, element de dependen-


tei sociald, 148
Abandonarea copiilor in codul pe- Alcoolismul catad de dependentii,
nal romeinesc, 122 38, 40
Abandonarea copiilor, pena/ittiti, Alcoolismul cauzei de omaj, 39
121 Alcoolismul factor de criminali-
Abuzul de stupefiante, 160 tate, 40
Accidentele, factor de infirmiteiti Alcoolismul factor de pauperi-
motoare, 48 zare, 39
Actiunile de salvare, istoric, 308 Alcoolismul i accidentele, 41
Addposturi de zi, 113 A/fabetul Braille, 207
Addposturi postnatale, 111 American Heart Association",
Adeiposturi-scoalei auxiliare, 240 138
Aide aux cardiaques", 137 Ancheta asupra alcoolicilor, 92
Ajutoare in caz de calamiteiti, 312 Ancheta asupra cond:itilor de
Ajutoare preventive ale abando- muncti, 87
nu/ui, 120 Ancheta asupra copiilor anormali,
91
Ajutorul de iarricl, 169, 345 Ancheta asupra locuintei, 87
Alcoolici, case de munc'd pentru, Ancheta cazuri/or individuale, g1
160 Ancheta economice'', norme, 86
Alcoolic i cu tara epileptoidei, 150 Ancheta familiei, 89, 90
Alcoolici, delimitarea notiunii, 153 Ancheta in asistenta sociald, 67,
Alcoolici, sanatorii pentru, 157 89
Alcoolicii, asistenta, 148 Ancheta in asistenta sociald, cer-
Alcoolicii, asistenta deschisd, 154 cetarea ambiantei, 68
Alcoolicii, asistenta inchisd, 157 Ancheta in as'stenta socialei, inte-
Alcoolicii, asistenta prin auxiliarii rogarea, 67.
sociali, 155 Ancheta in asistenta socialei, siste-
Alcoolicii, clasificare, 149 matizarea datelor, 69
Alcoolicii, educatia, 156 Anexe medico-pedagogice pe Muga.
Alcoolicii, f4e de anuntare, 155 inchisori, 257
1) Cifrele indica paginile din text.

www.dacoromanica.ro
288 TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR

Armata Mäntuirii", 320 Asistenta copi'ior ma/tratati im


Armata Mântuirii, institutii, 322 Italia, 128
Asigurarea de oinaj, 172 Asistenta cop:i/or ma/tratati in
As"statii, clasificare, 13, 14 Statele Unite, 128
Asistatii, pro portia fatd de popu- Asistenta copiilor, modatithti, 341
latie, 100 Asistenta copii/or orfani, 117
Asis enta sociald, pregiiLre, 326 Asistenta copi'lor prescolari, 113
Asistenta sociald, selectionare, 325 Asistenta copi/u/ui pauper, 111
Asis.enta sociald scolarei, 114 Asistenta creatoare a unei noi filo-
Asistenta alcoolicilor, 148 zofii sociale, 16
Asistenta alcoolicilor, forme, 152 Asistenta crimina/i/or, 242
Asistenta a/coo/ici/or, rolul medi- Asistenta criminaElor, legif erare
cului, 151 Romiinia, 244
Asistenta asocialilor, 277, 278 Asistenta curativa, 9
As'stenta asocialilor in secolele Asistenta defectivilor, 133
XVIII qi XIX, 279 Asistenta defectivilor auzului, 211
Asistenta asocialilor in trecutul is- Asistenta defectivilor mina/i, 219
toric, 278 Asistenta defect:vilor mintali, legi-
Asistenta Vare/ni/0r, 295 f erare, 230
Asistenta beítreinilor, forme practi- Asistenta delicventilor, 242
ce, 299 Asistenta delicventilor in timpul
Asistenta baretni/or in Franta, 298 detentiunii, 245
Asistenta bdtrdni/or in România, Asistenta delicventului adult, 248,
307 Asistenta de/icventului minor, 258.
Asistenta bcItrani/or, istor:c, 296 Asis,,enta dependentilor din boli so-
Asistenta beitrani/or, principii, 298 ciale, 135
Asistenta cardiacjor, 137 Asistenta diabeticilor, 136
Asistenta cardiacilor in Germania, Asistenta familiei, 74, 104
138
Asistenta familiei, avantaje, 75
Asistenta cardiacilor in Statele- As'stenta familiei, comparativ ca
Un'te, 138 cea indviduald, 76
Asistenta familiei in Germania,
Asistenta cewtorilor, 36 75, 104
Asistenta colectivd, 70 Asistenta familiei in Statele-Uni-
Asistenta colectivei, norme de lu- te, 350
cru, 74 Asistenta in cadrul comunal, 27
Asistenta copiilor abandona ti, 120 Asistenta individualci, 70, 71
Asistenta copiilor cardiaci, 139 Asistenta indvidualá, ramuri, 71
Asistenta copiilor infirrai motori, Asistenta indivizi/or orbi i con-
194 comitent surdo-muti, 319
Asistenta copiilor infirmi motori, Asistenta infirmilor motori, 184
primele institutii, 194 Asistenta infirm:/or motori, con-
Asistenta copiilor maltratafi, 124, tributiile orto pediei si pediatriei,
126 186
Aststenta copii/or maltratati in An- Asistenta infirmilor motori in E-
gla, 126, 128 vu/ mediu. 185
Asistenta copii/or maltratati in Asistenta inprmilor motori in se-
Franta, 127 colul XIX, 185
Asistenta copiilor ma/tratati in Asistenta infirmilor motori, ince-
Germania, 126 puturi, 32

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR
389

Asistenta infirmilor motori, nor- Asistenta socialti ca terapeuticd


me qi-insitutii, 187 socialti, 8
Asistenta infirmilor motori, prin- Asistenta socia/tí, colabordri b ene-
cipii moderne, 186, 187 vole, 343
Asistenta in:Tanate/e'', 109 Asistenta sociald. co/abordri in-
Asstenta mari/or grupe, 76 ternationale, 337
Asistenta materniteitii, 108 Asistenta sociald, domeniu de ac-
Asistenta medicald a pauperi/or, t'une, 11
170, 171 Asistenta socialti, evo/utia in Ro-
Asistenta minori/or, rapoarte de mdnia, 33
activ'tate, 98 Asistenta socia/d, evolutie istoricti,
Asistenta national-socialistd, 344 22
Asistenta orbi/or, 199 Asistenta socialti, faze de actiune,
Asistenta orbi/or din rtisboi, 211 66
Asistenta orbi/or in Anglia, 209 Asistenta socialti in antichitate. 22
Asistenta orbi/or in Belg;a, 209 Asistenta socialti in Belgia, 347
Asistenta orbilor in Evul Meddu, AsStenta socialá. in Bulgaria, 353
200 Asistenta socialti in constitutii/e
Asistenta orbilor in Franta, 209 moderne, 32
Asistenta orbi/or, metoda Braille, Asistenta socialti in Danemarca,
200 352
Asistenta orbilor, principii, 201 Asistenta sociaid in doctrina mo-
Asistenta organizatd, efecte me- derna', 6
dico-sociale, 16 AsisL.enta socialá in Elvetia, 352
Asistenta pauperi/or, 165 Asistenta sociald in Evul Me-
As'stenta pauperilor, conceptii d'u, 24
noui, 167 Asistenta socialei in Germania,
Asis,enta pauperilor in Frente, 341, 342, 343
167 Asistenta socialä in Germania,
stat'sticti, 342
Asistenta pauperilor in Germa- Asistenta socialä in Italia, 346
nia, 168 Asistenta sociald in mediul rural,
Asistenta pauperilor necalificati 336
in muncti, 131 Asistenta sociald in Olanda, 351
Asistenta pauperilor, rolu/ initia- Asistenta sociald in Regulamente-
tivei private, 165 le Organice, 36
As'stenta post-institutionald a tu- Asistenta sociald in RomCinia, 354
berculoOtor, 142 Asistenta socialti in Romdnia in.
Asistenta postnatald, 110 secolele XIV qi XV, 34
Asistenta post-penitenciará, 244, Asistenta soo: ald in Romdnia, pre-
255 vederile legii din 1943, 355
Asistenta post-penitenciará in An- Asistenta sociald in Tdrile An-
gia, 256 glo-Saxone, 349
As stenta prenatald, 109 Asistenta socia/d in timpu/ Revo-
Asistenta preventiva' a bdtrdnetii, lutiei Franceze, 28
299 Asistenta socialti in sec. XVI, 26
Asistenta publiccl in Franta, 339 Asistenta socialti in sec. XIX, 29
Asistenta ruralti, probleme, 337 Asistenta socialti la Evrei, 23
Asistenta socialti ca functif e biolo- Asistenta socialti la oraqe, 335
gico-econamicd, 7 Asistenta socialä la Romani, 23

www.dacoromanica.ro
390 TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR

Asistenta sociald, metode de /u- Asistenta toxicomanilor, 147, 160,


cru, 66 163
Asistenta sociald, organizare, 330 Asistenta venerici/or, 147
Asis4-enta sociald, pe categorii de Asistente de familie, 336
dependenti, 102, 103 Aso ciali, adeiposturi familiale pen-
Asistenta social(); pe l(Ingd spitale, tru, 282
130
Asociali, asistenta economicd des-
Asistenta sociald, precizarea no- chist'', 280
tiunii, 5 Asoc'ali, asistenta In antichitate
Asistenta sociald, principii moder- si Evul Mediu, 278, 279
ne, 29
Asistenta sociald, rationalizare, Asociali, asistenta inchisd, 280
Asociali, asistenta semi-inchisà,
332
281
Asis enta so&ald, rolul medicului, Asociali, colonii de locuinte pen,
323
Asistenta sociald, rolul Statului, 6 tru, 281
Asistenta sociald i asigurárile so- Asociali, ob/igativitatea anunteirii,
ciale, 334 283
Asistenta social(' si Biserica, 6 Asocialii, 13, 277
Asistenta social(' si dreptu/ pe- Asocialii, etiologie, 56
nal, 243, 244 Asocialitate, populatii cu tendintei
Asistenta soc'ald si eugenia, 18 la, 283
Asistenta sociald si prevederile Asocialitatea, definitie, 56
sociale, 6 Asocial:tatea, factor i endogeni, 57
Asistenta sociald si psihologia, 20 Asociatia Cercurilor de Gospodi-
Asistenta sociald si socio/ogia, 19 ne, 323
Asistenta sociald si statistica, 21 Asociatia germana contra abuzu-
Asistenta sociald, statuclri inter- lui de alcoolice, 31
nationale, 18 Asociatia germand pentru asisten-
Asistenta sociald, stiinte ajuteítoa- ta ruratti, 336
re, 18 Asociapia internationalei a Salve"-
Asistenta sociald sub Ludovic XIV, rii, 310
28 Asociatia internationald a spitale-
Asistenta somerilor, 172 lor, 338
Asistenta somerilor intelectuali, Asociatia Le service social et
181 l'hôpital", 133
Asistenta somerilor inte/ectuali, Asociatia mondialei de ajutor, 314
prin organizarea pietii muncii Asociatia supraintendentelor de
intelectuale, 182 uzinei, 73
Asistenta somerilor veirstnici, 180 Asociatii antialcoolice, 157
Asistenta surdo-mutilor, 213 Asociatii profesionale de orbi, 208
Asistenta surdo-mutilor, istoric, Ateliere pentru orbi, 207
214 Atentatul la pudoare, 261
Asistenta surdo-muti/or, principii Auxilian ii sociali in lupta antia/-
moderne, 218 coolicei, 154
Asistenta surzilor in Germania, Azile pentru boinavii minta/i, 232
212 Azi/e pentru criminalii a/ienati,
Asistenta tuberculosilor, 141 249
Asistenta tuberculosilor in Ger- Azile pentru orbi, 207
mania, 146 Azilul Domnita Bálasa, 35

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR 391

Case de munca pentru a/coolici,


160
Batrânetea, consideratii fiziologi- Case de reforma, 275
ce, 295, 297 Case de refugiu" pentru detinu-
Batrânii, asistenta, 295 tii eliberati, 256
Batränii, asistenta deschisa, 300 Case de refugiu pentru vagabonzi
Batranii, asistenta la domiciliu, si cerqetori, 288
300 Case de retragere pentru batrani,
Batreini, cultura fizica pentru, 306
302 Case materne, 111
Batrdni, ratia alimentara pentru, Casele ajutoarelor de urgenta, 106
301 Cate gorii de alcoolici, 149, 150
Batrclnii, terapia prin munca, 302 Categorii de as)stati, 13, 14
Belgia, asistenta sociala in, 347 Cauze/e orbirii, 42, 43
Bibliotecile in inchisori, 254 Cauzele starilor de dependenta,
anefacerea $i asistenta sociala, 9 37
Birouri antisuicide, 321 Caziere de asistenta sociala, 93,
Birouri de asistenta, 168 99
Birouri de triaj pentru cerqetori Centrale de cumparaturi, 348
vagabonzi, 291 Centre de crqtere pentru sugari,
Birouri secrete" pentru abando- 113
narea cop'ilor, 121 Centre de demonstratie pentru a-
Blind persons act", 208 sistenta familiei, 107
Boala lui Little, 46 Centre de observatie pentru mi-
Bolile sociale cauza de dependen- nori, 270
ta, 38 Centre de protectie infantila, 123
Bolnitele, 34 Centre de recuperare functionala
Brachidactilia, 46 a traumatizatilor, 191, 192
Breftotrofii, 24 Centre de reeducare pentru tinerii
Brigazi feminine de politie, 72 delicventi, 273
Bulgaria, asistenta socriala in, 353 Centre de tratament pentru para-
/iziile vindecabi/e ale copilariei,
197
Centre psihiatrice, 231
,,Caliciile", 34 Centrele sociale, 106
Camera caritatii crestine", 26 Centrul de examen al copiilor de-
Camere ale mamei si copi/ului licventi din Lyon, 269
gari, 116 Cerqetorii, 284
Caminuri de serniciu social, 77 Cersetorii, asistenta, 288
Caminuri pentru infirmii motori, Cersetorii, istoricul prob/emei,
190 284, 285
Câminuri pentru batrani, 300, 301 Ceta-ti pentru orfani", 117
Caminurile Masa,ryk pentru Cheltuelile cu asistenta socia/a,
trani, 306, 307 102
Caractere antropometrice ale cri- Chestionaru/ tuberculoqilor, 143
mina/u/ui, 54 145
Caritatea cretina f i asistenta so- Child guidance clinics", 267
cialei, 9 Cifra asistatilor in diferite tari, 11
Case de asigurare contra qomaju- Cifra asistatilor si perioadele de
lui, 178 eriza economica, 12

www.dacoromanica.ro
392 TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR

Cité des vieil/ards" din Lyon, Copiii asistati in Franta, 340


301 Copiii infirmi motori, 48, 192
C'té du refuge". 321 Copiii infirmi motori, scoli spe-
Clase de perfectionare, 242 ciale pentru, 195
Clase speciale pentru semi-orbi, Copiii infirmi motori, situatia in
210 antichitate, 193
Clas'ficarea asistabililor, 14 Copiii infrmi motori, situatia in
Clasificarea asis abililor, tablou Evul Mediu, 194
sino ptic, 15 Copiii maitratati, 124
Codul familiei, 105 Copiii maitratati, prevederile co-
Coeficientut de inteligenta, 49 dului penal romeinesc, 128
Co/abordri de asistenta sociald, 333 Copiii martiri, 127
Co/abordri de asistenta sociala pe Copiii neglijati, 129
plan international, 337, 338 Copiii nelegitimi, 121
Colonia de bolnavi mintali din Copiii orfani, 117
Ghee/, 228 Copiii pauperi, categorii, 115
Colomi agricole pentru infractorii Copiii prescolari neglijati, 130
debili mintali, 249 Copiii vagabonzi, 288
Co/onii de bolnavi mintali, 227, Corpu/ d'dactic pentru surdo-muti,
228 218
Co/onii de locuinte pentru aso- Cottage homes, 79
ciali, 281 Crimina/ii, 242
Coloni de vacantd, 114 Crimina/ii, psihologia, 56
Co/onii pentru asociali in 0/anda, Crimina/ii, starea de sdnatate, 55
282, 283 Criminalitatea, factori etiolog'ci,
Comisia internationalti pentru ma- 52.
terialul san!tar de urgenta, 314 Criminalitatea in functie de al-
Com"sii de asistenta intercomu- coo/ism, 40
na/e, 348 Crimina/itatea in functie de me-
Comisii de asistenta publicd, 171 diul fami/ial, 66
Comisii permanente pentru pro- Criminalqatea in functie de me-
tectia batreinetii, 298
Comitete pentru ingrij'rea copii- diul social, 66
lor cardiaci la domiciliu, 140 Crminalitatea in legaturei cu rasa,
Comitetul internationa/ de Cruce 53
Rosie, 314 Criminalitaiea in legatura Cu var-
Conceptia solidarista la baza a- sta si sexul, 54
s'stentei sociale, 7 Criminalitatea, profilaxie, 248
Condrodistrofia fetala, 46 Criminalitatea, terapeut'cd, 249
Conferinta internationaid de Cru- Crucea Rosie, 313
ce Rosie, 314 Crucea Rosie, istoric, 313
Confraternittitile Evului Mediu, Crucea Rosie Belgiana, 317
25 Crucea Rosie Germand, 315, 316
Consiliul de Patronaj al Operelor Crucea Rosie Rome/rid, 317
Sociale, 323 Crucea Roe, organizatii natio-
Constitutia toxicomana, 161 nale, 315
Copiii abandonati, 120 Cuiburi de orfani, 119
Copiii asistati, cate gorii, 340 Cutia mile/or", 35

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR 393

Deficiente/e /ocuintei, 60
Definitia asistentei socia/e, 6
Danemarca, asistenta sociala in, Delicventa infantild, caract ere,
352 259, 260
Debilii minta/i, asistenta, 233 Delicventii, 243
Debi/ii minaL, categorii, 234, 235 Delicventii, clas: f icare psihologicti,
Debilii mintali, institutii de asis- 257
tenta, 236 De/icventta adiat, asistenta, 248
Debilii mintati, /egjerarea asis- Delicventul minor, 258
tentei penru, 237 Dementa alcoolica, 39
Debilii mintali, orientarea profe- Demutizare, metode de, 216
sionala, 240 Dependenta consecutiva infirmitti-
Debi/ii minta/i, qcoli auxiliare, ti/or fizice, 42
238 Dependenta sociala, 5, 13
Debilii mintati, valorificare in via- Dependenta sociala, eiologe, 37
tti, 236 Dependenti din cauze extrinsece,
Debi/itatea minta/a, cauze, 50 15
Debilitatea m'nta/a, jactan i intra- Dependenti din cauze fizice, 15
natati, 52 Dependenti d;n cauze morale, 15
Debilitatea minta/a, factori post- 'Dependenti dim cauze psihiatrice,
natali, 52 15
Debilitatea mintaia, factori pre- Dependenti mintali propriu zisi,
conceptionati, 51 223
Debi/itatecf mintala, factori prena- Desvoltarea fizica in functie de
ta/i, 51
Defect:vii, asistenta, 183 factor/ economici, 63
Defectivii anzului, 211 Dezechilibru/ psihic la bolnavi, 81
Defectivii mintati, asistenta, 219 Dezorganizarea familiala, 107
Defectivii mintali, asistenta in E- Diaconiile, 24
vid Mediu, 224 D'agnosticul social, 69, 70
Defectivi; mintati, asistenta in se- Dipsomani, 150, 221
co/u/ XIX, 225 Disostoza c/eido-craniana, 46
Defecbivii mintali, asistenta inchi- Dispensare pentru alcoolici, 154,
sa, 226 156
Defectiva mintati, asistenta inte- Dispensare pentru alcoo/ici, cola-
grata, 230 borari, 155
Defectivii mntaii, colonii pentru, Dispensare pentru batilini, 299
228 Dispensare pentru bolnavii min-
Defectivii mintali. forme moderne tali, 229, 230, 231
de asistenta, 226 D'spensare pentru copiii psihopati,
Defectivii minta/i, inceputuri de 222
asistenta rationala, 225 Dispensare pentru infirmii motori,
DefectivH minaii, institutii pen- 188
tru internare benevola, 232 Dispensare pentru f colarii cardiaci,
Deficiente corporate, 37 139
Deficiente fizice consecutive qo- Domestic relations courts", 263
majului, 174 Dreptul la asistenta, legiferare,
Deficiente psihice, 49 28, 29
Deficientele bugetului familia, 59 Dreptul penal f i asistenta sociala,
Deficientele familiei, 58 243

www.dacoromanica.ro
394 TABLA ALFABETICA A SVJ3IECTELOR

E Fiqa pentru infirmii motori, 188


Fiqiere centrale, 99, 332
Educarea orbilor, 203 Fiqierul central al tuberculoqilor
Educat'a antialcoolica, 156 asistati, 141
Educatia in cdmpul asistentei, 333 Fond universitar de ajutorare, 348
Educatia psihopati/or, 222 Fonds national de la recherche
Efectele asistentei sociale organi- scientiPque", 348
zate, 16 Fondul ideologic al Asistentei so-
Efectele bolilor asupra psihicului, ciale, 7
81 Fonduri nationale de qomaj, 178
Eforia caselor facatoare de bine, Franta, organizarea asistentei so-
36 ciale, 338
Elementele asociale, asistenta, 277 Furtul la minori, 259
Elementele asociale, etiologie, 56
Elvetia, asistenta sociald in, 352
Ente opere assistenziali", 381
Epilepsia alcoolica, 38 Germania, asistenta sociala in, 341
Epilepsia factor de debilitate mm- Gerontocomii, 24
tala, 52
Etiologia stdrilor de dependentd,
37
Eugenia i asistenta sociala, 18 Halucinoza alcoolica, 39
Evolutia asistentei sociale in Ro- Henri Street Settlement, 76
mania, 33 Homosexualii, 261
Evolutia istorica a asistentei so- Hull House, 76
ciale, 22

Idiotia amauroticd familiala, 50


Factori biologici ai criminalittitii, Imbecilitatea, 49
52 /mportanta numericd a populatiei
Factorii economici qi asistenta so- asistate, 11
ciald, 86 Inchisoarea-qcoala din Hoogstrae-
Factorii endocrinieni ai ten, 276
mintale, 50 Inchisori-qcoald, 250
Factorul mizerie, 61 Inchisori-sanatorii pentru de/ic-
Familia numeroasa, factor de de- venti tuberculoO, 249
pendenta, 58 Indicele asistabilitdtii, 88
Familia socializatd, 107 infanti/ism, 50
Faza religioasa. a Asistentei socia- Infirmitati motoare, 45
le, 24 Infirmitati motoare, clasificeiri e-
Fazele de actiune in asistenta so- tiologice, 48
cia/CE, 66 Infirmii motori, 184
Fiqa copilului nelegitim, 94, 95 Infirmii motori, asistenta in anti-
Fiqa de asistenta sociald, 93 chitate, 184
Figa de familie, 93 Infirmii motori, asistenta in Evul
Fiqa minorului delicvent, 96 Mediu, 185
Fiqa muncitoarei, 99 Infirmii motori, asistenta in cadru
Fiqa pentru debilii mintali, 240 national, 196

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR 395

Infirmii motori, asistenta in Fran- Intolerantei /a alcool, 151


ta, 198 inveitilmcint antialcoo/ic, 157
Infirmii motori, asistenta in Bel- Investigatia in as'stenta socialcl,
gia, 198 67
/nfirmii motori, asistenta in Ger-
mania, 199
/nfirmii motori, asistenta in Sta- Laboratoare de antropo/ogie peni-
tele Unite, 199 tenciará, 251
Infirmii motori, ceiminuri pentru, Lageire de muncei pentru aso ciali,
190 281
/nfirmii motori, institutii pentru, Legea romcinei pentru infrclnarea
186, 189 vagabondaju/ui si cersetoriei,
Infirmii motori, primele institutii 290
pentru, 194 Legea Roussel, 31
Infrrmii mobori, reeducarea profe- Legea securiteitii sociale, 17
sionalei, 190 Legislatia lui Solon si as;stenta so-
Instabilii psihici, 82 ciald, 23
Institute for the cripp/ed and di- Libertatea supraveghiatti, 246
sab/ed, 198 Librárii pentru orbi, 208
Institute medico-pedagogice, 210 Liga asociatiilor nationale de Cru-
Inst.tutia Mama si copilul", 116 ce Rosie, 313
Institutiile de binefacere in Ita- Locuinta, factor de dependentei,
lia, 32 60
Institutii de observatie pentru mi- London Charity Organisation So-
nori, 268 ciety, 104
Institutii de reeducare pentru mi- Lupta antialcoolicei, centralizare
non, 272 pe tarei, 153
Institutii inchise pentru a/coo/ici, Luxatia congenitalei coxo-femura-
159 lei,. 46
/nstitutii pentru bätrâni in Fran-
ta, 305
Institutii pentru beitreini in Ger- Maltratárile copii/or, 124, 125
mania, 304-5 Maternittiti rurale, 110
Institutii pentru bc1trâni in intre- Mediul crimino gen, 65
prinderi industria/e, 306 Mediul si criminalitatea,
Institutii represive pentru minori, 66
275 Mediul favorizator al steirilor de
Institutii represive in Be/gia, 250 dependentà, 57
Institutoare-vizitatoare, 114, 267 Mediul social si criminalitatea, 66.
Institutul Braille, 31 Metoda Braille, 200, 207
Institutul national al prevederi/or Metodele de lucru in asistenta so-
sociale, 346 66
Institutul stiintific de asistenta. so- Minorii de/icventi, 258
306 Minorii vagabonzi si cersetori, 291
Instructiunea co/ard a surdo-mu- Misiunea interncl", 318
Olor, 218 Mizeria, factor de sceideri intelec-
Internate de reeducare pentru mi- tua/e, 64
norii delicventi, 274 Mizeria in functie de clasele so-
Interogarea subiectului in asisten- ciale, 63
ta socia/ti, 67 Mizeria in raport cu veirsta, 62

www.dacoromanica.ro
396 TABLA ALFABETICA A SUBIECTF-LOR

Mizericordii", 194 Orbul d'n punct de vedere social,


Munca in inchisori, 251 201
Munca in inchisori, in Anglia, 253 Orfanii, p/asament familial, 118
Munca in inchisori, in Statele LI- Orfanotrofia, 36
n'te, 254 Orfe/inate, 117, 118
Munca in inchisori, rol educativ, Organizarea asistentei sociale, 330
253 Organizatia Mama qi copilul",
Munca mamei in afara de codmin, 345
59 Organiza tia Misiunea interna",
Mutualitati de ajutor fami/ial, 105 318
Organ'zatii de binefacere, 316
N Organizatii nationale de Cruce Ro-
qie, 315
Nevroza acedentelor, 221 Orto fonie, institute de, 216
Normele anchete/or de asistenta' Ospicii de mizeri, 34
sociald, 89 Ospicii pentru bodtrimi in Franca,
Normele pentru ancheta familiei, 304
90 Osteogeneza imperfecta congeni-
Nozocomii, 24 tala, 46

o
Ob/igativitatea asistentei sociale, Paralizia generald progresiva, 42
17 Patronatu/ copildriei i adoles-
Ocrotirile sociale, 9 centei", 31
Oeuvre nationale des aveugles", Pauperii, asistenta, 165
209 Pauperii, asistenta in Fraga, 167,
Ofici4 de identificare pentru asis- 168
tati, 332 Pauperii, asistenta in Germania,
Oficii de readaptare sociald, 255, 168
256 Pauperii bolnavi, 169
Oficii de redresare economica, 180 Pauperii, spitalizare gratuita, 171
Oficii regionale de luptd antia/coo- Pauperii temporari (somerii), 172
lica, 152 Pauperii valizi, 166
Oficiul central al soc'etatilor de Pauperismul urban, 88
binefacere, 341 Pavilioane de semi-libertate, 276
Oficiul central de identificare a Pensii de beitranete, 304
as;statilor, 348 Periostita sifi/itica, 46
Oftaimia gonococidi, 43 Permanentele de intreajutorare so-
Omuciderea la minori, 260 ciald, 106
Opera nationala pentru protect'a Personalitatea psihopata, 220
maternitatii si a copilariei, 347 Personalul asistentei
Oraqe-lazaret, 315 108
Orbii, actiunea suplinitoare a ce- Personalul asistentei sgciale, 323
lorlalte simturi, 202 Personalu/ pentru asistenta psiho-
Orbii, educarea simturilor tactil patilor, 223
auditiv, 203 Piciorul strdmb congenital, 46
Orbii, principii de asistenta, 201 Planificdri sociale, 335
Orbii, reeducare, 203, 205 Plasamentul familial al orfanilor,
Orbii, statistica, 42 118

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABET1CA A SUBIECTELOR 397

Plasamentul famil'al dirijat, 123 Rationalizarea asistentei sociale,


Plasamentul suburban, 123 332
Polidactilia, 46 Reactia parano'clä. 221
Politica sociald 0 asistenta sociald, Reactii isterice, 221
7, 334 Reactii psihopate, 220, 221
Populatia asistatd, importantei nu- Readaptarea economico-sociald a
mericd, 11 surdo-mutilor, 217
Poor /aw", 27, 349 'Redresarea psihologicd prin asis-
Postasistenta a/coolicilor, 153 tenta sociatel, 82
Posturi ambulante de faceri, 110 Reeducarea orbilor, 205
Posturi de anuntare penbru acci- Reforma asistentei al'enatilor, 29
dentati,-310 Refugii pentru mame, 111
Preasistenta, 9 Regimul de semi-libertate pentru
Prevederile sociale qi asistenta so- minorii delicventi, 271
cialci, 6 Regimul lib ertätii supraveghi ate,
Prime de aläptare, 112 270, 271
Pregatirea profesionald a orfani/or, Restaurante färä alcool, 156
119 Rolul medicului in asistenta alcoo-
Probation officer", 246 lici/or, 151
Prof esiuni indicate pentru orbi, Romcinia, asistenta socialti in, 354
204, 205
Program rational de asistenta in- S
fantila, 116 Salvarea, 308
Prohibitia a/coolului, 38 Salvarea, colaborare internationa-
Proportia asistatilor in regiunile lä, 312
rurale, 101 Salvarea in aglomeratiile urbane,
Psihologia asocialilor, 84 organizare, 310
Psihologia colectivitäVlor, 83, 84 Salvarea, ramuri de organizare,
Psihologia criminalului, 56 310
Psihologia familiei, 84 Sanatorii pentru alcor lici, 157
Psihologia individuald, 80 Sanatorii pentru alcoolici, rezulta-
Ps'hologia mediului functionäresc, te, 158, 159
85 Sate pentru orfani, 119
Psihologia mediului muncitoresc, Senilitate, 297
85 Serviciul mow/or agreate, 110
Psihologia rura/ilor, 85 Serviciul muncii pentru asociali,
Psihologia sociard, 21 283
Psihologia si asistenta sociald, 20 Serviciul social al callitorilor, 73
Psihopatii, 220 Serviciul social al cazurilor indi-
Psihopatii, asistenta preventivei, viduate, 72, 73, 74
222 Serviciul social al institutiilor in-
Pub/icatii antialcoolice, 157 chise, 79
Serviciul social al orfelinate/or, 79
Servicita social a/ spitalelor, 131
Rachitismul in etiologia infirmitä- Serviciul social a/ sp:talelor, avan-
ti/or motoare, 47 taje, 132
Rapoarte de activitate in asistenta Serviciul social al spitalelor in
socialei, 82 Germania, 131
Rationalismul qi asistenta socialä, Serviciul social al spitalelor in
8 Romdnia, 135

www.dacoromanica.ro
398 TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR

Serviciul social al spitalelor in Societeitile de binefacere in Ro-


Sta&ele-Unite, 132 mdnia, 322
Serviciul social al spitalelor, or- Sociologia familiei, 20
ganizare, 133 Sociologia in inveiteimdntu/ de a-
Serviciul soc.al al tribuna/elor sistenta sociald, 20
pentru cop.i, 266 Sociologia si asistenta socialei, 19
Serviciul social al tribunalelor Spiritul de caritate $i asistenta so-
pentru copii in Franta, 267 ciala, 10
Serviciul social al tribunalelor Spitale de urgenta, 311
pentru copi', in Germania, 263 Spitale pentru bdtrdni, 303
Serviciul social a/ tribuna/e/or Spializarea gratuitei a pauperi/or,
pentru copii, in Romeinia, 268 171
Serviciul social al tribunalelor Spitalul de urgenta din Bucuresti,
pentru copii, in Statele Unite, 312
267 Spitalul de urgentd Pau/ Mar-
Serviciul social de asistentd judi- mottan", 311
ciarei civild, 73 Spite de asociali, 277
Serviciul social in industrii, 77, Starea constitutiona lei i criminali-
78 tatea, 55
Serviciul social, forme, 349 Stari de debilitate mintalei, clasi-
Serviciul social pe ldnga sanatorii, ficare, 51
142 Star de dependentei, etiologie, 37
Serviciul social pentru cardiaci, Statele Unite, asistenta familiei in,
134 350
Serviciul social pentru diabetici, Statele Unite, asistenta sociald in,
134 350
Serviciul social pentru sifilitici, Stat'stica de asistentei sociald, 93
134 Statistica $i asistenta socialel, 21
Serviciul soda/ pentru tub erculoi, Statistici de asistenta pe tara, 100
133 Statiuni de ajutorare pentru acci-
Serviciul social psihiatric, 72 dentati, 310
Serviciul social scolar, 72 Statiuni de ajutorare pentru mame
Serv'cii de consultatii de medicind si copii, 113
pedagogicei de ameliorare, 269 Studi monograf ice in asistenta so-
Sifilisul, factor de dependenta, 41 ciala, 93
Sindactilia, 46 Sbudiu/ ambiantei asistatilor, 68
Sistemul Elberfeld, 29 Stupefiante, abuzul de, 160
Sistemul lib erteitii supraveghi ate, Stupefiante, statistica fabricatiei,
246 162
Social security act", 116 Substratul po/itic al asistentei la
Societatea de Salvare din Bucu- popoarele antice, 22
resti, 309 Sugarul din familie pauperel, asis-
Soc'etatea de seniculturei, 299 tenta, 112
Societatea ,,Principele Mircea", Supraintendente de uzind, 78
323 Surdo-mutii, 213
Sociel-eiti de Patronaj pentru deti- Surdo-mutii, demutizare, 216
nuti, 247 Surdo-mutii, institute de reeduca-
Societeiti de temperantd, 151 re, 215
Societati pentru protectia copilu- Surdo-mutii, instructiunea scola-
lui infirm motor, 195 ra, 218

www.dacoromanica.ro
TABLA ALFABETICA A SUBIECTELOR 399

Surdo-mutii, invatameintul profe- tiinteie ajuteitoare ale asistentei


sional, 217 sociale, 18
Surdo-muti4, readaptare economi-
co-socialei, 217
Surdo-mutii, statistica, 45
Surdo-mutitatea, 44
Surzii, asistenta, 212 Tabetra de cersetori din Merxplas,
289
Tabere de cersetori, 288
Tendinte moderne in asistenta so-
ciala, 330
coala centralei de observatie din Terapeutica socialei prin asistenta
Moll, 268 socialei, 8, 70
Scoala superioarei de asistente so- Terapia prin muncil la bdtreini,
ciale din Bucuresti, 329 302
Scoli de per fectionare, 242 Terapia prin munca la detinuti,
coli de serviciu social in Ger- 245
mania, 327, 328 Tipuri psihopate, 220, 221
$co/i de serviciu social in Statele Toxicomani, asistenta, 147, 160,
Unite, 326 163
$coli pentru deficientii auzu/ui, Toxicomani, dispensare pentru,
213 164
Scoli pentru tinerii infirmi, 197 Toxicomani, ob/igativitatea anun-
colì speciale pentru copiii infirmi tarii, 164
motofi, 195 Toxicomani, statistica", 161, 162,
Scoli speciale pentru orbi, 206 163
coli superioare pentru asisten- Toynbee Hall, 76
tele sociale, 326 Travaliul social pe teren, 30
c:rrnajul, deficiente fizice conse- Trecerea sonterilor urbani in me-
cutive, 174 diul rural, 182
$omajul, factor de dependentei, 61 Tribunale pentru copii, 258, 261
Somaju/ in functie de alcoolism, Tribunale pentru copii, factor de
39 asistenta socialei, 261
inrcluriri asupra copiilor, Tribunale pentru copii, principiul
175 seriatiunii, 262
,F omajul, masurare internapiona- Tribunalele pentru copii in Bel gia,
lei, .176 265
Somajul, repercusiuni, 173 Tribunalele pentru copii in Franta,
Somerii adolescenti, 179 264
Somerii, asistenta, 172 Tribunalele pentru copii in Ger-
Somerii, asistenta in Anglia, 177 mania, 265
Somerii, asistenta in Germania, Tribuna/ele pentru copii in Italia,
177 265
Somerii, asistenta in Statele 'Uni- Tribunalele pentru copii in State/e
te, 177 Unite, 262, 263
Somerii, asistenta prin plasarea la Tribunalele pentru copii, serviciul
tara, 182 social, 266
Somerii intelectuali, 181 Tuberculosii, chestionar pentru a-
om e rii, stabilirea la tara, 179 sistentà, 143-145
Somerii veirstnici, 180 Tuberculosii, asistenta, 141

www.dacoromanica.ro
400 TABLA ALFABETICA A SLTBIECTELOR

Tuberculosii, asistenta in sanatorii, Unif.carea asistentei socide in


142 Italia, 331
Tuberculoqii asociali, 41 Un ion Internationale de Secours",
Tuberculoza factor de dependen- 313
ta, 41
Tuberculoza osoasä, 48 V

Vagabondajul constitutional, 287


1 Vagabondajul international, 286
Teirile anglo-saxone, asistenta so- Vagabonzii, 284
cialti in, 349 Vagabonzii, asistentà, 288
Tiganii ca elcment disgenic, 292 Vagabonzii, birouri de triaj, 291
Tiganii, caractere ereditare, 294 Vagabonzii, istoricu/ problemei,
T. ganii, cercettiri genealogice, 293 284, 285
T.ganii, metisajul cu.. 294 Venericii, asistenta, 147
Tiganii, rccen cilmäntu/ eugenic in Village homes, 79
Germania, 295 Vizit atoare ale familiei i colii,
72
U
X
Unificarea asistentei sociale in St.
Unite, 331 Xenodochii, 24

www.dacoromanica.ro
PRETUL LEI 400

TIPOGRAFIA UNIVERSUL" S. A. * BREZOIANU 23-25 BUCURESTI


Of. Re. Com." Nr. 4371933 c. 14.009

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și