94 M`surarea m`rimilor neelectrice

4. M~SURAREA NIVELULUI

4.1. Generalit`\i

4.1.1. Defini\ii

Prin nivel se [n\elege [n`l\imea geometric` dintre suprafa\a de separare a

dou` faze (lichid/gaz, solid/gaz, lichide cu densit`\i diferite etc.) ]i un plan de
referin\`.
Planul de referin\` se alege conven\ional: la baza rezervorului, la cota zero
a instala\iei, la nivelul din rezervor determinat de func\ionarea normal` etc.
Aparatul de m`sur` al nivelului se nume]te nivelmetru.
Exist` c@teva cazuri particulare pentru care modalitatea de determinare a
nivelului nu este at@t de evident`:
1. Dac` suprafa\a de separare dintre cele dou` faze nu este foarte evident`
(exist` o zon` de interfa\` cu valuri sau [n care fazele se [ntrep`trund)
2. La solide nivelul nu este [ntotdeauna orizontal, denivelarea fiind definit`
printr-un unghi de talaj.

α – unghi de talaj

Fig.4.1 Definirea unghiului de talaj

In aceste cazuri se consider` valori medii ale nivelului.

4.1.2. Unit`\i de m`sur`

Nivelul se m`soar` [n unit`\i de lungime. In Sistemul Interna\ional de

Unit`\i de M`sur` (SI), unitatea de m`sur` a lungimii este metrul, notat m.
Alte unit`\i de m`sur` ale lungimii sunt:
picior (foot) [ft] 1 ft = 0.3048 m
inch [in] 1 in = 0.0254 m
yard [yd] 1 yd = 0.9144 m

4.1.3. Tipuri de aparate de m`sur`

Exist` dou` grupe principale de procedee de m`surare (tabelul 4.1):

- directe: prin m`surarea direct` a nivelului
- indirecte: prin intermediul altui parametru care se m`soar`.
Pentru fiecare procedeu de m`sur` pot exista mai multe metode de m`sur`.
Mai mult, pentru fiecare metod` de m`surare pot exista mai multe variante
constructive ale aparatelor de m`sur`.
 M`surarea nivelului 95

Tabelul4.1
Procedee directe de m`surare a nivelului

M`rime m`surat` Nivelmetru Variante constructive

nivel - tija de nivel
- cablu cu greutate
- robinet de control
- sticla de nivel - pentru rezervor deschis / [nchis
- pentru temperaturi ]i presiuni
sc`zute/ridicate
- cu reflexie
for\` arhimedic` - cu plutitor - cu plutitor ]i flotor
- cu plutitor ]i greutate
- cu plutitor ]i leg`tur` magnetic`
- cu imersor - cu imersor ]i tij`
- cu imersor ]i arc
presiune - cu pres. hidrostatic` - pentru rezervor deschis
- cu pres. diferen\ial` - cu referin\` liber` (rezervor deschis)
- cu referin\` uscat` (rezervor [nchis)
- cu referin\` umed` (rezervor [nchis)
- cu barbotare
capacitate - m`sur` continu` - pentru lichide (solide) neconductive
- m`sur` punctual` - pentru lichide (solide) conductive
impedan\` sau - m`sur` continu` - pentru lichide (solide) neconductive
admitan\` - pentru lichide (solide) conductive
rezisten\` - m`sur` continu` - cu band` elastic`
- m`sur` punctual`
conductivitate - cu sond` simpl` - pentru lichide (solide) conductive
- cu sond` dubl`
microunde - radar (microunde) - cu unde continue modulate [n frecven\`
- cu impulsuri
- cu unde ghidate
- prin reflexia
- prin [ntreruperea fasciculului
unde ultrasonice - cu unde ultrasonice - emi\`torul/receptorul separat sau nu
sau sonice - cu unde sonice - [n partea inf./sup. a rezervorului
- [n interiorul/exeteriorul rezervorului
- cu unde ghidate
Lumin` (din - optic - cu transmisie
domeniul vizibil, - cu reflexie
infraro]u, laser) - cu refrac\ie
radia\ii radioactive - m`sur` continu`
- m`sur` punctual`
termice - cu un senzor temp.
- cu doi senzori temp.
cu vibra\ii
prin c@nt`rire
96 M`surarea m`rimilor neelectrice

4.2. Nivelmetre manuale

Caracteristici generale:

metod` direct` de m`sur`

utilizare: lichide ]i solide (sub form` de pulbere sau granule) aflate [n
rezervoare deschise sau [nchise cu varia\ii mici ale nivelului [n timp

tipul m`sur`torii: discontinu` [n timp

indica\ia: local`

aparate simple ]i ieftine

precizie ridicat`

4.2.1. Tija de nivel

Principiul de func\ionare este cel utilizat pentru verificarea nivelului de ulei

la ma]ini (fig.4.2). Tija gradat` se introduce [n rezervor p@n` la un nivel de
referin\` (ex: fundul rezervorului). Nivelul se cite]te local (dac` este posibil) sau
sco\@nd tija din rezervor ]i citind grada\ia p@n` la care se vede urma lichidului.

tija de nivel
(gradat`)

Fig. 4.2 Tija de nivel

Tija trebuie introdus` perfect vertical. Aceasta trebuie s` fie perfect rigid`
(s` nu se flambaze datorit` greut`\ii proprii sau curen\ilor laterali).

4.2.2. Cablul cu greutate

Cablul cu greutate se uilizeaz` [n mod special pentru rezervoarele [nalte, la

care tija de nivel este greu de m@nuit.
Principiul de func\ionare este asem`n`tor cu cel al tijei de nivel. Diferen\a
const` [n aceea c` [n locul tijei rigide se utilizeaz` o greutate legat` de un cablu
(fig.4.3). Greutatea este cobor@t` [n fluid p@n` la punctul fix, iar nivelul rezult` din
lungimea de cablu desf`]urat`.

Fig. 4.3 Cablu cu greutate

 M`surarea nivelului 97

4.2.3. Robinetul de control

Metoda const` [n montarea unor robinete de evacuare a fluidului din

rezervor la anumite [n`l\imi prestabilite (fig. 4.4)

robinete de control

Fig. 4.4 Robinet de control

Func\ionarea const` [n deschiderea robinetului din dreptul nivelului

verificat. Dac` fluidul a atins nivelul respectiv, prin robinet va curge fluid. Dac`
nivelul nu a fost atins, nu exist` scurgeri din rezervor.
Robinetul de control se folose]te pentru verificarea atingerii unor valori
limit`, [n cazul lichidelor cu modific`ri mici ale nivelului [n timp.

4.3. Sticla de nivel

Caracteristici generale:

metod` direct` de m`sur` a nivelului

utilizare: numai pentru lichide aflate [n rezervoare deschise sau [nchise

tipul m`sur`torii: continu`

indica\ia: local` sau la distan\` (mai dificil).

Principiul de func\ionare:

Func\ionarea se bazeaz` pe principiul vaselor comunicante.

Rezervorul este pus [n leg`tur` cu un tub transparent, vertical. Dac`
presiunea este aceea]i deasupra fluidului din rezervor ]i din tub,
fluidul se ridic` p@n` la acela]i nivel. Acesta poate fi citit direct prin
plasarea unei sc`ri gradate [n dreptul tubului transparent.

Avantaje ]i limit`ri:

aparat simplu ]i relativ ieftin

precizie ridicat`

indica\ia este local`, dar poate fi preluat` ]i transmis` la distan\`

valoarea m`surat` este influen\at` de meniscul datorat tensiunii
superficiale a fluidului

necesit` mentenan\`: sticla trebuie cur`\at` din timp [n timp.
98 M`surarea m`rimilor neelectrice

4.3.1. Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni sc`zute

Sticla de nivel const` dintr-un tub transparent, vertical, racordat la

rezervorul al c`rui nivel se m`soar` (figura 4.5). Pe baza principiului vaselor
comunicante, lichidul urc` [n tub la acela]i nivel ca ]i [n rezervorul de care este
legat. Valoarea acestuia se cite]te direct [n unit`\i de lungime, pe o scal` gradat`
montat` [n spatele sticlei de nivel.
Pentru temperaturi ]i presiuni relativ sc`zute, sticla de nivel se construie]te
din sticl` sau din plastic. Pe racordurile sticlei de nivel cu rezervorul se monteaz`
robinete de izolare pentru a permite izolarea acesteia de restul instala\iei.
robinet de izolare

sticla de nivel
scal` gradat`

(a) rezervor deschis (b) rezervor [nchis

Fig. 4.5 Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni sc`zute

Cazul rezervorului deschis (fig. 4.5-a): lichidul se afl` la temperatura ]i

presiunea atmosferic`. In acest caz, sticla de nivel poate fi legat` de rezervor numai
[n partea inferioar`. Totu]i, [n practic` aceasta se racordeaz` la rezervor ]i [n partea
superioar` (fig. 4.5-b), pentru a evita p`trunderea murd`riei [n tub.
Cazul rezervorului [nchis (figura 4.5-b): racord [n partea inferioar` ]i
superioar` a rezervorului, pentru a asigura aceea]i presiune a vaporilor.

4.3.2. Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni ridicate

Pentru temperaturi ]i presiuni ridicate se utilizeaz` un alt tip de sticl` de

nivel (fig. 4.6), construit` din metal. Exist` numai dou` fante transparente, [nguste,
fabricate din cuar\. Aceste fante sunt prinse [ntre doi pere\i metalici ]i fixate cu
]uruburi. Intre peretele metalic ]i fant` se introduc garnituri de etan]are.
]urub
perete
metalic
interiorul sticlei de nivel
fant`
garnitur`
(cuar\)

perete
metalic

Fig. 4.6 Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni ridicate

 M`surarea nivelului 99

4.3.3. Sticla de nivel cu reflexie

Principiul de func\ionare al sticlei de nivel cu reflexie se bazeaz` pe

proprietatea de reflexie/refrac\ie a luminii la trecerea dintr-un material [n altul.

Raza de lumin` este refractat` dac` love]te suprafa\a de separa\ie dintre

unghi dou` medii sub un unghi mai mic dec@t un unghi critic ]i este reflectat`
critic dac` unghiul de inciden\` este mai mare dec@t cel critic.

Valoarea unghiului critic depinde de tipul celor dou` medii ce sunt [n

contact: 42º - pentru aer/sticl` ; 62° - pentru fluid/sticl`.
Sticla de nivel cu reflexie are o singur` fa\` din sticl`, sub form` de prism`
(figura 4.7). Aceasta este fabricat` astfel [nc@t s` aibe pe toat` lungimea striuri
[nclinate la un unghi de 45º.
Datorit` striurilor, razele de lumin` lovesc suprafa\a exterioar` a sticlei sub
un unghi de 90º ]i o traverseaz` sub un unghi de 45º. In continuare, razele sunt
reflectate spre exterior sau sunt refractate spre interior, [n func\ie de prezen\a sau
de absen\a lichidului [n interior.

]urub

garnitur` interiorul
metalic` sticlei de nivel
sticl`

capac prisme

Fig. 4.7 Sticla de nivel cu reflexie

Dac` [n sticla de nivel nu se afl` lichid, razele de lumin` sunt reflectate

[napoi spre suprafa\a exterioar` a sticlei. In acest caz raza incident` cade sub un
unghi mai mare dec@t cel critic pentru interfa\a aer/sticl` (42º). Sticla de nivel se
vede [n aceast` zon` ca av@nd o culoare alb-argintie.
In por\iunea [n care se afl` lichid, lumina este refractat` prin prisme [n
[nc`pere. Razele nu mai sunt reflectate [n exterior deoarece raza incident` cade sub
un unghi mai mic dec@t cel critic pentru interfa\a fluid/sticl` (62º). Sticla de nivel
are [n aceast` zon` culoarea pere\ilor metalici, vopsi\i de obicei [n negru.
In felul acesta, nivelul poate fi urm`rit foarte u]or prin culoarea sticlei de
nivel: neagr` [n zona cu lichid ]i alb–argintie [n zona f`r` lichid.
100 M`surarea m`rimilor neelectrice

4.4. Nivelmetre bazate pe for\a arhimedic`

Caracteristici generale:

reprezint` o metod` indirect` de m`sur`, prin intermediul for\ei arhimedice

se utilizeaz` numai pentru m`surarea nivelului lichidelor aflate [n
rezervoare deschise sau [nchise; varianta cu plutitor se poate utiliza ]i
pentru solide sub form` de pulberi sau granule

tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`

indica\ia: local sau la distan\`.

Teoria aplicat`:

Metoda se bazeaz` pe principiul lui Arhimede: for\a ascendent`

(arhimedic`) care ac\ioneaz` asupra unui corp introdus [ntr-un lichid este egal` cu
greutatea lichidului dislocuit.
• Dac` FA < G: corpul cade la fund
FA = ρf Vp • Dac` FA = G: corpul r`m@ne [n echilibru [n orice punct
g • Dac` FA > G: corpul se ridic` la suprafa\a lichidului.
La suprafa\`: este [ndeplinit` condi\ia de plutire: o
G = ρp Vp parte din corp iese din lichid, iar for\a arhimedic` scade p@n`
g
c@nd egaleaz` greutatea corpului.
Pe acest pincipiu exist` nivelmetre cu plutitor (corp care plute]te la
suprafa\a lichidului) ]i cu imersor (corp imersat total sau par\ial [n lichid). Acestea
sunt legate la un aparat indicator printr-un mijloc de transmisie a mi]c`rii.

4.4.1. Nivelmetre cu plutitor

Principiul de func\ionare
Aparatul de m`sur` const` dintr-un corp u]or, numit plutitor
sau flotor, care plute]te pe suprafa\a liber` a lichidului ]i
urc` sau coboar` odat` cu modificarea nivelului.
Plutitorul se poate construi [n diferite forme (figura 4.8) ]i utiliz@nd diferite
materiale (plastic, o\el inox, teflon etc.). Acesta trebuie s` aibe densitatea mai mic`
dec@t a fluidului ]i s` reziste la condi\iile de lucru din proces (din punct de vedere
al parametrilor de func\ionare ]i al agresivit`\ii fluidului).
Nivelmetrul cu plutitor poate fi utilizat pentru o m`sur` continu` sau
punctual` a nivelului fluidelor: curate, lini]tite, f`r` spum`

Fig. 4.8 Forme constructive ale

plutitorului (flotorului)
sferic cilindric cilindru g`urit alte forme
 M`surarea nivelului 101

Variante constructive:

 Nivelmetru cu plutitor ]i tij`

Transmisia indica\iei de la plutitor la aparatul indicator se face printr-o tij`

de leg`tur` ]i printr-un ax rotitor (figura 4.9). La modificarea nivelului, plutitorul
urc` sau coboar`, modific@nd [n mod corespunz`tor pozi\ia acului indicator.
Indica\ia de nivel poate fi transmis` la distan\` pe cale electric`, prin
legarea acului indicator la un traductor poten\iometric.

Tij` de
leg`tur` Ax

Ac
indicator

Plutitor Scal` gradat`

Fig. 4.9 Nivelmettru cu plutitor ]i tij`

Din proiectare, cursa flotorului este limitat` pe vertical` la 30º (acest

interval asigur` cele mai bune performan\e). In consecin\`, domeniul de m`sur` al
aparatului este dat de lungimea tijei de leg`tur`: cu c@t tija este mai lung`, cu at@t
se pot m`sura diferen\e de nivel mai mari.

 Nivelmetru cu plutitor ]i greutate

Principiul de func\ionare este acela]i cu cel al nivelmetrului cu plutitor ]i

tij`, singura diferen\` const@nd [n metoda de ac\ionare a acului indicator.
Plutitorul este legat printr-un lan\ ce trece peste un element rotitor la o
contragreutate (figura 4.10). Contragreutatea are rolul de a p`stra lan\ul [ntins.
La modificarea nivelului, plutitorul urc` sau coboar` iar acul indicator se
deplaseaz` prin intermediul lan\ului ]i al elementului rotitor.

Scal` gradat`

Greutate
Plutitor

Fig. 4.10 Nivelmetru cu plutitor ]i greutate

102 M`surarea m`rimilor neelectrice

 Nivelmetru cu plutitor ]i magnet

Acest tip de nivelmetru este utilizat [n centralele nucleare, pentru a elimina

posibilitatea apari\iei sc`p`rilor de fluide radioactive.
Aparatul const` dintr-un flotor magnetic care urc` ]i coboar` odat` cu
modificarea nivelului (figura 4.11). Plutitorul se deplaseaz` [n exteriorul unui tub
fabricat dintr-un material nemagnetic. Tubul con\ine un al doilea magnet, care este
conectat la un ac indicator.
Atunci c@nd flotorul urc` sau coboar`, magnetul exterior va atrage
magnetul din interior, care la r@ndul lui va modifica pozi\ia acului indicator.

Indica\ie

Magnet
interior

Plutitor magnetic (exterior)

Tub
(nemagnetic)
Fig. 4.11 Nivelmetru cu plutitor ]i leg`tur` magnetic`

4.4.2. Nivelmetre cu imersor

Principiul de func\ionare:

Spre deosebire de plutitor, care este [ntotdeauna la suprafa\a fluidului,

imerserorul se afl` par\ial sau total [n interiorul fluidului. Principiul de func\ionare
se bazeaz` pe modificarea greut`\ii aparente a unui corp imersat [n lichid [n func\ie
de cantitatea de lichid dislocuit (figura 4.12).

FA FA = ρ f ⋅ Vi ( x ) ⋅ g (4.1)
Gi = ρ i ⋅ Vi ⋅ g (4.2)
x
G G aparent = Gi − FA (4.3)
Fig. 4.12 Imersor

Greutatea aparent` a imersorului este dat` de diferen\a dintre greutatea

acestuia ]i for\a arhimedic`. Aceasta din urm` depinde de cantitatea de lichid
dislocuit, fiind propor\ional` cu [n`l\imea p@n` la care corpul este imersat (x).
Imersorul poate controla nivelul [ntre punctul [n care se afl` deasupra
lichidului ]i cel [n care este complet acoperit de fluid (figura 4.13). Cu c@t are o
[n`l\ime mai mare, cu at@t poate detecta o diferen\` de nivel mai mare.
 M`surarea nivelului 103

FA = 0 FA = ρ f ⋅ Vi ⋅ g
Gi = ρ i ⋅ Vi ⋅ g Gi = ρ i ⋅ Vi ⋅ g

G aparent = ρ i ⋅ Vi ⋅ g G aparent = (ρ i − ρ f ) ⋅ Vi ⋅

Fig. 4.13 Pozi\iile extreme ale imersorului care permit urm`rirea varia\iei nivelului

Imersorul se poate construi [n diferite forme (asem`n`tor plutitorului), dar

densitatea acestuia trebuie s` fie mai mare dec@t cea a fluidului.
Nivelmetrul cu imersor poate fi utilizat pentru o m`sur` continu` sau
punctual` a nivelului.
Aparatul se utilizeaz` pentru fluide curate (cu densitate constant`),
turbulente, cu spum` la suprafa\`, cu v@scozitate redus` (astfel [nc@t s` nu apar`
depuneri pe imersor, care s`-i modifice greutatea ]i implicit for\a arhimedic`,
introduc@nd erori de m`sur`).
Valoarea m`surat` este influen\at` de parametrii fluidului (temperatur`,
presiune): varia\ia temperaturii duce la varia\ia densit`\ii, a for\ei arhimedice ]i
introduce erori de m`sur`. De aceea, trebuie compensat` varia\ia temperaturii.

Variante constructive:

 Nivelmetru cu imersor ]i tij`

Aparatul din figura 4.14 este utilizat pentru o m`sur` continu` a nivelului.
Deplasarea imersorului este transmis` c`tre un ac indicator printr-o tij` de leg`tur`
]i un ax rotitor. Pentru transmisia la distan\`, axul rotitor se poate lega la un
traductor (de exemplu poten\iometric).
tij` de
leg`tur`

ax indica\ie
rotitor

imersor
Fig. 4.14 Nivelmetru cu imersor ]i tij`

 Nivelmetru cu imersor ]i arc

In figua 4.15 se prezint` un nivelmetru cu imersor ]i arc utilizat pentru

verificarea atingerii nivelului minim ]i maxim (m`sur` punctual`).
104 M`surarea m`rimilor neelectrice

Varia\ia nivelului duce la modificarea greut`\ii aparente a imersorului.

Atunci c@nd greutatea aparent` scade sub valoarea de pretensionare a arcului,
imersorul se ridic` ]i ac\ioneaz` un comutator.

comutator
arc Farc

Gaparent`

imersor

Farc < Gaparent` Farc > Gaparent`

Fig. 4.15 Nivelmetru cu imersor ]i arc

4.5. Nivelmetre prin presiune

Caracteristici generale:

metod` indirect`: bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i presiune

utilizare: lichide, fluide v@scoase, solide (sub form` de pulberi sau cu
granula\ie mic`) din rezervoare deschise sau [nchise

tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`

m`sur`toarea este influen\at` de temperatura ]i presiunea fluidului.

Principiul de func\ionare:

patm Nivelul se determin` prin m`surarea presiunii

hidrostatice (a diferen\ei de presiune [ntre suprafa\a
lichidului ]i baza rezervorului):
H
∆p = ρ gH ∆p = ρ gH (4.4)
 M`surarea nivelului 105

4.5.1. Nivelmetre prin presiune hidrostatic`

Metoda poate fi utilizat` numai [n cazul rezervoarelor deschise, la care

deasupra lichidului este presiune atmosferic`. Pentru determinarea nivelului, se
m`soar` presiunea lichidului la baza rezervorului (fig. 4.16). Nivelul rezult` din:

p = ρ gH + p atm (4.5)

Presiunea atmosferic` poate fi neglijat` sau compensat` prin calcule.

Nivelulmetrul prin presiune hidrostatic` poate fi:

cu priz` de presiune la baza rezervorului ]i senzor exterior (fig. 4.16-a)

cu senzor de presiune imersat la baza rezervorului (fig. 4.16-b)

Senzor de
presiune

Aparat
Manometru H m`sur` H

(a) cu senzor exterior (b) cu senzor imersat

Fig. 4.16 M`surarea nivelului prin presiune hidrostatic`

Nivelmetrul cu senzor imersat are avantajul c`:

- elimin` cheltuielile suplimentare legate de conductele de leg`tur`
- permite m`surarea lichidelor murdare (care [nfund` conductele de leg`tur`)
- se introduce/scoate u]or din rezervor.

4.5.2. Nivelmetre prin presiune diferen\ial`

Cu ajutorul unui manometru diferen\ial, se m`soar` diferen\a de presiune

[ntre dou` puncte de leg`tur` cu procesul:
- o leg`tur` de [nalt` presiune: m`soar` presiunea la baza rezervorului (pIP)
- o leg`tur` de joas` presiune (de referin\`): m`soar` presiunea vaporilor (pJP)
Nivelul se ob\ine din presiunea diferen\ial` ∆p (m`surat`).

p JP = p atm

∆p = p IP − p JP = ρgH
H
p IP = ρgH + p atm (4.6)
106 M`surarea m`rimilor neelectrice

Variante constructive:

 Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` liber`

Nivelmetrul cu presiune diferen\ial` ]i referin\` liber` se poate utiliza

numai pentru rezervoare deschise (figura 4.17). Deoarece deasupra lichidului
presiunea este atmosferic`, leg`tura de joas` presiune a manometrului diferen\ial
(JP) se las` liber`, [n contact direct cu mediul exterior.

patm
p IP = ρgH + p atm (4.7)
p JP = p atm (4.8)
∆p = p IP − p JP = ρ gH (4.9)
JP IP H

Fig. 4.17 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` liber`

(rezervor deschis)

 Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` uscat`

La rezervoarelor [nchise, presiunea fluidului la baza rezervorului este

influen\at` de presiunea valorilor afla\i deasupra acestuia. Leg`tura de joas`
presiune (de referin\`) se racordeaz` la partea superioar` a rezervorului (fig. 4.18).

p0
p IP = ρgH + p 0 (4.10)
H Hmax p JP = p 0 (4.11)
JP IP
∆p = p IP − p JP = ρ gH (4.12)

Fig. 4.18 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` uscat`

Dac` nu exist` lichid [n rezervor, presiunea m`surat` la cele dou` leg`turi

este egal`, deci diferen\a de presiune este nul`. Cu c@t nivelul din rezervor cre]te,
cre]te ]i presiunea [n partea inferioar` a rezervorului ]i implicit cre]te diferen\a de
presiune m`surat`. Diferen\a de presiune variaz` direct propor\ional cu nivelul.
 M`surarea nivelului 107

 Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` umed`

Pentru eliminarea riscului ca vaporii s` condenseze [n leg`tura de joas`

presiune, aceasta este umplut` cu acela]i fluid ca cel din rezervor. Presiunea
hidrostatic` din leg`tura de joas` presiune este men\inut` constant` cu ajutorul unei
oale de condens (figura 4.19).

p JP = ρ gH max + p 0 (4.13)
p IP = ρ gH + p 0 (4.14)
∆p = p IP − p JP = ρg (H − H max ) (4.15)

Fig. 4.19 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` umed`

Leg`tura de joas` presiune (de referin\`) este umplut` cu fluid p@na la

nivelul maxim ce poate fi m`surat.
Dac` nivelul [n rezervor este maxim, presiunea m`surat` la cele dou`
leg`turi este egal`, deci diferen\a de presiune este nul`. Cu c@t nivelul din rezervor
scade, presiunea [n leg`tura de [nalt` presiune scade ]i deci diferen\a de presiune
cre]te (nivelul variaz` invers propor\ional cu presiunea).

4.5.3. Nivelmetre cu barbotare

Printr-un tub, se introduce la baza rezervorului Senzor de presiune

un debit constant de aer (sau gaz intermediar) – Surs` de aer/gaz
fig. 4.20. Dac` rezervorul este gol, aerul/gazul
intermediar iese liber din tub. Cu c@t nivelul din
rezervor este mai ridicat, presiunea la baza
acestuia cre]te, iar bulele de aer/gaz au nevoie de
o presiune mai mare pentru a putea ie]i din tub.
Aceast` presiune este m`surat` cu un senzor de Fig. 4.20 Nivelmetru
presiune ]i transformat` [n indica\ie de nivel. prin barbotare

Avantaje ]i limit`ri:

- metod` simpl`, ieftin`, dar mai pu\in precis` (are erori de 1–2 %)
- utilizat` la rezervoare deschise (nu se acumuleaz` gazul eliminat)
- lichidul m`surat nu intr` [n contact direct cu manometrul (recomandat pentru
lichide agresive, radioactive)
- aerul/gazul insuflat poate influen\a procesul.
108 M`surarea m`rimilor neelectrice

4.6. Nivelmetre rezistive

Caracteristici generale:

metod` indirect` bazat` pe dependen\a dinre nivel ]i rezisten\`

utilizare: lichide ]i solide conductive din punct de vedere electric

tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`

metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat.
Principiul de m`sur`:
Se bazeaz` pe m`surarea rezisten\ei unui circuit de curent continuu.

Fie un circuit electric compus dintr-o surs` de tensiune

R1 U constant`, un ampermetru ]i dou` rezisten\e legate [n serie.
Curentul m`surat de ampermetru este:
I12
R2 U
I 12 = (4.16)
R1 + R2
Dac` [n circuitul anterior se ]unteaz` rezisten\a R2,
R1 U curentul m`surat:
I1
U
R2 I1 = < I 12 (4.17)
R1

4.6.1. Nivelmetre rezistive pentru m`sur` continu`

In rezervor se introduce o rezisten\` vertical` (fig.4.21). Circuitul electric

se [nchide prin legarea rezisten\ei de fundul rezervorului (dac` acesta este metalic),
de o plac` metalic` la baza rezervorului (dac` nu este metalic) sau printr-un cablu
electric (nivelul de referin\` se afl` la extremitatea inferioar` a rezisten\ei).
Circuitul este alimentat de la o surs` constant` de tensiune, iar curentul se
m`soar` cu ajutorul unui ampermetru. Pe m`sur` ce nivelul cre]te [n rezervor, o
parte a rezisten\ei este ]untat`, iar rezisten\a total` a circuitului se reduce.

Rt = R1 + R2 (4.18)
R1
Rt – rezisten\a total` [Ω]
R1 – rezisten\a deasupra materialului conductor [Ω]
h R2
R2 – rezisten\a imersat` (]untat`) [Ω]

Fig. 4.21 Nivelmetru rezistiv (m`sur` continu`)

 M`surarea nivelului 109

Principalul dezavantaj al metodei rezistive este acela c` valoarea m`surat`

depinde de conductivitatea materialului al c`rui nivel se m`soar`, care la r@ndul ei
este influen\at` de natura ]i de temperatura acestuia. Influen\a se poate elimina prin
compensare electronic` sau prin utilizarea unei alte variante constructive:

 Nivelmetru rezistiv cu band` elastic`

Rezisten\a se afl` [ntr-o teac` confec\ionat`
dintr-un material deformabil, [n lungul unei benzi
elastice conductoare electric (fig.4.22). Sub ac\iunea
presiunii, teaca [mpreun` cu banda elastic` se
deformeaz`, scurtcircuit@nd o parte a rezisten\ei.
Avantajul solu\iei este c` rezisten\a nu intr` [n
contact direct cu mediul m`surat.
Fig. 4.22 Nivelmetru rezistiv cu band` elastic` (m`sur` continu`)

4.6.2. Nivelmetre rezistive pentru m`sur` punctual`

In rezervor se introduce o rezisten\` orizontal`, la

R
nivelul verificat (fig. 4.23). Dac` rezisten\a se afl`
deasupra nivelului, prin circuit va trece un curent
corespunz`tor acesteia. Dac` rezisten\a se afl` sub
nivel, atunci ea este ]untat` ]i curentul cre]te.

Fig. 4.23 Nivelmetru rezistiv (m`sur` punctual`)

Variant` constructiv`:

 Nivelmetru rezistiv cu band` elastic`

Fig. 4.24 Nivelmetru rezistiv cu band` (m`sur` punctual`)

110 M`surarea m`rimilor neelectrice

4.7. Nivelmetre capacitive

Caracteristici generale:

metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i capacitate

utilizare: lichide (inclusiv la cele corozive sau cu temperaturi ridicate),
solide (sub form` de pudr` sau granule) din rezervoare deschise sau
[nchise ; mai ales pentru medii neconductive electric, dar este aplicabil` ]i
pentru cele conductive

metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat

tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`.

Teoria aplicat`:

Se m`soar` capacitatea electric` ce apare [ntre doi conductori desp`r\i\i de

un mediu izolator (dielectric). Capacitatea rezult` din rela\ia:

C kA
C= (4.19)
d
+
- + C – capacitatea [pF] (picofarazi)
- + k – constanta dielectric` a materialului izolator
- d A – aria conductorilor
Conductori d – distan\a dintre conductoare

4.7.1. Nivelmetre capacitive pentru m`surare continu`

(pentru medii neconductive electric)

In rezervor (fig.4.25) se introduce o sond` metalic` protejat` de o teac` de

protec\ie dintr-un material conductor (Nylon, Ryton, ceramic`). Aceasta formeaz`
primul conductor al capacit`\ii. Al doilea conductor este peretele rezervorului
(metalic) sau dintr-o plac` metalic` la baza rezervorului (dac` acesta nu e metalic).

Izolator electric
Sond`
metalic` ka
Teac` de
protec\ie
km
Rezervor

Fig. 4.25 Nivelmetru capacitiv cu sond` vertical` (pentru m`sur` continu`)

 M`surarea nivelului 111

Dac` rezervorul este gol, dielectricul dintre cei doi conductori (sonda ]i
rezervorul) este aerul. Odat` cu cre]terea nivelului, sonda [ncepe s` se acopere cu
material (fluid). Modificarea dielectricului (respectiv a constantei sale dielectrice)
are ca efect varia\ia capacit`\ii dintre sond` ]i rezervor. Astfel, la o [n`l\ime
oarecare, capacitatea total` este format` din dou` capacit`\i legate [n paralel.
Varia\ia capacit`\ii totale este propor\ional` cu nivelul.
k m Am k a Aa
Ct = C m + C a = + (4.20)
Ca dm da
unde:
Cm km , ka – constanta dielectric` pentru mediul m`surat / aer
h Am , Aa– aria total` a capacit`\ii din mediul m`surat / aer
dm , da – distan\a minim` dintre sond` ]i perete pentru
capacitatea format` [n mediul m`surat / aer
Avantaje ]i limit`ri:

metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat

principala surs` de erori de m`sur`: varia\ia constantei dielectrice [n func\ie de
temperatur` (varia\ie ce trebuie compensat`).

4.7.2. Nivelmetre capacitive pentru m`sur` punctual`

(pentru medii neconductive electric)

Sonda metalic` se monteaz` orizontal, [n punctele critice care trebuie

verificate (fig.4.26). Principiul de m`sur` este acela]i ca pentru m`sur` continu`:
modificarea capacit`\ii [n func\ie de dielectric (materialul m`surat sau aer) .
Sond` Teac` de
metalic` protec\ie
Spre aparatul de
Rezervor m`sur` electronic
Izolator electric

Fig. 4.26 Nivelmetru capacitiv cu sond` orizontal` (pentru m`sur` punctual`)

4.7.3. Nivelmetre capacitive pentru medii conductive electric

Dac` materialul din proces este conductiv, sonda metalic` se introduce

[ntr-o teac` confec\ionat` dintr-un material izolator (Teflon sau Kynar) - figura
4.27. Primul conductor este format din sonda metalic` izolat`, al doilea conductor
este chiar materialul din proces, iar dielectricul capacit`\ii este format din teaca
izolatoare din jurul electrodului senzor.
112 M`surarea m`rimilor neelectrice

Sond` metalic`

Teac` izolatoare Fig. 4.27 Sond` metalic` cu teac`

(dielectricul) din material izolator

4.7.4. Condi\ii de montare a sondelor capacitive

• s` fie [n afara curentului principal: impactul sondei cu fluxul de material

intrat/ie]it din rezervor poate deteriora sonda sau poate genera erori de m`sur`
• s` nu ating` rezervorul, c`ci dispar cele dou` discuri ale capacit`\ii
• s` fie instalat [ntr-o zon` [n care s` nu se acumuleze material deasupra (sau
acesta s` cad` cu u]urin\`), pentru a nu modifica valoarea capacit`\ii
• senzorii s` nu fie prea aproapia\i unul de cel`lalt, ca s` nu interfereze c@mpul lor
magnetic (distan\a minim` este de 50 cm)
• pentru sondele orizontale care nu pot prelua greutatea materialului, se monteaz`
deasupra un acoper`m@nt de protec\ie (figura 4.28).

Fig. 4.28 Acoper`m@nt de protec\ie

pentru sondele orizontale

4.8. Nivelmetre prin impedan\` sau admitan\`

Caracteristici generale:

metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i impedan\` sau admitan\`

utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule); [n general se utilizeaz` pentru
medii neconductive electric, dar poate fi folosit` ]i pentru cele conductive

metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat

tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`
Principiul de func\ionare:
Acela]i ca la metoda prin capacitate. Diferen\a const` [n faptul c` [n locul
capacit`\ii, se utilizeaz` alte caracteristici electrice: impedan\a sau admitan\a.

1
Impedan\a: Z = R+ [Ω] (4.21)
2 − 1π f C
unde: R – rezisten\a [Ω]
f – frecven\a de m`sur`
C – capacitatea [pF]
1
Admitan\a: A= [1/Ω] (4.22)
Z
 M`surarea nivelului 113

In plus fa\` de metoda capacitiv`, apare un circuit electronic suplimentar

care m`soar` rezisten\a. Acesta rezolv` ]i rela\ia de calcul a impedan\ei/admitan\ei,
astfel [nc@t curentul de ie]ire s` fie propor\ional cu nivelul din proces.
Metoda elimin` erorile datorate depunerilor de material (murd`rie) de pe
sond`, deoarece m`rimile apar ]i la num`r`tor ]i la numitor.

4.9. Nivelmetre conductive

Caracteristici generale:

metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i conductivitatea electric`

utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule) din rezervoare [nchise sau deschise

se utilizeaz` numai pentru medii conductive din punct de vedere electric

metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat

tipul m`sur`torii: punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`

metod` simpl` ]i relativ ieftin`.
Principiul de m`sur`:
Pentru m`surarea nivelului se formeaz` o baie galvanic` cu doi electrozi
care se introduc [n rezervor. Dac` rezervorul este:
- gol: [ntre electrozi se afl` aer (izolator) – nu se genereaz` curent electric
- plin: [ntre electrozi se afl` fluidul (conductiv) – se genereaz` curent electric
In func\ie de amplasarea electrozilor, se poate detecta prezen\a sau absen\a
fluidului la un anumit nivel.
Variante constructive:
 Nivelmetru conductiv cu sond` simpl`
Un electrod este format din rezervor (sau o baz` metalic`), iar al doilea
dintr-o sond` metalic` (orizontal` sau vertical`). Sonda (v@rful ei) este amplasat` la
[n`l\imea urm`rit`. Atunci c@nd fluidul atinge sonda, apare un curent electric.
 Nivelmetru conductiv cu sond` dubl`
Sonda con\ine doi electrozi paraleli, apropia\i unul de cel`lalt. Atunci c@nd
lichidul atinge sonda, circuitul electric se [nchide prin cei doi electrozi. Se elimin`
astfel necesitatea unei baze metalice pentru rezervoare nemetalice.
4.10. Nivelmetre cu radar (microunde)
Caracteristici generale:

metod` indirect`: bazat` pe utilizarea microundelor

utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule) din rezervoare deschise sau [nchise

metod` cu sau f`r` contact
114 M`surarea m`rimilor neelectrice

tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`.

Principiul de func\ionare:

Se bazeaz` pe comportamentul diferit al materialelor fa\` de microunde:

cele conductoare reflect` microundele, iar cele neconductoare le absorb.
anten` anten`
parabolic` conic` Pentru m`surarea nivelului se utilizeaz`
undele electromagnetice, de obicei cele din banda X
de 10 GHz. Cu ajutorul unei antene, un generator
emite un fascicol de microunde direc\ionate spre
suprafa\a fluidului (figura 4.29). La atingerea
nivelului (respectiv a interfe\ei dintre dou` fluide cu
constant` dielectric` diferit`), o parte a semnalului
este reflectat` [napoi c`tre un receptor.
Nivelul se calculeaz` pe baza timpului
dus-[ntors parcurs de semnal.
Fig. 4.29 M`surarea nivelului cu radar

Transmiterea ]i receptarea semnalului se face cu anten` parabolic`

(concentreaz` semnalul [ntr-o zon` mai [ngust`) sau conic` (direc\ioneaz`
semnalul c`tre o suprafa\` mai mare). Alegerea tipului de anten` \ine seama de
caracteristicile rezervorului ]i ale fluidului (obstruc\ii [n rezervor, prezen\a spumei
la suprafa\` sau turbulen\e ale lichidului.
Antena parabolic` are avantajul c` semnalul este mai bine focalizat (se
elimin` interferen\ele nedorite de la alte suprafe\e orizontale din rezervor) ]i
dezavantajul c` apar reflexii c`tre alte direc\ii (datorit` turbulen\elor, spumei etc.),
reflexii care duc la pierderea unei p`r\i din semnal.
Antena conic` cre]te probabilitatea ca unda s` fie reflectat` [napoi c`tre
detector atunci c@nd avem turbulen\e, spum` etc., dar semnalul este [mpr`]tiat
(cre]te probabilitatea de reflexie de alte suprafe\e orizontale din rezervor).

Avantaje ]i limit`ri:

nu au piese [n mi]care, dar au construc\ie mai complicat`

scumpe

timp de r`spuns foarte scurt (semnalul se propag` cu viteza luminii)

nivelul poate fi detectat f`r` contact direct cu mediul m`surat ([n condi\ii
speciale de lucru: medii corozive, cu temperaturi [nalte, periculoase etc.).
 M`surarea nivelului 115

4.10.1. Radar cu unde continue modulate [n frecven\`

Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`surarea continu`.

Un oscilator emite un semnal de frecven\` variabil` liniar, [ntr-o
band` anume ]i pentru o durat` determinat` (fig.4.32).
La interfa\a cu fluidul, o parte a
frecven\` semnalului este reflectat`. Semnalul radar
reflectat se [ntoarce cu o [nt@rziere
propor\ional` cu distan\a parcurs`,
timp frecven\a sa fiind diferit` fa\` de cea a
semnalului transmis.
TX – semnal
transmis Cele dou` semnale se amestec`
nivel RX – semnal [ntr-unul singur, care are frecven\a
reflectat propor\ional` cu distan\a, deci cu nivelul.

Fig. 4.32 Radar cu unde continue modulate [n frecven\`

Unda electromagnetic` rezultat` are o frecven\` joas`, ceea ce face s` nu

poat` fi transmis` sub aceast` form` la distan\`. De aceea, pentru transmiterea
semnalului se utilizeaz` o und` purt`toare care este modificat` (modulat`) de c`tre
semnalul util. Unda purt`toare poate fi modulat` [n:
- amplitudine (AM – Amplitude Modulated) - semnalul util modific` amplitudinea
- frecven\` (FM – Frequency Modulated) - semnalul util modific` frecven\a.
La radarul cu unde continue modulate [n frecven\`, semnalul de ie]ire al
senzorului este un semnal modulat [n frecven\` (FM). Avantajul modul`rii [n
frecven\` este legat de faptul c` majoritatea zgomotelor din rezervor se afl` [n
banda AM ]i nu afecteaz` banda FM. In plus, ca ]i [n cazul undelor radio,
transmisia cu FM asigur` o reproducere mai fidel` a semnalului util (permite un
spectru mai mare de frecven\`).

4.10.2. Radar cu impulsuri

Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`sur` continu`.

Radarul genereaz` un impuls dirijat c`tre suprafa\a fluidului (fig.4.33). De
la nivelul fluidului, o parte a semnalului este reflectat` [napoi spre receptor. Timpul
de [ntoarcere al acestuia determin` nivelul din rezervor.
116 M`surarea m`rimilor neelectrice

t ⋅c
L = E−d = E− (4.23)
2

unde:
L – nivelul fluidului [m]
E – [n`l\imea la care se afl` aparatul [m]
d – [n`l\imea spa\iului de deasupra
(dintre radar ]i suprafa\a fluidului) [m]
t – timpul dus – [ntors parcurs de unde [s]
c – viteza luminii [m/s]
Fig. 4.33 Radar cu impulsuri

Radarul cu impulsuri are o putere mai mic` dec@t cel cu unde continue
modulate [n frecven\`. De aceea, m`sur`toarea poate fi afectat` de obstruc\ii [n
rezervor, de prezen\a spumei sau de materiale cu coeficient dielectric mic (k < 2).

4.10.3. Radar cu unde ghidate

Reprezint` o metod` cu contact utilizat` pentru m`sur` continu`.

Microundele sunt ghidate c`tre baza rezervorului printr-

un cablu (fig.4.34). La interfa\a cu fluidul, o parte a semnalului
este reflectat. Semnaulul ce nu a fost reflectat parcurge cablul
p@n` la baza rezervorului, de unde se reflect` ]i genereaz`
indica\ia pentru punctul de zero (nivel nul). Nivelul rezult` din
timpii de [ntoarcere diferi\i ai celor dou` semnale.
Utilizarea cablului minimizeaz` degradarea semnalului
pe traseu. In plus, m`sur`toarea nu este afectat` de prezen\a
obstruc\iilor, a spumei sau a turbulen\elor. In schimb, cablul
poate fi deteriorat (cazul fluidelor corozive etc.).

Fig. 4.34 Radar cu unde ghidate

4.10.4. Radar cu reflexia fasciculului

Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`sur` punctual`.
Aparatul const` dintr-un emi\`tor ]i un receptor de microunde, care este
amplasat la nivelul urm`rit (figura 4.35). In dreptul s`u, rezervorul are o fereastr`
prin care s` poat` p`trund` microundele [n interior (din sticl`, ceramic` etc.).
Atunci c@nd rezervorul este gol, unda este transmis` prin aer sau vapori (cu
constant` dielectric` mic`) ]i este reflectat` numai o mic` parte a semnalului. Dac`
rezervorul este plin cu un material ce are o constant` dielectric` mare, unda este
reflectat` aproape [n totalitate.
 M`surarea nivelului 117

Generator/
receptor
microunde

fereastr` de
transmisie Fig. 4.35 Radar prin reflexia fasciculului
(m`sur` punctual`)

4.10.5. Radar cu [ntreruperea fasciculului

Aparatul const` dintr-un emi\`tor amplasat la nivelul urm`rit pe o

parte a rezervorului ]i dintr-un receptor, amplasat la aceea]i [n`l\ime pe
partea opus` a rezervorului (fig.4.36). In dreptul emi\`torului ]i receptorului,
rezervorul are ferestre pentru microunde (din sticl`, ceramic` etc.).
Se genereaz` un fascicol de microunde care este transmis c`tre receptor.
Dac` rezervorul este gol, unda este transmis` prin aer sau vapori (cu constant`
dielectric` mic`) ]i este recep\ionat` [n patea opus`. Dac` s-a dep`]it nivelul
urm`rit, unda este par\ial reflectat`/absorbit` ]i se recep\ioneaz` cel mult un semnal
foarte atenuat.
unde
unde transmise
reflectate
Generator Receptor
de unde de unde
unde
fereastr` de absorbite
Fig. 4.36 Radar prin [ntreruperea fasciculului
transmisie
(m`sur` punctual`)

4.11. Nivelmetre sonice/ultrasonice

Caracteristici generale:

metod` indirect`: bazat` pe utilizarea undelor ultrasonice (cu frecven\e [ntre 20
– 200 kHz) sau sonice (cu frecven\e mai mici de 10 kHz)

utilizare: lichide (inclusiv corozive sau cu temperaturi mari), solide (sub form`
de granule) ; lichidele/solidele trebuie s` reflecte bine undele utilizate

metod` cu sau f`r` contact

tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`.
Principiul de m`sur`:
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe proprietatea materialelor de a
transmite/absorbi, reflecta/refracta undele sonice/ultrasonice.
118 M`surarea m`rimilor neelectrice

4.11.1. Nivelmetru sonic/ultrasonic cu reflexie

generator şi detector
unde sonore Un cristal piezoelectric amplasat [n partea
superioar` a rezervorului (figura 4.37) trimite spre
suprafa\a liber` a fluidului semnale sub form` de unde
sonice sau ultrasonice cu frecven\` ]i vitez` constante.
La interfa\a cu fluidul, undele sunt reflectate. Ecourile
lor sunt receptate dup` un timp care este cu at@t mai
scurt cu c@t nivelul este mai ridicat. Nivelul fluidului
rezult` din timpul scurs de la emitere ]i p@n` la
receptarea semnalului.
Fig. 4.37 Nivelmetru sonic/ultrasonic

Variante constructive:

Amplasat (fig.4.38):
 [n partea superioar` sau inferioar` a rezervorului
 [n exteriorul sau interiorul rezervorului
 cu emi\`torul ]i receptorul separat sau [mpreun`. Fig. 4.38. Nivelmetru
sonic/ultrasonic – variante

Dac` emi\`torul ]i receptorul sunt [n partea superioar` a rezervorului, se

m`soar` [n`l\imea spa\iului de vapori, iar nivelul rezult` prin diferen\`. Dac`
acestea sunt la baza rezervorului se m`soar` direct [n`l\imea fluidului.
Amplasarea aparatul [n exterior are avantajul c` acesta nu intr` [n contact
cu fluidul iar accesul pentru [ntre\inere este mai u]or, dar are dezavantajul c`
semnalul este mai slab (atenuat de peretelele rezervorului).

4.11.2. Nivelmetru sonic/ultrasonic cu transmisie

Se utilizeaz` pentru verificarea punctual` a nivelului.

emi\`tor receptor Emi\`torul transmite un semnal sonic sau

ultrasonic c`tre un receptor aflat pe partea opus` a
rezervorului, la [n`lţimea urm`rit` (fig.4.39).
Dac` rezervorul este gol, semnalul este
recep\ionat [n partea opus` a rezervorului. Dac` s-a
dep`]it nivelul, semnalul sonor este par\ial reflectat ]i
par\ial absorbit, astfel [nc@t se recep\ionneaz` cel mult
un semnal foarte atenuat.

Fig. 4.39 Nivelmetru sonic/ultrasonic (m`sur` punctual`)

 M`surarea nivelului 119

4.12. Nivelmetre optice

Caracteristici generale:

metod` indirect`: bazat` pe utilizarea luminii din domeniul vizibil, a razelor

infraro]ii sau laser

utilizare: lichide (inclusiv v@scoase), solide (sub form` de pudr` sau granule)

metod` cu sau f`r` contact

tipul m`sur`torii: punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`.

Principiul de func\ionare:

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe proprietatea materialelor de a

transmite, reflecta sau refracta lumina.

4.12.1. Nivelmetre optice cu transmisie

La nivelul verificat se monteaz` o

surs` de lumin` (LED). Pe peretele opus
Surs` Detector
LED-ului se monteaz` un detector de
de
lumin` (o fotocelul`) – fig 4.40. lumin`
LED-ul transmite un fascicul de lumin`
c`tre detector. Dac` [ntre led ]i detector se
afl` vapori: lumina este transmis` ]i
receptat` de detector. Dac` [ntre cele dou`
Fig. 4.40 Nivelmetru optic
se afl` materialul din proces: lumina este
cu transmisie
absorbit` ]i nu este receptat`.
Observa\ie: este un nivelmetru cu contact. Pentru fluidele aderente, sursa ]i
detectorul trebuie sp`late dup` fiecare atingere a nivelului critic.

4.12.2. Nivelmetre optice cu reflexie

In partea superioar` a rezervorului se monteaz` o surs` de lumin` (LED) ]i

un detector de lumin` (o fotocelul`) - fig. 4.41-a
LED-ul transmite un fascicul de lumin` c`tre suprafa\a materialului:
• c@nd fasciculul de lumin` ajunge la suprafa\a de separa\ie cu fluidul, se reflect`
• fotocelula este amplasat` astfel [nc@t s` detecteze unda reflectat` numai atunci
c@nd se atinge un anumit nivel.
Aparatul poate fi utilizat pentru m`surarea discontinu` a nivelului (prin
utilizarea mai multor fotocelule calibrate diferit) – fig. 4.41-b
120 M`surarea m`rimilor neelectrice

LED Fotocelul` LED Fotocelule

(sursa (detecteaz` lumina
de lumin`) h1 h2 h3
reflectat`)
h1
h1
h h2
h3

(a) m`sur` punctual` (b) m`sur` discontinu`

Fig. 4.41 Nivelmetru optic cu reflexie

4.12.3. Nivelmetre optice cu refrac\ie

In dreptul nivelului verificat se monteaz` o surs` de lumin` (un LED) ]i un

detector, ambele incluse [ntr-o prism` (fig. 4.42).
LED-ul transmite un fascicul de lumin` c`tre suprafa\a materialului.
Fasciculul de lumin` este reflectat sau refractat de prism`, [n func\ie de unghiul
critic al materialului [n care se afl` aceasta:
• dac` prisma se afl` deasupra, [n spa\iul de vapori: lumina se reflect` de pere\ii
prismei ]i este sesizat` de detector (raza incident` cade sub un unghi mai mare
dec@t cel critic pentru interfa\a aer/ sticl` - de 42º).

• dac` prisma se afl` [n fluid: lumina

se refract` prin pere\ii prismei ]i nu
mai ajunge la detector (raza
incident` cade sub un unghi mai mic
dec@t cel critic pentru interfa\a fluid/
Fig. 4.42 Nivelmetru optic cu sticl` - de 62º).
refrac\ie

Observa\ie:Nivelmetrul intr` [n contact cu mediul m`surat. De aceea, [n cazul

fluidelor aderente, prisma trebuie sp`lat` dup` fiecare imersare.

4.13. Nivelmetre cu radia\ii radioactive

Caracteristici generale:

metod` indirect`: bazat` pe utilizarea radia\iilor radioactive

utilizare: lichide (inclusiv corozive sau cu temperaturi mari), solide (sub form`
de pudr` sau granule) aflate [n rezervoare deschise sau [nchise

metod` cu sau f`r` contact

tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`.
 M`surarea nivelului 121

Principiul de m`sur`:

Metoda se bazeaz` pe absorb\ia diferit` a radia\iilor radioactive de c`tre

lichide ]i solide (pulberi sau granule).
detector
De la baza rezervorului se emite un
fascicol de radia\ii radioactive av@nd o
intensitate constant` ]i cunoscut` (fig. 4.43). In
partea superioar` se m`soar` intensitatea
semnalului recep\ionat. Nivelul se ob\ine din
diferen\a de intensitate a celor dou` semnale
(transmis ]i recep\ionat).
Substan\e radioactive utilizate:
- Cesiu 137: putere: 0.56 MeV ; timp de
[njum`t`\ire: 5 ani Fig. 4.43 Nivelmetru radioactiv
- Cobalt 60: putere: 1.33 MeV ; timp de
[njum`t`\ire: 33 ani.
Trebuie avute [n vedere cerin\ele normelor referitoare la protec\ia nuclear`
(intensitatea maxim` a radia\ei pentru care nu este necesar` protec\ie este de 5
mr/h). Din punct de vedere al protec\iei nucleare Cesiu 137 are avantajul unei
puteri mai mici, dar dezavantajul unui timp de [njum`t`\ire mai scurt (este necesar`
[nlocuirea sursei dup` 5 ani). Cobalt 60 are o putere mai mare ]i un timp de
[njum`t`\ire mai lung.
De obicei, aparatele cu radia\ii radioactive se utilizeaz` numai atunci c@nd
nu se pot aplica alte variante - pentru materiale lichide ]i solide periculoase (care
au presiune ridicat`, sunt toxice, corozive sau explozive). Acestea au o utilizare din
ce [n ce mai redus`, pe m`sur` ce se dezvolt` alte metode mai pu\in periculoase.

4.14. Nivelmetre termice

Caracteristici generale:

metod` indirect`: bazat` pe m`surarea temperaturii

utilizare: lichide (inclusiv v@scoase), solide (pudr` sau granule) ; lichidul/
solidul ]i mediul de deasupra trebuie s` aibe conductivit`\i termice diferite

metod` cu contact

tipul m`sur`torii: punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`.

Principiul de m`sur`:

Se detecteaz` varia\ia conductivit`\ii termice o dat` cu modificarea

mediului [n care se afl` senzorul. Din acest motiv, se poate utiliza numai dac`
materialul din proces ]i spa\iul de deasupra au conductivit`\i termice diferite.
122 M`surarea m`rimilor neelectrice

4.14.1. Nivelmetru termic cu un senzor de temperatur`

La nivelul verificat se introduce o termorezisten\` [nc`lzit` de la o surs` de

c`ldur` constant` (figura 4.44 – a):
• dac` senzorul se afl` [n spa\iul de vapori (cu conductivitate termic` redus`): se
m`soar` o temperatur` apropiat` de cea la care este [nc`lzit
• dac` senzorul se afl` [n materialul din proces (cu conductivitate termic` mare):
fluidul absoarbe o parte din c`ldur`, deci se m`soar` o temperatur` mai sc`zut`
Temperatura se m`soar` cu o punte Wheatstone (figura 4.44 –b)

alimentare

senzor la m`sur`
[nc`lzit
senzor [nc`lzit

element de
element de [nc`lzire
[nc`lzire
(a) (b)

Fig. 4.44 Nivelmetru termic cu un senzor (m`sur` punctual`)

4.14.2. Nivelmetru termic cu doi senzori de temperatur`

In dreptul nivelului verificat se monteaz` dou` termorezisten\e, dintre care

una este [nc`lzit` (figura 4.45 – a):
• dac` aparatul se afl` [n spa\iul de vapori (cu conductivitate termic` redus`): cei
doi senzori m`soar` temperaturi de valori diferite
• dac` aparatul se afl` [n materialul din proces (cu conductivitate termic` mare):
cei doi senzori m`soar` temperaturi de valori apropiate.
Temperatura se m`soar` cu o punte Wheatstone (figura 4.45 –b)

element de alimentare
senzor [nc`lzire
[nc`lzit
la m`sur`
senzor [nc`lzit

element de
senzor [nc`lzire
ne[nc`lzit
senzor ne[nc`lzit
(a) (b)

Fig. 4.45 Nivelmetru termic cu doi senzori (m`sur` punctual`)

 M`surarea nivelului 123

4.15. Nivelmetre cu vibra\ii

Caracteristici generale:

metod` indirect`: bazat` pe m`surarea frecven\ei de vibra\ie a unei pl`cu\e

utilizare: lichide (inclusiv v@scoase) ; solide (sub form` de pudr`)

metod` cu contact

tipul m`sur`torii: punctual`

indica\ia: local` sau la distan\`.

Principiul de m`sur`:

Se bazeaz` pe vibra\ia diferit` a unei pl`cu\e atunci c@nd se schimb`

mediul [n care se afl`.
In dreptul nivelului verificat se monteaz` o pl`cu\` care vibreaz` (figura
4.46):
- dac` pl`cu\a se afl` deasupra nivelului verificat: vibreaz` la frecven\a imprimat`
- dac` pl`cu\` se afl` sub nivelul verificat ([n materialul din proces): vibra\ia
pl`cu\ei este atenuat`.

detector
vibra\ii
generator
pl`cu\` vibra\ii
care vibreaz`

Fig. 4.46 Nivelmetru cu vibra\iii

Observa\ie: Deoarece pl`cu\a intr` [n contact direct cu mediul m`surat, [n

cazul fluidelor aderente, aceasta trebuie sp`lat` dup` fiecare imersare. Pentru a
reduce aderen\a materialelor pe pl`cu\`, poate fi protejat` cu un strat de teflon.