Datoria Externa La Nivel International

Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Afaceri internationale
Anul III Grupa 2
Dimensiunea datoriei externe pe plan

international
1. Fondul Monetar International
1.1. Scurt istoric
FMI este o organizatie internationala care are 186 de tari membre, infiintata
pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri
valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire
a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in
conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati. In momentul aderarii
la FMI, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de bani numita "cota de subscriere". 1
In urma reevaluarii din 1998, cota de subscriere s-a majorat cu 45 % ajungand la
216.75 mld DST (aprox. 323.31 mld USD) in ianuarie 1999. Reevaluarea din 2003 nu a
adus nicio modificare cotelor. In 2006, cotele au fost majorate cu 1.8 procente, aceasta
masura inscriindu-se intr-un program de reforme ce se desfasoara pe o perioada de doi
ani. La sfarsitul lunii octombrie 2009, totalul cotelor se cifra la 217.4 mld. DST (aprx 346
mld. USD). Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul
Financiar si Monetar International si Consiliul Director. Directorul General al FMI este
dl. Dominique Strauss-Kahn. Directorul Departamentului Europa, care coordoneaza
Biroul Regional pentru Romania si Bulgaria este dl. Marek Belka.
De la infiintare, in decembrie 1945, obiectivele FMI au ramas neschimbate dar

operatiunile sale, care includ supravegherea si asistenta financiara si tehnica, au
evoluat pentru a raspunde cerintelor economiei mondiale in schimbare
1.2. Asistenta financiara
Una dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi tarilor
care au dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari posibilitatea de a-si reface
stocul de rezerve internationale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a platii
importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. Spre deosebire de
bancile de dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice.
1
http://www.fmi.ro/index.php?mid&pid=19&lg=ro
2
1.3. Tipuri de imprumuturi
De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si "facilitati",
concepute astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. Tarile cu
venituri reduse pot lua imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin Facilitatea de
Crestere Economica si Reducere a Saraciei (PRGF) si prin Facilitatea privind Socurile
Externe (ESF). Imprumuturile nepreferentiale sunt in general de tipul Acordului Stand-
by (SBA), ocazional folosindu-se si Facilitatea Extinsa (EFF), Facilitatea de
Suplimentare a Rezervelor (SRF) si Facilitatea de Finantare Compensatorie (CFF). FMI
ofera si asistenta financiara de urgenta, pentru a sustine refacerea economiilor in urma
dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala. In cadrul
Strategiei pe Termen Mediu, FMI discuta posibilitatea introducerii unui nou instrument
de finantare pentru economiile emergente, care raman vulnerabile la socurile externe,
in ciuda politicilor interne solide.
Acest instrument ar oferi finantarea necesara mentinerii increderii si reducerii

riscului de 1criza. Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de
imprumut de tipul Acord Stand-by. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI
in unsprezece ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele
economice ale guvernului. Totusi, acordul stand-by aprobat in iunie 2004, a fost unul de
tip preventive, pe 24 luni din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri.
Nici acest accord nu a fost finalizat. In data de 4 mai 2009, Consiliul Dirctor al
FMI aproba un nou acord stand-by pe 24 luni, in valoare de 11.44 mld DST (12.94 mld
EUR), ca parte a unui pachet financiar international, care include alte 5 mld EUR prin
facilitatea UE de a sprijini balanta de plati, 1mld EUR prin programele DPL ale Bancii
Mondiale si 1mld de la alte institutii internationale
Data Expirarii Suma Aprobata Suma Trasa

Tipul Acordului Data Aprobarii
sau Rezilierii (milioane SDR) (milioane SDR)
1
DST- Drepturi speciale de tragere.
Este o moneda de cont emisa de FMI si se utilizeaza ca: etalon monetar, instrument de rezerva, mijloc de plata pentru anumite operatiuni intre
FMI si membrii sai si mijloc de procurare de monede nationale convertibile.
3
Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0
Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1
Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5
Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1
Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7
Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3
Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6
Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75
Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.0
Stand-by
07/07/04 07/07/06 250.0 0 (nefinalizat)*
preventiv
Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11443.0 6088
2. Topul tarilor cu cea mai mare datorie externa
Multe dintre ţările cu cel mai mare grad de prosperitate au datorii externe
halucinante. Pe lângă acestea, datoria externă a României de 76,775 de miliarde de
dolari in 2009 pare nesemnificativă, cu atât mai mult dacă aceasta este raportată la
PIB-ul României pe 2008, de 213,9 miliarde de dolari.
SUA are cea mai mare datorie externă din lume, însă aceasta nu depăşeşte
PIB-ul. Ţara cu cea mai mare datorie externă raportată la produsul intern brut este, la
ora actuală, Irlanda, cu o datorie cu peste 10 ori mai mare decât PIB-ul.
20. SUA - Datoria externă (ca procent din PIB): 94,3 %

Datoria externă per capita: 43,793 de dolari
Datoria externă brută: 13.454 miliarde de dolari
PIB 2008: 14.454.000 miliarde de dolari
19. Ungaria - Datoria externă (ca procent din PIB): 105,7 la sută
Datoria externă brută: 207,92 miliarde de dolari 1
PIB 2008: 196,6 miliarde de dolari
1
Capital 29 Octombrie 2009 - alte titluri din ziarul online
4
18. Australia - Datoria externă (ca procent din PIB): 111,3 la sută
Datoria externă brută: 891,26 miliarde de dolari
17. Italia - Datoria externă (ca procent din PIB): 126,7 la sută
PIB 2008: 1.823 miliarde de dolari
16. Grecia - Datoria externă (ca procent din PIB): 161,1 la sută
Datoria externă per capita: 51.483 de dolari
PIB 2008: 343 miliarde de dolari
15. Spania - Datoria externă (ca procent din PIB): 171,7 la sută
14. Germania - Datoria externă (ca procent din PIB): 178,5 la sută
13. Finalnda - Datoria externă (ca procent din PIB): 188,5 la sută
12. Suedia - Datoria externă (ca procent din PIB): 194,3 la sută
Datoria externă brută: 669,1 miliarde de dolari 1
1
5
11. Norvegia - Datoria externă (ca procent din PIB): 199 la sută
10. Hong Kong - Datoria externă (ca procent din PIB): 205,8 la sută
PIB 2008: 306,6 miliarde de dolar
9. Portugalia - Datoria externă (ca procent din PIB): 214,4 la sută

Datoria externă brută: 507 miliarde de dolari
8. Franţa - Datoria externă (ca procent din PIB): 236 la sută

7. Austria - Datoria externă (ca procent din PIB): 252,6 la sută

6. Danemarca - Datoria externă (ca procent din PIB): 298,3 la sută

5. Belgia - Datoria externă (ca procent din PIB): 320,2 la sută

6
4. Olanda - Datoria externă (ca procent din PIB): 365 la sută

Datoria externă brută: 2.452.000 miliarde de dolari
3. Marea Britanie - Datoria externă (ca procent din PIB): 408,3 la sută
Datoria externă brută: 9.087.000 miliarde de dolari
2. Elveţia - Datoria externă (ca procent din PIB): 422,7 la sută

1. Irlanda - Datoria externă (ca procent din PIB): 1.267 la sută

PIB 2008: 188,4 miliarde de dolari1
Argentina şi Brazilia sunt două state care au luat împrumuturi de la Fondul

Monetar Internaţional (FMI). Brazilia a ajuns azi să împrumute, la rândul ei, Fondul,
Ucraina ramanand una dintre cele mai sărace ţari din Europa. În intervalul 1991-1998,
Argentina trebuia să implementeze reforme structurale şi să facă privatizări, ceea ce a
condus la reducerea inflaţiei. Însă, de la jumătatea lui 1998, pe fondul problemelor
economice cu care s-au confruntat Rusia şi Brazilia, performanţele economice ale
Argentinei s-au deteriorat semnificativ, astfel că statul sud-american, intrat în recesiune,
apelează la FMI pentru finanţarea deficitului bugetar, ajuns la 2,5%.
Noua conducere a Argentinei, instalată la putere în decembrie 1999, solicită
sprijinul FMI. În martie 2000, conducerea Fondului a aprobat acordarea unui nou
împrumut, de 7,2 miliarde de dolari către Agentina, pentru a susţine programele
economice guvernamentale. În comunicatul remis de FMI la acea dată se precizează
1
7
că “autorităţile din Argentina au arătat că vor folosi banii cu multă precauţie”. Urmand
politicile convenite cu FMI, Argentina trebuia sa incaseze o crestere a produslui intern
brut de 3.5% in 2000 si de 4% in anii urmatori. În 2002, moneda naţională a Argentinei
a suferit o devalorizare de aproape 70% în raport cu dolarul, iar produsul intern brut a
scăzut cu 11%. În ianuarie 2003, conducerea FMI a aprobat acordarea unui împrumut
în valoare de 2,98 de miliarde de dolari Argentinei. Suma urma sa acopere toate
obligatiile de plata pe care Argentina le avea catre Fond pana in august 2003. Conform
noului acord,
Argentina trebuia să găsească pârghiile necesare pentru a menţine stabilitatea
economică în timpul campaniei electorale din 2003, în urma căreia urma să fie ales un
nou preşedinte. Între reformele convenite cu FMI, se numără şi cele privind sistemul
bancar, sistemul fiscal şi politica monetară, scopul fiind reducerea inflaţiei. Implicarea
bancii centrale a Argentinei in salvarea monedei nationale prin vanzarea rezervelor
valutare a afost limitata.În 2006, produsul intern brut al Argentinei a crescut cu 8,5%
faţă de 2005, până la 494,3 miliarde de dolari.
În 2007, PIB a sporit cu 8,7%, la 537,3 miliarde de lei, iar în 2008 s-a înregistrat
un plus de 6,8%, până la 573,9 miliarde de dolari, cea mai importantă pondere fiind
deţinută de servicii. Veniturile statului s-au ridicat la 86,65 de miliarde de dolari, iar
cheltuielile la 82,85 miliarde de dolari. Inflaţia s-a redus de la 8,8% în 2007 la 8,6% în
2008.
2.1. Datoria externa a Romaniei
România înregistra la finalul lunii februarie a acestui an o datorie externă totală

de 82,348 mld. euro, în creştere cu 2,9% (2,3 mld. euro) faţă de finalul lui 2009, mai
ales în urma intrării tranşelor de la FMI, potrivit datelor BNR. La sfârşitul anului trecut,
România avea o datorie externă totală de 80,061 mld. euro, potrivit datelor revizuite ale
băncii centrale. În urmă cu o lună, BNR evalua datoria externă totală a României de la
finalul lui 2009 la doar 78,656 mld. euro.1
Datoria pe termen mediu şi lung reprezenta 82,3% din totalul datoriei externe a
României la 28 februarie, potrivit datelor provizorii ale BNR, în creştere cu circa 2,3
mld. faţă de finalul lui 2009. Ponderea datoriei pe termen scurt era de 17,7%. Astfel, la
finalul lui februarie, datoria externă pe termen mediu şi lung a României însuma 67,737
1
http://www.curierulnational.ro/Economie/2010-04-
14/Datoria+externa+totala+a+Romaniei+a+ajuns+la+82,3+mld.+euro
8
mld. euro, faţă de 65,465 mld. euro la 31 decembrie 2009, iar datoria pe termen scurt
se cifra la 14,611 mld. euro, uşor peste nivelul de la finalul lui decembrie.
Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de
Ministerul de Finanţe şi autorităţile locale, a crescut cu 1,365 mld. euro în primele două
luni din acest an, până la 13,334 mld. euro, în timp ce datoria externă garantată public
a crescut nesemnificativ, la 1,527 mld. euro.
În schimb, datoria externă negarantată public a scăzut cu peste jumătate de

miliard în primele două luni, la 38,48 mld. euro. Depozitele constituite pe termen lung în
România de nerezidenţi au scăzut uşor în primele două luni, la 7,234 mld. euro.
Împrumuturile de la FMI - în baza acordului stand-by cu România, exclusiv suma
primită de Ministerul Finanţelor de la Fond - însumau 7,162 mld. euro la 28 februarie, în
creştere de la 5,686 mld. euro la finalul anului trecut, mai arată datele băncii centrale.
BNR a mai anunţat că serviciul datoriei externe - pe termen scurt, mediu şi lung - a
însumat în primele două luni 6,492 mld. euro, din care 4,179 mld. euro a fost pe partea
datoriei pe termen scurt.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung - sau raportul dintre
serviciul datoriei şi exporturi - a fost de 40,4% în ianuarie-februarie 2010, comparativ cu
33,1% în 2009, iar gradul de acoperire a rezervei oficiale de valute şi aur a României a
fost de 10,1 luni de import la 28 februarie, în uşoară scădere faţă de ianuarie.
Balanţa de plăţi şi datoria externă - mai 2010
În perioada ianuarie-mai 2010 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un

deficit de 2 865 milioane euro, în creştere cu 45,7 la sută în raport cu aceeaşi perioadă
din anul 2009. Influenţa determinantă asupra majorării soldului contului curent a avut-o
balanţa transferurilor curente, care a înregistrat un sold mai mic cu 55,0 la sută faţă de
perioada ianuarie-mai 2009. 1
- milioane euro -
ianuarie-mai 2009r ianuarie-mai 2010p
CREDIT DEBIT NET CREDIT DEBIT NET
CONTUL CURENT 17 324 19 290 -1 966 18 608 21 473 -2 865
1
http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=4332
9
- milioane euro -
ianuarie-mai 2009r ianuarie-mai 2010p
CREDIT DEBIT NET CREDIT DEBIT NET
(A+B+C)
A. Bunuri şi servicii 13 916 16 763 -2 847 16 226 19 008 -2 782
a. Bunuri (export fob -

11 075 13 846 -2 771 13 820 16 264 -2 444
import fob)s
b. Servicii 2 841 2 917 -76 2 406 2 744 -338
- transport 824 765 59 816 824 -8
- turism - călătorii 360 378 -18 274 398 -124
- alte servicii 1 657 1 774 -117 1 316 1 522 -206
B. Venituri 503 1 488 -985 370 1 292 -922
C. Transferuri curente1 2 905 1 039 1 866 2 012 1 173 839
Deficitul contului curent în perioada ianuarie-mai 2010 a fost finanţat în

proporţie de 50,0 la sută prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au
înregistrat 1 433 milioane euro (comparativ cu 2 094 milioane euro în perioada
ianuarie-mai 2009), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au
însumat 1 205 milioane euro (comparativ cu 1 240 milioane euro), iar creditele intra-
grup1 228 milioane euro (comparativ cu 854 milioane euro).
Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 31 mai 2010 de 71 232

milioane euro (81,8 la sută din total datorie externă), în creştere cu 8,6 la sută faţă de
31 decembrie 2009.
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2010 nivelul de 15 852

milioane euro (18,2 la sută din total datorie externă), mai mare cu 8,6 la sută faţă de 31
decembrie 2009.
1
http://www.bnro.ro/page.aspx?prid=4332
10
Datoria externă a României la 31 mai 2010 şi serviciul datoriei externe în perioada
ianuarie-mai 2010
- milioane euro -
Datoria externă Serviciul

datoriei externe
Sold la Sold la
ianuarie-mai
31.12.2009p 31.05.2010p
2010p
I. Datorie externă pe termen

65 604 71 232 5 008
mediu şi lung
I.1. Datorie publică directăa) 11 984 15 610 515
I.2. Datorie public garantatăb) 1 521 1 869 81
I.3. Datorie negarantată

39 171 38 889 3 722
public
I.4. Depozite pe termen

mediu şi lung ale 7 242 7 344 626e
nerezidenţilor
I.5. Împrumuturi de la FMIc) 5 686 7 520 64
II. Datorie externă pe termen

14 596 15 852 8350e
scurt
Total datorie externă (I+II) 80 200 87 084 13 358
*) Soldul datoriei externe este calculat pe bază cash (nu include dobânda
acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă); de asemenea nu sunt incluse alocările de
DST de la FMI.
a) împrumuturi externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei

publice locale în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele conform OUG nr.
99/2009 privind ratificarea Acordului „Stand-By” dintre România şi FMI;
b) împrumuturi externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice
locale, conform legislaţiei privind datoria publică;
11
c) împrumuturi de la FMI în baza Acordului „Stand-By” cu România, exclusiv
suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung 2 a fost 30,9 la sută
în perioada ianuarie-mai 2010, comparativ cu 33,1 la sută în anul 2009. Gradul de
acoperire3 a fost 9,3 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 mai 2010, faţă de 8,6
luni la 31 decembrie 2009.
T2/200 T3/200 T4/200 T1/201

T2/2010
9 9 9 0
milioane euro - sfârşitul perioadei
Datoria externă brută totală 75 009,7 79 547,5 80 303,5 86 033,6 87 027,1
I. DATORIA EXTERNĂ BRUTĂ 59 179,0 63 205,0 63 900,2 69 373,5 70 016,9
1. Guvern 9 955,8 12 676,3 13 624,6 17 434,5 17 325,7
Termen scurt 139,0 463,6 678,0 1 120,0 989,0
Instrumente ale pieţei monetare 91,0 420,8 598,0 1 085,0 951,0
Împrumuturi 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar şi depozite 48,0 42,8 80,0 35,0 38,0
Credite comerciale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte pasive 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Termen lung 9 816,8 12 212,7 12 946,6 16 314,5 16 336,7
Obligaţiuni 2 612,0 2 625,0 2 773,3 3 790,2 3 544,2
Împrumuturi 7 202,1 9 586,7 10 172,3 12 523,2 12 791,3
Alte pasive 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
2. Autoritatea monetară 4 920,4 5 666,9 5 764,5 7 178,5 7 717,7
Termen scurt 112,0 24,9 79,0 57,0 79,0
Instrumente ale pieţei monetare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Împrumuturi 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte pasive 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Termen lung 4 808,4 5 642,0 5 685,5 7 121,5 7 638,7
Obligaţiuni 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Împrumuturi 4 808,4 5 642,0 5 685,5 7 121,5 7 638,7
Alte pasive 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
3. Bănci 22 528,1 22 416,2 21 496,1 21 651,7 21 383,2
Termen scurt 7 627,0 6 128,1 6 110,9 6 625,0 6 262,0
Împrumuturi 649,0 523,1 439,0 327,0 555,0
Numerar şi depozite 6 660,0 5 329,0 5 460,9 6 141,0 5 607,0
Alte pasive 318,0 276,0 211,0 157,0 100,0
12
T2/200 T3/200 T4/200 T1/201
T2/2010
9 9 9 0
milioane euro - sfârşitul perioadei
Termen lung 14 901,1 16 288,1 15 385,2 15 026,7 15 121,2
Obligaţiuni 221,7 192,5 177,0 183,7 120,2
Împrumuturi 8 781,4 8 906,6 7 965,7 7 399,4 7 716,8
Alte pasive 5 898,0 7 189,0 7 242,5 7 443,6 7 284,2
4. Alte sectoare 21 774,7 22 445,6 23 015,0 23 108,8 23 590,3
Termen scurt 5 075,5 5 028,3 4 695,1 4 768,0 5 173,0
Împrumuturi 4 140,0 3 754,0 3 403,1 3 398,0 3 532,0
Credite comerciale 922,0 1 242,0 1 217,0 1 318,0 1 585,0
Alte pasive 0,0 3,8 50,0 48,0 52,0
Termen lung 16 699,2 17 417,3 18 319,9 18 340,8 18 417,3
Obligaţiuni 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Împrumuturi 16 487,9 17 248,1 18 152,2 18 178,1 18 256,6
Alte pasive 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
II. INVESTIŢII DIRECTE
15 830,7 16 342,5 16 403,3 16 660,1 17 010,2
INTERCOMPANII
1. Datorii faţă de întreprinderi
81,1 79,8 78,9 86,4 60,0
afiliate
2. Datorii faţă de investitori1 15 749,6 16 262,7 16 324,4 16 573,7 16 950,2
3. Conceptul de datorie publica
Datoria publica reprezinta totalitatea sumelor imprumutate de catre autoritatile

publice centrale si locale de la persoane fizice si juridice pe piata interna si in
strainatate si ramase de rambursat la un moment dat.Aceasta se calculeaza si se
gestioneaza separat pe cele doua forme ale sale, respectiv datoria publica interna si
datoria publica externa2.
Datoria publica interna constituie o parte integranta a datoriei publice totale si
evidentiaza imprumuturile de stat de pe piata financiara interna, de la persoane fizice
si/sau juridice, in moneda nationala sau in valute straine, precum si imprumuturile
angajate de terti, cu garantia statului, nerambursate la un moment dat.
Datoria publica externa constituie, de asemenea, o parte integranta a datoriei publice
1
http://www.bnro.ro/Statistica-datoriei-externe-3166.aspx
2
http://www.scritube.com/economie/finante/Datoria-publica-interna-si-ext9561054.php
13
totale si se defineste prin creditele externe contractate si angajate de catre stat, in
nume propriu, sau de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si prin
creditele externe contractate si angajate de catre alti subiecti autonomi, cu garantia
expresa a statului.
Definiţia datoriei externe consacrată la nivel internaţional prezintă datoria
externă brută la un moment dat ca fiind “suma totală a pasivelor contractuale utilizate şi
neachitate a rezidenţilor faţă de nerezidenţi, şi obligaţia rezidenţilor de a rambursa
ratele de capital,cu sau fără dobândă, sau de a achita dobânda, cu sau fără ratele de
capital”.
Avantajele si dejavantajele contractarii de imprumuturi externe
Dacă pe termen scurt atât “costurile” cât şi avantajele datoriei externe nu apar în
întregime, pe termen lung ,daca avantajele îndatorării în exterior depăşesc costurile
acestei operaţii, atunci solvabilitatea internaţională a ţării îndatorate nu a fost afectata,
iar capacitatea de a onora serviciul datoriei externe, pe termen lung, este asigurată.
Avantajele pe termen lung ale imprumutului extern pot fi analizate în funcţie influenta
acestuia asupra variabilelor macroeconomice:
- Capitalul provenit din exterior poate suplimenta resursele naţionale, contribuind
la marirea investiţiilor şi, în general, a tuturor cheltuielilor interne.Prin majorarea
PIB_ului, mai ales prin majorarea investiţiilor, capitalul extern accelerează ritmul
creşterii economice, în funcţie de mărimea intrărilor de capital şi de eficienţa cu care
este utilizat;
- Capitalul extern contribuie în cazul ţărilor cel mai puţin dezvoltate la
suplimentarea procesului intern de acumulare a capitalului, situat în aceste ţări la un
nivel redus. Indicatorul care arată necesarul de capital extern este diferenţa dintre
volumul acumulărilor şi volumul investiţiilor preconizate;
- Capitalul extern poate contribui la ridicarea generală a nivelului calitativ al
activităţii economice dacă este utilizat în sensul modernizării economiei şi al
diversificării exporturilor. Participarea capitalului extern la dezvoltarea unor ramuri
moderne, restructurarea exporturilor şi evoluţia pe termen lung a raportului de schimb
sunt indicatori care pot fi utilizaţi în aprecierea rolului capitalului extern la întărirea
poziţiei competitive a ţării respective pe piaţa internaţională; 1
- Un ultim avantaj pe termen lung al capitalului extern este acela că fondurile
externe pot fi folosite pentru depăşirea unor dificultăţi pe termen scurt, inclusiv pentru
depăşirea crizelor de lichiditate, permiţând astfel realizarea planurilor de perspectivă.
1
http://www.scritube.com/economie/finante/Datoria-publica-interna-si-ext9561054.php
14
De exemplu, capitalul extern poate contribui la depăşirea unor dificultăţi în domeniul
balanţelor de plăţi, fără a fi afectate importurile în sensul scăderii lor, fără a se forţa
creşterea costisitoare a exporturilor şi, astfel, fără a se amâna realizarea proiectelor de
investiţii.
- “Costurile” pe termen lung ale datoriei externe, la nivel macroeconomic, sunt
determinate de condiţiile în care sunt obţinute fondurile externe (dobânzi, perioadă de
graţie, perioada de amortizare, alte condiţii inclusiv cele politice).
- Serviciul datoriei externe sintetizează principalele “costuri” directe ale datoriei
externe pentru o economie, într-o anumită perioadă de timp. Mărimea, în cifre absolute,
a serviciului datoriei externe nu este pe deplin concludentă si de aceea se calculeaza
diferite raporturi între serviciul datoriei externe şi alte variabile macroeconomice
(exporturi, total venituri externe curente, acumulări interne, etc)ce reliefează mai bine
“costurile” macroeconomice ale datoriei externe.
- Apariţia crizelor de lichiditate (crize ale balanţelor de plăţi) constituie un “cost”
indirect al datoriei externe cu condiţia ca între apariţia crizelor de lichiditate,pe de o
parte, şi creşterea serviciului datoriei externe, pe de altă parte, să existe o corelaţie
evidentă;
- În unele lucrări de specialitate se consideră că ţările care trebuie să suporte o
datorie externă substanţială înregistrează inevitabil deteriorarea raportului lor de
schimb, această deteriorare fiind un alt “cost” indirect al datoriei externe. Pentru
onorarea serviciului datoriei externe, ţările debitoare “forţează” creşterea exporturilor,
acceptând sau chiar promovând preţuri de export relativ scăzute şi suprasolicitând
producţia internă destinată exportului;
- “Costuri” indirecte ale datoriei externe mai pot fi considerate, în funcţie de
situaţia concretă:
- Reducerea importurilor în vederea sporirii posibilităţilor de acoperire a
serviciului datoriei externe; renunţarea la anumite proiecte de investiţii, din lipsă de
fonduri în valută datorită onorării serviciului, etc.
Avand in vedere efectele datoriei publice asupra economiei,o ţară care se

împrumută din străinătate,trebuie să introducă managementul datoriei drept o
preocupare majoră a politicii economice. Îndatorarea externă excesivă şi neadecvată
va genera nivele ridicate ale serviciului datoriei care vor influenţa în mod negativ
politica economică viitoare, şi, implicit, creşterea economică.
15
Formele de manifestare a crizei datoriilor externe sunt variate:
- apariţia fenomenului transferului invers de resurse financiare (capitalul transferat
de ţările în curs de dezvoltare este mai mare decât cel pe care îl primesc aceste ţări);
- încetarea de rambursări ale datoriei externe din partea unor ţări;
- apariţia şi creşterea volumului arieratelor prin incapacitate de plată;
- apelul la alte surse de rambursare, cum ar fi vânzarea unor întreprinderi
autohtone în contul datoriei externe (conversia datoriei externe în active interne) ş.a.
Calculând toate formele de resurse externe nete primite şi rambursate, observăm
că, pe ansamblu, aportul real de capital în ţările în curs de dezvoltare este mult redus.
Indicatorii datoriei externe
Datoria externă se măsoară nu numai în cifre absolute, care uneori nu spun nimic,
ci acestea trebuie corelate cu alţi indicatori, obţinând, astfel, date relative relevante.
Dintre aceşti indicatori reţinem pe cei mai importanţi1:
1. Datoria externă totală raportată la încasările din exportul de mărfuri şi servicii;

2. Gradul de îndatorare, care reprezintă raportul dintre totalul datoriei externe
şi produsul naţional brut (EDT/GNP).
3. Rata serviciului datoriei externe, ca raport dintre serviciul datoriei externe şi
încasările anuale din exportul de bunuri şi servicii (TDS/XGS).
4. Rata serviciului dobânzilor plătite raportat la exportul de bunuri şi servicii
(INT/XGS).
5. Rata serviciului dobânzilor plătite, raportate la produsul naţional brut
(INT/GNP).
6. Valoarea rezervelor valutare raportate Ia valoarea importurilor de bunuri şi
servicii (REZ/MGS) în luni.
7. Raportul între datoria pe termen scurt şi datoria externă totală (Short-
term/EDT).
8. Ponderea datoriei concesionate în totalul datoriei externe(CD/EDT).
9. Corelaţia între datoria multilaterală (credite ale organismelor internaţionale) şi
totalul datoriei externe (multilateral/EDT).
Aceşti indicatori sunt folosiţi de Banca Mondială, UNCTAD, FMI şi alte organisme
din sistemul ONU şi scot în relief diferite aspecte ale datoriilor externe ale unei ţări sau
16
unui grup de ţări. Prin aceşti indicatori se poate trage semnalul de alarmă în cazul ţărilor
supraîndatorate, care impun măsuri de uşurare a situaţiei. 1
Gradul de îndatorare (EDT/XGS) a crescut, pentru ansamblul ţărilor în curs de

dezvoltare, în anii 1980-1990, la cea 155%, depăşind limita critică de 100% (vezi tabelul
nr.5). Serviciul datoriei lor externe raportat la PNB a depăşit, de asemenea, limita admisă
de 25% - 30%, ajungând chiar la 37% pe ansamblul ţărilor în curs de dezvoltare, în ceea
ce priveşte asigurarea rezervelor pentru importul de bunuri şi servicii, acestea se
încadrează în limitele accesibile de 3-4 luni de import; în schimb, ponderea creditelor
concesionale( CD) şi multilaterale este deosebit de redusă, de aici rezultând că
organismele financiare internaţionale, care, de regulă, acordă credite concesionale, au
reţineri în acordarea de credite. De asemenea, creditele pe termen scurt sunt îngrijorător
de mari. Totuşi, rata serviciului datoriei externe, respectiv serviciul datoriei externe a
ţărilor în curs de dezvoltare, raportat la încasările valutare, se situează sub limita critică
de 25%-30%.
Criza datoriilor externe nu avantajează nici pe debitori şi nici pe creditori.

Soluţionarea ei impune câteva direcţii de acţiune principale:
a) Direcţia de bază ce se impune în soluţionarea crizei datoriilor externe a ţărilor în
curs de dezvoltare constă în reducerea deficitului contului de plăti curente, cu deosebire
prin facilitarea intensificării exportului de mărfuri; deficitul contului curent al acestor ţări în
ultimii zece ani a variat anual între 28 şi 93 mld. dolari. Măsurile adoptate la Runda,
Uruguay şi de OMC sunt insuficiente pentru promovarea exportului de mărfuri industriale
pe care au început să le producă aceste ţări.
b) Anularea datoriilor externe ale statelor celor mai puţin dezvoltate (sub 500
dolari/locuitor) pare a fi o cale ce nu ar dezavantaja creditorii, care şi-au recuperat deja o
mare parte din creanţe prin crearea de provizioane (rezerve) din profituri şi prin
includerea în datorii a unei marje de risc recuperată.
c) Trebuie oprit transferul invers de resurse financiare de la debitori la creditori
prin reducerea datoriei externe şi preluarea unei părţi a ei la finanţarea bugetară a statelor
creditoare.
d) Reducerea dobânzilor- fixe sau mobile -, care sunt destul de mari şi
constituie o grea povară pentru ţările debitoare.
e) Ajustarea economică şi reducerea subdezvoltării economice cu sprijinul ţărilor
1
http://www.scribd.com/doc/25524392/II-Datoria-Publica-Externa-a-Romaniei
17
dezvoltate şi sub egida ONU, FMI şi Băncii Mondiale constituie o condiţie de bază pentru
ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare mdatorate.
f) Cele două organisme neformale care funcţionează în gestionarea datoriilor
externe - Clubul de la Paris, la care participă reprezentanţi guvernamentali ai celor10
ţări cele mai dezvoltate, şi Clubul de la Londra, la care participă cele mai mari bănci
creditoare – ar trebui să manifeste mai multă elasticitate în negocierile de redresare a
datoriilor pentru termene mai lungi şi în condiţii de dobândă mai avantajoasă, de anulare
a unor dobânzi şi a unor datorii care oricum au fost recuperate pe parcurs prin marjele
de risc şi provizioane.
g) Crearea pieţelor secundare ale creanţelor prin vânzarea acestora la cote
reduse pe piaţă, chiar ţările debitoare putînd să le cumpere.
h) Conversia unei părţi a datoriei externe în active economice autohtone,
transformîndu-se astfel creanţele din credite în investiţii directe, care nu grevează datoria
externă.
4. Surse de finantare
Împrumuturile contractate de rezidenţii unei ţări pot fi clasificate în funcţie de

tipul de creditori care le acordă.
1Împrumuturile acordate de creditorii oficiali pot fi :
A.Împrumuturi bilaterale(de la guverne străine) între bănci centrale şi
organisme publice autonome. Împrumuturile bilaterale pot fi la rândul lor împărţite în :
a. Concesionale – împrumuturi acordate de către ţările dezvoltate, ţărilor în
curs de dezvoltare, furnizate de către agenţii de stat, locale sau centrale, sau de către
agenţiile lor executive, fiecare împrumut întrunind următoarele caracteristici :
- are ca obiectiv principal promovarea dezvoltării şi bunăstării economice a
ţărilor în curs de dezvoltare;
- are caracter concesional şi are un grad de concesionalitate* de cel puţin
25%.
b. Neconcesionale – împrumuturi oficiale ale ţărilor dezvoltate către ţările în
curs de dezvoltare care nu întrunesc caracteristicile celor concesionale. Ele include :
- tranzacţii oficiale bilaterale cu grad de concesionalitate mai mic de 25% sau
care, deşi au un grad mai ridicat de concesionalitate au ca scop principal facilitarea
exporturilor;
18
- credite de la un exportator privat dintr-o ţară dezvoltată garantat de
către o instituţie publică.
* Gradul de concesionalitate reprezintă măsura în care condiţiile unui credit
extern se abat de la condiţiile standard ale pieţelor internaţionale de capital în
1
favoarea debitorului.
Formula după care se calculează gradul de concesionalitate al unui împrumut
este următoarea:
Gradul de concesionalitate(%)=[(VN-VA)/VN]*100, unde
VN= valoarea nominală a împrumutului
VA= valoarea actualizată a împrumutului
VA=suma(Rt+It)*(1+i)-n,
Facilitatea de transformare sistemică reprezintă ultima creaţie în domeniu a FMI,

fiind destinată sprijinirii ajustării structurale şi transformării sistemice a economiilor de
comandă în economii de piaţă libere. Informaţiile specifice referitoare la asistenţa
concesională trebuie furnizată de către Ministerul Finanţelor şi Banca Centrală către
2
unitatea de administrare a datoriei externe.
Este necesară acordarea unei atenţii deosebite atât informaţiilor despre utilizarea
acestor credite, cât şi celor referitoare la serviciul datoriei aferent, pentru ca acestea să
fie identice în procesul de monitorizare a datoriei externe şi în compilarea balanţei de
plăţi sau în evaluarea programelor de investiţii în sectorul public.
Posibilităţi de diminuare a efectelor crizei datoriei externe
Declanşarea crizei datoriei externe în anii ’80 a arătat lumii fragilitatea

împrumuturilor din ţările în dezvoltare. De la 11% în august 1980, rata dobânzii a ajuns
la 21,5% în decembrie, acelaşi an. În 1982, „bomba mexicană” explodează: Mexicul
încetează plata datoriei externe. Băncile americane erau angajate cu 192% din
capitalul lor în ţările în dezvoltare, din care 2/3 se aflau în ţările latino-americane. Ca
urmare a acestei situaţii, ţările dezvoltate şi instituţiile de credit au început să manifeste
o prudenţă deosebită în acordarea de credite. Totodată, au început să fie căutate soluţii
menite a restabili, pe cât posibil, capacitatea de plată a ţărilor îndatorate, pentru a se
putea recupera capitalurile plasate în aceste ţări.
1
http://www.scribd.com/doc/25524392/II-Datoria-Publica-Externa-a-Romaniei#
2
http://www.scribd.com/doc/25524392/II-Datoria-Publica-Externa-a-Romaniei#
19
Mişcarea ţărilor nealiniate şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea în legătură cu
criza datoriei externe a ţărilor în curs de dezvoltare şi i-a îndemnat pe creditorii bilaterali
şi multilaterali să ia măsuri pentru reducerea datoriei ţărilor cel mai puternic îndatorate.
Miniştrii de finanţe ai ţărilor membre ale Commonwealth-ului, reuniţi în Malta la
începutul deceniului 9, au propus o nouă iniţiativă multilaterală în legătură cu
problemele acestor ţări, cele mai îndatorate. Această iniţiativă cheamă la o relaxare a
condiţiilor de acordare a asistenţei oficiale bilaterale şi la acordarea de resurse în
condiţii de favoare mai mari. În acest sens, creditorii oficiali au propus o serie de
măsuri, în vederea ameliorării problemei datoriei externe:
• continuarea asigurării de fonduri, prin acordarea de credite bilaterale şi
multilaterale;
• orientarea către sursele concesionare, astfel încât 97 % din fluxurile oficiale să
fie în condiţii de favoare;
• anularea datoriei oficiale pentru multe ţări cu venituri reduse, prin acorduri
bilaterale cu creditorii;
• reeşalonarea datoriei, pe termene mai îndelungate şi în condiţii mai favorabile;
• oferirea de sprijin bilateral şi multilateral pentru reducerea datoriei către băncile
comerciale.
Această strategie a fost adoptată din dorinţa de a asigura, într-o mai mare
măsură, atât lichidităţile de care au nevoie ţările cele mai sărace, cât şi reducerea
volumului datoriei externe a acestora.
În anul 2000 o nouă Iniţiativă privind Datoria Celor Mai Îndatorate Ţări a luat
contur. Plecând de la aceleaşi principii, ea era menită a mări numărul de ţări cu acces
la facilităţile de reducere a datoriei prin modificarea condiţiilor de încadrare în categoria
ţărilor ce pot beneficia de acest program (valoarea prezentă a serviciului datoriei
externe/export de la 250% la 150%, valoarea prezentă a datoriei/venituri fiscale de la
280% la 250%, exporturi/P.I.B. de la 40% la 30%, a venituri publice/P.I.B. de la 20% la
15%).
În concluzie, se poate afirma că problema datoriei externe a devenit tot mai mult
problema tuturor: a creditorilor şi a debitorilor. De aceea, toate măsurile prezentate
includ atât eforturile donatorilor, cât şi pe cale ale receptorilor, în scopul gestionării cât
mai eficiente a acestei situaţii.1
1
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=383&idb= (“Economia mondiala” Rodica Milena
Zaharia Editura ASE)
20
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.fmi.ro/index.php?mid&pid=19&lg=ro
2. Capital 29 Octombrie 2009 - alte titluri din ziarul online
3. http://www.scribd.com/doc/25524392/II-Datoria-Publica-Externa-a-
Romaniei#
4. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=383&idb=
(“Economia mondiala” Rodica Milena Zaharia Editura ASE)
5. http://www.scritube.com/economie/finante/Datoria-publica-interna-si-
ext9561054.php
6. http://www.bnro.ro/Statistica-datoriei-externe-3166.aspx
21

Datoria Externa La Nivel International

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Datoria Externa La Nivel International

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Dimensiunea datoriei externe pe plan

1.1. Scurt istoric

De la infiintare, in decembrie 1945, obiectivele FMI au ramas neschimbate dar

1.2. Asistenta financiara

Acest instrument ar oferi finantarea necesara mentinerii increderii si reducerii

Data Expirarii Suma Aprobata Suma Trasa

2. Topul tarilor cu cea mai mare datorie externa

20. SUA - Datoria externă (ca procent din PIB): 94,3 %

9. Portugalia - Datoria externă (ca procent din PIB): 214,4 la sută

8. Franţa - Datoria externă (ca procent din PIB): 236 la sută

7. Austria - Datoria externă (ca procent din PIB): 252,6 la sută

6. Danemarca - Datoria externă (ca procent din PIB): 298,3 la sută

5. Belgia - Datoria externă (ca procent din PIB): 320,2 la sută

4. Olanda - Datoria externă (ca procent din PIB): 365 la sută

2. Elveţia - Datoria externă (ca procent din PIB): 422,7 la sută

1. Irlanda - Datoria externă (ca procent din PIB): 1.267 la sută

Argentina şi Brazilia sunt două state care au luat împrumuturi de la Fondul

2.1. Datoria externa a Romaniei

România înregistra la finalul lunii februarie a acestui an o datorie externă totală

În schimb, datoria externă negarantată public a scăzut cu peste jumătate de

Balanţa de plăţi şi datoria externă - mai 2010

În perioada ianuarie-mai 2010 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un

ianuarie-mai 2009r ianuarie-mai 2010p

CREDIT DEBIT NET CREDIT DEBIT NET

CONTUL CURENT 17 324 19 290 -1 966 18 608 21 473 -2 865

ianuarie-mai 2009r ianuarie-mai 2010p

CREDIT DEBIT NET CREDIT DEBIT NET

A. Bunuri şi servicii 13 916 16 763 -2 847 16 226 19 008 -2 782

a. Bunuri (export fob -

b. Servicii 2 841 2 917 -76 2 406 2 744 -338

- transport 824 765 59 816 824 -8

- turism - călătorii 360 378 -18 274 398 -124

- alte servicii 1 657 1 774 -117 1 316 1 522 -206

B. Venituri 503 1 488 -985 370 1 292 -922

C. Transferuri curente1 2 905 1 039 1 866 2 012 1 173 839

Deficitul contului curent în perioada ianuarie-mai 2010 a fost finanţat în

Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 31 mai 2010 de 71 232

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2010 nivelul de 15 852

Datoria externă Serviciul

I. Datorie externă pe termen

I.1. Datorie publică directăa) 11 984 15 610 515

I.2. Datorie public garantatăb) 1 521 1 869 81

I.3. Datorie negarantată

I.4. Depozite pe termen

I.5. Împrumuturi de la FMIc) 5 686 7 520 64

II. Datorie externă pe termen

Total datorie externă (I+II) 80 200 87 084 13 358

a) împrumuturi externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei

b) împrumuturi externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice

locale, conform legislaţiei privind datoria publică;

T2/200 T3/200 T4/200 T1/201

3. Conceptul de datorie publica

Datoria publica reprezinta totalitatea sumelor imprumutate de catre autoritatile

Avand in vedere efectele datoriei publice asupra economiei,o ţară care se

Indicatorii datoriei externe

1. Datoria externă totală raportată la încasările din exportul de mărfuri şi servicii;

Gradul de îndatorare (EDT/XGS) a crescut, pentru ansamblul ţărilor în curs de

Criza datoriilor externe nu avantajează nici pe debitori şi nici pe creditori.

Împrumuturile contractate de rezidenţii unei ţări pot fi clasificate în funcţie de

Facilitatea de transformare sistemică reprezintă ultima creaţie în domeniu a FMI,

Posibilităţi de diminuare a efectelor crizei datoriei externe

Declanşarea crizei datoriei externe în anii ’80 a arătat lumii fragilitatea