ORIENTAREA TRANSPERSONALĂ

1. Wellwood – PSIHOLOGIA TREZIRII

În lucrarea ,,Psihologia trezirii. Budismul, psihoterapia și calea transformării personale și
spirituale”, J.Wellwood delimitează un nou domeniu de studiu, pe care el îl numește
psihologia trezirii, termen menit să concilieze și să unifice două domenii separate: psihologia
individuală și interpersonală, așa cum se studiază în Occident și calea trezirii spirituale, așa
cum este tratată de numeroase tradiții spirituale importante, în special de practicile meditative
din Orient. Psihologia vestică a neglijat în mare parte domeniul spiritual, în detrimentul său,
în timp ce căilor contemplative le-a lipsit o înțelegere adecvată a dinamicilor psihologice ce
joacă în mod inevitabil un rol major în procesul evoluției spirituale. Atâta timp cât aceste
dinamici nu sunt recunoscute, ele afectează practicantul și calea spirituală pe care o urmează
în feluri ascunse care pot exercita o influență distorsionantă asupra întregului demers. Într-un
anumit fe, trezirea spirituală are nevoie de psihologie la fel de mult pe cât psihologia are
nevoie de trezire.
O psihologie exhaustivă a trezirii explorează relația dintre suprapersonal, personal și
interpersonal.
Abordarea structurată de Wellwood pune accentul pe practică în trei domenii – meditație
pentru dimensiunea suprapersonală, activitate psihologică pentru cea personală și relaționare
conștientă pentru cea interpersonală, precum și pe modul cum acestea trei pot conlucra și se
pot intensifica reciproc. Fiecare dintre aceste practici are implicații asupra celorlalte două
domenii. Meditația poate avea o influență profundă asupra felului cum ne raportăm la noi
înșine și la ceilalți. Lucrul psihologic poate susține aprofundarea spirituală și sensibilitatea
interpersonală. Iar relaționarea conștientă ne poate ajuta să devenim conștienți de tiparele
noastre condiționate și să fim persoane mai autentice.

ORIENT
- Practica spirituală presupune să
explorăm cine și ce suntem, natura
reală, fundamentală, pe care o au toate
ființele umane. Descoperirea directă,
experiențială a adevăratei naturi a fost
specialitatea caracteristică a tradițiilor
contemplative orientale.
- Concentrare asupra dimensiunii
verticale, eterne.
- Clarifică mintea necondiționată.
- Psihologia contemplativă orientală,
fundamentată pe practica meditației,
prezintă tehnici despre cum poți
accede la o cunoaștere directă a
naturii esențiale a realității, aflată
dincolo de orizontul minții
conceptuale convenționale.
- Accent pus pe conștiința nonpersonală
și descoperirea directă a adevărului.
OCCIDENT
- Tradițiile occidentale de înțelepciune
ne învață că ne aflăm aici nu doar
pentru a realiza natura noastră divină,
ci pentru a încorpora această natură în
formă umană.
- Concentrare asupra dimeniunii
orizontale – viața individului așa cum
se desfășoară ea în timp.
- Accentuează ideea sanctității
individului, a nevoii acestuia de a-și
descoperi darul unic și de a-l integra
în viața lui; principiul individuației.
Aceste idei au permis manifestarea
neîngrădită a capacității de apune
întrebări și de a investiga liber, fără
supunere față de doctrinele ortodoxe
rigide, ceea ce a dat naștere metodei
științifice.
- Psihologia occidentală se
concentrează asupra minții
condiționate și o clarifică.
- Înțelegerea psihicului uman, cum se
 dezvoltă, cum apar conflictele și cum
se reiterează conflictele interioare,
mecanismele de apărare și dinamicile
interpersonale din copilărie până la
vârsta adultă.
- Vindecarea psihologică apare prin
înțelegere, clarificare și utilizarea
creatoare a acestor dinamici de
dezvoltare a personalității.
- Psihologia terapeutică occidentală,
întemeiată pe practica clinică și
analiza conceptuală permite
identificarea cauzelor și condițiilor
specifice care ne influențează
comportamentul, stările de spirit și
structura sinelui ca întreg.
- Accent pus pe psihologia individuală
și înțelegerea conceptuală.

Dincolo de diferențele geografice, rasiale și culturale, Estul și Vestul reprezintă în

fond două laturi diferite ale ființei noastre. Wellwood le compară cu relația dintre expirație și
inspirație. Accentul pus în Orient pe detașarea de atașamentul față de formă, caracteristici
individuale și istorie este ca expirația, în timp ce accentul pus în Occident pe punerea în
formă, individuație și creativitate personală este ca inspirația.
Orientul și Occidentul păstrează în sâmburele lor descoperiri esențiale care, doar
împreună, pot ajuta lumea să creeze, din cele două căi pe care conștiința umană a evoluat în
părți diferite ale lumii, o înțelegere mai largă a călătoriei umane. Pentru a descoperi
integritatea umană avem nevoie să unificăm cele două laturi ale naturii noastre – absolut și
relativ, suprapersonal și personal, Cer și Pământ.

2. STANISLAV GROF
Stările holotropice de conștiință
Studiind timp de 40 de ani stările modificate de conștiință în calitate de psihiatru clinician,
S.Grof identifică un subgrup vast și important de astfel de stări care diferă semnificativ de rest
și reprezintă o sursă neprețuită de informații noi despre psihicul uman sănătos sau bolnav. Ele
eu și un remarcabil potențial terapeutic și transformator.
Grof le numește holotropice – orientat spre întregire sau căutând întregirea (în starea
noastră obișnuită de conștiință ne identificăm doar cu o mică parte din ceea ce suntem cu
adevărat; în stările holotropice putem depăși granițele înguste ale eului corporal pentru a ne
regăsi identitatea completă).
Caracteristici ale stărilor holotropice
 Conștiința suferă o modificare calitativă profundă, fundamentală, fără să fie însă
semnificativ redusă ca în cazul tulburărilor cu cauzalitate organică. Rămânem de
obicei perfect orientați spațio-temporal și nu pierdem complet contactul cu realitatea
cotidiană. În același timp, câmpul conștiinței noastre este invadat de conținuturi din
alte dimensiuni ale existenței într-un mod foarte intens și chiar copleșitor.
 Apar schimbări perceptuale dramatice în toate ariile senzoriale.
 Emoțiile asociate acoperă un spectru foarte larg care depășește de obicei cadrul
experienței cotidiene, prin natura și intensitatea lor (trăiri extatice, de beatitudine și
 pace, teroare intensă, furie ucigașă, disperare profundă, vinovăție chinuitoare, alte
forme de suferință emoțională inimaginabilă).
 Intelectul nu este afectat dar funcționează într-un mod semnificativ diferit de modul
său zilnic de operare. Putem fi invadați de informații exacte și remarcabile pe o
varietate de teme; putem ajunge la o înțelegere psihologică profundă a istoriei nostre
de viață, a dinamicilor inconștiente, dificultăților emoționale și problemelor
interpersonale; putem avea revelații extraordinare în legătură cu diferite aspecte ale
naturii și Cosmosului.
 Cele mai interesante viziuni disponibile sunt cele legate de probleme filosofice,
metafizice și spirituale.
Cartografia psihicului uman:
1. Nivelul biografic
2. Domeniul perinatal, legat de trauma nașterii biologice;
3. Domeniul transpersonal.
Amintirile cu rezonanță emoțională nu sunt stocate în inconștient ca un mozaic de
engrame izolate, ci sub forma unor constelații dinamice complexe – sisteme COEX (sisteme
de experiență condensate).
Un sistem COEX este compus din amintiri cu încărcătură emoțională din diferite
perioade ale vieții. Fiecare COEX are o temă fundamentală ce se regăsește la toate nivelurile
sale, reprezentând numitorul lor comun. Nivelurile individuale conțin variații ale acestei teme
fundamentale din diferite perioade ale existenței.
Nivelurile unui anumit sistem pot conține, de exemplu, toate amintirile importante
legate de umilire, înjosire sau rușine care ne-au lezat stima de sine. Deosebit de importante
sunt sistemele COEX care conțin amintiri ale unor situații în care sunt amenințate viața,
sănătatea și integritatea corporală.
Fiecare dintre constelațiile COEX pare să fie suprapusă și ancorată într-un anumit
aspect al traumei nașterii.
Aceste sisteme joacă un rol important în viața noastră psihologică. Ele pot influența
percepția de sine, modul în care îi percepem pe ceilalți și lumea înconjurătoare și felul în care
simțim și acționăm. Ele sunt forțele dinamice din spatele simptomelor noastre emoționale și
psihosomatice, al dificultăților pe care le resimțim în relațiile cu alte persoane și al
comportamentelor iraționale.
Între sistemele COEX și lumea exterioară există o interacțiune dinamică. Anumite
experiențe pot activa sistemele COEX corespondente și invers.
Experiențele care își au originea la nivelul perinatal al inconștientului se prezintă sub
forma a patru tipare diferite:
1. Prima matrice fundamentală: MPF I (Uniunea primară cu mama) (existența
intrauterină înainte de travaliul nașterii);
2. A doua matrice fundamentală: MPF II (Absorbția cosmică fără ieșire sau Iadul)
(începutul nașterii biologice);
3. A treia matrice fundamentală: MPF III (Lupta moarte – renaștere) (propulsarea
prin canalul nașterii, după deschiderea cervixului, când capul coboară în pelvis);
4. A patra matrice perinatală: MPF IV (Experiența moarte – renaștere) (expulzarea
finală din canalul nașterii și tăierea cordonului ombilical).
Domeniul transpersonal al psihicului: a trece dincolo de personal sau a trnscede
personalul. Experiențele care pornesc de la acest nivel implică transcederea limitelor obișnuite
(corpul și Eul) și a granițelor spațiului tridimensional și timpului liniar ce ne restrâng
percepția asupra lumii în stare obișnuită de conștiință.