Sunteți pe pagina 1din 8

5. POPOARE DE IERI ªI DE AZI

5.1. POPOARE DE IERI

A. DACO-GEÞII

Daco­geþii erau un singur popor ºi vorbeau aceeaºi limbã. Erau numiþi geþi de cãtre greci ºi daci de cãtre romani. Aºezare: în spaþiul mãrginit de Munþii Carpaþi, fluviul Dunãrea ºi Marea Neagrã, în þinuturile României de astãzi.

Ocupaþii:

agriculturã

• cultivarea plantelor: grâu, mei, orz, secarã,

linte, viþã­de­vie, pomi fructiferi;

• creºterea animalelor, albinãritul, pescuitul;

meºteºuguri: olãrit, prelucrarea metalelor (unelte, arme, podoabe).

Locuinþe:

– case din lemn ºi lut (pãmânt) la câmpie;

– case din lemn ºi piatrã la munte;

– cetãþi cu ziduri din lemn, piatrã, pãmânt.

DICÞIONAR

rege – conducãtor al unui

teritoriu locuit de oameni de acelaºi neam, aceeaºi limbã vorbitã ºi aceeaºi religie

sol – trimis, vestitor, adu­

cãtor de informaþii, ºtiri

trib – mai multe familii în­

rudite care aveau un ºef ales

zeu (divinitate) – fiinþã

cu puteri supranaturale (su­ praomeneºti, peste puterile omului)

supranaturale (su­ praomeneºti, peste puterile omului) Brăţară de aur dacică Îmbrãcãminte: –

Brăţară de aur dacică

Îmbrãcãminte:

– asemãnãtoare cu portul popular românesc de azi:

• bãrbaþii – cãmaºã din pânzã groasã peste pantalonii strânºi pe picior;

• femeile – cãmaºã lungã, cu mânecã scurtã; – pe cap o broboadã sau o maramã care acoperea pãrul fãcut coc.

– iarna – cojoace, mantale. Încãlþãminte: – opinci.

Obiceiuri:

– îmbrãcãmintea era împodobitã de cusãturi înflorate;

– armele, porþile caselor ºi vasele de lut aveau multe desene, sculpturi ºi ornamente diverse;

– oamenii de rând purtau barbã, capul descoperit ºi pãrul lung, cu plete;

25
25

– cei bogaþi aveau pe cap o cãciuliþã din lânã pentru a se deosebi de sãraci;

– dacii se credeau nemuritori ºi mergeau la luptã cu mult curaj;

– la rãzboi purtau un steag ce avea forma unui ºarpe cu cap de lup, deoarece credeau cã strãmoºul lor era acest animal;

– morþii erau arºi sau îngropaþi.

Culturã:

– preoþii ºi slujitorii de pe lângã rege au învãþat scrierea greacã ºi latinã;

– dacii aveau cunoºtinþe despre plante ºi medicinã, dar ºi despre mersul stelelor ºi influenþa lor asupra omului;

– erau buni meºteºugari – fãceau arme, unelte, podoabe, cetãþi, drumuri pietruite, conducte pentru apã, vase de lut (ceramicã).

Religie:

– dacii credeau în mai mulþi zei, însã zeul cel mai important al lor era

Zalmoxis;

– marele preot era omul cel mai important dupã rege;

– o datã la cinci ani dacii ucideau un om pentru a­l trimite ca sol la Zal- moxis în semn de cinstire.

Conducãtori:

– organizaþi în triburi numeroase, dacii alegeau conducãtor un rege;

– regele Burebista a unit în anul 82 î.Hr. toate triburile dacilor, formând o

stãpânire întinsã ºi de temut în regiunea Dunãrii ºi la sud de acest mare curs de apã;

– mai târziu, pe un teritoriu mai mic, dacii se vor face vestiþi în timpul

regelui Decebal, care ºi­a apãrat patria în faþa armatelor romane conduse de

împãratul Traian.

26
26


ªtiaþi cã… ?

Dacii îºi închipuiau cã Zalmoxis este cerul senin, luminos. De aceea

trãgeau cu sãgeþile spre cer ca sã îndepãrteze furtuna, norii ºi sã-l ajute pe zeu.

Înainte de luptã dacii beau apã din Dunãre, pentru cã ei credeau cã apa

aceasta era sfântã.

Din limba vorbitã de strãmoºii noºtri daci s­au pãstrat pânã azi puþine

cuvinte, printre care: Argeº, Olt, Mureº, Someº, Criº, Drobeta, Apulum, Napoca.

Evaluare şi activităţi

1. Alcãtuiþi propoziþii cu cuvintele „rege“,

„trib“, „zei“.

2. Vizitaþi muzeul istoric cel mai apropiat.

Notaþi (reþineþi) ce dovezi din vremea dacilor aþi

vãzut.

3. Completaþi folosind cuvinte potrivite:

PORTOFOLIU

Colecþionaþi ilustraþii, imagini despre cetãþi, despre arme ºi podoa­ be sau despre vase de lut din vremea dacilor.

a) Cea mai importantã divinitate a dacilor era

b) Primul conducãtor care a unit toate triburile dacilor a fost

c) În luptã dacii purtau

4. Ce importanþã au dacii pentru noi, românii?

5. Alegeþi varianta corectã.

Printre ocupaþiile principale ale dacilor se

corectã. Printre ocupaþiile principale ale dacilor se numãra: a) agricultura b) navigaþia c) comerþul 6.

numãra:

a) agricultura b) navigaþia c) comerþul

6. Precizaþi ce obiceiuri de înmormântare

practicau dacii.

7. Realizaþi o scurtã compunere despre felul

de viaþã al dacilor.

8. Cãutaþi ºi descoperiþi la bibliotecã, în alte

manuale sau pe Internet, informaþii suplimentare

despre Burebista ºi Decebal.

9. Citiþi cu atenþie textul de mai jos:

„Ajungând în fruntea neamului sãu, care era istovit de rãzboaie dese, getul Burebista i­a înãlþat atât de mult prin exerciþii, abþinere de la vin ºi as-

cultare faþã de porunci încât, la câþiva ani a fãurit un stat puternic ºi a supus geþilor cea mai mare parte din populaþiile vecine. Ba încã a ajuns sã fie temut ºi de romani.“ (Strabon, „Geografia“). Alegeþi din text fragmentul care aratã cele mai importante merite ale lui Burebista.

Alegeþi din text fragmentul care aratã cele mai importante merite ale lui Burebista. Arme folosite de

Arme folosite de daci

27
27

H. MIHAI VITEAZUL

Cine a fost?

− domnitorul Țării Românești;

− primul domnitor care a unit Țara Românească, Transilvania și Moldova sub o singură conducere;

− fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun.

Când a trãit?

− în secolul al XVI-lea;

− a condus Țara Românească între anii 1593-1601.

Unde a trãit?

− în Țările Române, în Austria și în Cehia.

Faptele sale în opere literare ºi istorice:

− în „ Povestiri istorice“ de Dumitru Almaș se povestește momentul când

călăul care trebuia să-l ucidă pe Mihai Viteazul a zis că nu poate ucide un „bărbat

falnic și frumos“ și a aruncat securea, apoi a fugit; el a fost impresionat când l-a văzut pe Mihai „înalt, chipeș, vânjos, drept, mândru, cu ochi care răspândeau bunătate și lumină, dar și mânie în momente de primejdie“;

− în aceeași lucrare se povestește lupta de la Călugăreni unde exemplul

personal al lui Mihai a însemnat foarte mult în obținerea victoriei contra turcilor; Mihai „a condus cu dibăcie lupta, acolo unde era primejdia mai mare, patru generali turci au căzut sub barda lui“; tot atunci Mihai Viteazul i-a lăsat viața lui Hassan Pașa cu condiția să nu mai vină niciodată împotriva țării și să dea pentru vistierie 10 pungi cu galbeni;

− autorul îl recunoaște pe Mihai ca „voievod al tuturor românilor“ care

a avut și sprijinul unui băiat din Rucăr, pe nume Pătrașcu, fără părinți, care l-a urmat pe domnitor în Transilvania și în Moldova alături de „Oastea Unirii“;

− Nicolae Bălcescu în opera „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul“

povestește și el întâmplarea cu Mihai și călăul subliniind „groaza ce-l stăpânește

pe călău, un tremur groaznic când vede acel trup măreț, acea căutătură sălbatică“;

− tot aici se spune că Mihai, înainte de a merge la locul unde trebuia să

fie ucis, a făgăduit că va ridica o biserică dacă va scăpa cu viață; când a ajuns

domnitor a poruncit să se ridice Biserica Mihai Vodă;

− în această lucrare Nicolae Bălcescu face un portret deosebit al lui Mihai

Viteazul arătând că era „un bărbat ales, vestit și lăudat prin frumusețea trupului, prin virtuțile lui alese și felurite, prin credința către Dumnezeu, dragostea către patrie, îngăduială către cei asemenea, omenie către cei mai de jos, dreptatea către toți deopotrivă, prin sinceritatea, statornicia și dărnicia ce împodobeau lăudatul său caracter“;

101
101

− din porunca lui Mihai Viteazul se arată că în casa vistierului Dan au fost

chemați peste 2 000 de turci ca să li se plătească datoriile, dar s-a dat foc la casă și turcii nu au mai avut scăpare;

− în lupta de la Călugăreni se pune în evidență fapta lui Mihai Viteazul

care a luat o secure de la un soldat și plin de curaj, cu multă pricepere, „a doborât

pe toți care-i stăteau împotrivă, ajunge la Caraiman-Pașa, îi zboară capul, apoi

izbește și alte capete de vrăjmași și făcând minuni de vitejie se întoarce la ai săi plin de trofee și fără a fi rănit“;

− poetul George Coșbuc, în poezia „Pașa Hassan“, arată, pe scurt, dar

foarte convingător, personalitatea lui Mihai Viteazul pe câmpul de luptă: „vodă

e-n zale și-n fier, vorba-i e tunet, răsufletul ger, barda din stânga-i ajunge la cer și vodă-i un munte“;

− istoricul Nicolae Iorga, într-o lucrare dedicată lui Mihai Viteazul, apre-

ciază că victoria de la Călugăreni „n-a fost fapta unui singur om, ci a unui neam întreg, a miilor de tineri care de bunăvoie s-au coborât sub brazdă, ca să putem trăi noi cei de astăzi“;

− caracterizându-l pe Mihai Viteazul, istoricul afirmă că „viteaz era cât

poate să fie cineva“ dar și că „era nerăbdător, necruțător, uneori de o pripeală

pătimașă“ însă „nu a fost ostaș de pradă, ci un ostaș în cel mai deplin și mai frumos înțeles al cuvântului“;

− în lucrarea „Eroi au fost, eroi sunt încă“, Dumitru Almaș amintește și versurile populare despre faptele domnitorului:

„Auzit-ați de-un Mihai

Ce sare pe șapte cai De strigă Stambulul, vai?“ – poetul Dimitrie Bolintineanu (în „Legende istorice“) a scris poezia „Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul“ în care arată dorința domnitorului de a lupta pentru libertate, pentru o viață mai bună, de a nu dovedi lașitate ori lipsă de onoare:

„Ce e viața noastră în sclavie oare? Noapte fără stele, ziuă fără soare. Cei ce rabdă jugul ș-a trăi mai vor Merită să-l poarte spre rușinea lor!“

− același autor pune în lumină comportamentul deosebit al lui Mihai și al

românilor în lupta cu turcii; poezia „Mihai revenind de la Dunăre“ arată cum:

„Turcii în bătaie strigă cu putere, Iar eroii noștri se luptă-n tăcere. O minune mare! Turcii sunt învinși! Numai domnul taie patrusprezece inși.“;

− în lucrarea „Istoria ilustrată a României“ (Editura Litera, 2016, pag. 229)

se amintește aprecierea marelui istoric Nicolae Iorga despre importanța unirii din

102
102

1600 făcută de Mihai Viteazul; se afirmă că „niciun român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa sa personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicate spre cerul dreptății, fără chipul lui de o curată și desăvârșită poezie tragică“;

− aceeași lucrare consideră că domnia lui Mihai Viteazul, prin unirea din

1600, „face trecerea de la națiunea medievală spre cea modernă“, iar luptele lui

împotriva turcilor se înscriu în eforturile de apărare a valorilor europene.

Importanþa în istorie:

− a reușit să unească cele trei Țări Române;

− unirea a fost un exemplu pentru românii de mai târziu care vor lupta să trăiască toți, într-o singură țară;

− a dovedit mult curaj și muncă neobosită pentru libertatea românilor, pentru gloria sa și a poporului român;

− în împrejurări grele, nefavorabile, Mihai a dovedit o îndrăzneală

deosebită; domnia scurtă a fost plină de fapte mărețe;

− trupul a rămas pe câmpia de lângă Turda (unde a fost ucis), iar capul odihnește la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște.

odihnește la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște. ªtiaþi cã… ?  Visul românilor de a trăi uniți

ªtiaþi cã… ?

Visul românilor de a trăi uniți într-o singură țară a fost realizat la 1 Decembrie 1918. De aceea, astăzi sărbătoarea cea mai mare a României este ziua de 1 Decembrie.

Evaluare şi activităţi 1. De ce s-a luptat Mihai Viteazul cu turcii? 2. Alcătuiți propoziții
Evaluare şi activităţi
1. De ce s-a luptat Mihai Viteazul cu turcii?
2. Alcătuiți propoziții folosind termenii istorici: unire, libertate, erou,
suzeranitate.
3. Comparați, în echipe, domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Mihai
Viteazul. Prezentați asemănările și deosebirile colegilor și doamnei învățătoare.
4. Ce concluzie se desprinde din versurile următoare ale poetului popular?
„El e domnul cel vestit
Care-n lume a venit
Pe luptat și biruit. [
]
Alelei! Mihai, Mihai!
Căci de noi milă nu ai
Să ne scapi de-amar și vai!
103

Cuprins

Argument

 

3

I. TRECUTUL ŞI PREZENTUL DIN JURUL NOSTRU

5

1. Noţiuni introductive

5

2. Familia

 

8

3. Comunitatea locală şi naţională

12

Comunităţi ale minorităţilor pe teritoriul de azi al României (ungurii, germanii, evreii, grecii)

15

4. Copilăria de ieri şi de azi în comunitatea locală

22

5. Popoare de ieri şi de azi

25

5.1. Popoare de ieri

25

 

A.

Daco-geții

25

B.

Romanii

28

C.

Grecii

32

D.

Galii

35

E.

Slavii

38

F.

Turcii

41

5.2.

Popoare de azi

45

A. Românii

45

B. Francezii

49

C. Germanii

52

D. Ungurii

55

E. Ruşii, sârbii, bulgarii şi romii

57

6. Cunoaşterea lumii prin călători

61

 

A. Marco Polo

61

B. Cristofor Columb

63

C. Fernando Magellan

66

D. Badea Cârţan

69

E. Spătarul Milescu

71

F. Emil Racoviţă

74

G. Alexander Csoma de Kőrösi

76

H. Exploratori ai secolului XX

79

II. EPOCI, EVENIMENTE ŞI PERSONALITĂŢI

84

1. Antichitatea

84

 

A. Legende şi scrieri ale anticilor despre daci și romani

84

B. Legende și scrieri despre romani

85

2.

Evul mediu

 

86

 

2.1.

Figuri legendare de voievozi, domnitori şi conducători locali în opere literare și istorice

86

A.

Gelu

86

B.

Dragoş

87

C.

Basarab

90

D.

Mircea cel Bătrân

92

E.

Iancu de Hunedoara

94

F.

Vlad Ţepeş

95

G.

Ştefan cel Mare

98

H.

Mihai Viteazul

101

199
199
 

2.2. Transilvania - spaţiu multietnic

105

Sat şi oraş în Transilvania medievală

109

2.3. Istorici şi cronicari despre personalităţi ale minorităților

111

3.

Epoca modernă

114

 

3.1. Alexandru Ioan Cuza și Unirea

114

3.2. Carol I şi Independenţa

117

3.3. Carol Davila

120

3.4. Eroi ai Primului Război Mondial

122

A. Generalul Ioan Dragalina

122

B. Generalul Eremia Grigorescu

123

C. Generalul Alexandru Averescu

124

D. Căpitanul Grigore Ignat

125

E. Măriuca

126

F. Ecaterina Teodoroiu

127

3.5. Ferdinand şi Marea Unire

130

3.6. România la cumpăna dintre milenii

133

III. CULTURĂ ŞI PATRIMONIU

136

1. Locuri istorice din comunitate

136

 

A. Monumente. Mănăstiri

136

B. Monumente reprezentative ale comunităţilor etnice din România

140

C. Străzi şi case istorice din comunitate

142

2. Locuri cu importanţă istorică pentru România

144

 

2.1. Coloniile greceşti de pe malul Mării Negre

144

2.2. Aşezări şi construcţii dacice şi romane de pe malul Mării Negre

147

2.3. Castele şi cetăţi martore ale evenimentelor istorice

152

A. Târgovişte

152

B. Curtea de Argeş

155

C. Constantinopol

158

D. Castelul Huniazilor

161

E. Castelul Bran

164

F. Castelul Peleş

167

G. Cetatea Neamţului

170

H. Cetatea Făgăraş

172

I.

Cetatea Viscri

174

2.4.

Construcţii religioase şi ctitorii lor

175

3. Monumente şi locuri incluse în patrimoniul UNESCO

185

 

A. Mănăstirea Voroneţ

185

B. Mănăstirea Horezu

187

C. Cetatea Sarmizegetusa

189

D. Centrul istoric Sighişoara

191

E. Bisericile din lemn din Maramureş: Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz, Şurdeşti

193

F. Sate cu biserici fortificate din Transilvania

195

O altfel de istorie

197

Anexă. Arborele genealogic al familiei regale a României

198

200
200