Cuprins

INTRODUCERE:TRANSFORMATORUL ELECTRIC DE SUDURA....................................4

TEMA DE PROIECTARE………………………………………..…………………………….8

BREVIAR DE CALCUL DE DIMENSIONARE TRANSFORMATOR DE SUDARE CU ARC

ELECTRIC………………………………………………………………..…………………..…9

1.Miezul feromagnetic……………………………………………………..……………..……....9

1.1. Sectiunea geometrica transversala a coloanei / jugului………...……………………………9

1.2. Sectiunea transversala a miezului feromagnetic…………………………………………….9

1.3. Alegerea inductiei magnetice în miez……………………………………………………….9

2. Înfasurari………………………………………………………………………………………9

2.1. Numarul de spire…………………………………………………………………………….9

2.2. Aproximarea curentilor nominali……………………………………………………………9

2.3. Sectiunea transversala a conductoarelor înfasurarilor……………………………………...10

2.4. Dimensiunile conductoarelor………………………………………………………………10

2.5. Aranjarea bobinajului………………………………………………………………………10

2.6. Rezistentele înfasurarilor…………………………………………………………………...11

2.7. Parametrii de scurtcircuit ai transformatorului…………………….……………………….11

3. Calcule de verificare………………………………………………………………………….12

3.1. Verificarea tensiunii secundare de gol……………….…………………………………….12

3.2. Determinarea caracteristicilor de iesire (V-A, W-A)………………………………………13

3.3. Verificarea curentilor nominali…………………………………………………………….16

4. Determinarea pierderilor de putere si a randamentului………………………………………16

4.1. Pierderile în miez…………………………………………………………………………...16

4.2. Pierderile în înfasurari……………………………………………………………………...16

4.3. Randamentul transformatorului…………………………………………………………….17

5. Factorul de putere si condensatorul de compensare………………………………………….17

2
5.1. Factorul de putere…………………………………………………………………………..17

5.2. Calculul bateriei de condensatoare…………………………………………………………18

ANEXE FIGURI……………………………………………………………………………….19

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..21

3
 INTRODUCERE:TRANSFORMATORUL
ELECTRIC DE SUDURA

Transformatorul electric este o maşină electromagnetică statică de curent alternativ,

care transformă o energie electromagnetică primară de anumiţi parametrii (u1,i1) într-o energie
electromagnetică secundară de alţi parametrii (u2,i2), frecvenţa rămane insă constantă
(f1=f2=ct.). Cei doi parametrii care ne dau puterea: u-tensiunea şi i-curentul, suferă prin
transformare schimbări inverse, astfel dacă tensiunea se micşorează, curentul se măreşte şi
invers.La baza funcţionării transformatorului stă principiul inducţiei electromagnetice.

Din punct de vedere constructiv, transformatorul are două părţi principale:

1)circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier şi construit din tole de oţel

electrotehnic pentru reducerea pierderilor în fier;

2)circuitele electrice- reprezentate de două sau mai multe înfăşurări din Cu

sau Al, realizate în jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate electromagnetic.

Infăşurarea care primeşte energia de la o sursă se numeşte infăşurare primară, iar cea care
cedează energia unei reţele sau unui consumator se numeşte infăşurare secundară. După cum
tensiunea înfăşurării secundare este mai mare sau mai mică decat cea a înfăşurării primare,
transformatorul este ridicător sau coborator de tensiune.

Rolul circuitului magnetic:

1)Concentrarea liniilor de câmp

2)Sustinerea înfasurarilor

3)Transmiterea cuplului , fortelor

4)Transmiterea caldurii

Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de ansamblul valorilor mărimilor

înscrise pe plăcuţa indicatoare a transformatorului şi care caracterizează funcţionarea în condiţii
prescrise (regimul de sarcină pentru care a fost proiectat).

Datele nominale ale unui transformator sunt:

-puterea nominală-SN (VA)- reprezintă puterea aparentă la bornele circuitului secundar;

-tensiunea nominală primară-U1N(V)-reprezintă tensiunea aplicată înfăşurării primare în regim
nominal;
-tensiunea nominală secundară-U2N(V)-este tensiunea rezultată la bornele secundare, la mersul
în gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea U1N ;

4
 -raportul nominal de transformare- k- este raportul între tensiunea primară şi cea secundară la
mersul în gol;
-curentul nominal (primar şi secundar)- curentul de linie I1N,I2N(A);
-tensiunea nominală de scurtcircuit-usc-tensiunea aplicată unei înfăşurări cand cealaltă este
legată în scurtcircuit, iar în înfăşurarea alimentată curentul are valoare nominală;
-frecvenţa nominală- 50Hz în Europa, 60 în America de Nord;
-randamentul-η;
-schema şi grupa de conexiuni.
In funcţie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de transformatoare :
-transformatoare de putere –folosite în transportul şi distribuţia energiei;

-transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentare

Cuptoarelor metalurgice, a redresoarelor etc.

-transformatoare pentru reglarea tensiunii;

-autotransformatoare;

-transformatoare de măsură;

-transformatoare pentru încercări de izolaţie de înaltă tensiune.

2. Transformatoarele pentru sudare :

2.1. Transformatoarele de sudare sunt construite sa functioneze in urmatoarele conditi :

- umiditate relativa a aerului, 95% la +20 grade C ;

- temperatura mediului inconjurator, -20 grade C .... + 40 grade C ;

- altitudinea , pana la 1000m ;

- medii lipsite de agenti corosivi, fara pericol de incendiu sau explozie.

2.2. Transformatoarele trebuie sa fie dimensionate pentru a suporta curentul de sudare

nominal, sub tensiunea de lucru nominala, la o durata activa de functionare (DA) de 60% cu un
ciclu de lucru avand durata de 5 min, repatizate astfel :

5
- durata de sudare, 3 min ;

- durata pauzei, 2 min ;

- tensiuni primare nominale , 220 V, 380 V sau 660 (500) V ;

- frecventa nominala, 50 Hz

2.3. Tensiunea conventionala de lucru (U2) este o functie ontinua de curentul de sudare (I2).

Valorile standardizate ale acestei tensiuni de lucru sunt:

Pentru un curent de sudare pana la 100A - 22V

de la 100 A pana la 150 A - 24

de la 150 A pana la 200 A - 26 V
de la 200 A pana la 250 A - 28 V
de la 250 A pana la 300 A - 30 V
de la 300 A pana la 350 A - 32 V
de la 350 A pana la 400 A - 34 V
de la 400 A pana la 450 A - 36 V
de la 450 A pana la 500 A - 38 V
de la 500 A pana la 550 A - 40 V
de la 550 A pana la 600 A - 42 V
2.4. Tensiunea de mers in gol trebuie sa corespunda valorilor indicate pe eticheta
transformatorului. Valoarea maxima a tensiunii secundare admise este de 75 V.

2.5. Transformatorul de sudare care perite functionarea la un curent de sudare mai mare decat
cel nominal, la o durata activa de functionare redusa si care nuh are un dispozitiv de blocare, de
depasire sau o schema de proectie termica, trebuie prevazut obligaoriu cu o eticheta care sa
indice corespondenta intre curentul de sudare si durata activa de functionare, Reglarea
curentului de sudare poate fi continua, in trepte sau mixta. Curentul de sudare maxim reglat la o
tensiune de lucru conventionala nu trebie sa fie mai mare decat curentul de sudare admis la
sudare manuala cu DA=30%.

Curentul de sudare minim reglat trebuie sa asigure o sudare corespunzatoare in conditii optine
de sudare(grosime tabla, grosime electozi etc.)

2.6. Transformatoarele pentru sudare trebuie sa functioneze in bune conditii, realizand o

sudare corespunzatoare la variatia tensiunii retelei de alimentare cu + 10% si - 15%.

2.7. Curentul de sudare minim reglat la o tensiune de lucru conventionala nu trebuie sa

depaseasca 1/3 din curentul nominal de sudare.

6
 2.8. Pe transformator vor exista cel putin doua borne de protectie. Una din acestea, borna de
protectie prin legare la nul va fi plasata in cutia cu borne, in apropierea bornelor circuitului
bornelor de alimentare; cea dea a doua, borna de protectie prin legare de pamant, va fi plasata pe
carcasa intr-un loc usor accesibil. Bonele de protectie vor fi confectionate din suruburi de
minimum M 8, din alama sau otel, acoperi cu un strat de protectie electrochimic si vor fi
marcate durabil si clar cu inscriptia "Pamant" sau prin semnul conventional de legare la pamant.
Bornele se vor acoperi suplimentar cu un stra de vaselina tehnica.

2.9. Bornele transformatorului penru sudare vor fi montate intr-o pozitie accesibila, ferite de
lovituri, protejate contra atingerilor accidentale. Distanta intre borne va fi suficiet de mare
pentru evitarea scurtcircuitului intre papucii cablurilor de sudare. bornele circuitului primar si
cele ale circuitului secundar vor fi montate pe fete diferite, vor asigura un contact bun si vor fi
marcate in mod vizibil si durabil cu inscriptia "Retea de alimentare" , respectiv "Circuit de
sudare".

7
 TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze un echipament pentru sudare cu arc electric, bazat pe un transformator

pentru sudare, având urmatoarele date nominale:
- Puterea aparenta: SN =4000 VA;

- Tensiunea primara: U1N =230 V;

- Tensiunea secundara de gol: U20 =60V;

- Frecventa tensiunii: f = 50Hz;

- Randamentul:η =0.81;

8
 BREVIAR DE CALCUL DE DIMENSIONARE
TRANSFORMATOR DE SUDARE CU ARC ELECTRIC

1. Miezul ferromagnetic

1.1. Sectiunea geometrica transversala a coloanei / jugului

Sn 4000
Ac=Aj=c*
√f
=m*n=4*10-4*
c=4*10-4[m2*J-1/2]
√
50
=35.76*10-4=3.576*10-3[m2]

Se recomanda: m ≅ n

1.2. Sectiunea transversala a miezului feromagnetic

AFe=kFe*Ac=0.95*3.576*10-3=3.39*10-3[m2]

unde: kFe=0,95, este coeficientul de umplere al pachetului feromagnetic.

m=59.79*10-3

1.3. Alegerea inductiei magnetice în miez

Valoarea amplitudinii inductiei magnetice se alege în intervalul: Bc=0,7 … 1 [T].

Se alege Bc=0.8

2. Înfasurari

2.1. Numarul de spire

U1N 230
N1≅ 4.44∗f∗A ∗B = −3 =382
Fe c 4.44∗50∗3.39∗10 ∗0.8

U 20 60
N2= 4.44∗f∗A ∗B = −3 =99
Fe c 4.44∗50∗3.39∗10 ∗0.8

Numerele de spire se rotunjesc.

2.2. Aproximarea curentilor nominali

SN 4000
I1N= U = 230 =17.39[A]
1N

SN 4000
I2N= U = 60 =66.66[A]
20

9
2.3. Sectiunea transversala a conductoarelor înfasurarilor

Se alege valoarea densitatii de curent în înfasurari: j = 3…5 [A/mm2].

Se alege j=3[A/mm2] =3*106[A/m2]
Înfasurarea primara se realizeaza cu conductor rotund, cu diametrul d1, având valori
standardizate în STAS 685-74, respectiv înfasurarea secundara cu conductor dreptunghiular, cu
sectiunea a×b, având valorile standardizate în STAS 2873-68. Ariile sectiunilor se calculeaza cu
relatiile:

I 1 N 17.39 -6
s1= = 6 =5.79*10
j 3∗10
I 2 N 66.66
s2= = =22.22*10-6
j 3∗10 6

2.4. Dimensiunile conductoarelor

Pentru primar, diametrul conductorului izolat rezulta:

Se alege din STAS 685-74 d1=2.65

diz=d1+2δizr =2.65+0.1*10-3=2.75*10-3[m]

Pentru secundar, dimensiunile conductorului dreptunghiular, rezulta:

Se alege din STAS 685-74 a=1.8 si b=12.5

aiz=a+2δizd=1.8+0.2*10-3=2*10-3[m]
biz=b+2δizd=12.5+0.2*10-3=12.7*10-3[m]

Grosimea izolatiei se estimeaza la:

δizr≅0.05[mm]=0.05*10-3[m]
δizd≅0.1[mm]=0.01*10-3[m]

2.5. Aranjarea bobinajului

Se aranjeaza bobinajul pe straturi, conform Fig. 3. Se calculeaza:

- Numarul de spire pe strat:
n1v≅ √ N 1=√ 382=20
N 2 99
n2v≅ = =4
n20 26
- Numarul de straturi:
N 1 382
n10= n = 20 =20
1v
B1 65∗10−3
n20= a + y = =26
iz 2∗10−3+ 0.5∗10−3
unde: y=0,5 [mm]=0.5*10-3[m], este grosimea izolatiei dintre straturi (prespan)

- Înaltimea bobinajului:

A1= n1v* diz=20*2.75*10-3=55*10-3[m]

10
A2= n2v* biz =4*12.7*10-3=50.8*10-3[m]
- Latimea bobinajului:

B1= n10*( diz+y)=20*(2.75*10-3+0.5*10-3)=65*10-3[m]

B2= n20*(a iz+y)≅ B1=65*10-3[m]

Se urmareste respectarea conditiei A1≅B1≅B2.

Se verifica încadrarea bobinajelor în fereastra transformatorului:

Lc≥ A1+ A2+m+3∆ =55*10-3+50.8*10-3+59.79*10−3 +12*10-3=177.59*10-3[m]

Lj≥max(B1, B2)+m+2∆ =65*10-3+59.79*10−3 +8*10-3=132.79*10-3[m]

unde: Δ=3…5 [mm], este distanta necesara de aranjare si izolare a bobinajului.Se alege
Δ =4*10-3[m]

2.6. Rezistentele înfasurarilor

Se considera o latime medie a înfasurarilor, B, respectiv o lungime medie egala a spirelor, Dm1
≅Dm2:

1 1
B= 2 (B1+ B2)= 2 (65*10-3+65*10-3)=65*10-3[m]
Dm1,2= B1,2+m+2∆ =65*10-3+59.79*10−3 +8*10-3=132.79*10-3[m]

Rezistentele înfasurarilor sunt date de relatiile:

π∗D m1 -8 3.14∗132.79∗10−3
R1=ρCu* N1* s1 =210 *382* =0.55[Ω]
5.79∗10−6

π∗D m2 -8 3.14∗132.79∗10−3
R2= ρCu* N2* s2 =210 *99* =0.03[Ω]
22.22∗10−6
unde: Cu=210-8 [m].

Rezistenta înfasurarii secundare, raportata la primar:

N1 382
R’2=( )* R2= *20*0.03=0.44[Ω]
N2 99

2.7. Parametrii de scurtcircuit ai transformatorului

- Rezistenta de scurtcircuit (raportata la primar):

R1sc= R1+ R’2=0.55+0.44=0.99[Ω]

- Reactanta de scurtcircuit (raportata la primar):

11
 π∗D m A 1+ A 2
X1sc=2 π *f*μ0* N21*
lH
* ∆+ ( 3
= )
3.14∗132.79∗10−3 105.8∗10−3
=2*3.14*50*4 π *10-7*3822* *(4+ )=10.6[Ω]
89∗10−3 3
unde: μ0=4π·10-7[H/m], Dm=Dm1≅Dm2, respectiv:

B 65∗10−3 −3
lH= = =89.04∗10
kR 0.73

iar kR, este factorul lui Rogovschi, dat de relatia:

A 1+ A 2+2 ∆ 55∗10−3+ 50.8∗10−3+ 8∗10−3

kR=1- =1- =0.73
2 πB 2∗3.14∗65∗10−3

- Impedanta de scurtcircuit:

Z1sc=√ R21 sc + X 21 sc=√ 0.992 +10.62=10.64[Ω]

- Tensiunea procentuala de scurtcircuit:

I 1 N∗ R 17.39∗0.99
usca= 1sc
*100= *100=7.4[V]
U1N 230

I 1 N∗ X 17.39∗10.6
uscr= 1sc
*100= *100=80[V]
U 1N 230

usc=√ u2sca +u2scr =√ 7.42 +802 =80.34

Se verifica conditia: usc= 70…90 [%].

- Curentii de scurtcircuit:

U 1 N 230
I1sc= = =21.61[A]
Z 1 sc 10.64
N1 382
I2sc= ( ) ( )
N2
*I1sc=
99
∗¿21.61=83.19[A]

3. Calcule de verificare

3.1. Verificarea tensiunii secundare de gol

N2 99
U20= *U 1 N = *230=59.6[V]
N1 382

Se verifica daca valoarea calculata difera cu mai putin de ±2% fata de valoarea data în tema de
proiectare.

12
3.2. Determinarea caracteristicilor de iesire (V-A, W-A)

Caracteristicile externe, U2(I2), respective caracteristicile puterii P2(I2) se determina pentru

doua cazuri,I2∈[0,I2sc];

- Variatie liniara (indice “a”):

U 20
U2a= ­ *I2+ U20
I 2 sc
P2a= U2a* I2

- Variatie eliptica (indice “b”):

2
I2
√
U2b=U20* 1−

P2b= U2b* I2
( I 2 sc )
- Caracteristici mediate:

I 2 a+ I 2 b 48.7+77.2
I2= = =62.95A la U2 –constant;
2 2
P2= U2* I2
U2=20[V]

Domeniul de variatie este:

U2∈[0,U20];

13
 Tabel cu valorile caracteristicilor

P2a P2b P2
I2 [A] U2a [V] U2b [V] U2 [V] [kW] [kW] [kW]
0.000 59.600 59.600 59.600 0.000 0.000 0.000
2.800 57.594 59.566 58.580 0.161 0.167 0.164
5.600 55.588 59.465 57.526 0.311 0.333 0.322
8.400 53.582 59.295 56.439 0.450 0.498 0.474
11.200 51.576 59.057 55.317 0.578 0.661 0.620
14.000 49.570 58.750 54.160 0.694 0.822 0.758
16.800 47.564 58.372 52.968 0.799 0.981 0.890
19.600 45.558 57.922 51.740 0.893 1.135 1.014
22.400 43.552 57.399 50.475 0.976 1.286 1.131
25.200 41.546 56.800 49.173 1.047 1.431 1.239
28.000 39.540 56.123 47.831 1.107 1.571 1.339
30.800 37.534 55.365 46.449 1.156 1.705 1.431
33.600 35.528 54.522 45.025 1.194 1.832 1.513
36.400 33.522 53.592 43.557 1.220 1.951 1.585
39.200 31.516 52.568 42.042 1.235 2.061 1.648
43.000 28.793 51.021 39.907 1.238 2.194 1.716
45.800 26.787 49.754 38.271 1.227 2.279 1.753
48.600 24.781 48.372 36.577 1.204 2.351 1.778
51.400 22.775 46.863 34.819 1.171 2.409 1.790
54.200 20.769 45.214 32.992 1.126 2.451 1.788
57.000 18.763 43.411 31.087 1.070 2.474 1.772
59.800 16.757 41.433 29.095 1.002 2.478 1.740
62.600 14.751 39.252 27.002 0.923 2.457 1.690
65.400 12.745 36.835 24.790 0.834 2.409 1.621
68.200 10.739 34.129 22.434 0.732 2.328 1.530
73.500 6.942 27.916 17.429 0.510 2.052 1.281

14
 78.400 3.432 19.932 11.682 0.269 1.563 0.916
80.500 1.927 15.034 8.480 0.155 1.210 0.683
83.190 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Caracteristici externe
75
70
65
60
55
50
45
Tensiune [V]

40
35
30
25
20
15
10
5
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90
Curent [A]

Caracteristici putere iesire

3

2
Putere [kW]

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90
Curent [A]

15
 3.3. Verificarea curentilor nominali

Curentii nominali (primar/secundar) se calculeaza din caracteristicile mediate

corespunzator unei tensiuni secundare nominale, U2N ≅20[V]:

I2a20=55.7[A]
I2b20=78.4[A]

I 2 a 20 + I 2 b 20 55.7+78.4
I ¿2 N = = =67.05[A]
2 2
N 99
I ¿1 N = 2 * I 2 N
¿

N1 382
*67.05=17.37[A]

Valorile recalculate pentru curentii nominali folosind caracteristicile externe nu trebuie

sa
difere cu mai mult de ±10% fata cele calculate la punctul 2.2. Se verifica raportul dintre
curentul secundar nominal si curentul secundar de scurtcircuit:
¿
I2sc=≅(1,1…1,3)* I 2 N =1.2*67.05=80.46[A]

4. Determinarea pierderilor de putere si a randamentului

4.1. Pierderile în miez

∆PFe=MFe*pFe=9.433*0.5=4.716[W]

unde masa miezului feromagnetic este:

MFe=γ Fe*VFe=γ Fe*[2m*n*(Lj+Lc)]= 7600*[2*59.79*

10−3∗(132.79∗10−3 +177.59∗10−3 )]=9.433[kg]

Densitatea miezului se considera gFe=7600[kg/m3]. Pierderile specifice în

miez, pFe [W/kg] se determina din catalogul de miezuri din tole de otel electrotehnic
(orientativ, pFe=0,5 W/kg , la 1 [T] si 50 [Hz], pentru tole din tabla silicioasa laminata la rece
cu cristale orientate, cu grosimea de 0,35mm).

4.2. Pierderile în înfasurari

Pierderile se determina pentru curentii nominali recalculati la punctul 3.3:

2
∆ P Cu1N=R1*I ¿2
1 N =0.55*17.37 =165.94[W]

16
 2
∆ P Cu2N=R2*I ¿2
2 N =0.03*67.05 =134.87[W]

4.3. Randamentul transformatorului

Puterile nominale se determina cu relatiile:

¿
P2N=U2N* I 2 N =20*67.05=1341W

P1N= P2N+(∆ P Fe+∆ P Cu1N+∆ P Cu2N)=1341+(4.716+165.94+134.87)=1646.5[W]

-corespunzator unei tensiuni secundare nominale U2N =20[V], conform punctului 3.3.

Randamentul transformatorului este:

P 2 N 1341
η= = =0.81>¿0.8
P 1 N 1646.5

5. Factorul de putere si condensatorul de compensare

5.1. Factorul de putere

Factorul de putere se calculeaza în doua situatii:

- La functionarea în regim de sarcina nominala:

P1N 1646.5 1646.5

cosφ1N= U ∗I ¿ = 230∗17.37 = 3995.1 =0.41
1N 1N

- La functionarea în gol:

∆ PFe + R1∗I 210 4.716+0.55∗20.962

cosφ10= = =0.05
U 1 N ∗I 10 230∗20.96

unde curentul primar de gol, I10, si componentele sale activa, I10a, respective reactiva, I10r, sunt
date de relatiile:

I10=√ I 210 a + I 210r =√ 0.022 +20.962=20. 96[A]

∆ PFe 4.716
I10a= = =0.02[A]
U 1 N 230

17
 2∗( H c ∗Lc + H j∗L j )+ 2 δ∗H δ
I10r=
√2∗N 1
2∗( 0.18∗10 ∗177.59∗10−3+ 0.18∗102∗132.79∗10−3 ) +0.6∗10−3 +0.6∗106
2
= =20.96[A]
√2∗382
Valorile intensitatii câmpului magnetic în coloana, respectiv în jug, Hc≅Hj, se determina
din curba de magnetizare a miezului considerat, iar intensitatea corespunzatoare întrefierului δ
=0,1…0,3 [mm], se calculeaza cu relatia:
Aleg δ=0.3*10-3[m]
B 0.8
H δ= c = =0.6*106[H]
μ 0 4 π∗10−7

5.2. Calculul bateriei de condensatoare

Calculul se face pentru regimul nominal, în conditiile compensarii la factorul de putere

neutral, cosφn=0,92.

- Capacitatea condensatorului este:

P 1 N ∗(tg φ1 N −tg φ N ) 1646.5∗(2.03−0.42)

C= 2 = =159.5[μF]
2 π∗f ∗U 1 N 16610600

Din catalog, se alege un condensator, sau o grupare, având capacitatea de valoare

apropiata celei calculate.

- Rezistorul de descarcare al bateriei se calculeaza cu relatia:

td 60
Rd= = =184040[Ω]
C∗[ln ( √ 2∗U 1 N ) −ln ⁡(U cadm )] 159.5∗10 ∗[ln ( 324.3 )−ln ( 42 ) ]
−6

unde se considera, [6]:

t d ≤60 [s]
U cadm ≤42[V]

Puterea disipata în rezistorul de descarcare:

P 21 N 1646.52
Pd= = =14.73[W]
R d 184040

18
ANEXE FIGURI

19
20
 Bibliografie

[1] I. Sora, N. Golovanov (coordonatori), Electrotermie si Electrotehnologii. Vol.

2, Electrotehnologii. Editura Tehnica, Bucuresti, 1999.
[2] I. Novac, I. Sora, Masini electrice. Îndrumator de proiectare. Lito I.P.
Timisoara, 1964.
[3] A. Hedes, I. Sora, Echipamente cu înalta frecventa pentru sudarea cu arc
electric. Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001.
[4] *** STAS 685-74 – Sârma rotunda de cupru pentru conductoare de bobinaj.
[5] *** STAS 2873-68 – Sârme si bare dreptunghiulare din cupru si benzi din
cupru pentru scopuri electrotehnice.
[6] *** Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu
tensiuni pâna la 1000 Vca si 1500 Vcc, indicativ NP-I7-02, ICECON SA.

21