Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Științe Socio-Umane

Specializarea Asistență Socială

Tehnica elaborării lucrărilor științifice

Proiect

Nume student: Elena Nedelcu

Anul I, grupa1
 IMPACTUL VIOLENȚEI DOMESTICE ASUPRA MENȚINERII
FAMILIEI
Rezumat
Violența împotriva femeilor produce suferință și uneori chiar moartea unui număr mare de
femei, fiind una dintre cele mai grave forme de încălcare și nerespectare a drepturilor omului.
Violența împotriva femeilor poate fi eliminată prin elaborarea de strategii de prevenire și
intervenție, care vor fi implementate la nivel personal și comunitar. Orice act de vătămare fizică sau
emoțională, care se desfășoară în cadrul unei familii este numit „violență în familie”. Acest tip de
violență are drept scop stabilirea puterii, cât și controlul asupra partenerului abuzat. Violența
domestică nu depinde de situația economică a familiei sau de nivelul de educație, aceasta este un
comportament învățat, cu caracter repetitiv, manifestat în cea mai mare parte de bărbați, iar victimile
lor fiind în special femeile, dar și copiii.

Introducere
Din studiile sociologice efectuate reiese că violența domestică este un fenomen social ce
implică conștientizarea și analiza factorilor determinanți. Conștientizarea gravității violenței
domestice are ca rezultat renunțarea la ideea că acest fenomen social este considerat normal.
O problemă socială, în cazul violenței împotriva femeilor, o constituie refuzul oamenilor
de a o recunoaște atunci când o văd, când o inițiază sau când iau parte la realizarea ei sau
atunci când devin victime (Dworkin,1981).
Din punct de vedere al formelor de manifestare, cât și al cosecințelor, violența se
manifestă în special din cauza influențării reciproce, în sens negativ a următoarelor nivele:
personal, interpersonal și colectiv. Acțiunea asupra unui singur nivel nu poate avea efecte
pozitive, decât dacă se acționează în același timp și asupra celorlalte două. Astfel, nu se poate
realiza prevenția, intervenția și diminuarea fenomenului social (Buzducea, 2010).
Violența familială este analizată și din punctul de vedere al teoriei învățării sociale,
atunci când se urmărește transmiterea, din generație în generație, a abuzului asupra femeilor și
copiilor. Analiza violenței împotriva femeii, în relația de cuplu, evidențiază interacțiunile
dintre agresor și victimă, manifestarea relațiilor de putere inegală între bărbați și femei, care
au dus la dominația și la discriminarea femeilor de către bărbați, la stoparea dezvoltării lor
personale (Golu, 2014).
Studiile efectuate asupra instituției familiei au arătat că violența manifestată în context
familial prezintă trăsături diferite, precum: violență fizică, limitarea independenței
partenerului, rele tratamente aplicate minorului, nerespectarea drepturilor, opiniilor,
sentimentelor partenerului, violența asupra membrilor familiei, comportament necontrolat,
așteptări nerealiste, blamare reciprocă, tendințe de izolare ( Irimescu, 2005).
După cum afirmă Iluț (2004) în lucrarea sa, alcoolul și alte droguri determină creșterea
agresivității, având loc frecvente acte de violență, manifestată atât în context familial, cât și în
societate. Bărbații sunt mult mai înclinați în a fi agresivi, chiar cu persoane care nu i-au
provocat în nici un fel, dar la rândul lor pot fi și ei agresați, femeile devenind aproape la fel de
agresive ca bărbații. Bărbații se angajează mai ușor în forme de agresivitate directă (față în
față cu victima), pe când femeile se angajează mai ușor în tipuri de agresivitate indirectă
(bârfe, reclamații, zvonuri denigratoare).
Violența domestică este manifestă în familii de orice statut economic, indiferent de
profesie, rasă și religie. Diferite fenomene reflectă o creștere a violenței și a complicațiilor
dintre cupluri, acestea făcând problema socială mai dificil de prevenit și de rezolvat
(Laeheem; Kettawa. 2016)
Violența domestică reprezintă o amenințare majoră pentru sănătate și bunăstarea
femeilor, cauzând sechele la femeile afectate. Mai mult, femeile însărcinate nu sunt excluse
din cadrul acestui fenomen social, acestea fiind abuzate fizic, psihologic sau sexual de către
partener (Izaguirre; Calvete. 2014).
În studiul cercetătoarei americane Ola W. Barnett, cu privire la relația victimă- abuzator,
au fost dezvoltate conceptele „ păstrare”, „evitare”, acestea fiind responsabile pentru crearea
stării de confuzie între aspectele pozitive și cele negative. „ Dezavantajul constă în faptul că
femeile nu mai reușesc să identifice granițele dintre aceste aspecte. Efectul constă într-o
dorință, de cele mai multe ori utopică, în astfel de situații: păstrarea elementelor pozitive și
evitarea abuzului” (Buzducea, 2010: 252).
De cele mai multe ori violența împotriva femeii este recunoscută de către individ și
societate, dar există multiple forme de violență familială, unele fiind foarte subtile și slab
conștientizate de societatea modernă.
BIBLIOGRAFIE
1. Buzducea, Doru. 2010. Asistența socială a grupurilor de risc. Iași: Editura Polirom.
2. Dworkin, Andrea. 1981. Războiul împotriva tăcerii. Iași: Editura Polirom.
3. Golu, Florinda. 22 Aprilie 2014. „Predictors of Domestic Violence – Comparative
Analysis”, în Procedia – Social and Behavioral Sciences. Volumul 127: 611-615.
4. Irimescu, Gabriela. 2005. „Forme ale violenței în familie”, în Neamțu, George și
Dumitru Stan (coord.), Asistență socială. Studii și aplicații. Iași: Editura Polirom:
146-155.
5. Iluț, Petru. 2004. Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de
psihosociologie. Iași: Editura Polirom.
6. Izaguirre, Ainhoa și Esther Calvete. 2014. „Intimate partner violence during
pregnancy: Women’s narratives about their mothering experiences”, în Psyhosocial
Intervention. Volumul 23: 209-215.
7. Laeheem, Kasetchai și Kettawa Boonprakam. Mai- August 2016. „Family
background in upbringing, experience of violence, and authority relationship among
married, Thai, Muslim couples in Pattani province experiencing domestic violence”,
în Kasetsart Journal of Social Sciences. Volumul 37: 93-99.