Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Andreea CONSTANTINESCU
Institutul de Economie Naţională, Academia Română
Bucureşti, Romania
COORDONATE ALE
MANAGEMENTULUI DEZVOLTĂRII
DURABILE DIN PERSPECTIVA
CULTURII ORGANIZAŢIONALE
Keywords
Managementul dezvoltării durabile
Cultură organizaţională
Responsabilitatea socială a întreprinderii
New management
Leadership
JEL classification
M14, O43
Abstract
Acest studiu reprezintă o investigaţie teoretică a mai multor puncte de vedere ştiinţifice care, în
viziunea noastră, converg spre validarea premisei care stă la baza demersului de faţă. Aceasta
evidenţiază faptul că rolul managerului dezvoltării durabile este crucial pentru orice entitate –
fie ea economică sau non-profit – care doreşte să se dezvolte asumându-şi, pe de o parte,
concepţiile responsabilităţii sociale a întreprinderii şi, pe de alta, exigenţele noului management
public. Promovând totodată un leadership al responsabilităţii globale, managementul dezvoltării
durabile conduce în cele din urmă la schimbarea culturii organizaţionale în sensul acceptării, la
nivelul tuturor straturilor unei întreprinderi, trecerii aprecierii finale a performanţei prin filtrul
sustenabilităţii. În plus, având în vedere situaţia actuală din spaţiul socio-economic şi etic
românesc, considerăm că aplicarea concluziei acestei analize în ţara noastră reprezintă o
acţiune de stringentă necesitate.
20
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
21
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
În Figura 1 sunt prezentaţi cei trei piloni ai Astfel, dezvoltarea durabilă este luată în
dezvoltării durabile (Economic, Etic/Social şi consideraţie în contextul politicilor regulate, ca
Ecologic), precum şi o posibilă modalitate în un subiect separat iar, în cel mai bun caz, ca
care aceştia trebuie echilibraţi pentru o cât mai parte a unei agende generale de mediu. Cu toate
bună asimilare la nivelul întreprinderilor. acestea, prin impulsul şi exemplul dat de unele
Datorită incertitudinii legată de modul în care se organizaţii, programe şi dezbateri,
poate face această echilibrare, există şi un grad managementul dezvoltării durabile a reuşit să
ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte depăşească nişa iniţială de mediu pentru a lansa
interpretarea rolului pe care dezvoltarea durabilă provocarea unei guvernări bazate pe principii de
îl joacă pe plan organizaţional. Modul în care se sustenabilitate, care să poată fi aplicate în
rezolvă problema integrării celor trei "E" în contextul tuturor problemelor sociale pe termen
echilibrarea politicilor firmei, ar trebui să lung, fără niciun caracter prescriptiv sau
conducă la eliminarea diferenţelor majore dintre dogmatic (Kemp et al, 2005).
intenţia integrării dezvoltării durabile şi punerea În aceste condiţii, cei care supraveghează
sa în practică (Lafferty şi Houden, 2003). aplicarea conceptului de dezvoltarea durabilă în
Deşi se consideră că dezvoltarea durabilă cadrul organizaţiei, trebuie să orienteze viziunea
nu poate fi realizată fără principiul integrării de dezvoltare a acesteia spre un orizont de
celor trei "E", este posibil ca compromisurile tranziţie în care este necesară apariţia unui cadru
cerute de balansarea acestora să ducă la o diluare normativ (atât intern, cât şi extern) capabil să
a aspectelor de mediu. Dintr-un anumit punct de structureze şi organizeze procesul de înlăturare a
vedere, se poate spune că aspectele de mediu au sistemelor nesustenabile existente. În acest mod
prioritate în faţa celor economice şi sociale, începe construcţia acelor sisteme de guvernare
dezvoltarea durabilă ducând la o formă mai care pot genera modele sociale mai durabile şi
complexă dar nu neapărat mai eficientă de mai echitabile.
integrare, cel puţin din perspectiva protejării Această necesitate rezidă în faptul că
mediului. În cadrul unor abordări recente din majoritatea sistemelor sociale actuale au blocată
perspectivă ecologică, dezvoltarea durabilă acea capacitatea de inovare necesară pentru a
presupune că valorile economice reprezintă doar crea un sistem de guvernare pentru
un sub-set al valorilor ecologice şi sociale cu o sustenabilitate şi transformarea managementului
sferă de cuprindere mai mare (Neamţu, 2011). dezvoltării durabile într-o politică model care să
poată traduce frazele frumoase ale teoriei în
2.1. LUCRUL CU UN CONCEPT practica de fiecare zi (Lamberts, 2007). În
EXCESIV DE esenţă, fără eliberarea de gravitarea în jurul
CONTEXTUALIZAT problemelor de mediu, dezvoltarea durabilă nu
va putea obţine acel grad de autonomie care să-i
Până la definitivarea acelor studii care vor permită o integrare eficientă.
putea arăta care este cea mai bună modalitate de
echilibrare între planurile dezvoltării durabile, 2.2. CARACTERUL PUBLIC AL
din experienţă a reieşit că sistemele actuale de MANAGEMENTULUI
guvernare nu sunt suficient de capabile pentru a DEZVOLTĂRII DURABILE
facilita integrarea acesteia în toate procesele în
care este implicată datorită, în parte, folosirii Pentru managerii publici, imaginea publică
unor instrumente de lucru tradiţionale pentru este importantă din cel puţin două motive.
rezolvarea unor probleme noi. Primul este că aceasta, odată definită, reprezintă
22
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
23
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
impact pozitiv asupra afacerilor companiei, atât asemenea, acesta este caracterizat de schimbări
pe plan social cât şi financiar . Anticipând astfel interne în structura departamentelor, comasarea
nevoile concrete ale organizaţiilor şi tendinţele anumitor compartimente din cadrul aceleiaşi
cerinţelor de angajare, unele şcoli din Franţa au organizaţii publice şi chiar restructurări de
integrat deja în curriculumul lor specializarea în personal (Kolk, Mauser, 2002).
dezvoltare durabilă, care se poate obţine după o Noul Management Public propune nu doar
formare de trei sau cinci ani, în funcţie de reducerea aparatului birocratic, ci şi o nouă
aptitudinile vizate pentru a monitoriza proiectele viziunea asupra indivizilor care, din simpli
din domeniu. De asemenea, în Franţa există cetăţeni devin clienţi ai administraţiei publice,
masterate care se pot adăuga cursurilor speciale, ceea ce face ca nevoile şi solicitările acestora să
cum ar fi cele de: economie, mediu, construcţii, devină input pentru elaborarea politicilor
agronomie, alimentaţie, tehnologie, planificare publice. Astfel, gradul de profesionalizare a
urbană etc. (Orientations, 2013). funcţiei publice se situează pe un nivel superior,
iar motivarea angajaţilor devine intrinsecă
3. INTERFERENŢE ALE (Petrescu et al, 2010).
MANAGEMENTULUI Aceste caracteristici se întâlnesc cu cele
DEZVOLTĂRII DURABILE CU necesare consolidării managementului
NOUL MANAGEMENT PUBLIC dezvoltării durabile, direcţiile de reformă ale
acesteia suprapunându-se practic cu cele ale
Fiind o activitate publică, cu consecinţe Noului Management Public: dezagregare,
majore pentru largi categorii de public şi, în competiţie şi stimularea performanţei (Dunleavy
acelaşi timp, de interes global, managementul et al, 2005). Din acestea derivă necesitatea
dezvoltării durabile poate valorifica aportul acţiunilor colective pentru coordonarea
teoretic adus de concepţia Noului Management contribuţiilor actorilor din sectorul public, privat
Public. Acesta nu este doar o etichetă folosită şi voluntar în rezolvarea problemelor macro-
pentru a descrie un tip de cultură managerială sociale, statul renunţând la ocuparea rolului
care pune accent pe cetăţean – devenit, din central, instituind parteneriate cu actori ai
această perspectivă, client – ci şi un sistem care sectorului privat şi informal în exercitarea
îşi asumă responsabilitatea deplină pentru guvernării, într-un mod cât mai transparent şi,
rezultatele obţinute de organizaţie. De asemenea, evident, sustenabil.
acest concept sugerează alegeri structurale sau
organizatorice care promovează descentralizarea 3.1. MODELE DE LEADERSHIP
controlului printr-o mare varietate de mecanisme ROMÂNESC ÎN
alternative de livrare a serviciilor, inclusiv pe DEZVOLTAREA DURABILĂ
pieţele furnizării de servicii publice şi private
concurente. Prin necesitatea îmbinării profesionalismului
Deşi nu exclude în totalitate guvernul de la cu viziunea şi asumarea deciziilor importante, în
efectuarea anumitor sarcini, Noul Management persoana responsabilului/managerului
Public , are ca miză obţinerea unor lucruri făcute dezvoltării durabile se întâlnesc atât calităţile
mult mai bine şi în condiţiile promovării unei unui bun manager cât şi cele ale unui leader
culturi manageriale orientate spre autentic. Ca în multe alte domenii, şi în cel al
responsabilitate. Acesta reprezintă totodată un dezvoltării durabile ONG-urile din România
domeniu de reformă care ilustrează necesitatea sunt cele care promovează valorile specifice
ca multe dintre principiile dezvoltării durabile să acesteia. De exemplu, ca parte a Reţelei
fie preluate de agenţii semi-autonome pentru Europene pentru Promovarea unei Economii
furnizare de servicii, după modelul din Responsabile în Secolul 21, asociaţia REPER 21
Australia, Canada, Franţa, Islanda, Noua acţionează, începând din 2006 când a luat fiinţă,
Zeelandă, Norvegia sau Anglia (Androniceanu, pentru îmbinarea metodele eficiente ale Noului
Şandor, 2006). Management Public cu acea creativitate socială
Începând din anii `80, odată cu trecerea spre care poate pătrunde în spaţiul public şi comunica
o nouă paradigmă administrativă, care după un consumatorului şi simplului cetăţean,
deceniu a ajuns să fie cunoscută sub denumirea transmiţându-i un mesaj militant. Aceste metode
de Noul Management Public, a rezultat un nou creative sunt îmbinate cu metodele
model bazat pe competiţie, descentralizare, o convenţionale, pentru ca activităţile acestei
administraţie publică mai puţin rigidă, mai asociaţii să capete un fundament de cunoaştere şi
destinsă şi, nu în ultimul rând, mai eficientă. De unul teoretic foarte puternic, cadrul lor de
referinţă fiind cel al Uniunii Europene şi al
24
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
marilor organizaţii promotoare ale dezvoltării economici în parte (Vogel, Masal, 2012).
durabile (Bobârnac, 2012). Un aspect important al RSÎ îl reprezintă
Astfel, combinând viziunea şi capacitatea faptul că aceasta reprezintă cel mai evident mod
inovativă specifică leadership-ului cu principiul în care dezvoltarea durabilă a reuşit deja să
fundamental al dezvoltării durabile: "Gândeşte schimbe raportarea întreprinderilor la mediu şi
global – acţionează local!" – nu doar pe plan societate, contribuind prin aceasta la instaurarea
teoretic şi programatic, ci şi în toate aspectele unei noi culturi organizaţionale. Astfel, din
privind eficienţa, dezvoltarea, stabilitatea modul în care întreprinderile interacţionează cu
societăţii, echitatea, dialogul social, protejarea părţile interesate interne şi externe (angajaţi,
patrimoniului ecologic, conservarea resurselor clienţi, vecini, ONG-uri, autorităţi publice etc.),
naturale, evitarea poluării şi cultura organizaţiei RSÎ nu ar trebui să fie confundată cu simpla
– managerul dezvoltării durabile transformă activitate de sponsorizare. În timp ce
obiectivele de eficienţă economică, echitate sponsorizarea se desfăşoară separat de planul de
socială şi de conservare a mediului ale afaceri al companiei, RSÎ este un domeniu cu
dezvoltării durabile în responsabilitate asumată mult mai larg, pentru că se aplică în acelaşi timp,
din partea organizaţiei pe toate aceste planuri rolului pe plan social, grijii faţă de mediu şi
(Dobrea, 2006). Conştiente de faptul că economisirii resurselor, dar şi pe plan mai
reprezintă exemple de bună practică, astfel de restrâns, al calităţii generale a lanţurilor de
organizaţii, în care viziunea se îmbină cu aprovizionare şi subcontractare, bunăstării şi
rigoarea profesionalizării, sunt adevărate repere sănătăţii angajaţilor, amprentei ecologice a
pentru transformarea dezvoltării durabile într-un companiei ş.a. pe care le şi le asumă o
element de bază al unei culturi organizaţionale organizaţie responsabilă.
deschise spre nou. Deşi sunt subiecte care au stârnit multe
Pornind de la astfel de considerente, controverse, atât RSÎ cât şi dezvoltarea durabilă
cercetătorii care se ocupă de studiul aspectelor sunt din ce în ce mai puţin considerate a fi forme
ridicate de problematica sustenabilităţii, atribuie sofisticate de manipulare a multinaţionalelor şi,
un rol pozitiv viziunii. Aceasta contestă din ce în ce mai mult o şansă pentru oricare
perspectiva dominantă din trecut dar şi din întreprindere de a-şi redefini relaţiile sale cu
prezent, pentru a-şi putea promova acţiunile care societatea civilă şi puterea politică. Cu alte
pot aduce schimbarea inovatoare. La un nivel cuvinte, aparenta limitare a dreptului de
mai ridicat, de exemplu, crearea unei economii proprietate a acţionarilor în favoarea părţilor
verzi bazate pe hidrogen, nu ar mai avea nevoie interesate, atât la nivel naţional, cât şi la nivel
de nenumărate aranjamente birocratice global, pentru ca întreprinderile să-şi integreze
prealabile, ci de o viziune, specifică liderilor, în mod voluntar preocupările legate de mediu,
care ar putea ajuta la instaurarea cadrului unei economie şi societate în operaţiunile lor curente
schimbări pe scară largă, extrem de utilă atât şi în toate interacţiunile lor cu părţile interesate,
pentru gândirea şi evaluarea impactului, cât şi se compensează din plin cu asigurarea
pentru acţiunile necesare generalizării sustenabilităţii (Caesar, 2013).
dezvoltării durabile (Kemp, Martens, 2007). Rezultat al cererilor societăţii civile, RSÎ
poate lua mai bine în considerare impactul
4. ROLUL DEZVOLTĂRII economiei asupra mediului, lucru care o
DURABILE ÎN AFIRMAREA transformă într-o faţetă a conceptului de afaceri
RESPONSABILITĂŢII de dezvoltare durabilă, integrând astfel cei trei
SOCIALE A ÎNTREPRINDERII piloni ai săi într-un mod echilibrat. De aceea,
dezvoltarea durabilă este adesea asimilată sau
Plecând de la nevoia satisfacerii acestor chiar confundată cu activităţile de RSÎ. De fapt,
obiective specifice ale dezvoltării durabile, politica de dezvoltare durabilă include sau ar
companiile implicate în procesul de trebui să includă acţiunile de RSÎ duse de
Responsabilitate Socială a Întreprinderilor (RSÎ) companii, ţinând cont de faptul că aceste acţiuni
sunt evaluate în funcţie de practicile de ar trebui să urmeze şi să fie conforme cu politica
gestionare a acestor cerinţe esenţiale. Fiind un dezvoltării durabile din organizaţie. Tocmai de
concept direct legat de conceptul de dezvoltare aceea, companiile care au început să integreze
durabilă, RSÎ depinde nu numai de voinţa principiile de dezvoltare durabilă în activitatea,
politică şi de mediul economic în general, dar şi procesele de afaceri şi filozofia lor, impun ca
de fiecare dintre agenţii economici şi non- acţiunile de RSÎ susţinute să evidenţieze
25
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
26
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
întregului lanţ "genetic" din cadrul unei Mai mult decât atât, prin acţiunile directe ale
organizaţii astfel încât aceasta să poată construi companiilor care au înţeles rolul
o nouă structură, în care responsabilitatea managementului dezvoltării durabile, în ultima
manifestată pe toate planurile să fie elementul vreme, personalul acestora a devenit din ce în ce
dominant, necesar schimbării culturii din cadrul mai conştient şi responsabil, contribuind astfel,
organizaţiei. prin acţiuni individuale, la eforturile de
implementare a practicilor de dezvoltare
4.2. DEZVOLTAREA durabilă, nu doar la activităţi de responsabilitate
ORGANIZAŢIONALĂ DIN socială ci şi la clădirea unui nou spirit de
PERSPECTIVA solidaritate, propice instaurării unei culturi
MANAGEMENTULUI organizaţionale favorabile dezvoltării durabile
(Kemp et al., 2009).
DEZVOLTĂRII DURABILE
culturii organizaţionale, îşi datorează existenţa în direcţia asigurării acelui echilibru dinamic
particularităţilor interacţiunilor dintre angajaţi, între valorile organizaţiei şi valorile membrilor
leadership-ului şi calităţii comunicării săi, necesar pătrunderii în cadrul organizaţiei a
organizaţionale (Năstase, 2004). unor valori şi norme de comportament cu efect
Organizaţiile ce beneficiază de o cultură pozitiv asupra tuturor activităţilor acesteia. De
managerială puternică, bine conturată, care îşi aceea, cultura managerială se comportă, pe de o
individualizează acţiunile şi evoluţia în mediul parte, ca un filtru ce încearcă să reţină doar
de afaceri, sunt considerate a fi companii cu un elementele ce adaugă valoare organizaţiei şi, pe
anumit "stil", de exemplu: Coca Cola, Johnson de altă parte, sub influenţa managementului
& Johnson, Philips etc. Cu toate acestea, în mod dezvoltării durabile, ca un vector de multiplicare
aparent paradoxal, managementul dezvoltării a unei culturi organizaţionale pro sustenabilitate.
durabile reuşeşte să orienteze cultura În plus, pentru că dezvoltarea durabilă
organizaţională, cu ajutorul culturii manageriale, cuprinde un anumit echilibru între cei trei "E",
spre acceptarea cu mai multă uşurinţă a noilor echilibru care se modifică în funcţie de o
valori, simboluri, atitudini şi comportamente, multitudine de factori, managementul dezvoltării
care reflectă deciziile şi acţiunile durabile devine un proces de acumulări continue
managementului dezvoltării durabile, în măsura necesare efectuării acelor reglaje care să păstreze
în care este evident faptul că acesta poate asigura cultura organizaţională dedicată valorilor şi
dezvoltarea competitivă a organizaţiei. intereselor sustenabilităţii, printr-o permanentă
negociere şi echilibrare, atât în interior, cât şi în
5.1. DEPENDENŢA CULTURII exterior.
ORGANIZAŢIONALE DE
CULTURA MANAGERIALĂ 5.2. MANAGEMENTUL
DEZVOLTĂRII DURABILE ŞI
În măsura în care managementul dezvoltării TRANZIŢIA SPRE O CULTURĂ
este unul defectuos se poate constata oboseala A SUSTENABILITĂŢII
schimbării. Acest fenomen reprezintă o reacţie
naturală şi universală a omului deoarece suntem Pentru instaurarea unei culturi a
programaţi genetic să ne conservăm energia sustenabilităţii, ar fi nevoie de o schimbare
psihică care este consumată în ritm dramatic în fundamentală în gândire cu privire la procesul de
situaţii de incertitudine. Este important de ştiut dezvoltare socială şi în consecinţă, o schimbare
că fenomenul nu este atotprezent şi fundamentală în modul în care acest proces este
necondiţionat în orice schimbare. Prin organizat. În plus, dezvoltarea durabilă este mai
intermediul unei conduceri înţelepte şi cu mult decât o necesitate, este o obligaţie a
sprijinul unei culturi organizaţionale sănătoase şi generaţiilor prezente pentru a asigura un viitor
puternice, oamenii se pot adapta psihologic generaţiilor ce vor urma, atât din punct de
astfel încât schimbările repetate la locul de vedere ecologic, cât şi social şi economic
muncă să facă parte din normalitate. Sunt (Lamberts, 2007).
organizaţii de succes care instituie ca şi regulă
schimbarea permanentă (Androniceanu, 2003).
Pe de altă parte, se poate considera că
managementul dezvoltării durabile tinde spre
plasarea culturii manageriale într-o zonă
puternic motivaţională, în care angajaţii nu mai
sunt obsedaţi de obţinerea performanţei ci, mai
mult, de ecoul social al proprie implicări.
Orizontul de aşteptare al personalului, în
condiţiile unui management al dezvoltării
durabile eficient, nu va mai avea tendinţa să
urmeze neabătut stilul de conducere al
organizaţiei, pentru a reflecta personalitatea
fondatorilor sau a liderilor puternici, ci va urma
deciziile nivelurilor ierarhice dintr-o altă sursă
de motivare (Nicolescu, Verboncu, 2007). Figura 2. Cadrul de gestionare a tranziţiei
Aceasta constă în adâncirea unei culturi organizaţionale
organizaţionale a responsabilităţii ce va acţiona Sursa: Loorbach, 2010
28
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
30
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
[18] Laval C., Lochot M., (2010), Management par Business Strategy and the Environment;
la valeur et développement durable: un apport Sep/Oct 2000; 9, 5, pg. 273-276;
pour les collectivités locales, Revue française [30] Stoiciu A., (2012), "E-Guvernare pentru
de Gestion Industrielle - Vol 17, 7/2010, Dezvoltare Durabilă", Institutul de
pp.11-23, Management şi Dezvoltare Durabilă,
http://www.knowllence.com/fr/publications/m http://www.imdd.ro/blog/subgrupul-onu-c7-
anagement_valeur.pdf; eguvernare-dezvoltare-durabila;
[19] Loorbach D., (2010), Transition management [31] Vichentie M., (2012), Managementul
for Sustainable Development: A Perspective, dezvoltării durabile, Promovarea culturii
Complexity-Based Gouvernance Framework, antreprenoriale şi formare antreprenorială în
Gouvernance, Volume 23, Issue 1, January mediul de afaceri din judeţul Sălaj, POSDRU
2010, pp. 161–183; 2007-2013,
[20] Mihai C., (2011), Sustainable development http://www.ccisalaj.ro/proj/modul9.pdf;
policies impact on foreign direct investment, [32] Vlăsceanu M., (2002), Organizaţiile şi cultura
The Annals of The "Ştefan cel Mare" organizării, Ed. Trei, Bucureşti;
University of Suceava. Fascicle of The Faculty [33] Vogel R., Masal D., (2012) Publicness,
of Economics and Public Administration Vol. Motivation, and Leadership: The Dark Side of
11, No. 2(14), 2011, pp.136-142, Private Management Concepts in the Public
http://www.seap. usv.ro/annals/ Sector, Administration And Public
ojs/index.php/annals/article/view/420/433; Management, 19/2012,
[21] Milne J.M., Tregidga H., Walton S., (2009), http://www.ramp.ase.ro/en/_data/files/articole/
Words not actions! The ideological role of 2012/19-01.pdf;
sustainable development reporting, [34] Walker R.M., Hills P., (2013), Partnership
Accounting, Auditing & Accountability Characteristics, Network Behavior, and
Journal, Vol. 22 No. 8, 2009, pp. 1211-1257, Public- ness: Evidence on the Performance of
www.emeraldinsight.com/0951-3574.htm; Sustainable Development Projects,
[22] Munteanu C., coord, (2006) Standard International Public Management Journal,
ocupaţional pentru: Responsabil de mediu, 15:4, pp. 479-499, http://dx.doi.org/10.1080/
ANC, 10967494.2012.7610.
http://www.anc.gov.ro/uploads/SO_Phare_H/ [35] ***, (2006), Strategia privind Dezvoltarea
SO_Phare_H1/SO_Responsabil%20mediu_00 Durabilă a Uniunii Europene revizuită,
.pdf; Bruxelles, 2006, Consiliul Uniunii Europene,
[23] Năstase M., (2004), Cultura organizaţională şi http://strategia.ncsd.ro/dbimg/27_fisiere_fisier
managerială, Curs universitar ASE, .pdf;
http://www.biblioteca- [36] ***, (2009), Raport de Dezvoltare Durabilă
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=325&i 2009-2010, Holchim, http://www. holcim.ro/
db=; fileadmin/templates/RO/doc/SD_Reports/Rom
[24] Neamţu, B. (2011), Dezvoltare durabilă, în ana/Holcim_SD_Report_2009-2010.pdf;
Florescu M., Balogh M., Neamţu B., Balogh [37] ***, (2010), Raport dezvoltare durabilă 1
N. (Ed.), Managementul proiectelor. aprilie 2010 – 31 martie 2012., URSUS
Dezvoltare durabilă. Suport de curs, Breweries, http://www.ursus-
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, breweries.ro/responsabilitate;
pp.99-118, http://www.apubb.ro/.pdf; [38] ***, European Commission (2002),
[25] Nicolescu O., Verboncu I. (2007), Communication from the Commission
Managementul organizaţiei, Editura concerning Corporate Social Responsibility: A
Economică, Bucureşti; business contribution to Sustainable
[26] Petrescu I., (2008), Dimensiunea globală a Development [COM(2002) 347 final];
managementului dezvoltării durabile, Editura [39] ***, Orientations (2013), Ghid de formation
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, en alternance, Goupe IDECOM, Paris,
2009; Magazin online, http://www.e-
[27] Petrescu M., Popescu D., Barbu I., Dinescu orientations.com/metiers/manager-de-
R., (2010), Public Management: Between the developpement-durabl;
Traditional and New Model , 2010, Rewiev of
International ComparativeManagement, Vol. Biografie
11, pp. 408–415;
[28] Pricopie R., (2010), Participarea publică.
Comunicare pentru dezvoltare durabilă, Ed. Andreea Constantinescu este doctorand şi
Comunicare.ro, Bucureşti; cercetător ştiinţific (CS) în cadrul
[29] Rossi M.S., Szejnwald S.B., Baas, L.W., Departamentului de Dezvoltare Durabilă al
(2000), Leaders in sustainable development: Institutului de Economie Naţională. Activitatea
how agents of change define the agenda, sa de cercetare cuprinde subiecte de dezvoltare
33
Management Intercultural
Volumul XV, Nr. 1 (27), 2013
34