WILLIAM H. URBAN The “Draw-a-person catalogue for interpretative analysis (Neva, CaleWILLIAM H. URBAN - The “Draw-a-person” catalogue for interpretative analysis, ed. ll 1967, Wester Psychological Services Beverly Hills — California, Box 775 Cuprins: - Introducere ~ Cadrul istoric - Administrarea probei = Interpretarea probei ~ Raportul final - Precautii necesare - Catalogu! DAP - Anexa ~ probleme — raporiul interpretativ Inttoducere Acest catalog este desemnat a fi un ajutor olinic pentru interpretarea TEHNICII PROIECTIVE DESENUL OMULUI (DAP). Ca atare. furnizeazé clinicianului, practicianului si studentului categorii de clasificare variate si ipotezele interpretative sugerate, dezvoltate de specialisti in DAP. Esto 0 compilatie a unor materiale importante, organizaté pentru uzul imediat gi practic in interpretarea probei DAP. O mare parte din acest catalog deriva din lucrarile lui Bender, Buck, Goodenough, Hammer, Jolles, Machover si ale altor specialisti in comeniul desenelor proiective. Aranjamentul altabetic a fost sugerat de lucrarea iui Jolles “Un catalog pentru interpretarea calitativa a probei HTP". Catalogul tui Jolles si lucrarea ui Machover “Proiectia personalitaji in Gesenul figurii umane” asiguré cea mai mare parte a continutului catalogulul. Selectia, elaborarea, organizarea_ si prezentarea _tuturor materialelor tine doar de responsabilitatea autorului. Cadrulistoric Observatile pertinente au putut intotdeauna sa detecteze conotatii ‘emotionale in lucrari de arta. Nu este surprinzétor faptul c& diferiti clinicieni au fost interesafi in clasificarea si validarea unor traséturi (aspecte) intuitive ale personalitatii artisilor. incd din 1885 Ebenezer Cocke observa ca desenele copiilor releva caracteristici ale acestora de personalitate. Intre 1900 gi 1915, 2 proiecte de cercetare intemationala au fost initiate pentru a investiga desenele copiilor. Ei au strans material de la profesor si clinicieni din mai multe tari. Din nefericire, aceste 2 studi n-au fost completate desi unele descoperiri preliminare au fost communicate. in anii '20 Florence L. Goodenough a scris “Masurarea inteligentei prin desene". Ea a aratat cum desenele ogiindeau dezvoltarea intelectuala Copilului, $i a creat o scala pentru aprecierea prin scor a desenelor pentru ailarea varstei mentale. Goodenough a prevazut 0 dezvoltare si utiizare pemai departe a desenelor pentu studiul personalitaii dovedit foarte series. Lucratile lui Bender, Buck, Hammer, Jolles, Levy, Machover si altii au Kargit cunoasterea desenelor proiective. Mare parte din munca lor este prezentata in forma concisd si redusd la ipoteze interpretative in acest catalog. Asemenea materiale pot fi utiizate de aceia cu 0 cunoastere de fond a teoriilor dinamice ale personalitati pentru a spa in tainitele interioare ale subiectului, adicé a descoperi impulsurile negate inacceptabile, reprimate sight-ul ei sa Administracea probei DAP Administrarea probei DAP este extrem de simpla. Tot ceea ce se cere este un teane de coli de hartie alba 21.59 cm pe 27.72 cm si un creion bine ascutit negru. de plumh_nr. 2. Acestea sunt asezate la indemana subiectutui astfel incat el poate alege o foaie de hartie, © poate aseza si utiliza dupa cum doresie. | se spune: "Va 10g faceti desenul unei persoane.” Nu este nevoie de alte indicatii din moment ce scopul este sa fumnizém subiectului o situatie cat se poate de nestructurata. intrebarilor puse de subiect lise va raspunde: “Aceasta depinde de tine: poti face cum vrei". DAP este bazat pe presupunerea c& un individ va fi fortat sd struotureze aceasta situatie relativ nestructuraté in concordanté cu dinamica bazalé, tipica si unica a personalitati sale relevand date esentiale despre ol insusi prin abordarea de catre el a sarcinii de a face desenul unei persoane. Se presupune ca in desenul unei persoane vor fi prezente, intr-o anumit& masurd, att imaginea sa despre sinele real cat si coa despre sinele ideal. El va putea, desigur, s4 prezinte o persoana semnificativa pentru el: parinte, nuda, sot, proiesor, etc. in timpul examinarii, examinatonul. observa indeaproape comportamentul subiectului, inregistrand verbalizarile spontane in carticica de protocol. Intregu! comportament complex dezvaluit in timpul situatiel de testare are nevoie sa tie cercetat, evaluat si interpretat. Constientizarea totalitayii personalitati in interiorul cadrului de testare al probei DAP este de o importanja capitald in interpretarea rezultatelor la testul DAP. in timpul testarii DAP subiectul poate fi prea ocupat de calitatile “artistice ale desenelor lui. Subiectul poate fi asigurat cd nu este vorba de un test de abilitati aristice si cd aceste abilitti artistice nu sunt luate in consideratie atunci cand testul este corectat si interpretat. Se pare ca cel mai bine este s& nu se explice subiectului curios cé desenele DAP sunt folositoare in intelegerea géndiri si afectivitatii subiectulu Este esentiel sd se impirtéseasol subicotului importanta probei DAP, caracterul su confidential si locul sdu de procedura de rutin. Astiel, subidctli pot fi exoesiv de rezistenti la test, fie,desendind figuri schematice sau stilizate Su rofuzand in introgimo tostarea. Cand prima figura este desenat,.examinatorul il roaga pe subicct sa deseneze'o’ figuré de sex opus. Examinatorul va avea grijd s& ovite folosirea termenului “barbat" sau “ femeie, permilandu-i subiectului sadelineasca prima tigura ca barbat sau femeie. Ocazional, un subiect poate pretinde cA prima lui figura nu are sox. Se poate permite subiectului sa deseneze alta figura gi 8 continuie cu un desen al sexului opus sau poate considera prima figura ca fiind de orice sex doreste el. Daca desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exempiu figuri schematice (befe, lini), caricaturi sau desene stilizate e fructuoasa repetarea testului pana la desenarea unei figuri complete. Dupa completarea probei DAP, examinatorul multumeste subiectului pentru cooperare si marcheaza desenul pentu indicarea numelui subiectutui varstei, sexului, datei testarii si ordinii desenelor. Exist varietaii interesante de DAP. De exemplu, e uneori folositor 88 fie folosite 2 foi de hartie cu indigo intre ele astfel incat sa fie facuta o copie a desenului original. Copia releva clar stersdturile si_ permite examinatorului sa intrebe subiectul daca ar vrea s& facd modificari in desenul original: schimbarile pot fi comparate cu copia desenelor originale. Asemenea schimbari indicd zone de preccupare sifsau dificultati. Indivizii “norman tind s4 faced schimbari care imbunatdtesc desenele araténd mai mult echilibru si control; porsoanele anxioase tind s& fac modificari care releva control slab, rigiditate, fragiitate si constrangere. Subiectii rigizi si evazivi tind de obicei sa evite sa se releve pe sine si incearca sa devalorizeze situatia de testare, desendnd figuri schematice Sau reprezentari umane minimale. Acestor subiecti e indicat sa li se ceara 8A deseneze 0 figuié completa. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea limitelor” in administrarea probei Rorschach. Un obiectiv al testarii DAP este stimularea subiectilor la producerea mai multor materiale asifel incat evazivitatea s4 nu poatd acoperi toate defectele. Subiecfii sunt “impinsi" usor sa se holéreascd daca continua sd fie rigizi, in garda, constransi sau sunt capabili sa-si expund resursele. E indicat sA se ceara subisctilor s& deseneze capete sau busturi detaliato in cazul in care ei au desenat figuri cdrora le lipsesie detalile capului (fetei). Zona capului este cel mai relevant indicator al conceptiei despre sine si al abilitétii de a se descurca in mediul social. In teoria DAP-ului capul este locul sensului sinelui. Alte variants ale DAP incluc: 1. Draw — A Person ~ In ~ The ~ Rain (deseneaz ~ 0 ~porcoana — ~ ploaie) 2. Draw — An — Animal (deseneaza — un — animal) 3. Draw — A ~ Member ~ Of - A — Minority — Group (deseneaza — un ‘membru ~ al— unui — grup — minoritar) Totusi, aceste variatii consuma timp si adauga putin la standardul DAP. Interpretarea DAP Interpretarea DAP apare unora ca dezamagitor de simpla si superiicialé, altora le pare a fi o sarcind de o extrema dificultate si incomprehensibiia. Un pas initial in interpretarea DAP este de @ descrie pur si simpltu figurile desenate. Sunt tinere sau batréne? Active sau inactive? FlexibileSau figide? Formale sau obisnuite? Musculoase sau slabe si atrofiate? Agresive si dominante sau pasive? Mulle asemenea probleme pot fi ridicate si pot sugera ciferite ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici cd perceperea imaginii corporale prin desene implic& proiectia unor trdiri personale care inconstient ghideaza subiectul in a se descurca in examinarea DAP. Unii examinatori le cer chiar subiectilor sa descrie figurile pe care \e-au desenat, folosind fraze cum ar fi: “Ati putea sa-mi spuneti de ce fel de persoane va aminteste acest desen?* “Ce fel de persoana e el (sau ea)?" “Facet o mica povestire despre aceasta persoana Subieotii mai naivi vor releva adesea date importante care+! privesc pe el insusi in timpul unei asemenea proceduri, sporindu-se prin aceasta validitatea clinica a DAP. Degi procedeelé de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interprotare, cle asiguré puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe langa aceasta ei permit examinatorului s& compare descriori‘e sale cu cele ale colegilor sai cu care lucreaza improuna gi cu cole ale subiectului de asemenea Urmand acestei faze initiale a descrieri, examinatorul ar trebui s& cerceteze 4 zone majore ale desenelor DAP: 1. Capul 2. Mainile, brafele, umerii si pieptul 3. Torsul (trunchiul) 4. Picioaréle si labele picioarelor Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune si distorsiune. Care pari ale corpului sunt scoase in evidenta in mod special prin hasurare, marire sau negarea realizat prin omisiune? Unde a facut subiectul stersaturi? Ce lini sunt accentuate? Ce linii sunt siabe? Unde dispare controlul motor? Unde sunt fini valurite sau intrerupte? Odata ce aceste zone de tratare neobisnuita au fost gasite, pot {i puse pe lista ipotezele interpretative. Aceste inregistrari vor fi examinate uiterlor c&utandu-se inconsecventele si va putea fi utilizata pentru analize uiterioare. Se vor lua in considerare cele 4 zone majore meniionate mat sus Mai intai este capul. Este sediul conceptiel despre sine sau 21 Eului, Se relationeaza perceptiv cu lumea exterioara. Ochil si urechile primesc stimuli sau date exirapersonale. Creierul organizeaza si interpreteaza. aceste date si asigurd integrarea si controlul intelectual asupra sistemelor de rdspuns. Gura serveste pentru incorporarea_unor lucruri (adicé dependenta orala) si ca o iesire a agresivilatii, prieteniei si a unor emotii. f Aici este de asemenea acceptat, respinsd sau ignorata dragostea. Asifei, Ge asemenea, este acceptaté sau respinsé lumea altor fiinte umane sau se ia 0 altd-atitudine in raport cu ea. Aspiratii de strélucire pot fi relevate in Getalicroa faciala. Dispret, urd sau agresivitate profunda pot fi vézute in ochi intunecosi, sfredelitori, Hipersensiilitate sau chiar suspiciune pot fi vazute intr-o dotaliore neobisnuita a urechii, Capul poate sai iurnizeze in zona capului se manifesta aspiratii si trustatii intelectuale.examinatorului intelegeres cea mai valid’ asupra interacfiunii subiectului cu altii ca gi a conceptiei despre sine. © a doua unitate este alcdtuita din méini, brate, umeri sl piept. Ele se combina pentru a forma o unitate {uncfonald capabila s4 execute comenzile corticalo sau impulsurile corporale. Pot fi observate marimea, forma, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate si semnele conflictuale in interiorul acestei unitati functionale. Deseneaza subiectul figurile cdutand ajutor? Cauta el sA se manifeste agresiv? Se ia ei la tranta cu lumea? Smulg ei orice pot de la alfii? Se retrag ei fafa de ceilalti si fata de lume pentru a se interioriza? Sunt ei capabili cin punct de vedere fizic sau sunt slabi si inadecvati? Cum este puterea fizica a figurilor fata de puterea fizica a subiectului? Acestea sunt doar cateva intrebari la care tebuie sa se raspunda. In al treilea rand este torsul sau trunchiul. Torsul indica taisaturi de pulere similara celei a bratelor, umerilor si pieptului. Aici, imbracamintea acopera corpul si e importanta simbolic ca fatada sau “fronti iu“, partea pe care subiectul o prezinté lumii. Aici este vazuta sublinierea liniel mediane (midline) la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultéti somatice. Impulsurile fizice ale corpului pot fi deschise si accentuate, ca in cazul nudurilor sau figurilor in costum de baie, sau imbracate rigid, formal, ca in imbrécdmintea de la Madison ~ Avenue — Brooks Brothers. Indicatori ai constrangeri si controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care cauta s4 taie (s& retoze) impulsurile asociate in mod simbolic cu torsul, In al patrulea rand sunt picioarele si labele picioarelor. Aici sunt indicate autonomia, auto — miscarea, auto ~ directia si echilibrul. Cineva care deseneaza picicare lungi arata tendinja de autonomie. O figura echilibrata sau care se clatina arata stabilitate, respectiv instabilitate emotionala. Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau imetrie. La figurile barpatesti, picioarele sunt indicatorul masculinitatii sau al dubiilor in ceea c2 priveste masculinitatea; la figurile feminine picioarele indica preocupari sexuale. Interactiunea celor 4 zone corporale este esentiala. Discrepantele Ge interpretare intre ciferite zone corporale trebuie sa fie rezolvate. in acest moment, examinatorul ia In considerare mediul subiectului, structura [ul ‘amiliala. nemultumisile principele, descrierea desenelor si comentatiile spontane. Ajuta punerea falé in fata a reaclilor tipice ale subiectului la problemeie si frustrarile saie cu jpotezele selectate din figuiile desenate de el. Intricarea interpretarilor devine evidenté pe masuré ce se observa detaliile, tratarea detalilor si a semnificatilor ordonate in catalog Integrarea cu grijé a ipotezelor intr-un tablou total al personalitatii este absolut necesara. Sinteza este cea mai dificila faz a examinarii si interprotari. Baport final Raportul final al descoperirilor DAP include urmatcarele: 1. Descrierea situatiei de testare gi a reactilor subiectului la testare. 2. Descrierea sumara a atitudinii subiectului fata de DAP.A fost temator, domnic, vorbaret, auto-revelator? Linistit, metodic, impulsiv 2 A cautat ol sd fie asigurat, a cerut el alte indrumdri? A fost el preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispretuitor? A incercat sa facé placere examinatorului? A fost el iscoditor? Ct de mult a durat proba? A intrebat despre timp, despre tipul de desen la care se steapta examinatorul? 3. Impresia generala olerita de figurile desenate. 4. Tratarea diferentiala a figurilor masculine si feminine. Sexul desenat intai? Sexul mai atragator (atractiv)? Sexul mai apropiat ae varsta subiectului? Sexul mai capabil? Sexul mai activ? Sexul cu o dispozitie mai buna? Diferenta in profiluri, marime sau plasare. Sexul cu care se identifica subiectul, Sexul cu care subiectul cheliuieste mai mult timp sau pe care jl detaliazé mai mult si mai bine. Sexul cu cei mai multi indicatori de conflict. 5. Discutarea ipotezelor interpretative gasite in catalog. 6, Rezumat. : Discrepantele intre ipotezele interpretative, aprecierile ciinice, istoria trecuté, comportamentele prezenté ale subiectului sunt rezolvate pe at posibil in tabloul final al personalitati integrate:care se realizeaza. Cateva cuvinte de precautie 5 Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie facuta fara aprecierea si utiizarea globala a datelor despre mediul bio — social al subiectului. Interpretarile care constrasteaza cu impresille clinice trebuie verificate si jinute cu gia in rezerva pana sunt sau nu sunt verificate (dovedite) de evidenta (martuti, dovezi) sau de comportamente prezente sau viiloare sau din tesiari ulterioare. Desi DAP fumizeaza 0 patrundere considerabila in structura personaiitafii si in zonele ce intereseaza fizicul, nu poate prezice cu acuratete vitorul din moment ce nu pot fi prelucrate si controlate toate circumstantele care implic subiectul. Daca un clinician are dovezi rezonebile furnizate de evenimente el poate “ghici" inteligent acte si intamplari viitoare. Asemenea “ghicin® pot totusi sa aitereze comportamentul unui clinician asticl incat va fio probabilitate crescuta sau scazuta ca un subiect 4 se manifeste contorm expectatiilor clinicianului Aceasta situatie este similard cu cea a baiatului caruia i se spune cd 2 2éiat “rau. Ajungand sa creada acest lucru. el va opera pe baza acesiei credinte cu rezultate dezastruoase. Pe baza studiilor si cercetarilor DAP, nu este recomandabil ca acesta sa fie utiizat pent a categorisi indivizii sau pentru a prezice dificulta{i viltoare daca datele clinice si istorice (anamnestice) nu dau 0 baza puternicd descoperitilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indica decat situatii prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a functiona ca un membru productiv. acceptabil din punct de vedere social; de membru al familiei sau comunitatii. Expresii bizere si radical diferite ale gandurilor gi trdirilor pot fi descoperite dar controalele asupra inabilitatilor aparente pot fi intelese doar prin cunoasterea activitatilor zilnice si a istoriei trecute a adaptarii acestui subiect.ta ar trebui s Clinicienii care descopera 0 psihopatologie apa: aminteasca ca descoperirle si concluzille, oricét de clare ar apare, ele nu sunt adesea acceptabile pentru pacienti si in consecinta au un efect limitat. Fortand intuitii sau informatii inacceptabile asupra pacientului, chiar intr-un mod prietenos si cu cele mai bune intentii, cei care se straduiesc sa pastreze asemenea intuitii si materiale ascunse, inseamnd a cauta cezasirul atat pentru pacient cat si pentru clinician. O calitate importanta a muncii clinice elective este capacitatea de a asculta, de a aduna date in mod obiectiv si de a suspenda aprecierea. Cand interpretanie sunt necesare, prezentarea lor trebuie sé fie discreta, respeciuoasa si sincera. mai degraba decat spectaculara. Clinicienii stiu ca tot indivizi' au probleme psihopatologice «mai mult sau mai putin); totusi acestia functioneaza deoarece au de asemenea elemente care le contabalanseazé, comportamente compensator mecanisme idiosincratice de adaptare. Astfel, este importanté luerea in consideratie puterea si modurile de adaptare_adoptate pentru a face fata slébiciunilor, care menjin autonomia funcjionala. Dispretul fata de slabiciunile celorialt indica deseori slabiciunea celui care dispretuiesteCATALOGUL INTERPRE TALIV ANORMALITATEA este indicata de (vezi si INDICATOR! DE ALARMA): 1. Bizareri ale fizionomiei (siluetel — figuri 2. Incongruené excesiva in tratarea partilor fetei 3. Tratare supersimbolicd a fizionomiei 4, Tratare ‘ea (proasta — silly) a fizionomiei 5. Organele inteme vazute prin corp 6. Tensiune excesiva, hasufi, linii anzsate 7. Confuzia profilului cu vederea intreaga a capului (Machover) ACTIUNE vezi si MISCARE 1. Figura (silueta) in miscate: femei. exhibitioniste. care pozeaza desenate adesea de adolescenti cu aspiralii de stralucire 2. Siluetd activa: béieti pre ~ adolescenti indivizi hiperactivi desenaia ocazional de indivizi linistiti cu dorinta putemica de putere 3. Nivel scézut de activitate: neurotici rigid constransi indivizi deprimati psihotici neacutt obezi 4. Miscare blocaté: schizofreni -- Persoane foarte anxioase care traiesc cu impulsuri blocate in expresie sau in activitatea sexual. 5. Caracteristici carporale rigide: persoane cu artrita care simt ca impulsurile fizice sunt blocate fiziologic. «++ Catatonici paranoizi -.. Nevrotici constransi care sunt obsesiv ~ compulsivi 6. Siluete cu picioarele bine infipte in pamant. iesind in intampinacea Tratarea diferentiala a actiunil: baiefii deseneaza siiuete mai active fetele, cate sunt mai preccupate cu infajisarea. De la baleti se (Gap SA tle Outemici, olini de succes. activi in sporturi si afaceri: de tive social 1 Cat 32 2eeUna efortun ‘iz:ce (Macacvers AGRESIUNE 4. Degete — gheare (talon — fingers) ostiltate si agresiune indreptata spre lume. 2. . indicd probabil un accent pe putere si frumusete la Subiectii masculi 3. Linii schitate ta pient sau centura pelviand: nu sunt considerate a avea indicatii anatomice:arata rigiditate pot apare la femei de varsta mijlocie ce prezinta involutie si care sunt fortate sa-si reconsidere rolul lor sexual si atractia pe care o prezinta pentru subiectii masculi -- pol apare la adolescente preccupate de rolul feminin 4. Organe genital la 0 silueta quda: pot fi desenate de siudenti ia arte plastice datoritd antrenamentului si/sau interesului persoane in cura psihanalitica, indica interes curent adolescenti cu preccupari sexuale si cu curiozitate .. schizofreni regresati la nivele sc&zute. mai putin controiai de dezvoltare emotionala ARTRITICI identificati prin: 1. Invelis exterior dur: indica imperm poate spori preocuparile somatice BRATE Discutie: Tipic, brajele sunt instrumentele pentru: a) “manuirea” tumit b) respingerea altora; c) cdutarea calorlati (deschidere la ceilait) 4) Impingerea altora; e) atragerea altora mai aproape; f) exprimarea furiei 9) apararea propriului Eu; h) obtinerea a ceea ce se wee; i) a face dragoste; j) auto ~ erotism. Bratele indica sentimente si dorinta de putere sau slabiciune. 1. Omise: poate fi o sedpare cin vedere uzual (Machover) poate indica trairi puternice de culpabilitate privind ostiitatea sau sexualitatoa (Machover) poate indica depresie schizofrenica cu retragerea activa faja de oameni sau obiecte; negarea lumii si refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover) 2. Tratarea contlictului (Conflict treatment): se poate produce cand Sublectul are tra ambivalente pind revagerea sau modul de a face fata mediului .. dorinté de puiere . 0stilitate si/sau sexualitate Sourte: lipsa ambitiei (Machover) se simte slab si care se da batt ir subtiri; sentiment a ‘ata vietii (Jolles. iciune 3 ‘nul over: . trdire putomnica a lipsei de realizare (Machover) 5. Ca aripile: contact slab, schizoid cu ceilalti (Machover) 6. incite: respingerea lumii (Machover) indepartarea lumii s! a oamenilor din cauz@ suspiciunii s| osiiitati . Conitol rigid asupra manifestani violente a impulsurilor 7. La spate: trairi de culpa s! dorinta dea ascunde mainiia .- Nevoia de a controla expresia agresiunii (Jolles) 8. Mult hasurate: indicé uneori un sentiment al pedepsiril (Machover 9. Latg deschise: dorinfa de putere este importanta, accentueaza puterea fizica $1 musoulara fata de creer (Jolles)10. Accentuarea bicepsilor: dorinte fizice poate apare la figuri masculine desenate de lemei care manifesta “protest masculin* .-- homosexual adolescenti masculi 11. Lungi: ambitios s! doritor de succes (Jolles) ... cere dreptate sl atentie 12.Prea lungi: ambitie drept compensare pentru sentimentele de inadeovare 13. Deschise caire mediu: cdutand afectiune $I interactiune sociaié (Machover) 14. Dicecie $1 fluenta a linilor brajelor: indica grade de extensie in mediu (Machover) 15. Mai mari la maini deeat la ume: tind sa indice lipsa autocontroluiui si/sau tendinta de a fi impulsiv (Jolles) 16. Extinse in atara: subiectul are nevoie de suport emotional cand este stresat (Outstreched arms) ECHILIBRUL subiectului indicat prin: 1. Echilibrul figuii(silueta’): legat de tréirile subiectului do echilibru mintal 2. Aumonie, simetti, proportia: indica gradul de armonie mintalé cau de conflict intrapsihic LINIA BAZALA (BASELINE) (vezi: LINIA SOLULUI} Discutie: subiectul are nevoie de suport. Astfel, el deseneaza linia de jos pe care stau siluetele desenate chiar inaintea zillelor lui Samson §i Dalila, parul sl barba simbolizau virilitatea, puterea. barbatla. Aceasta interpretare continua sa fie 1. De jap: simbol al virlitaiii indicand nevoia de a-si demo masculinitatea intr-un mod neobisnuit ... poate indica elemente artistice, entisociale, “beatnice” sau schizoide cace = suraid: supra «. poate apare ia adolescenti, homosexuali, bat i la unii paranoici inchist (dull) 2. Barba: substitut falic: indiciul névoii de demonstrare a visita (Jolles) : . simbolul statutului . simbolul puteri FESE 1. Accentuate de hasuci, mérime sau stersdturi: pot indica fixatia la stadiul anal, improuné cu imaturitatea psihoseyuala rezultanta .. posibild homosexualitai - > Presiune (apasare): indicé nivelul energetic (Levy} NegScutiti: agresiune 3. Muit hasurati: preocupare si donnta sexuala 4. Lipsa pantofilor: agresiune sl sexualitate primitive $1 nereprimate 5. Cu catarame: femeile exhibiioniste si naricisiste decoreazé mult pantotii UMERII Discutie: umerii asigura forta si putere. Impreuna cu mainile. oratcle sl picioarele, umerii formeaza un complex care indica dorinte de putere. Oupa Joiles, umarui sing are implicati feminine ‘ar cel drept masculine 1. Mari: sentimente de forta: preccunare extrema pentru putere «Joiles: adolescenti (Machover! de ia temei, indica protesi antl-Masculin, aorinte de fora si outere asupra barbatulul (Machover? 2. Mici: sentimente de interioritate doles) tipsa accentuarii puterii fizice cu inierese compensatorii sau ‘substitutive . Paral: impreund cu indicatori de sigiditate si ostiltate inciva 0 atitudine exirema de aparare s| ostilitate (Jolles) 4. Bine proportionati si rotunjiti: 0 usoara, expresie a puterii (Jolles) 5. Atdrnand: dezechilibru emotional semn de conflict sexual de rol 6. Stersaturi sl intariri: preocupare pentru dorinte s1 impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului ca expresie a puterii (Machover) lexibila si bine echilibrata MARIMEA DESENULUI Discutie: daca silueta care reprezinta imaginea de sine este mica ipoteza este cA subiectul se simte mic sau neadecvat s! raspunde cerorilor mediului cu sentimente de inferioritate. Daca silueta imagine de sine este mare subiectul raspunde ta presiunea mediului cu trairi de expansiune s! agresiune. Orice extrema indica psinopatolagie (Levy) 1. Media: in jur de 7 inci 2. Raportul dintre marime s! spatiu: poate merge paralel cu relatille intre Subiect s! mediul sau, sau intre subiect s| figurile parintilor (Levy) .. poate fi legat de implicarea imaginativa a subiectului poate indica gradul de estimare de sine realista relationata la expansivitatea subiectului 3. Diminuat sau foarte mic: eu contractat (Machover) ... sentimente de inadeovare sI preocupare de adaptare la mediu (Machover, Jolles, Levy) sohizotrenie regresiva, vegetativa: nivel energetic scazut si eu diminuat sl slab (Machover) .-. depresie profunda Foarte mare sau mart: incercare de a se proba pe sine pe hartie . grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inedeovare puternice, inacceptabilo, reprimate (Machover) .. estimare de sine fantezisté8. Apasare putemica: indica anxietate si tensiune 9. Presiune verticala: indica determinare, afirmare, masculinitare SUCCESIUNE Discutie: cei mai multi subiecti incep cu capul sl continua in jos spre picioare 1. Ezitare in a merge mai jos de cap sau de talie: retinere in a face ‘ata contlictelor legate de semnificatia simbolica a zonelor evitate (Machover: 2. Confuza: impulsiv, maniac sau supraactiv schizofren contuz 3. Dezvoltare bilaterala a unor zone joarte mici: rigid. comeuisi Machover) 4, Trasatuti faciale desenate ta urna: neadaptare implicana “eur sau incapacitate in a face fata angajamentelor emotionale (Machover tendinte schizoide CAZURI CHIRURGICALE Discutie: Meyer, Brown sl Levine au studiat desene facute de pacienti inainte sl dupa operat. Operatii care implica inlaturare de san. amputari, chirurgie & ochiului sau urechii. Toate arile chirurgicale au fost indicate in DAP ca atii aie anxietajii, Trasdturile regresive ale siluetelor tindeau sa se clarifice sau sd se diminueze dupa operatie, indicand eforturile facute pentru a compensa st a accepta rezultatele operatici SIMETRIE 1. Bilaterala: rigiditate sl represie (Machover) «». €fecte bizare pot indica schizofrenie paranoida (Machover) 2, Extrema: compulsiv, rece emotional sl distant (Machover) 3. Tulburare marcaia: neurotici cu sentimente de stangacie fizica si inadecvare . hipomaniaci sau isterici cu tulburdri impulsive (Machover) copilarii de isterici -novroza anxioasd severd DINTI Discutie: un accent pus pe dinti indica agresiune orala, sarcasm muscaior. 0 conceptie sardonica de viata: infumurare sau alte slabiciuni care trebuie compensate (Machover) TEMA Discutie: siluetele desenate deseori spun povesti sl prezinta o varietate de teme Cowboy: agresiune in viata imaginara indreptata spre expresia fizic& a sentimentelor: copii adolescenti delicventi 2. Om de z&pada: evaziune din problematica corporala 3. Clown, desene animate, figuri caraghicase: pot exprima dispret sau ostilitate fata de sine reduce examinarea sau examinatorul la 0 absurditate 4. Persoana in varst& eforturi spre maturitate si control 5. Persoana mai tanara: ‘olosire a unei aparari intantiletanjeste dupa libenatea de expresie gl responsaviitatile limitate ale copilariei imatur emotional DEGETUL MARE (THUMB) 1. Rigid: preocupare in legaturé cu mastutbatia (Machoveri CRAVATA 1. Un simbol falic: preocupare fata de sexualitaiea masculina controlul sexualtati s! al impuisurilor fizice 2. In miscare: ocazional indicé agresiune sexuala deschisé preocupare sexuala intensa (Machover) nformal, tineresc, promiscuitate sexual 3. Papio ETELE DE LA PICIOARE - ACCENTUATE. MARITE 1. Agresiune primitiva (Machover) 2. Strénse: reprimarea unei agresiuni (Machover) PERSOANA CARE SE CLATINA (TOPPLING} 4. Sentimentul neechilibrului: pre-schizofrenic (Hammer) +. personaliate in stare de flux, instabila MARGINEA SUPERIOARA A PAGINIL Discufie: persoana care atinge marginea de sus a paginii sau trece peste marginile acesteia inccarcd s& se supraextinda in relatille cu altii si de a avea © viata imaginara extrem de activa. Personalitate ciclotimica. TRANSPARENTA (siluetelor): 1. Tendinte voyueriste (Machover) rupturd, fisurd in judecata, apreciere (Machover) TRUNCHI Discutie: trunchiul este criginea impulsurilor fzice 1. Omis: respingerea impulsurilor fizice barbati involutivi --. Copii (Machover) ... pierderea imaginii comporale (Jolles) 2. Lung sl ingust: caracteristica schizoida (Jolles) 3. Esec de inchidere, inchelere: preocupare sexvala (Machover) 4, Foarte mic: negarea imputsurilor sexuale (Jolles) ... Sentiente de inlestoritate st slébiciune fizica (Machoven 5. Foarte mare: multe impuisud instinctuale nesatis{écute (Jolles) .. lupta pentru dominanta fizica (Machover) 6. Trunchiul sexului opus mult hasurat: ostiltate falé de sexul opus (Machover) =LINIA TALIE! vezi si CORDON (BELT: Discutie: tinia taliei origina impuisufilor fizice. Machover noteaz3 deasupra taliei sunt zonele puterii fizice a barbatilor in timp ce sud 2a suri zoriele sexuale. La femeie, deasupra sunt sanii cu fluidul lor datator de viata sl! dedesubt sunt zonele reproducerii s! sexualitati 1. Accentuata: control sexual 2, Mult hasurala sau idiaté: conwol extrem: de sentimentele de vinovatie sau de sentimer: controiului sexual = sompinat cu un conilict in zona gatului, cu atitudine agi tipsa miscari, liosa sau ascunderea mainilor si -igiditate: bratelor, vor indica rigiditate excasiva si fragilitate 2 controiuius cu esecul in adaptarea cerintelor iumii 3. Refuzul de a desena mai jos de linia saiiei: sexualitate tulburata 3: blocata (Machoveny 4. Aménarea desenari: un dlocaj in a se descuica cu arille corporaie ale sexualitatii 5. Exirem de ingustd {stransa, stramla): sugereaza control precar car este evident in izbucnirile temperamentale (Machover) .-- Naticisist, centrat pe sine, vaniios -Aualitatii poate cauz ¢e pierdere iminenta 4 INDICATORI DE ALARMA PENTRU O TULBURARE MINTALA SEVERA (vezi sl SCHIZOFRENIA) 1. Ochi care nu vad 2. Indicatori anatomici 3. Guri deschiso 4, Guricare ranjese 5. Pumni siransl 8. Caracteristic’ bestiale 7. Hasurare extrema, patare 8. Guricrestate 9. Degete ca ghearele 10.Omiterea unor parti importante: brate, maini. picioare 11. Siluete (figuri) rigide, diagramatice 12. Lipsa echilibrului, clatinare 13. Nuduri cu organele genitaie accentuate 14.1azgaleala 15, Contundarea pres 16.Desene mici, goale 17.Desene mari, grandioase, care depasesc pagina 18. Ochi care privesc sasiu iui cu fataLOE PROTOCOL AL TESTULUI “DRAW -A -PERSON de William H. Urban. M. A. Editat de WPS - Westem Psychological Services Nume ~~ Varsta Sex Data nasterii ‘Adresa Telefon Profesia Scoala Grad sau educatie Referinta de oO Motivele referii ~ ss “Date medicale-neurologice-psihologice Date socio-econssice Catre examinatori: aceasta brosura de protocol esie desemnata a fi utilizaia impreuna cu “Catalogu! de analizé interpretativa a desenului persoanei" de William Urban (editat de Western Psychological Services). Pentru titlurile “Interpretare* se sugereaza SA se faca referinta la Catalogul DAP de mai Sus. | apreciere rezumativé: Tulburare mentala/emotionala Leziune cerebrala organica 4 = sau + 59+ a4 + Recomandan: Examinator Data‘Ochi Wreck Nas. ‘Curd Barbie Sigeta ferwring Par ‘Gert ‘Sprarcene Urechs Nas Curd ‘Barbie UMERI BRATE, MAINLDEGETE Silueta masculna f Degeie — — ‘Silueta femiaina Umeri —_ — —~srate main ZONE SIMBOLICE SEXUAL CSiteta mascuina Perineu = Cressorfy) aeul (marnea), —— Pérul (hacurarea} icioare Fese Sues emnna Parineu Sani Fese Par Tras Pieioare TRASATURI ALE GONTROLULUL Sileta masculing Piept Manseie Atfudine Calltatea init Graciul de dotala Ula gatulul ‘Siueta Teminina Piept Maneets. ‘Attudine Calitatea Tiniel Gradul de detalire Linia gatuluiLISTA DE VERIFICARE A UNC TULBURARI SEVERE MINTALE! EMOTIONALE 1. Ardtarea organelor interne 2. Silueta care se clatina 3. Organe genitale accentuate ia silueta nuda Siluete dezumanizate ‘Trasaturi bestiale Fara trasaturi faciale Figuri sasii Degete ca ghearele Inconsecventa protilulul facial 10.Gura cascatd, ranjita 11. Siluete rigide, diagramatice 12.Gura crestata (buze subtiri) 13. Hasurare puternica, patata 14.Desene mici, golase 15.Desene mari, grandioase, care depasese pagina 16,Hagurarea excesiva a ochilor si urechilor Carnaue LISTA DE VERIFICAR, A TULBURARI ORGANICE CEREBRALE +. Capul disproportionat 2. Cap mult prea mare Uni greoaie 51 simple Sinteza slaba Absenta detatilior, multe omisiuni Siluete mull prea mati Boe 19 subiect . Rigiditatea abordérit . Stereotipie 0. Schitarea grecaie a capului 5. 9. 11. Apasare neobisnuita Simtul neputintei exorimat 12. incadrarea siluetelor cu lini © _ suplimentare 13. Stersaturi neobignuite 14. Slab proportionare Total Interpretare 0-4 Nu neapérat_semnificativ daca tabloul clinic nu sustine ipoteza psinopatologica 5-9 O tulburare acuta 10-16 Tulburare emojionala severa DINAMICA PERSONALITATHL Total 0-7 Usoara posibilitate de leziune cerbrala 8-14 Posibilitate mare de leziune cerebraia Examinater “cAnterpretare CateRAPORTUL INTERPRETATIV AL DESENULUI PERSC bazat pe Catalogu! de analiza interpretativa a desnului persoane si Brosura de protocol a desenului persoanei de William H, Urban. M. A. Editat De Wes “Nume Varsta Sex Data nasterii Adresa ‘Telefonul Ocupatia “Tel. de la munca ‘Scoala (daca urmeaza) Gradul educatie “Stare civila: singur. cAs..civ.. vaduv. aespanit Nr. copii varsta—— Sursa de referinta — ‘Adresa Motivele referirit Locul examinarii DAP Examinator Titlu Rezumat si concluzie: observatii s! descoperiri DAP Recomandari Examinator DataACTIA SUBIE UILA SITUATIA DE TESTARE DAP indicati: examinatorul DAP incercuieste ace! cuvant (acele cuvinte care-{ deseriu cel mai bine pe subiect. Spatile albe s1 cuvintele descriptive care nu sunt cuprinse in DAF care examinatorul poate sa le completeze incercuiasca. Fiecare sectiune (A, 8. C. aiba cate un cuvant sau mai multe incercu aditionale sunt inctuse pentiu a fl folosite de examinaior . APARENTA ~ curatenie meticuloasa - medie — neingriit INGAINIRE ~ curat sl bine ingrijit - mediu — neingrilit POSTURA ~ rigida — dreapta ~ medie - eplecata MERS — energic ~ mediu — ezitam ~ moale - sténgac: STRANGERE DE MANA — foarte puternica — putemica.~ nppins ~ frunte umed& — paime umese — tremur REACTIA FATA DE EXAMINATOR ~ prictenoasa — oidcuta — a rezervata — rece DEPENDENTA FATA DE EXAMINATOR ~ se bazeaza pe si insus! — pasiv— cere ajutor RAPORTURILE CU EXAMINATORUL - bun - mediu — rece — suspicios. REACTIA LA DAP — domic ~ interesat ~ negativ VERBALIZARE ~ abundenta — medie - tara comentari ATITUDINE DEFENSIVA ~ simte DAP folositor — neutru — criticist . IMPLICAREA EULUI ~ serioasa — aparenta — neprovocat . ABORDAREA DAP — usoaré ~ spontand — ezitanta - refuz . ENERGIE ~ rapid - repede sl usor — muncitor ~ incet STERSATURI - niciuna - multe - putine . ATITUDINE FATA DE SINE ~ supraapreciere ~ realist - hipercitic INCREDERE IN SINE — sigur pe sine — unele dubii — cscilant COMPOSTAMENT — normal — aparte - bizar — autistic LIMBAJ — bun — mediu — defectuos NIVELUL DE INTELIGENTA — alert mediu— prost = a ae s< NxxASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGUA Indicatii: examinatorul interpreteaza impresiile sale asupra figurilor CAF desenate de subiect. Aceste interpretari sunt inregistrate prin aoreci (evaluari) pe 0 zona a continuului. Mai jos este un continuum intre termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. in fiecare continuum examinatori plaseaza un “M" pent silueta masculina sl un “F* pentru cea iemininé ve cele doud puncte care i se par examinatorului cel mai potrivite. Deci fiecare finie (continuum) va avea un M si un F. Pe aceasta cale examinatorui iormuleaza atat 0 conceptie literalé cat si una graficd a tratari diferentiate 3 sexclor. Liniile aditionale sunt gentry a introduée noi continuumun de catre ‘examinator, soriind cei Goi termeni descriptivi care limiteaza tiecare continuum pe care experienta examinatoruiui ii conduce s4 creada ca e semniticativ CONTINUUMURI Treimea superioard Treimea medie Treimea inferioara 7WIGUROS = __ PAS 2.Deschis Respingere “3.Prietenos Osi! 4.Bine dispus Furios 5.Stralucitor i Pl 6 Frumos (chipas) zie 7.Curat . Neingrijit 8. Trasaturi regulate Schimonosite ‘a.Natural i * Sillizat (afectai) 10.Maturitate emotionala Limaturitate 11 Aparenia adult adoiescentina Unfantila 12.Capabil 1 ‘Slab 13.Masiv ‘ ‘Mic 14.Drepi ' Se clating Impulsiv “Gol 17 Percept (vede") Impercepiiv (orb) 18.Sofisticat i Naiv 19.Sensibil iNesimiitor 20.Intelectual "Corporal 21.Constiincios f Impulsiv 22.Fericit {| Deprimat © 23.Conseoventa tatari [nconsistenia _ 24.Putine stersaturi i { Multe_ 25. i E Hl - 26. I i : 27. i _ 28. _ 29. : 30.Ndicatii: — folosind seville e wimumuri de la pagina anterioard. examinatorul indica prin incercuire barbat sau femeie. care sex asiguré dupa parerea iui reactile subiectului, raspunsul sau identificarea acestuia 1. Care Sex mal aproape de varsta subiectului Barbat _Femeie 2. Incare desen foloseste mai multa energie 5 F 3. In care desen subiectul arata mai muita concentrare 3 = +. Care desen este mai detaliat 8 F 3. Care desen este mai inalt 8 8. Care desen pare mai putemnic 5 7. Care sex pare mai sanates 8 8. Care este sexul dominant 8 F 9. Care sex arata mai mulia miscare 8 F 10. Care sex arata mai multe probleme psihoparcicgice B e Ve B F 12. 8 F 13 * 8 F 14. B F 16. B F IPOTEZE INTERPRETATIVE Indicati: A, Rezumati descoperirile majore ale DAP. Utilizati ipotezele - sugerate in Catalogu! interpretativ al desenului persoanei si/sau impresile si experienta dumneavoastra clinica B. Conctuziile examinatoruiui privind teactiile si rspunsuriie subiectului sunt corelete si integrate C. Este descrisa tratarea diferentiatd a sexclor o Cc. Completati rezumatul si conciuzille din RAPORTUL INTERPRETATIV AL DESENULU! PERSOANE! cu scurte paragrafe care prezinté descoperirile pertinente de mei sus. Legati aceste descoperiri cu “motivele referirii*