Sunteți pe pagina 1din 7

Chestionar: Discriminarea intre sexe

1. Ce înțelegeți prin egaliatea de șanse?

2. Ce tipuri de discriminare cunoașteți?

3. Credeti ca exista discriminare de sex pe piata muncii?


□da □nu □nu stiu
4. Credeti ca femeile si barbatii trebuie sa aiba aceleasi drepturi pe piata muncii?
□da □nu □nu stiu
5. Sunteti de acord cu ideea ca unele locuri de munca sunt exclusiv pentru femei/barbati ?
da □ nu □ nu stiu□
6. Dati exemple de domenii de activitate considarate mai potrivite pentru:
 Barbati:.......................................................................................................................
 Femei:........................................................................................................................
7. Credeti ca mass-media si societatea civila promoveaza suficient principiul egalitatatii de sansa si
tratament intre femei si barbati in domeniul muncii?
da □ nu □ nu stiu □
8. Cunoasteti institutii, organizatii sau fundatii care au ca scop promovarea egalitatii de sanse intre
femei/barbati? Dati exemple.
□da □nu □nu stiu
................................................................................................................................................ .......................
.........................................................................................................................
9. Din cunostintele dv. exista legi care sa protejeze femeia sau barbatul de discriminare pe piata muncii?
□da □nu □nu stiu
10. Indicaţi care sunt sursele dumneavoastră uzuale de informare şi cum aţi dori să vă fie facilitat
accesul la informaţiile care vă interesează despre egalitatea de şanse privind egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi pe piata muncii:
................................................................................................................................................ .......................
......................................................................................................................... ..............................................
.................................................................................................. .....................................................................
...........................................................................
11. Care credeti ca este cauza discriminarii/inelagalitatii de sanse intre femei si barbati pe piata muncii ?
a. ideile preconcepute, prejudecatile cu privire la diferentele de sex existente in societatea romaneasca
b. opinia conform careia femeile aloca prea mult timp activitatilor gospodaresti
c. asumtia ca, prin natura lor, femeile nu pot fi egale cu barbati
d. femeile nu se implica suficient de mult in cariera profesionala
12. În mediul familial aţi avut posibilitatea să discutaţi în mod serios despre egalitatea între femei şi
bărbaţi? La ce concluzie ati ajuns?
□da □nu □nu stiu
................................................................................................................................................ .......................
......................................................................................................................... ..............................................
.................................................................................................. .....................................................................
...........................................................................

13. Dumneavoastra personal cunoasteti cazuri in care s-a incalcat aceasta egalitate de sanse intre femei
si barbati ?
□da □nu
14. Stiati ca ( raspundeti cu DA sau NU ):
a. Pentru munca de valoare egala, femeile si barbatii au dreptul la salariu egal ?
□da □nu
b. Orice anunt afisat sau publicat in presa, care solicita pentru angajare numai femei sau numai barbati,
este ilegal ?
□da □nu
c. Este ilegal sa fii refuzat/a la angajare pe motiv ca esti barbat/femeie ?
□da □nu
d. Indiferent de sex, ai drepturi egale privind promovarea, salarizarea, pregatirea profesionala ?
□da □nu
15. Dati exemple de o situatie in care v-ati simtit discriminati :
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
................................................................................................
16. Care este atitudinea dumneavoastra in momentul in care sesizati o situatie discriminatorie ?
................................................................................................................................................ .......................
......................................................................................................................... ..............................................
..................................................................................................
Chestionar:

I. Scopul: Acest chestionar urmareste pararea populatiei despre discriminarea intre sexe, in special
la locurile de munca.
Obiective:
- cunostintele populatiei privind discriminarea intre sexe;
- aducerea la cunostinta a anumitoe ilegalitati practicate in acest domeniu;
- impulsionarea populatiei la stoparea acestor discriminari.
- facilitarea accesului pe piata muncii prin imbunatatirea nivelului de calificare si recalificare pentru
cresterea increderii in sine si a sanselor de acces pe piata muncii a femeilor, inclusiv a celor care au
intrerupt munca o perioada pentru ingrijirea sau sustinerea membrilor familiei

II. În multitudinea si diversitatea problemelor din contemporaneitate, discriminarea este înfăţisată


adesea ca o realitate care a atins si atinge situaţii limită, violente chiar, la nivelul societăţii si al
individului. Fie că este vorba de diferenţa de sex, de vârstă, de rasă, de situaţie materială, de acces la
informaţie si chiar la adevăr, toate formele pe care le poate dezvolta diferenţa, transformată într-un
motiv al excluderii lezează condiţia umană.
Prin discriminare înţelegem orice deosebire, excludere, restricţie, preferinţă sau tratament diferit
care dezavantajează o persoană sau un grup, în comparaţie cu altele aflate în situaţii similare. Motivele
care stau la baza discriminării pot fi diverse, ca de exemplu: rasa, naţionalitatea, etnia, religia, sexul,
orientarea sexuală, limba, vârsta, handicap etc., iar în acest caz vorbim de discriminarea multipla.
Discriminarea reprezintă o trăsătura generala a vieţii sociale, care se bazează pe existenta unei anumite
prejudecăţi. Fenomenul numit prejudecată implică respingerea celuilalt, considerat ca membru al unui
grup faţă de care se manifestă sentimente negative.
Teoria identităţii socialeintroduce distincţia între ingroup şi outgroup, respectiv între grupul de
apartenenţă şi grupul reprezentat de „ceilalţi”. Aceasta înseamnă că indivizii manifestă tendinţa de a
favoriza propriul grup în defavoarea celorlalţi. Studiile empirice au arătat faptul că femeile sunt asociate
în România, mai degrabă, cu sfera familiei, respectiv cu spaţiul privat, în vreme ce bărbaţii sunt asociaţi
cu viaţa profesionala şi cu rolul de conducător.
Cercetările efectuate până în prezent au identificat existenţa mai multor tipuri de discriminare.
Banton (1998) a făcut distincţia între discriminarea directă şi indirectă. Discriminarea directă apare
atunci când două persoane care au acelaşi nivel de pregătire şi o slujbă similară primesc un salariu
diferit.
Discriminarea indirectă are la bază o decizie luată anterior, adică două persoane cu acelaşi nivel
de pregătire primesc un salariu diferit, deoarece au fost angajate pe poziţii diferite sau în momente
diferite de timp. Kirshna Mallick (1995) propune alte două tipuri de discriminare la nivel de grup şi
individ. Discriminarea de grup este diferită de discriminarea individuală, care este independentă de
membrii grupului. Pe piaţa forţei de muncă discriminarea de grup este evidentă atunci când salariul
mediu al grupului nu este proporţional cu productivitatea medie.
Discriminarea pe piaţa forţei de munca poate apărea şi „înainte de a intra pe piaţa muncii”, iar în
acest caz vorbim de prediscrimare. Aceasta înseamnă că şansele de dezvoltare personală ale unui individ
nu depind de aptitudinile sale. Se poate vorbi astfel de inegalitatea de şanse care se datorează mediului
social din care provine fiecare individ. Discriminarea salarială poate fi explicată şi de segregarea de gen
între sectoare de activitate, profesii, locuri de munca şi poziţii ierarhice. Aceste diferenţe pot fi explicate
de: diferenţele compensatorii, care pot varia de la un sector de activitate la altul, de salariul de eficienţă
practicat de firme pentru a controla salariaţii sau pentru a diminua rata de rotaţie a lucrătorilor etc.
Discriminarea de gen poate fi explicată pe baza teoriei preferinţei pentru discriminare şi discriminarea
statistică.
III. Ipoteze:
Cu cat gandirea este mai rigida in Romania cu atat discriminarea pe piata muncii este mai
accentuata.
Cu cat femeile accepta mai mult sa se ocupa de gospodarie si nu iau atitudine cu atat discriminarea
lor pe piata muncii va creste.
Daca Mass-media si Societatea civila s-ar ocupa mai mult de promovarea principiului egalitatii de
sansa si tratamentul egal intre femei si barbati in domeniul munci, atunci discriminarea nu ar mai fi atat
de evidenta.
IV. Chestionarul va fi anonim pentru a obtine sinceritatea persoanelor chestionate si va avea o arie de
aplicabilitate de 1800 de persoane cuprinse intre 18 – 60 ani, din care 900 vor fi de sex feminin si 900 de
sex masculin.
Acestia vor proveni din orasul Bacau.
Chestionarul va cuprinde 16 intrebari, acestea fiind atat deschise cat si inchise.
Perioada: 2 saptamani plus o saptamana pentru prelucrarea datelor.
5 operatori de ancheta plus 1 profesor coordinator.

V. Cercetarea sociologica a avut drept metoda chestionarul.


Dimensiuni:
I. Atitudinal valorica
1. Exista domenii de activitate considarate mai potrivite pentru barbati/ femei.
2. Sunteti de acord cu ideea ca unele locuri de munca sunt exclusiv pentru femei/barbati
3. Femeile si barbatii trebuie sa aiba aceleasi drepturi pe piata muncii
II. Ideologic-doctrinara
1. Credeti ca este cauza discriminarii/inelagalitatii de sanse intre femei si barbati pe piata
muncii
2. Care este atitudinea dumneavoastra in momentul in care sesizati o situatie discriminatorie
III. Comportamental actionala
1. V-ati simtit disciminati

VI. Recoltarea informatiilor.

VII. Perioada de chestionare propriu-zisa.

VIII.

Analiza cantitativa determina relatia de proportionalitate directa cu analiza calitativa, deci pe


masura ce numarul celor intervievati este mai mare, creste si calitatea raspunsurilor deoarece aria de
aplicabilitate este mai mare.
Analiza calitativa se centreaza in jurul calitatilor morale care determina in cele din urma
rezulatele obtinute.Astfel depinde de individ daca pare credibil, sincer sau cinstit fata de raspunsurile
date, dar in primul rand fata de el insusi.De aceea operatorii de ancheta sunt la baza sociologi si
psihologi, pentru o mai buna capacitate de evaluare a comportamentului verbal si mai ales non-verbal.
IX, X

Dupa ce intreg materialul a fost strans, el urmeaza sa fie analizat, prelucrat, iar datele interpretate vor
fi cuprinse apoi intr-un raport de cercetare.

Pentru prima ipoteza discriminarea de gen poate fi explicată de nivelul de


segregare pe piaţa forţei de muncă, de percepţia angajatorilor cu privire la forţa de
muncă feminină şi masculină, de nivelul de dezvoltare al unei ţări, de angajatori şi
salariaţi. În orice societate oamenii sunt categorizaţi pornindu-se de la atributele
(stereotipice sau nu) pe care se presupune ca le împărtăşesc cu propriul grup. De
obicei se anticipează aceste atribute plecând de la stereotipiile vehiculate pe
seama diferitelor grupuri. Stereotipurile sunt acele convingeri şi opinii referitoare la
caracteristicile bărbaţilor şi femeilor. Trăsăturile asociate celor doua grupuri arată
în general nu numai cum sunt percepuţi bărbaţii şi femeile, dar şi cum ar trebui să
fie. Stereotipizarea poate sta la baza tratamentului discriminatoriu în cele mai
multe cazuri. Segregarea este în mod frecvent legata de traditii si stereotipuri. Desi
în unele cazuri acestea reflecta alegerile personale, traditiile si stereotipurile pot sa
influenteze de exemplu, alegerea filierelor educationale si, prin urmare, carierele
profesionale pe care le aleg fetele si femeile.
Cu toate ca 55% din studentii institutiilor de învatamânt superior sunt femei,
acestea reprezinta o minoritate în domenii cum ar fi matematica, stiinta de calcul
si tehnologia.
Numai 8,1 din 900 de femei cu vârsta cuprinsa între 20 si 29 de ani sunt
licentiate în matematica, stiinta si tehnologie, fata de 17,2 barbati.
Prin urmare, exista mai puine femei care presteaza munci de natura
stiintifica sau tehnica. În multe cazuri rezultatul acestei situatii este faptul ca
femeile lucreaza în sectoare ale economiei care sunt mai putin valorizate si mai
putin remunerate.
Din cauza acestor traditii si stereotipuri, se estimeaza ca femeile presteaza
mai putine ore sau parasesc piata muncii pentru a se ocupa de îngrijirea copiilor
sau a vârstnicilor.

Cea de-a doua ipoteza este mai complexa. Probabil ca orice femeie se va simti la
un moment dat mai mult sau mai putin discriminata la locul de munca din cauza simplului fapt ca... e
femeie. Discriminarea impotriva femeii poate pleca de la simple impresii, glume, diferente de salariu,
pana la hartuire sexuala.
Un angajator poate considera o femeie inferioara unui barbat din punct de vedere al eficientei, al
rapiditatii si al inteligentei. De aceea, respectivul angajator va prefera sa isi formeze o echipa exclusiv
masculina.
Unele domenii sunt considerate a fi destinate in special barbatilor. Ma gandesc aici la serviciul
militar, politie, munca grea, functii de conducere si altele. Insa femeile au inceput incet incet sa patrunda
si in astfel de medii si domenii, astfel incat se incearca o uniformizare a prezentei sexelor in majoritatea
domeniilor. Totusi, intr-o echipa preponderent masculina, femeile, minoritare fiind, vor intampina
anumite dificultati.
Femeia este constransa de multe ori de maternitate in ceea ce priveste locul de munca. Desi este
ilegal, inca mai exista firme care concediaza angajatele in momentul in care sunt insarcinate.
Articolul 59, aliniatul c din Codul Muncii precizeaza ca este interzisa concedierea pe durata in
care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinţă de acest fapt anterior
emiterii deciziei de concediere. Mai mult, protectia maternitatii la locul de munca este legiferata prin
Ordonanta de Guvern 96/2003. Potrivit acestui act normativ, orice tratament cu tenta discriminatorie,
legat de sarcina sau de concediul de maternitate, constituie o ilegalitate in sensul legii.
De aceea, este interzis ca la angajare sa i se solicite unei candidate sa prezinte un test de
graviditate sau sa semneze un angajament ca nu va ramine insarcinata sau ca nu va naste pe durata de
valabilitate a contractului individual de munca.
Pentru eliminarea discriminarii, legiferarea consta in Legea nr. 202/ 2002, modificata si
completata de Ordonanta nr. 84/ 2004, care are drept scop asigurarea egalitatii de drepturi dintre femei si
barbati.
Problema deja existenta este insa inrautatita tocmai de victime. Astfel, femeile prefera sa taca si
sa nu semnaleze nici un fel de abuz in momentul in care se simt si sunt discriminate intr-un mod sau
altul. Teama de a nu fi concediate, de a nu mai fi platite, de a avea probleme mai tarziu in cariera si viata
personala sau de a fi privite altfel le condamna la tacere.
Mai mult, femeile nu au incredere in aplicarea legii. Intr-adevar, exista firme cu circuit inchis,
care isi inchipuie ca isi pot stabili propriile reguli. Insa, atat timp cat lucrezi cu actele in regula si depui o
plangere referitoare la o anumita manifestare a discriminarii, autoritatile vor interveni si vor reglementa
situatia. Asa ca, in momentul in care esti supusa unui tratament discriminatoriu pentru simplul fapt ca
esti femeie, nu sta pe ganduri si nu face compromisuri. Adreseaza-te cu o plangere sau sesizare
Inspectiei Muncii sau Consiliului National Antidiscriminare.
In momentul in care cel acuzat va fi adus in instanta, el risca amenzi de pana la 15.000 de lei sau
chiar inchisoare. Asa ca renunta la tacere sau la "solutia" numita demisie. Lucrurile se pot rezolva si in
favoarea ta, mai ales ca tu nu ai nici o vina pentru toate cele intamplate.

Cea de-a treia ipoteza este sustinuta de raspunsul negativ la intrebarea „Credeti ca mass-media
si societatea civila promoveaza suficient principiul egalitatatii de sansa si tratament intre femei si barbati
in domeniul muncii?” in proportie de 75%. Femeile suporta, mai mult decât barbatii, dificultatile legate
de concilierea vietii profesionale si a vietii private. Egalitatea de şanse a evoluat în ultima perioadă
devenind un concept mai larg care se referă nu doar la femei şi bărbaţi dar şi la relaţia cu alte grupuri
dezavantajate dintr-o societate. În timp ce egalitatea de şanse şi de tratament semnifică nivelul egal de
vizibilitate, autonomie, responsabilitate şi participare a majorităţii şi a minorităţii dezavantajate la şi în
toate sferele vieţii publice, discriminarea reprezintă tratamentul diferenţiat aplicat unei persoane în
virtutea apartenenţei, reale sau presupuse a acesteia la un anumit grup social.

Simplul fapt că nu au apărut în presă nu înseamnă că situatiile de discriminare împotriva


femeilor din România nu există. Înseamnă însă că româncele nu-si cunosc drepturile, nu stiu cui să se
adreseze si că presa le ignoră pentru că nu întelege nici amploarea fenomenului si nici gravitatea
situatiei. Pentru ca această stare de fapt să se schimbe, pentru ca societatea să fie obligată să deschidă
ochii trebuie luate unele masuri. Acestea au inceput sa apara in ultima vreme, fapt dovedit de trei
instituții ce își unesc eforturile vreme de trei ani într-o încercare curajoasă de a educa, de a anula
prejudecăți, de a demonta mituri. Legea le garantează drepturi egale cetățenilor români, indiferent de
gen, iar principiul „la muncă egală salariu egal” este consacrat juridic. Și totuși, societatea românească
este invadatp de stereotipuri discriminatorii: femeia este obiect sexual, ființă frivolă, preocupată doar de
aspectul fizic; sau excesiv de sensibilă, de slabă, de lipsită de voință și de autoritate. Aceeași lege se
dovedește incapabilă că asigure un drept elementar, pe care tot ea îl garantează. Femina își dorește o
legislatie completa si clara care să vină în sprijinul oricărei femei.

Solutii:
Acest obiectiv se poate realiza prin implicarea mass-media în ceea ce priveşte sensibilizarea
societăţii, cu privire la principiile ce stau la baza Strategiei naţionale pentru egalitate de şanse între
femei şi bărbaţi, în scopul respectării demnităţii umane în prezentarea imaginii femeilor şi bărbaţilor, şi
prin încurajarea folosirii unui limbaj nonsexist şi nediscriminatoriu. Prin diverse emisiuni sau acţiuni
culturale, se va urmări punerea în evidenţă a rolurilor şi contribuţiilor femeilor din istoria şi cultura
română. În acelaşi timp, la nivelul formării profesionale a specialiştilor din domeniul culturii şi mass-
media, se va avea în vedere sensibilizarea la perspectiva de gen, şi dotarea cu instrumentele necesare
pentru integrarea acestui principiu în activitatea lor cotidiană.