CHESTIONAR PRIVIND STILUL DE INVATARE

Acest chestionar, elaborat pe baza teoriei lui David Kolb, vă va ajuta să vă definiţi stilul propriu de
invatare.
Parcurgeţi chestionarul stilurilor de învăţare şi punctaţi conform instrucţiunilor. Corectitudinea
rezultatelor depinde de cât de sincer veţi fi. Nu există răspunsuri bune sau proaste/corecte sau greşite.
Dacă sunteţi de acord cu o afirmaţie, puneţi semnul “√.

1. Am convingeri puternice in ceea ce priveste ce e drept sau gresit, ce e bun sau rau.
2. Adesea actionez fara sa ma gandesc la consecinte.
3. Am tendinta de a rezolva problemele pas cu pas.
4. Cred ca procedurile si practicile formale restrictioneaza/limitează oamenii.
5. Am reputatia de a fi un om care spune ce gandeste.
6. Adesea am impresia ca actiunile bazate pe sentimente sunt tot atat de bune ca cele bazate pe o
gandire profunda si analiza.
7. Imi place acea munca unde am timp pentru o pregatire minutioasa si implementare.
8. Ma interesez periodic despre valorile de baza ale oamenilor.
9. Cel mai important este ca un lucru sa functioneze in practica.
10. Sunt in permanenta cautare de noi experiente.
11. Cand aflu de o noua idee sau metoda de abordare a problemelor, imediat incep sa elaborez un
plan pentru a o pune in practica.
12. Sunt adeptul auto-disciplinei, cum ar fi: sa-mi controlez dieta, sa fac exercitii fizice in mod
regulat, sa respect un anumit program, etc.
13. Ma mandresc ca tot ceea ce fac este dus minutios la bun sfarsit.
14. Ma inteleg cel mai bine cu oamenii analitici, cu o gandire logica si mai putin cu cei spontani,
irationali.
15. Sunt atent la interpretarea informatiilor pe care le am la dispozitie si evit sa fac concluzii pripite.
16. Imi place sa iau o decizie cu multa atentie, dupa ce am “cantarit” multe alternative.
17. Sunt atras mai mult de ideile noi, neobisnuite decat de cele practice.
18. Nu-mi plac lucrurile dezorganizate si prefer sa integrez lucrurile intr-un tipar coerent/organizat.
19. Accept si sunt adeptul procedurilor si politicilor stabile, atata timp cat le consider un mod eficient
de a-ti face datoria.
20. Imi place sa-mi raportez actiunile la un principiu general.
21. In discutii imi place sa trec direct la subiect.
22. Tind sa am relatii distante, formale, cu oamenii cu care învăţ/lucrez.
23. Ma simt in largul meu in fata provocarii de a aborda ceva nou si diferit.
24. Imi plac oamenii spontani, carora le place umorul.
25. Acord multa atentie detaliilor inainte de a face o concluzie.
26. Imi este greu sa generez idei la comandă.
27. Sunt adeptul “trecerii la subiect”.
28. Sunt atent sa nu trag concluzii pripite.
29. Prefer sa am cat mai multe surse de informatii, cu cat ai mai multe informatii cu atat e mai bine.
30. Oamenii superficiali care nu iau lucrurile in serios ma irita.
31. Ascult punctul de vedere al celorlalti inainte de al exprima pe al meu.
1
32. Am tendinţa să expim deschis ceea ce simt.
33. In timpul discutiilor imi place sa privesc manevrele celorlalti participanti.
34. Prefer sa reactionez in fata evenimentelor intr-o maniera spontana, flexibila, decat sa planific
lucrurile in avans.
35. Îmi plac aşa tehnici cum ar fi manangementul timpului si stabilirea obiectivelor.
36. Ma ingrijoreaza daca trebuie sa grabesc realizarea unei lucrari pentru a nu depasi un termen
limita.
37. Tind sa judec ideile oamenilor dupa aplicabilitatea lor în practică.
38. Oamenii tacuti, ganditori, ma fac sa ma simt incomod.
39. Adesea ma irita oamenii care doresc sa grabeasca lucrurile.
40. Este mai important sa te bucuri de momentul prezent decat sa te gandesti la trecut sau viitor.
41. Cred ca deciziile bazate pe o analiza aprofundata a tuturor informatiilor sunt mai bune decat cele
bazate pe intuitie.
42. Tind sa fiu perfectionist.
43. In timpul discutiilor produc, de obici, multe idei spontane.
44. La seminare/şedinţe, de obicei, expun idei reale, practie.
45. Regulile sunt facute pentru a fi incalcate.
46. Prefer sa stau de-o parte intr-o situatie si sa cantaresc toate perspectivele.
47. Adesea vad puncte slabe in argumentele altor oameni.
48. De obicei, vorbesc mai mult decat ascult.
49. Adesea pot vedea mai multe moduri practice de a rezolva lucrurile.
50. Cred ca rapoartele scrise trebuie sa fie scurte si la subiect.
51. Cred ca gandirea rationala, logica, trebuie sa aiba castig de cauza.
52. De obicei discut lucruri concrete cu oamenii, mai putin ma angajez in discutii protocolare/de
politeţe.
53. Imi plac oamenii care abordeaza lucrurile intr-o maniera realista, decat cei care le abordează
teoretic.
54. In timpul discutiilor imi pierd rabdarea in fata argumentelor irelevante si abaterii de la subiect.
55. Daca am de scris un raport, fac mai multe schite inainte de versiunea finala.
56. Imi place sa incerc lucrurile pentru a vedea daca functioneaza in practica.
57. Prefer să ajung la raspunsuri printr-o abordare logica.
58. Imi place sa fiu eu cel care vorbeste mult.
59. In discutii, adesea descoper ca sunt realist, ii fac pe oameni sa nu devieze de la subiect si evit
speculatiile.
60. Imi place sa cantaresc/să analizez mai multe alternative inainte de a lua decizia finala.
61. In discutiile cu oamenii adesea eu sunt cel mai obiectiv şi mai neimplicat emoţional.
62. In discutii tind mai degraba sa fiu mai “pasiv” decat sa preiau conducerea şi sa monopolizez
conversatia.
63. Imi place sa raportez actiunile curente la un plan mai general şi de durată mai lungă.
64. Cand lucrurile merg prost, trec peste asta cu usurinta si o consider “experienta”.
65. Tind sa resping ideile fantastice, spontane, ca fiind nepractice.
66. Este bine sa te gandesti inainte de a actiona.
67. De obicei, ascult mai mult decat vorbesc.

2
 68. Sunt dur cu oamenii care nu folosesc o abordare logică a problemelor.
69. De multe ori cred ca scopul scuza mijloacele.
70. Nu mă deranjează că rănesc sentimentele oamenilor daca asta ajuta la rezolvarea problemelor.
71. Gasesc plicrtisitoare formalitatea de a avea obiective si planuri tot timpul.
72. Sunt genul de om care pune suflet in ceea ce face.
73. Fac tot ce e necesar pentru a rezolva problema.
74. Ma plictisesc repede de munca metodica şi cu multe detalii.
75. Imi place sa explorez convingeri fundamentale, principii si teorii care stau la baza lucrurilor si
evenimentelor.
76. Sunt intotdeauna interesat de ceea ce gandesc oamenii.
77. Imi place ca seminarele/şedinţele sa se desfasoare metodic, respectand un plan/o agenda.
78. Evit temele ambigue sau interpretabile/subiective.
79. Imi plac dramatismul si emoţiile unei situaţii de criza.
80. Adesea oamenii ma gasesc insensibil fata de sentimentele lor.
Se acorda un punct pentru fiecare raspuns marcat cu √.
Indicati pe lista de mai jos articolele marcate de dumneavoastra
2 7 1 5
4 13 3 9
6 15 8 11
10 16 12 19
17 25 14 21
23 28 18 27
24 29 20 35
32 31 22 37
34 33 26 44
38 36 30 49
40 39 42 50
43 41 47 53
45 46 51 54
48 52 57 56
58 55 61 59
64 60 63 65
71 62 68 69
72 66 75 70
74 67 77 73
79 76 78 80
Total Total Total Total
Activ Reflexiv Teoretician Pragmatic
3
 Tabelul de preferinţe a stilurilor de învăţare

Preferinţă Preferinţă Preferinţă Preferinţă Preferinţă

foarte mare mare moderată slabă foarte slabă
Activ 13 - 20 11 – 12 7 – 10 4–6 0–3
Reflexiv 18 – 20 15 – 17 12 – 14 9 – 11 0–8
Theoretician 16 – 20 14 – 15 11 – 13 8 – 10 0–7
Pragmatic 17 - 20 15 – 16 12 – 14 9 – 11 0-8
Stilul de învăţare este definit ca un set de caracteristici individuale a modalităţilor de răspuns la
situaţiile de învăţare şi de prelucrare a informaţiilor.
Cunoaşterea şi înţelegerea propriului stil de învăţare reprezintă o condiţie pentru:
 utilizarea optimă a oportunităţilor de învăţare,
 conştientizarea propriilor resurse şi limite,
 folosirea strategiilor celor mai adecvate de învăţare, depunând un efort minim şi obţinând rezultate
maxime.

DESCRIEREA STILURILOR DE INVATARE

ACTIVII - persoanele active se implica complet si fara limite in experientele noi. Se bucura de prezent si
se lasa cu placere dominati de experiente actuale. Sunt oameni cu vederi largi, nu sunt sceptici si
aceasta ii face sa fie entuziasmati de tot ce e nou. Filozofia lor este: “Voi incerca orice.” Sunt oameni
care mai intai actioneaza, iar apoi se gandesc la consecinte. In clipa in care “senzatia” unei activitati a
disparut, ei pornesc in cautarea alteia. Activii pot face fata provocarii unor noi experiente, dar ii
plictiseste faza de implementare si consolodare pe termen lung. Sunt oameni sociabili, care se implica
permanent alaturi de altii, dar, prin aceasta, ei doresc sa centreze toate activitatile in jurul lor. Le place
să fie „acum şi aici”. Zilele lor sunt pline de activităţi.
Persoanele active învaţă mai bine din cursurile unde:
- există noi experienţe, oportunităţi din care să înveţe
- se desfăşoară scurte exerciţii, activităţi de grup
- există o serie de lucruri ce pot fi testate
- există ceva de făcut pentru ei personal
- pot intra în contact cu celelalte persoane
- li se permite conceperea unor noi idei, fără restricţii
Metode preferate: brainstorming, dezbaterea, rezolvarea de probleme, jocul de rol.

REFLEXIVII - sunt persoane carora le place sa “stea in randul din spate” pentru a chibzui experientele si a
le observa din mai multe perspective. Ei colectează date, atat personal/direct, cat si de la persoanele din
jur, si prefera sa le analizeze cu atentie/temeinic inainte de a ajunge la o concluzie. Pentru ei contează în
primul rând colectarea si analiza detaliată a datelor despre experiente si evenimente, de aceea au
tendinta de a amana pe cat posibil concluzia finala. Filosofia lor este „Fii precaut/prudent!” Preferă să
ocupe un loc mai în spate la sedinte şi discutii. Sunt persoane meditative care îi ascultă pe ceilalţi, şi
încearcă să aibă imaginea completă înainte de a-şi spune părerea. Au tendinta de a adopta un “low
profile” si sunt distanti, toleranti si impasibili/indiferenţi. Atunci când acţionează, o fac ca parte a unui
tablou mai vast, care include atât trecutul, cât şi prezentul, atât observaţiile altora, cât şi ale lor proprii.
Persoanele reflexive învaţă cel mai bine din cursuri unde:
- au posibilitatea să observe/reflecteze asupra activităţilor
- au posibilitatea să stea deoparte, ascultând şi privind la ceilalţi

4
- au la dispoziţie timp de gândire şi pregătire înainte de a face un exerciţiu sau comentariu
- au posibilitatea să recapituleze evenimentele
- au materiale scrise şi demonstraţii riguroase.
Metode preferate: auto-analiza, discuţii în grupuri mici, chestionarele, observarea, feed-back-ul,
interviul.

TEORETICIENII – adapteaza si includ observatiile in teorii complexe, dar logice. Privesc problemele intr-
un mod logic, vertical, pas cu pas. Ei asimileaza fapte disparate in teorii concrete. Sunt persoane
perfectioniste, care nu au liniste pana cand lucrurile nu sunt perfect integrate intr-o schema logica. Le
place sa analizeze si sa sintetizeze. Sunt dornici de presupuneri fundamentale, principii, teorii, modele si
sisteme de gandire. Merg pe principiul “Daca are logica e bun”. Întrebările pe care le pun frecvent sunt:
„Are sens?”, „Cum se potriveşte cu asta?”, „Care sunt ipotezele de bază?”. Abordează problemele în
mod constant logic. Acest este stilul lor mental şi ei resping orice nu se potriveşte cu acesta. Prefera sa
duca certitudinea pana la maxim, si nu le plac judecatile subiective sau gandirile laterale si superficiale.
Invaţă mai uşor de la persoane cu autoritate, într-un mediu impersonal.
Teoreticienii învaţă mai bine din cursurile unde:
- ceea ce este prezentat face parte dintr-un sistem
- au posibilitatea să chestioneze ipotezele de bază, sau metodologia
- iau parte la activităţi structurate, cu scop precis
- pot asculta sau citi despre idei, concepte raţionale
- pot analiza cauzele succesului/eşecului
- au la dispoziţie material scris, diagrame.
Metode preferate: modele, statistici, citate, aplicarea teoriilor.

PRAGMATICII - incearca idei, teorii si tehnici pentru a vedea daca functioneaza in practica. Ei cauta in
mod pozitiv idei noi si profita de prima ocazie pentru a le experimenta si pune in practica. Sunt oamenii
carora le place sa mearga mai departe cu lucrurile si sa puna in practica rapid si cu incredere ideile care ii
atrag. Dau dovada de nerabdare in discutiile deschise si care cer reflexie. Sunt persoane practice, cu
picioarele pe pamant. Filozofia lor spune”Intotdeauna exista o cale mai buna. Nu este de folos dacă nu
funcţionează!” Nu au răbdare la discuţii vagi şi fără scop. Le place să găsească modalităţi prin care să
facă lucrurile să meargă.
Pragmaticii învaţă cel mai bine din cursuri unde:
- există o legătură evidentă între subiectul discutat şi activitate
- sunt prezentate idei cu aplicabilitate evidentă
- li se dă posibilitatea să exerseze, beneficiind de comentariile/asistenţa unui expert
- li se prezintă un model util, pe care îl pot replica
- li se oferă tehnici care se aplică în mod curent activităţii pe care o desfăşoară
Metode preferate: studiul de caz, rezolvarea de probleme, discuţiile, aplicarea în realitate a celor
învăţate.