Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3-313/19
2-19173334-02-3-31102019-1
ÎNCHEIERE
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curţii de Apel Chişinău
4
Conform art. 172 alin.(2) Cod administrativ, motivele suspendării sînt: a)
existenţa unor suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil; b) existenţa pericolului iminent de producere
a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ
individual defavorabil.
La caz, Colegiul atestă că, obiectul material al prezentei acţiuni civile î-1
constituie anularea hotărârii nr. 390/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererile
unor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti, referitor la acordarea
concediului de odihnă anual; hotărârii nr. 381/25 din 24 octombrie 2019 cu privire
la cererea judecătorului Tudor Stambol de la Judecătoria Chişinău, referitor la
anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 382/25 din 24 octombrie 2019 cu
privire la cererea judecătorului Georgeta Grozav de la Judecătoria Chişinău,
referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 383/25 din 24 octombrie
2019 cu privire la cererea judecătorului Alina Balan de la Judecătoria Orhei,
referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 387/25 din 24 octombrie
2019 cu privire la aprobarea unor dispoziţii emise de Preşedintele interimar al
Consiliului Superior al Magistraturii; hotărârii nr. 388/25 din 24 octombrie 2019 cu
privire la cererile unor judecători/candidaţi la funcţia de judecător de remitere a
materialelor Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor pentru o eventuală
promovare/numire în funcţie; hotărârii nr. 389/25 din 24 octombrie 2019 cu privire
la demersul preşedintelui interimar al Judecătoriei Soroca, Vădim Belous, referitor
la desemnarea unui judecător pentru exercitarea atribuţiilor preşedintelui instanţei
în perioada concediului de odihnă anual al acestuia, şi a operaţiunii administrative
de convocare a şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la data de 24
octombrie 2019.
Subsecvent, instanţa de apel reţine că reclamanţii solicită suspendarea
executării actelor administrative individuale, şi anume a hotărârii nr. 390/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererile unor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor
judecătoreşti, referitor la acordarea concediului de odihnă anual; hotărârii nr.
381/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Tudor Stambol de
la Judecătoria Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr.
382/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Georgeta Grozav
de la Judecătoria Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii
nr. 383/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Alina Balan
de la Judecătoria Orhei, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr.
387/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la aprobarea unor dispoziţii emise de
Preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii; hotărârii nr. 388/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la cererile unor judecători/candidaţi la funcţia de
judecător de remitere a materialelor Colegiului pentru selecţia şi cariera
judecătorilor pentru o eventuală promovare/numire în funcţie; hotărârii nr. 389/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la demersul preşedintelui interimar al
Judecătoriei Soroca, Vădim Belous, referitor la desemnarea unui judecător pentru
exercitarea atribuţiilor preşedintelui instanţei în perioada concediului de odihnă
anual al acestuia, emise de Consiliul Superior al Magistraturii.
5
în conformitate cu normele de drept indicate Colegiul civil, reţine că,
examinând cererea privind suspendarea executării actului administrativ, instanţa
de judecată urmează, în fiecare caz concret, să verifice existenţa unor suspiciuni
serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual
defavorabil, precum şi existenţa pericolului iminent de producere a unor prejudicii
ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual
defavorabil.
Totodată, instanţa de apel reţine că suspendarea executării actului
administrativ individual reglementată de dispoziţiile art. 214 Codul administrativ
este o măsură provizorie şi urgentă până la adoptarea de către instanţa de judecată
a unei decizii definitive şi executorii, care are ca scop de a asigura o protecţie
efectivă a drepturilor persoanei care revendică încălcarea lor prin activitatea
administrativă ilegală a autorităţii publice.
*
6
judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul şi
volumul cercetărilor şi nu sînt legate nici de expunerile participanţilor, nici de
cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităţilor publice
sau instanţelor de judecată competente, faptele general notorii şi faptele prezumate
în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.
Potrivit art.l alin. (1) - (2) al Legii nr. 947 din 19.07.1996, Consiliul
Superior al Magistraturii, este un organ independent, format în vederea organizării
şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul independenţei autorităţii
judecătoreşti. Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea
judecătorească.
Conform art. 3 alin. (1) - (4) al Legii nr. 947 din 19.07.1996, Consiliul
Superior al Magistraturii, este constituit din 12 membri. Şase membri din rîndul
judecătorilor, inclusiv 2 membri supleanţi, sînt aleşi în Consiliul Superior al
Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, aceştia
reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti. Se consideră aleşi membri
şi membri supleanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care au
acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, conform
ordinii descrescătoare a voturilor obţinute.
în baza art. 6 alin. (1) lit. a) - b) al Legii nr. 947 din 19.07.1996,
preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, convoacă şi prezidează
şedinţele Consiliului, coordonează activitatea Consiliului şi repartizează
materialele spre examinare, desemnează un raportor pentru prezentarea
materialelor examinate. Convocarea în şedinţă a Consiliului Superior al
Magistraturii, conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 947 din 19.07.1996, se face
la iniţiativa Preşedintelui acestuia.
Aderent, art. 15 al Legii nr. 947 din 19.07.1996, prevede că, Consiliul
Superior al Magistraturii, ca organ colegial, îşi exercită atribuţiile în plen. Şedinţa
Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin
două treimi din membrii lui.
Potrivit art. 133 alin. (1) - (2) din Codul administrativ, cvorumul reprezintă
numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a
unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual. Organul
colegial acţionează legal dacă sânt prezenţi jumătate plus unul din membrii săi, cu
excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
Conform art. 136 Codul administrativ, calculul cvorumului şi al majorităţii
se face prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4 din
7; 14 din 27). La calculul cvorumului şi al majorităţii necesare nu se iau în
considerare membrii organului colegial obligaţi prin lege să se abţină de la vot.
Cvorumul şi majoritatea se calculează la fiecare procedură de vot din cadrul
şedinţei organului colegial.
în temeiul art. 15 alin. (3) al Legii nr. 947 din 19.07.1996, la şedinţele
Consiliului Superior al Magistraturii, se citează în mod obligatoriu persoanele a
căror problemă se examinează.
La caz, Colegiul civil conchide că, odată ce membrii Consiliului Superior al
7
Magistraturii, au fost revocaţi începând cu data de 27 septembrie 2019, fapt
notoriu în temeiul art. 22 alin. (2) Codul administrativ, este îndeplinită cerinţa
existenţii suspiciunilor serioase de a convoca şi desfăşură şedinţe în plen.
Se va reţine şi faptul că, Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie Galben,
Luiza Gafton şi Petru Moraru au înaintat către Asociaţia Judecătorilor din RM,
Ţurcanu Anatolie, Postica Aureliu, Avasiloaie Tatiana, Guzun Comeliu, Fujenco
Dmitrii, Buzu Ecaterina, Anton Marina, Bostan Angela, Chirtoacă Ion, Pavliuc
Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu
Radu şi Negru Alexandru cerere de chemare în judecată solicitînd instanţei
constatarea şi declararea nulităţii absolute a hotărîrii Adunării Generale
(excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie 2019.
Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 08 octombrie 2019,
s-a declinat competenţa la examinarea cauzei supra-specificate, cu remiterea
acesteia preşedintelui Judecătoriei Chişinău, pentru redistribuirea aleatorie a
dosarului, prin intermediul PIGD, unui judecător specializat în materie de
contencios administrativ.
Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani din 11 octombrie 2019,
s-a declarat inadmisibilă acţiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de
Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton şi Petru Moraru
către Asociaţia Judecătorilor din RM, Ţurcanu Anatolie, Postica Aureliu,
Avasiloaie Tatiana, Guzun Corneliu, Fujenco Dmitrii, Buzu Ecaterina, Anton
Marina, Bostan Angela, Chirtoacă Ion, Pavliuc Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima
Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu Radu şi Negru Alexandru privind
constatarea şi declararea nulităţii absolute a hotărîrii Adunării Generale
(excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie 2019.
Mai mult ca atît, se va reţine şi faptul că, prin decizia Curţii de Apel
Chişinău din 08.11.2019, a fost respins recursul declarat de către Dorel Musteaţă,
Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton şi Petru Moraru împotriva încheierii
instanţei de fond din 11.10.2019, prin care a fost declarat inadmisibilă cererea de
chemare în judecată a lui Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza
Gafton şi Petru Moraru.
Prin urmare, potrivit art.22 al.(2) Cod Administrativ, faptele deja cunoscute
autorităţilor publice sau instanţelor de judecată competente, faptele general notorii
şi faptele prezumate în virtutea prevederilor legale, nu necesită a fi probate pînă la
proba contrarie.
Corespunzător, în speţă, instanţa de judecată conchide că, sunt suspiciuni
serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ contestat, şi anume,
hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii adoptate la şedinţa din 24
octombrie 2019.
Astfel, pentru a înlătura chiar şi temporar regula executării imediate şi din
oficiu a actului administrativ prin suspendarea acestuia, instanţa nu poate aprecia
discreţionar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la
probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de
răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a analiza pe fond conţinutul actului
8
administrativ.
Se va reţine faptul că, la modul concret, condiţia existenţei unui caz bine
justificat este îndeplinită în situaţia în care se pun în discuţie argumente juridice,
cu privire la nelegalitatea actelor administrative aflate în litigiu.
Prin urmare, având în vedere cele constatate, raportate la motivele invocate
în vederea dispunerii suspendării actelor administrative, Colegiul Civil consideră
că, motivele indicate în art. 172 alin. (2) Cod administrativ, care ar justifica
suspendarea actelor administrative contestate în cauza dată, se află într-un raport
rezonabil faţă de scopul pe care îl au, iar suspendarea acestora la moment este
justificată, în scopul să nu afecteze la minimum individul şi societatea.
Mai mult ca atît, proporţionalitatea măsurii de executare este în scopul ca
prejudiciile, care pot rezulta dintr-o măsură de executare să nu fie disproporţionate
faţă de rezultatul scontat.
A
9
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guzun Corneliu, Dodon
Viorica, Avasiloaie Tatiana, Secrieru Iraida, Ţurcan Olesea, Ciobanu Galina,
Chisiliţa Violeta, Gandrabur Marcel, Holeviţcaia Liudmila, Paniş Alexei, Cazacu
Grigorii împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea
actelor administrative individuale şi operaţiunilor administrative, executarea
hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 390/25 din 24 octombrie 2019
cu privire la cererile unor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti,
referitor la acordarea concediului de odihnă anual; hotărârii nr. 381/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Tudor Stambol de la Judecătoria
Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 382/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Georgeta Grozav de la
Judecătoria Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr.
383/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Alina Balan de la
Judecătoria Orhei, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 387/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la aprobarea unor dispoziţii emise de Preşedintele
interimar al Consiliului Superior al Magistraturii; hotărârii nr. 388/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererile unor judecători/candidaţi la funcţia de
judecător de remitere a materialelor Colegiului pentru selecţia şi cariera
judecătorilor pentru o eventuală promovare/numire în funcţie; hotărârii nr. 389/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la demersul preşedintelui interimar al
Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, referitor la desemnarea unui judecător pentru
exercitarea atribuţiilor preşedintelui instanţei în perioada concediului de odihnă
anual al acestuia.
A
Preşedintele completului,
Judecător Anatolie Minciuna
Viorica Mihaila
Copia corespunde originalului/judecator/
io