Sunteți pe pagina 1din 10

Dosarul nr.

3-313/19
2-19173334-02-3-31102019-1

ÎNCHEIERE
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curţii de Apel Chişinău

18 noiembrie 2019 mun. Chişinău

Instanţa compusă din:


Preşedintele şedinţei Anatolie Minciuna
Judecători Victoria Sîrbu şi Viorica Mihaila

examinând cererea privind aplicarea măsurii de asigurare depusă de Guzun


Comeliu, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Secrieru Iraida, Ţurcan Olesea,
Ciobanu Galina, Chisiliţa Violeta, Gandrabur Marcel, Holeviţcaia Liudmila, Paniş
Alexei, Cazacu Grigorii,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guzun
Comeliu, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Secrieru Iraida, Ţurcan Olesea,
Ciobanu Galina, Chisiliţa Violeta, Gandrabur Marcel, Holeviţcaia Liudmila, Paniş
Alexei, Cazacu Grigorii împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire
la anularea actelor administrative individuale şi operaţiunilor administrative,
Colegiul Civil, comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii de Apel
Chişinău,-
constată:

La data de 31 octombrie 2019, Guzun Comeliu, Dodon Viorica, Avasiloaie


Tatiana, Secrieru Iraida, Ţurcan Olesea, Ciobanu Galina, Chisiliţa Violeta,
Gandrabur Marcel, Holeviţcaia Liudmila, Paniş Alexei, Cazacu Grigorii au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la anularea hotărârii nr. 390/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererile
unor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti, referitor la acordarea
concediului de odihnă anual; hotărârii nr. 381/25 din 24 octombrie 2019 cu privire
la cererea judecătorului Tudor Stambol de la Judecătoria Chişinău, referitor la
anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 382/25 din 24 octombrie 2019 cu
privire la cererea judecătorului Georgeta Grozav de la Judecătoria Chişinău,
referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 383/25 din 24 octombrie
2019 cu privire la cererea judecătorului Alina Balan de la Judecătoria Orhei,
referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 387/25 din 24 octombrie
2019 cu privire la aprobarea unor dispoziţii emise de Preşedintele interimar al
Consiliului Superior al Magistraturii; hotărârii nr. 388/25 din 24 octombrie 2019 cu
privire la cererile unor judecători/candidaţi la funcţia de judecător de remitere a
materialelor Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor pentru o eventuală
promovare/numire în funcţie; hotărârii nr. 389/25 din 24 octombrie 2019 cu privire
la demersul preşedintelui interimar al Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, referitor
1
la desemnarea unui judecător pentru exercitarea atribuţiilor preşedintelui instanţei
în perioada concediului de odihnă anual al acestuia, şi a operaţiunii administrative
de convocare a şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la data de 24
octombrie 2019.
Concomitent cu depunerea cererii de chemare în judecată reclamanţii au
solicitat şi suspendarea executării hotărârii nr. 390/25 din 24 octombrie 2019 cu
privire la cererile unor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti,
referitor la acordarea concediului de odihnă anual; hotărârii nr. 381/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Tudor Stambol de la Judecătoria
Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 382/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Georgeta Grozav de la
Judecătoria Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr.
383/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Alina Balan de la
Judecătoria Orhei, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 387/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la aprobarea unor dispoziţii emise de Preşedintele
interimar al Consiliului Superior al Magistraturii; hotărârii nr. 388/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererile unor judecători/candidaţi la funcţia de
judecător de remitere a materialelor Colegiului pentru selecţia şi cariera
judecătorilor pentru o eventuală promovare/numire în funcţie; hotărârii nr. 389/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la demersul preşedintelui interimar al
Judecătoriei Soroca, Vădim Belous, referitor la desemnarea unui judecător pentru
exercitarea atribuţiilor preşedintelui instanţei în perioada concediului de odihnă
anual al acestuia, emise de Consiliul Superior al Magistraturii.
In motivarea solicitării au menţionat că conform art. 172 alin.(2) Cod
administrativ, motivele suspendării sînt: a) existenţa unor suspiciuni serioase şi
rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil.
Notează că, conform art.214 alin.(l), (2) Cod administrative, suspendarea
executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către
reclamant instanţei de judecată care examinează acţiunea de contencios
administrativ. Reclamantul poate solicita instanţei de judecată competente
suspendarea executării actului administrativ individual pînă la înaintarea acţiunii în
contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluţionarea cererii
prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluţionat cererea de suspendare în
termenul stabilit la art. 172 alin.(3). Instanţa de judecată poate dispune suspendarea
executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art. 172
alin.(2).
Prin referinţa depusă la 05 noiembrie 2019, cu referire la suspendarea actului
administartiv contestat, Consiliul Superior al Magistraturii a invocat că, conform
art. 171 Cod administrativ, actele administrative individuale se execută conform
prevederilor prezentului titlu, dacă alte legi nu conţin reglementări derogatorii.
Executarea se realizează de către autoritatea publică care a emis actul administrativ
individual sau a încheiat contractul administrativ, dacă legea nu prevede altfel.
Susţine că, actele administrative individuale sînt executorii din momentul
survenirii obligativităţii lor, cu excepţia cazului cînd executarea lor este suspendată
prin decizia autorităţii publice sau prin act judecătoresc de dispoziţie. Dacă se
2
depune o cerere de suspendare a executării actului administrativ individual, aceasta
A

poate fi executată doar după soluţionarea cererii respective. In cazurile stabilite de


lege, suspendarea executării actului administrativ individual survine prin
depunerea unei cereri prealabile sau acţiuni în judecată prin care se contestă actul
administrativ individual. Faţă de persoanele de drept public executarea se
realizează potrivit prevederilor prezentului titlu numai dacă legea conţine în mod
expres dispoziţii în acest sens.
Afirmă că, conform art. 214 alin. (1) - (2) Cod administrativ, suspendarea
executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către
reclamant instanţei de judecată care examinează acţiunea de contencios
administrativ. Instanţa de judecată poate dispune suspendarea executării actului
administrativ individual din motivele prevăzute la art. 172 alin.(2).
Specifică că, alin. (4) al art. 214 Cod administrativ, prevede că, instanţa de
judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual
printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanţilor la proces. Dacă
consideră necesar, instanţa de judecată citează părţile pentru audiere în privinţa
temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art. 177 alin.(2) din Codul de
procedură civilă nu se aplică.
Invocă că, art. 172 alin. (1) - (2) Cod administrativ, reglementează că, daca
un act administrativ individual defavorabil este contestat cu cerere prealabilă,
autoritatea publică, din oficiu sau la cererea persoanei afectate, poate suspenda
executarea lui pînă la finalizarea procedurii prealabile. Motivele suspendării sînt:
a) existenţa unor suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil; b) existenţa pericolului iminent de producere
a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ
individual defavorabil.
Menţionează că, din cadrul legal pre-citat, se subliniază că, sunt stabilite două
condiţii care determină suspendarea actului administrativ, care trebuie întrunite
cumulativ şi care se determină una pe alta.
In acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii, consideră că, scopul
aplicării măsurii de asigurare este crearea unui climat favorabil executării unei
eventuale hotărâri judecătoreşti, astfel, pentru a fi dispusă suspendarea executării
actului administrativ contestat, persoana vătămată trebuie să dovedească temeinicia
solicitării, precum şi faptul că, suspendarea are drept scop prevenirea unui
prejudiciu ireparabil. La rândul său, prevenirea unui prejudiciu ireparabil,
presupune evitarea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, care ulterior, după
adoptarea hotărârii, nu ar putea fi îndeplinit.
Notează că, astfel, pentru a înlătura chiar şi temporar regula executării
imediate şi din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanţa nu
poate aprecia discreţionar şi arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar
prin raportare la probele administrate în cauză, care trebuie să ofere suficiente
indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a analiza pe fond
conţinutul actului administrativ.
De astfel, consideră pârâtul că, prin admiterea solicitării privind suspendarea
executării Hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii contestate va fi cauzat
3
un prejudiciu unor terţe persoane, şi anume, vor fi lezate drepturile legale ale unor
persoane şi nici într-un caz a reclamanţilor. Or suspendarea actului administrativ
poate fi admisă, doar în cazul în care există pericolul iminent de producere a unor
prejudicii ireparabile, prin executarea în continuare a actului administrativ
individual defavorabil contestat.
Afirmă că, luând în considerare faptul că, potenţialii reclamanţi nu au invocat
motive plauzibile în vederea dispunerii suspendării actelor administrative, dar şi
faptul că suspendarea hotărârilor contestate afectează nemijlocit/direct drepturile
lor, Consiliului Superior al Magistraturii consideră că, solicitarea reclamantului cu
privire la suspendarea hotărârilor Plenului CSM din 24 octombrie 2019, urmează a
fi respinsă.
Mai invocă, Consiliul Superior al Magistraturii că, motivele indicate la art.
172 alin. (2) Cod administrativ, care ar justifica suspendarea actului administrativ
contestat, nu sunt întrunite, întrucât, paguba imediată, precum şi legalitatea actului
administrativ nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe
concludente şi pertinente, or, din cererea înaintată, nu sunt identificate, la această
fază a procesului, temeiurile indicate la art. 172 alin. (2) Cod administrativ.
Susţine că prin dispunerea suspendării hotărârilor Plenului CSM din 24
octombrie 2019 contestate, s-ar încălca principiul proporţionalităţii faţă de
persoanele vizate în aceste hotărâri. în acelaşi timp, orice acţiune întreprinsă,
trebuie să fie proporţională cu scopul său, iar ingerinţele în drepturile pârâtului şi
persoanelor interesate trebuie să fie echitabile într-o măsură rezonabilă de protecţie
anticipată a drepturilor reclamantului. Or, conform art. 29 Cod administrativ, orice
măsură întreprinsă de autorităţile publice prin care se afectează drepturile sau
libertăţile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporţionalităţii. O
măsură întreprinsă de autorităţile publice este proporţională dacă este potrivită
pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege, este
necesară pentru atingerea scopului şi este rezonabilă.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios
administrativ al Curţii de Apel Chişinău consideră că cererea privind aplicarea
măsurii de asigurare depusă de Guzun Corneliu, Dodon Viorica, Avasiloaie
Tatiana, Secrieru Iraida, Ţurcan Olesea, Ciobanu Galina, Chisiliţa Violeta,
Gandrabur Marcel, Holeviţcaia Liudmila, Paniş Alexei, Cazacu Grigorii urmează a
fi admisă, ca întemeiată, din următoarele considerente.
A

In conformitate cu prevederile art.214 alin.(l), (2) Cod administrativ,


suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată
de către reclamant instanţei de judecată care examinează acţiunea de contencios
administrativ. Reclamantul poate solicita instanţei de judecată competente
suspendarea executării actului administrativ individual pînă la înaintarea acţiunii în
contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluţionarea cererii
prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluţionat cererea de suspendare în
termenul stabilit la art. 172 alin.(3). Instanţa de judecată poate dispune suspendarea
executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art. 172
alin.(2).

4
Conform art. 172 alin.(2) Cod administrativ, motivele suspendării sînt: a)
existenţa unor suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil; b) existenţa pericolului iminent de producere
a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ
individual defavorabil.
La caz, Colegiul atestă că, obiectul material al prezentei acţiuni civile î-1
constituie anularea hotărârii nr. 390/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererile
unor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti, referitor la acordarea
concediului de odihnă anual; hotărârii nr. 381/25 din 24 octombrie 2019 cu privire
la cererea judecătorului Tudor Stambol de la Judecătoria Chişinău, referitor la
anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 382/25 din 24 octombrie 2019 cu
privire la cererea judecătorului Georgeta Grozav de la Judecătoria Chişinău,
referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 383/25 din 24 octombrie
2019 cu privire la cererea judecătorului Alina Balan de la Judecătoria Orhei,
referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 387/25 din 24 octombrie
2019 cu privire la aprobarea unor dispoziţii emise de Preşedintele interimar al
Consiliului Superior al Magistraturii; hotărârii nr. 388/25 din 24 octombrie 2019 cu
privire la cererile unor judecători/candidaţi la funcţia de judecător de remitere a
materialelor Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor pentru o eventuală
promovare/numire în funcţie; hotărârii nr. 389/25 din 24 octombrie 2019 cu privire
la demersul preşedintelui interimar al Judecătoriei Soroca, Vădim Belous, referitor
la desemnarea unui judecător pentru exercitarea atribuţiilor preşedintelui instanţei
în perioada concediului de odihnă anual al acestuia, şi a operaţiunii administrative
de convocare a şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la data de 24
octombrie 2019.
Subsecvent, instanţa de apel reţine că reclamanţii solicită suspendarea
executării actelor administrative individuale, şi anume a hotărârii nr. 390/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererile unor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor
judecătoreşti, referitor la acordarea concediului de odihnă anual; hotărârii nr.
381/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Tudor Stambol de
la Judecătoria Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr.
382/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Georgeta Grozav
de la Judecătoria Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii
nr. 383/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Alina Balan
de la Judecătoria Orhei, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr.
387/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la aprobarea unor dispoziţii emise de
Preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii; hotărârii nr. 388/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la cererile unor judecători/candidaţi la funcţia de
judecător de remitere a materialelor Colegiului pentru selecţia şi cariera
judecătorilor pentru o eventuală promovare/numire în funcţie; hotărârii nr. 389/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la demersul preşedintelui interimar al
Judecătoriei Soroca, Vădim Belous, referitor la desemnarea unui judecător pentru
exercitarea atribuţiilor preşedintelui instanţei în perioada concediului de odihnă
anual al acestuia, emise de Consiliul Superior al Magistraturii.

5
în conformitate cu normele de drept indicate Colegiul civil, reţine că,
examinând cererea privind suspendarea executării actului administrativ, instanţa
de judecată urmează, în fiecare caz concret, să verifice existenţa unor suspiciuni
serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual
defavorabil, precum şi existenţa pericolului iminent de producere a unor prejudicii
ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual
defavorabil.
Totodată, instanţa de apel reţine că suspendarea executării actului
administrativ individual reglementată de dispoziţiile art. 214 Codul administrativ
este o măsură provizorie şi urgentă până la adoptarea de către instanţa de judecată
a unei decizii definitive şi executorii, care are ca scop de a asigura o protecţie
efectivă a drepturilor persoanei care revendică încălcarea lor prin activitatea
administrativă ilegală a autorităţii publice.
*

In acest sens instanţa reţine că în conformitate cu prevederile art. 3 Cod


administrativ, legislaţia administrativă are drept scop reglementarea procedurii de
înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia,
în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale
persoanelor fizice şi juridice, ţinându-se cont de interesul public şi de regulile
statului de drept.
Astfel, dispoziţia art. 171 alin. (4) Codul administrativ, prevede expres că
dacă se depune o cerere de suspendare a executării actului administrativ
individual, acesta poate fi executat doar după soluţionarea cererii respective.
Totodată, Colegiul civil apreciază că, prin noţiunea de suspiciuni rezonabile
privind legalitatea actului administrativ individual, se înţeleg acele circumstanţe
de fapt, care ar convinge judecătorul că, actul administrativ individual ar fi ilegal,
deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului administrativ individual defavorabil,
este un element de fond şi se verifică doar în cadrul dezbaterilor judiciare. Acest
raţionament, instanţa de judecată îl desprinde din faptul că, ilegalitatea actului
administrativ individual, este una din condiţiile cumulative de admitere a acţiunii
în contestare.
Astfel, art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ prevede expres că,
acţiunea în contestare se admite de către instanţa de judecată dacă sunt întrunit
cumulativ doua condiţii, şi anume, ilegalitatea actului administrativ individual şi
vătămarea dreptului reclamantului.
La caz, Colegiul civil atestă existenţa unor suspiciuni serioase şi rezonabile
privind legalitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii Plenului CSM
din 24 octombrie 2019 din următoarele considerente.
La şedinţa din 27 septembrie 2019 a Adunării Generale Extraordinare a
Judecătorilor, au fost revocaţi din membru al Consiliului Superior al Magistraturii
judecătorii, Luiza Gafton, Victor Micu, Petru Moraru, Nina Cernat, Anatol Galben
şi Dorel Musteaţă. Totodată, alţi membri în Consiliul Superior al Magistraturii, de
către Adunarea Generală a Judecătorilor, n-au fost aleşi până în prezent.
în această privinţă, instanţa de judecată reţine că, în conformitate cu
prevederile art. 22 Codul administrativ, autorităţile publice şi instanţele de

6
judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul şi
volumul cercetărilor şi nu sînt legate nici de expunerile participanţilor, nici de
cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităţilor publice
sau instanţelor de judecată competente, faptele general notorii şi faptele prezumate
în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.
Potrivit art.l alin. (1) - (2) al Legii nr. 947 din 19.07.1996, Consiliul
Superior al Magistraturii, este un organ independent, format în vederea organizării
şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul independenţei autorităţii
judecătoreşti. Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea
judecătorească.
Conform art. 3 alin. (1) - (4) al Legii nr. 947 din 19.07.1996, Consiliul
Superior al Magistraturii, este constituit din 12 membri. Şase membri din rîndul
judecătorilor, inclusiv 2 membri supleanţi, sînt aleşi în Consiliul Superior al
Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, aceştia
reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti. Se consideră aleşi membri
şi membri supleanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care au
acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, conform
ordinii descrescătoare a voturilor obţinute.
în baza art. 6 alin. (1) lit. a) - b) al Legii nr. 947 din 19.07.1996,
preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, convoacă şi prezidează
şedinţele Consiliului, coordonează activitatea Consiliului şi repartizează
materialele spre examinare, desemnează un raportor pentru prezentarea
materialelor examinate. Convocarea în şedinţă a Consiliului Superior al
Magistraturii, conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 947 din 19.07.1996, se face
la iniţiativa Preşedintelui acestuia.
Aderent, art. 15 al Legii nr. 947 din 19.07.1996, prevede că, Consiliul
Superior al Magistraturii, ca organ colegial, îşi exercită atribuţiile în plen. Şedinţa
Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin
două treimi din membrii lui.
Potrivit art. 133 alin. (1) - (2) din Codul administrativ, cvorumul reprezintă
numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a
unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual. Organul
colegial acţionează legal dacă sânt prezenţi jumătate plus unul din membrii săi, cu
excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
Conform art. 136 Codul administrativ, calculul cvorumului şi al majorităţii
se face prin jumătate plus unu cu aproximare în minus, dacă este cazul (ex.: 4 din
7; 14 din 27). La calculul cvorumului şi al majorităţii necesare nu se iau în
considerare membrii organului colegial obligaţi prin lege să se abţină de la vot.
Cvorumul şi majoritatea se calculează la fiecare procedură de vot din cadrul
şedinţei organului colegial.
în temeiul art. 15 alin. (3) al Legii nr. 947 din 19.07.1996, la şedinţele
Consiliului Superior al Magistraturii, se citează în mod obligatoriu persoanele a
căror problemă se examinează.
La caz, Colegiul civil conchide că, odată ce membrii Consiliului Superior al
7
Magistraturii, au fost revocaţi începând cu data de 27 septembrie 2019, fapt
notoriu în temeiul art. 22 alin. (2) Codul administrativ, este îndeplinită cerinţa
existenţii suspiciunilor serioase de a convoca şi desfăşură şedinţe în plen.
Se va reţine şi faptul că, Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie Galben,
Luiza Gafton şi Petru Moraru au înaintat către Asociaţia Judecătorilor din RM,
Ţurcanu Anatolie, Postica Aureliu, Avasiloaie Tatiana, Guzun Comeliu, Fujenco
Dmitrii, Buzu Ecaterina, Anton Marina, Bostan Angela, Chirtoacă Ion, Pavliuc
Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu
Radu şi Negru Alexandru cerere de chemare în judecată solicitînd instanţei
constatarea şi declararea nulităţii absolute a hotărîrii Adunării Generale
(excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie 2019.
Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 08 octombrie 2019,
s-a declinat competenţa la examinarea cauzei supra-specificate, cu remiterea
acesteia preşedintelui Judecătoriei Chişinău, pentru redistribuirea aleatorie a
dosarului, prin intermediul PIGD, unui judecător specializat în materie de
contencios administrativ.
Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani din 11 octombrie 2019,
s-a declarat inadmisibilă acţiunea la cererea de chemare în judecată înaintată de
Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton şi Petru Moraru
către Asociaţia Judecătorilor din RM, Ţurcanu Anatolie, Postica Aureliu,
Avasiloaie Tatiana, Guzun Corneliu, Fujenco Dmitrii, Buzu Ecaterina, Anton
Marina, Bostan Angela, Chirtoacă Ion, Pavliuc Ghenadii, Sternioală Oleg, Clima
Vladislav, Alexandru Gheorghieş, Ţurcanu Radu şi Negru Alexandru privind
constatarea şi declararea nulităţii absolute a hotărîrii Adunării Generale
(excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie 2019.
Mai mult ca atît, se va reţine şi faptul că, prin decizia Curţii de Apel
Chişinău din 08.11.2019, a fost respins recursul declarat de către Dorel Musteaţă,
Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton şi Petru Moraru împotriva încheierii
instanţei de fond din 11.10.2019, prin care a fost declarat inadmisibilă cererea de
chemare în judecată a lui Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza
Gafton şi Petru Moraru.
Prin urmare, potrivit art.22 al.(2) Cod Administrativ, faptele deja cunoscute
autorităţilor publice sau instanţelor de judecată competente, faptele general notorii
şi faptele prezumate în virtutea prevederilor legale, nu necesită a fi probate pînă la
proba contrarie.
Corespunzător, în speţă, instanţa de judecată conchide că, sunt suspiciuni
serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ contestat, şi anume,
hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii adoptate la şedinţa din 24
octombrie 2019.
Astfel, pentru a înlătura chiar şi temporar regula executării imediate şi din
oficiu a actului administrativ prin suspendarea acestuia, instanţa nu poate aprecia
discreţionar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la
probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de
răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a analiza pe fond conţinutul actului
8
administrativ.
Se va reţine faptul că, la modul concret, condiţia existenţei unui caz bine
justificat este îndeplinită în situaţia în care se pun în discuţie argumente juridice,
cu privire la nelegalitatea actelor administrative aflate în litigiu.
Prin urmare, având în vedere cele constatate, raportate la motivele invocate
în vederea dispunerii suspendării actelor administrative, Colegiul Civil consideră
că, motivele indicate în art. 172 alin. (2) Cod administrativ, care ar justifica
suspendarea actelor administrative contestate în cauza dată, se află într-un raport
rezonabil faţă de scopul pe care îl au, iar suspendarea acestora la moment este
justificată, în scopul să nu afecteze la minimum individul şi societatea.
Mai mult ca atît, proporţionalitatea măsurii de executare este în scopul ca
prejudiciile, care pot rezulta dintr-o măsură de executare să nu fie disproporţionate
faţă de rezultatul scontat.
A

In acest context, Completul de contencios administrative reţine că, este de


necontestat faptul că actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, de
prezumţia de veridicitate şi prezumţia de autenticitate, de unde decurge principiul
că actul administrativ este executoriu din oficiu (executio ex officio) şi imediat, el
fiind însuşi titlu executoriu, fără a mai fi nevoie de învestirea lui cu formulă
executorie, atât timp cât judecătorul nu a intervenit pentru a paraliza executarea
sau pentru a-1 anula. De asemenea, din acreditarea ideilor mai sus expuse se
desprinde şi o altă concluzie, respectiv aceea că prezumţia de legalitate de care
beneficiază actul administrativ este o prezumţie simplă (iuris tantum), în timp ce
prezumţia de adevăr legal (res iudicata pro veritate habetur), ce caracterizează
actul jurisdicţional, este o prezumţie absolută irefragabilă (iuris et de iure), de
unde se deduce faptul că, uneori, actul administrativ are valoare juridică sau forţă
normative inferioară hotărârii judecătoreşti.
Dar, atât timp cât autoritatea publică sau instanţa de judecată, urmare a
contestării actului administrativ, este în curs de verificare a legalităţii acestuia,
este echitabil ca acesta să nu-şi producă efectele asupra celor vizaţi.
In acest context, trebuie subliniat şi faptul că, principiul legalităţii actelor
administrative presupune că, atât autorităţile administrative în cadrul cererii de
suspendare a actelor administrative, cît şi instanţa de judecată nu va cerceta
îndeplinirea condiţiilor de legalitate a actului administrativ, această obligaţie
revenindu-i instanţei învestite deja cu soluţionarea fondului, a acţiunii în anulare.
Din considerentele menţionate, Colegiul civil ajunge la concluzia că sînt
întrunite condiţiile de suspendare a executării actelor administrative contestate,
motiv din care cererea privind suspendarea executării hotărârilor urmează a fi
admisă.
în conformitate cu art. 195, art.214, art.230, art.250 lit.b) Cod Administrativ,
Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios administrativ al Curţii de Apel
Chişinău,
dispune:

Se suspendă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti în cauza

9
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guzun Corneliu, Dodon
Viorica, Avasiloaie Tatiana, Secrieru Iraida, Ţurcan Olesea, Ciobanu Galina,
Chisiliţa Violeta, Gandrabur Marcel, Holeviţcaia Liudmila, Paniş Alexei, Cazacu
Grigorii împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea
actelor administrative individuale şi operaţiunilor administrative, executarea
hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 390/25 din 24 octombrie 2019
cu privire la cererile unor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti,
referitor la acordarea concediului de odihnă anual; hotărârii nr. 381/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Tudor Stambol de la Judecătoria
Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 382/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Georgeta Grozav de la
Judecătoria Chişinău, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr.
383/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la cererea judecătorului Alina Balan de la
Judecătoria Orhei, referitor la anularea suspendării din funcţie; hotărârii nr. 387/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la aprobarea unor dispoziţii emise de Preşedintele
interimar al Consiliului Superior al Magistraturii; hotărârii nr. 388/25 din 24
octombrie 2019 cu privire la cererile unor judecători/candidaţi la funcţia de
judecător de remitere a materialelor Colegiului pentru selecţia şi cariera
judecătorilor pentru o eventuală promovare/numire în funcţie; hotărârii nr. 389/25
din 24 octombrie 2019 cu privire la demersul preşedintelui interimar al
Judecătoriei Soroca, Vadim Belous, referitor la desemnarea unui judecător pentru
exercitarea atribuţiilor preşedintelui instanţei în perioada concediului de odihnă
anual al acestuia.
A

încheierea este executorie, însă cu drept de recurs în termen de 15 zile la


Curtea Supremă de Justiţie, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.

Preşedintele completului,
Judecător Anatolie Minciuna

Judecători: Victoria Sîrbu

Viorica Mihaila
Copia corespunde originalului/judecator/

io

S-ar putea să vă placă și