Cuprins

CAP.I. Organizarea şi funcţionalitatea Primăriei Municipiului Iaşi. Premise şi factori de

impact..............................................................................................................................................1
1.1. Cadrul general de înfiinţare şi organizare................................................................1
1.2. Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate................................................2
1.3. Prezentarea obiectivelor şi activităţilor Primăriei Municipiului Iaşi....................3
1.4. Structura organizatorică şi fluxul informaţional.......................................................5
1.5. Relaţiile interinstituţionale.....................................................................................14
1.6. Structura Personalului............................................................................................18
1.7. Analiza situţiei financiare.......................................................................................19
Capitolul II. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a celui instituţionalal Primariei
Municipiului Iaşi............................................................................................................................25
2.1. Analiza cadrulul reglementativ aplicabil................................................................25
2.2. Analiza relațiilor de muncă în cadrul Primăriei Muicipiului Iaşi...........................26
2.3. Analiza capacității decizionale...............................................................................28
2.4. Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, oportunităţilor şi amenintărilor în
vederea eficientizării activităţii respectivei instituţii publice....................................................28
Analiza SWOT...................................................................................................................28
2.5. Identificarea posibilelor soluţii în vederea eficientizării activităţii instituţiei
publice.......................................................................................................................................32
2.6. Eficientizarea comunicării dintre instituţia publică şi cetăţean..............................33
2.7. Analiza implementării tehnologiilor informaționale..............................................35
Concluzii şi Propuneri.......................................................................................................36
Bibliografie........................................................................................................................37

0
 CAP.I. Organizarea şi funcţionalitatea Primăriei Municipiului Iaşi. Premise
şi factori de impact

1.1. Cadrul general de înfiinţare şi organizare

Municipiul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din nord-estul
Romăniei. Iaşul a fost capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale
Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala Romăniei între 1916-1918.
Astăzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei,
remarcându-se prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul. Vechile clădiri,
acoperite de patina timpurilor se îmbină armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o
dezvoltare puternică datorită învăţământului şi economiei locale.
Documentul care atestă înfiinţarea Primăriei municipiului Iaşi este Legea comunală din
1864, votată de Adunarea Generală a României (Parlamentul) în ziua de 9 martie 1864 şi
promulgată sub nr. 394 de către Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un nou
capitol se deschidea în istoria administraţiei comunale moderne prin înfiinţarea Primăriei. Primul
primar al Iaşului a fost Dimitrie Guşti care a condus municipiul în cinci mandate, de numele său
fiind legate multe din realizarile edilitare ale acelor vremuri.
Actualul sediu al primăriei este fostul Palat Roznovanu, situat în inima Iaşului, în
apropierea celor mai semnificative monumente ale oraşului. Clădirea impresionantă prin
somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile , sec. XVIII-lea şi restaurată
între 1830 - 1833 de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat şi
Catedrala Mitropolitană.
Între anii 1892 - 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a familiei
regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena
istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918 când a gazduit sediile ministerelor
ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti. În încăperea în care se află acum Cabinetul
Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în actuala Sala de şedinte a Consiliului
Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei. În deceniile 2-4 ale secolului nostru,
Palatul cunoaşte din nou stralucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină
sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din 1970 sediul Primăriei Oraşului.
Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se organizează şi
funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor publice,

1
eligibilitătii autoritătilor administratiei publice locale şi consultarea cetăţenilor în probleme de
interes local.
Primăria municipiului Iaşi este organizată şi funcţionează ca autoritate a administraţiei
publice locale.
Primăria ca o structură funcţională cu activitate permanentă este constituită din primar,
viceprimar, secretar şi aparatul propriu al consiliului local şi duce la îndeplinire hotărârile
consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii.
Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală.
Primăria municipiului Iaşi contribuie la asigurarea realizării în judeţ a strategiei şi
obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare. Principalele obiective decurg din sarcinile pe
care le au departamentele din cadrul intituţiei.

1.2. Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate

Misiunea acestei instituţii include oferirea de servicii publice de calitate în domeniul
administraţie publice locale. Primaria Municipiului Iaşi, ca membră a Asociaţiei Muncipalităţilor
din România are ca viziune satisfacţia permanentă a clienţilor (persoane fizice şi juridice), a
angajaţilor, apreciaţi ca şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un lider regional
şi naţional.
Obiectul de activitate al administraţiei publice locale îl reprezintă soluţionarea
problemelor colectivităţii locale şi administrarea patrimoniului local cu respectarea legilor,
având o competenţă generală, dar şi una teritorială.
În acest sens poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum:
 organizarea elaborării, administrării şi execuţiei bugetului local;
 înfiinţarea de activităţi eeonomice;
 de apărare a drepturilor omului;
 efectuarea de investiţii şi executarea de lucrări publice.
O trăsătură a instituţiilor publice este cea legată de caracteristicile bunurilor
produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a
acestora de către beneficiari.
Din acest punct de vedere se poate spune că instituţiile publice produc bunuri
publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărindu-se

2
satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile
consumatorilor.
Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei
instituţii publice şi pentru care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili
preţuri, tarife, deci încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar
care nu conduc la obţinerea de profit.
O instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta trebuie
cheltuit în scopuri investiţionale în cadrul fiecărui an financiar.
În ceea ce priveşte soluţionarea problemelor colectivităţii locale. Aceasta se realizează
prin:
- elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
- stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale;
- stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;
- administrarea resurselor financiare;
- elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare;
- asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
- cooperarea pe plan intern şi internaţional.

1.3. Prezentarea obiectivelor şi activităţilor Primăriei Municipiului Iaşi

Obiectivele Primăriei Municipiului Iaşi urmăresc 4 perspective :
 Perspectiva financiară - cu obiectivul optimizării utilizării resurselor financiare
având la bază taxele şi impozitele locale şi de furnizare de servicii, clar definite şi asigurarea pe
termen lung a fondurilor de investiţii necesare îmbunătăţirii acestora.
 Perspectiva clientului – cu obiectivul de a exista permanent în preajma clientului
actual şi potenţial, cu perceperea dorinţelor,necesităţilor lui şi creşterea gradului de
responsabilitate / promtitudine vis-a-vis de CLIENT.
o Responsabilitate/ promptitudine ;
o Parteneriatul cu clientul (cetăţenii sau agenţii economici)
o Satisfacerea aşteptărilor clientului, referitor la serviciile oferite.
 Perspectiva proceselor interne
o Primăria este integrată în cadrul administraţiei publice, mai precis în domeniul
administraţiei publice locale, şi se foloseşte permanent efectul sinergetic.
o Se cooperează în sistem de parteneriat cu clienţii (persoane publice şi juridice),
încercând să se obţină avantaje din valoarea, perspicacitatea, inteligenţa serviciilor acestora.

3
 o Se acţionează în cadrul unui sistem de management, bazat pe standardele
internaţionale, pe care îl implementează şi îl îmbunătăţeste continuu.
o Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor şi deplin
conştienţi de acţiunile lor.
o Se urmăreşte maximizarea competitivităţii.
o Management de vârf elaborează şi pune la dispoziţie POLITICA DE
MANAGEMENT A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI IAŞI.
o Aprecierea aportului personalului se face conform realizării obiectivelor proprii
stabilite.
o Managementul îşi stabileşte propriile obiective utilizând politica contribuabililor.
 Perspectiva învăţării – dezvoltării
Primăria a demarat dezvoltarea unei strategii de formare, educare şi de responsabilizare
a personalului municipalităţii, în ideea atragerii permanente spre interesele societăţii. Se doreşte
a se mări autoresponsabilizarea acestuia, favorizând astfel reacţiile din cadrul organizaţiei şi
uşurarea modului de aplicare în practică, trecând de la modul de lucru prin subordonare la
cooperare şi coloborare internă.
Motivarea, iniţiativa, specializarea şi calificarea personalului se consideră a fi
determinante în cadrul politicii organizaţionale.
 Calificarea şi specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri atractive,
gen trening activ.
 Compararea performanţelor primăriei cu cele ale altor instituţii, cu acelaşi specific,
din administraţia publică locala.
 Îmbunătăţirea continuă a comunicării interne şi externe.
 Urmărirea păstrării echilibrului între tinereţea şi experienţa personalului.
Primăria se preocupă tot mai mult de valorile imateriale: marca acesteia fiind:
« Instituţia primarului » , imaginea Municipalităţii, cunoştinţele şi experienţa angajaţilor,
practic, de totalitatea patrimoniului intelectual al organizaţiei. Aceste noţiuni includ: integritate,
capacitatea de inovare, creativitatea, orientarea spre echipă, pe lângă toleranţă, durabilitate,
conştientizarea respectului faţă de cetăţean, responsabilitatea socială. 1
Politica organizaţiei Primariei Municpiului Iaşi, este de a stabili şi transpune în fapt
obiectivele strategice şi operaţionale, cu toată răspunderea şi competenţa, având orientarea clară
înspre nevoile cetăţeanului, punând accentul pe îmbunătăţirea continuă. De fapt, urmărim:
1. rapiditate şi concreteţe în faza decizională,
2. extinderea orizontului cunoştinţelor pentru soluţiile cele mai bune,
1
www.primariaIaşi.ro

4
 3. urmărirea responsabilităţii în fazele de execuţie a proceselor desfasurate.
4. rezolvarea tuturor problemelor prin îmbunătăţirea continuă a activităţii în toate domeniile
şi la toate nivelurile.
Primaria Municipiului Iaşi doreşte să obţină un echilibru între aşteptările cetăţenilor
(calitatea serviciilor), necesităţile colaboratorilor (calitatea organizaţiei) şi exigenţele societăţii
civile locale, naţionale şi internaţionale şi să initieze tradiţia de a concepe şi a furniza servicii de
calitate la nivelul solicitat de clienţii cei mai pretenţioşi.
Primaria Municipiului Iaşi, este orientată după Principiul lui Deming (Planifică-
Efectuează-Verifică-Acţionează), către schimbarea şi îmbunătăţirea continuă a proceselor şi,
serviciilor.

1.4. Structura organizatorică şi fluxul informaţional

Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se organizează şi
funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor publice,
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în probleme de
interes local. Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală şi este structurat astfel:

Primar
Viceprimar 1
Directia Tehnica
Serviciul Avize Mici Intreprinzatori
Serviciul Administrare Urbana
Biroul Reglementare Transporturi Urbane
Biroul Administrare Mediu Urban
Biroul Versanti şi Monumente
Biroul Strazi Municipale
Biroul Inspectorat Protectie Civila
Serviciul Administrativ
Biroul Aprovizionare
Personal Deservire
Directia Investitii
Serviciul Investitii Proprii
Serviciul Investitii Invatamint
Birou Achizitii Publice
Secretar
Serviciul Secretariat CL - Arhiva
Biroul Registru Agricol
Serviciul Juridic
Compartiment aplicare Legea 10
Compartiment aplicare Legea 18
Viceprimar 2
Directia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat
Serviciul Evidenta Patrimoniu
Birou Tehnic
Serviciu Administrare Patrimoniu Public şi Privat

5
 Serviciul Administrare Venituri şi Executari Silite
Serviciul Administrare Spatii cu alta destinatie decit locuinta
Serviciul Gestionare Fond Imobiliar
Serviciul Evidenta Solicitari Locuinte
Serviciul Vinzari Locuinte
Directia Dezvoltare Urbana
Serviciul GIS
Serviciul Cadastru
Serviciul Urbanism
Compartiment Avize Acord Unic
Biroul Proiectare
Directia Piete
Serviciul Administrare Piete
Birou Tehnic Administrativ
Complex Hotelier Municipal
Hotel Municipal
Restaurant Municipal
Hotel Alexandru cel Bun
Directia Economica şi Finante Publice Locale
Activitatea Economica
Serviciul Financiar
Compartiment Ajutor de Stat
Biroul Analiza Economica şi Avizari Tarife
Serviciul Contabilitate
Serviciul Buget
Activitatea Finante Publice Locale
Serviciul Constatare, Impunere, Control Fiscal şi Executare Creante Bugetare
Persoane Juridice
Biroul Control Fiscal Pers. Juridice
Biroul Constatare, Impunere Pers. Jur. 1
Biroul Constatare, Impunere Pers. Jur. 2
Biroul Executare Creante Bugetare Pers. Jur. 1
Biroul Executare Creante Bugetare Pers. Jur. 2
Serviciul Constatare, Impunere, Control Fiscal şi Executare Creante Bugetare
Persoane Fizice
Biroul Control Fiscal Pers. Fizice
Biroul Constatare, Impunere Pers. Fiz. 1
Biroul Constatare, Impunere Pers. Fiz. 2
Biroul Executare Amenzi Pers. Fiz.
Biroul Executare Taxe şi Impozite Pers. Fizice
Serviciul Incasare Numerar
Serviciul Contabilitatea Veniturilor
Serviciul Venituri din Contracte
Directia Control
Serviciul Corp Control Primar
Serviciul Control Publicitate Exterioara
Serviciul Asociatii de Proprietari
Directia Comunicare
Centrul de Informatii pentru Cetateni
Compartiment Relatii cu Publicul
Compartiment Audiente
Birou Democratie Participativa Locala
Biroul Organizare Evenimente Speciale
Serviciul Relatii Internationale şi Integrare Europeana
Biroul Cultura, sport, ONG-uri
Biroul Comunicare şi Documentare Administrativa
Biroul de Promovare Turistica
Serviciul Strategii şi Managementul Proiectelor
Biroul Proiecte Externe
Servicii Direct Subordonate Primar
Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune
Serviciul Asigurarea Calitatii
Serviciul Informatizare

6
 Biroul Administrare Infrastructura şi Echipamente IT
Biroul Administrare Baze de Date şi Aplicatii Informatice
Compartiment Implementare şi Dezvoltare Sisteme Informatice
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Protectia Municii, Securitate şi Sanatate în Munca
Serviciul Audit Public Intern
Cabinet Primar
Consilieri Primar
Figura 1 – Organizarea aparatului propriu al Primăriei Municipiului Iaşi

În ceea ce priveşte organizarea semnalăm existenţa celor patru funcţiuni de bază:

cercetare- dezvoltare, comercială, personal, financiar- contabilă şi a majorităţii acţiunilor ce le
compun. Organizarea este evidenţiată în documentele de formalizare a structurii organizatorice,
respectiv regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi fişele de post. Regulamentul
de organizare şi funcţionare este cel al Consiliului local şi a direcţiilor în care se prevăd: normele
privind constituirea Consiliului local şi a comisiilor pe domenii de specialitate, şedinţele
Consiliului local şi exercitatrea mandatelor de consilier, iar pentru Direcţii se prevăd dispoziţiile
generale, serviciile funcţionale şi conducerea direcţiei. Organigrama este una piramidală,
specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic- funcţional.
Atât la nivel de compartimente, cât şi de posturi sunt delimitate atribuţiile,
responsabilităţile şi competenţele fiecărui angajat. Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele
organismelor ce asigură funcţionarea primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare şi în Legea administraţiei publice locale.

Competenţe, atribuţii, sarcini

În primăria municipiului Iaşi întălnim următoarele competenţe şi atribuţii:
Atribuţiile primarului:
 asigură respectarea prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a
legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;
 dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi
instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalti conducători ai autorităţilor
publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean; asigură aducerea la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local;
 întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exercitiului
bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
 exercită funcţia de ordonator principal de credite; verifică, din oficiu sau la cerere,
încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele
constatate;

7
  răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului
public şi domeniului privat al comunei ;
 ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor impreuna cu organele de specialitate ale statului. În acest scop poate
mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţii publice din comună pentru a aplica măsurile
stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre .
Atribuţii ale viceprimarului
 exercită atribuţiunile Primarului în lipsa acestuia din localitate, cu excepţia celor ce
nu pot fi delegate;
 asigură elaborarea Regulamentului local de urbanism şi a documentaţiilor de
urbanism şi amenajarea teritoriului, le prezintă spre aprobare Consiliului local, potrivit
prevederilor legale, iar după aprobare urmăreşte realizarea acestora;
 soluţionează operativ, în spiritul legii, constatările Corpului de control a disciplinei
în construcţii, cât şi eliberarea autorizaţiilor de construcţii, în conformitate cu planul urbanistic şi
amenajarea teritoriului;
 veghează la respectarea normelor de protecţia mediului şi a ecosistemului din
teritoriul administrat de municipiu, conform legii şi specificului local;
 urmăreşte ţinerea la zi a băncii de date privind amenajarea teritoriului şi lucrărilor
de cadastru imobiliar;
 îndeplineşte funcţia de Ofiţer de stare civilă;
 controlează activitatea de rezolvarea a scrisorilor, sesizărilor şi cererilor cetăţenilor
în domeniul sau de activitate;
Viceprimarul coordonează şi controlează activitatea direcţiilor, serviciilor şi birourilor
de specialitate care i-au fost încredinţate prin organigrama aprobată de Consiliul local la
propunerea primarului şi anume - Directia Tehnica, Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului,
Serviciul Cadastru, Birou Mediu şi Dezvoltare Regională, Direcţia de Investiţii, Direcţia Servicii
Publice, Direcţia de Administrare a Patrimoniului.
Secretarul, în calitate de funcţionar public de conducere,are urmatoarele atribuţii
principale conform Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale:
 comunică în scris consilierilor invitaţia la sedinţă asigurând convocarea consiliului
local, în termenul stabilit de lege;
 pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
 aduce la cunostinţă publică ordinea de zi a sedinţei consiliului local;

8
  participă în mod obligatoriu la sedinţele consiliului local şi efectuează lucrările de
secretariat;
 avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;
 urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termen legal;
 asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor
emise de consiliul local sau primar, în termen de cel mult 10 zile,daca legea nu prevede altfel etc;
Având în vedere observaţiile şi recomandările controlorilor financiari ai Curţii de
Conturi, privind modul de organizare al decontării sumelor prezentate de compartimentele de
specialitate, cât şi delimitarea atribuţiilor între cele 3 servicii care asigură execuţia cheltuielilor:
serviciul buget, serviciul contabilitate şi serviciul financiar.

Serviciul Financiar
Serviciul Financiar are atribuţii,precum:
 răspunde de legalitatea operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei
financiare;
 răspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare şi speciale;
 răspunde de decontarea sumelor prin banca şi prin casierie, întocmind
instrumentele de plata, pentru plătile pe care le efectuează în cadrul serviciului, cu ordin de plată
sau cu numerar
 răspunde de plata la timp a drepturilor de natură salarială, a viramentelor către
bugetul de stat;
 răspunde de întocmirea declaraţiei pentru eliberarea drepturilor salariale şi de
prezentarea cu o zi înainte de data plăţii salariilor pentru efectuarea controlului salariilor;
 organizează şi răspunde de evidenţa cheltuielilor de personal, pe structura
clasificaţiei bugetare;
 răspunde de întocmirea documentelor necesare închiderii anului financiar contabil
în baza normelor de închidere emise de Ministerul Finanţelor Publice;
 păstrează secretul de serviciu şi confidenţialitatea în legatură cu datele,
informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în executarea atribuţiilor ce-i revin.
Serviciul Buget
 asigură respectarea legalităţii tuturor operaţiunilor economice ;
 acordă viza de control financiar preventiv pentru operaţiunile menţionate în ROF
pentru Şef serviciul Buget.

9
  răspunde de urmărirea şi întocmirea execuţiei bugetului local pe parcursul unui an
bugetar în condiţiile de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare ;
 asigură deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ;
 verifică zilnic execuţia emisă de Trezoreria Municipiului Iaşi şi eventualele
neconcordanţe le rezolvă în termen de 5 zile ;
 stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe surse şi a cheltuielilor pe
capitole ;
 verifică centralizarea trimestrială a situaţiilor financiare ale: activităţii proprii a
Primăriei Municipiului Iaşi, Direcţia de Servicii Publice Municipale, Inspectoratul Şcolar al
Judeţului Iaşi, Sănătate – Direcţia Creţe, Direcţia de Asistenţă Comunitară, Poliţia Comunitară,
Casa de Cultură a Municipiului Iaşi, Editura ”Junimea”, Ateneul Tătăraşi;
 solicită şi centralizează proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru
unităţile subordonate şi finanţate din bugetul local.
Serviciul Contabilitate
 răspunde de legalitatea tuturor operaţiunilor contabile;
 răspunde de întocmirea corectă şi la timp a balanţei de verificare pe total instituţie
(în colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) şi va fi înaintată serviciului
buget pentru întocmirea Situaţiilor financiare şi a Bilanţului;
 răspunde de înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cronologic şi sistematic
potrivit planului de conturi şi Normelor emise de Ministerul Finanţelor folosind modelele
Registrelor şi formularelor comune privind activitatea contabilă respectând normele
metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora;
 răspunde de înregistrarea contabilă pe baza de documente justificative înaintate de
compartimentele de specialitate cu vizele şi aprobările persoanelor autorizate şi cu respectarea
normelor interne privind angajarea,lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor;
 organizează şi verifică contabilitatea patrimoniului public atât pentru domeniul de
proprietate privată cât şi pentru domeniul de proprietate publică;
 răspunde de calculul amortizării, a planului de amortizare şi reevaluarea bunurilor
ori de câte ori se impune prin acte normative;
 răspunde de organizarea şi reorganizarea serviciului făcând propuneri cu măsurile
ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului.
Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune
Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune, îşi desfăşoară activitatea în baza
Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr.946/04.07.2005 coroborat cu art.19 lit.d) din Legea

10
nr.500/2002 cu modificările ulterioare, cu angajamentele asumate în cadrul cap.28 “Control
financiar” de negociere cu Uniunea Europeana, cap.12 al Programului de guvernare pe perioada
2005-2008, aliniat la Standardele de management/control intern la entitatile publice. Serviciul se
implementează în managementul entitatii publice, care intenţionează să furnizeze o asigurare
rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, privind eficacitatea şi eficienţa funcţionării;
fiabilitatea informaţiilor financiare; respectarea legilor şi regulamentelor. În baza legislaţiei de
referinţă, previne eventualele abateri care pot avea loc în domeniul economic, financiar-contabil
şi gestionarea bunurilor.
Serviciul Resurse Umane
 Elaborează proiectul de organigramă, statul de functii şi regulamentul de
organizare şi functionare şi le supune spre aprobare consiliului local;
 întocmeşte şi actualizează statele de funcţii pentru aparatul propriu al
administraţiei publice locale ;
 execută lucrări privind evidenţa şi mişcarea personalului, întocmeşte, completează
şi păstrează cărţile de munca ale personalului din aparatul propriu din administraţia publică
locală;
 întocmeşte documentele necesare la încadrarea în muncă (contracte de muncă,
dispoziţii de angajare, adrese de transfer, etc.);
 verifică şi vizează pontajele primite în cadrul serviciului pentru acordarea
salariului lunar;
 organizează concursuri pentru posturile vacante, primeşte şi verifică dosarele de
prezentare la concurs şi toate documentele necesare bunei desfăşurări a concursurilor conform
H.G. nr.281/ 1993, Legea nr.188/1999 republicată şi H.G. nr.1209/2005;
 ţine evidenţa concediilor medicale ale salariaţilor Primăriei;
 asigură participarea salariaţilor la cursuri de formare şi perfecţionare organizate
de instituţii abilitate.2

Interrelaţii între compartimente/departamente/servicii

Relaţiile din cadrul instituţiei publice sunt: relaţii interne între compartimente şi între
funcţii diferite. Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzator
tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleIaşi instituţii, relaţii obligatorii,
care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facutative.
Ca relaţii interne se pot identifica:

2
Regulament intern de organizare și funcționare a Primăriei Municipiului Iași

11
  Relaţiile dintre agentul agricol şi compartimentul impozite şi taxe, ca urmare a datelor
care se furnizează din registrul agricol despre fiecare contribuabil şi despre averea
acestuia (clădiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor şi
taxelor;
 Relaţiile dintre compartimentul impozite şi taxe şi compartimentul cheltuieli, ca urmare a
datelor furnizate de primii necesare în fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
 Relaţiile dintre compartimentul asistenţă socială şi compartimentul cheltuieli, ca urmare a
datelor furnizate despre dosarele întocmite pentru ajutorul minim garantat, pentru
susţinerea persoanelor cu handicap şi protecţiea copilului;
 Relaţiile dintre compartimentul urbanism şi compartimentul impozite şi taxe.
Relaţii între consiliul local şi primar sunt relaţii de autoritate deoarece primarul este
autoritate executivă iar consiliul local deliberativă. În acelaşi timp, din punct de vedere al
modului de formare, ambele autorităţi sunt constituite prin votul cetăţenilor, ceea ce le confera în
egală masură legitimitate, deosebirea între ele fiind de natură juridică.
Se poate vorbi de în primul rând, de existenţa unor relaţii de cooperare şi control prin
delegare, atât Consiliul Local având competenţe de control asupra primarului cât şi acesta, la
rândul sau asupra Consiliului Local prin competenţele pe care le are în virtutea dublului său rol
de autoritate locală şi în acelaşi timp agent al statului (controlul de legimitate şi dreptul de a
sesiza prefectul).
Fluxul informaţiilor între compartimente - Fluxul financiar al informaţiilor vizează
aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor instituţiilor publice.

COMPARTIMENT DE SPECIALITATE

COMPARTIMENT JURIDIC

COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL

VIZA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV

ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE

Figura 3 – Flux informaţional între compartimente

12
  Compartimentul de specialitate din cadrul unităţii poate iniţia un proiect de angajament
care se prezintă, sub formă scrisă şi care trebuie să respecte toate prevederile legale. Acest
angajamente se prezintă sub formă de contracte de achiziţii publice, comenzi, convenţii,
contracte de muncă, acte de control, acorduri de împrumut. Angajamentul trebuie să aibă viza
privind realitatea, regularitatea şi legalitatea prin semnătura sefului de compartiment sau
responsabilului cu achiziţii publice.
 Atestarea juridică a documentului se realizează de către compartimentul juridic prin
însuşire şi avizare.
 Prezentarea la compartimentul financiar contabil pentru încadrarea în prevederile legale.
 Pentru a fi prezentat ordonatorului de credite, angajamentul trebuie să aibă şi viza de
control financiar preventiv, care presupune aprobarea angajamentului din punct de vedere al
legalităţii, regularităţii şi încadrarea în creditul bugetar aprobat.
 Prezentarea documentului spre analiză şi aprobare de către ordonatorul principal de
credite.

1. Serviciul juridic avizează dosarele întocmite de serviciul buget-contabilitate privind

insolvabilitatea unor plătitori.

Serviciul buget- Serviciul

contabilitate juridic

2. Serviciul social întocmeşte dosarele pentru ajutorul minim garantat care va fi vizat de
serviciul buget contabilitate.

Serviciul buget Serviciul

contabilitate social

3. Serviciul buget contabilitate întocmeşte statele de plată care vor fi avizate de către
primar ca bun de plată.

Serviciul buget- Primar

contabilitate

4. Serviciul administrativ întocmeşte ordin de plată pe baza facturii primite în vederea

achitării ei şi îl predă serviciului buget contabilitate pentru viza de control financiar preventiv.

13
 Serviciul buget- Serviciul
contabilitate administrativ

Figura 4 - Fluxul informaţiilor între compartimente

Directia Tehnica Directia

Investitii

Lista de investiţii
Serviciul buget
Directia
Comunicare Directia

Aplicaţii şi Dezvoltar

programe e Urbana

Directia control de interes

Direcţia Economică Serviciul
general
şi Finanţe Publice Financiar
Locale

Serviciul constatare,
impunere, control fiscal şi
Învăţământ, spitale, C. E. T., Sc executare creanţe
Serviciul
Termoservice, R.A.T.P., Sc. bugetare, persoane
Contabilitate
Salubris SA. Editura Junimea, juridice
Casa de Cultură etc Execuţia
cheltuielilor
planul anual de investiţii prin cele trei
fiselor de magazie servicii
Finanţări bilanţ, balanţă de verificare
(cereri de creditare) notă contabilă, bonuri de consum
N.I.R, caietelor de sarcini

14
1.5. Relaţiile interinstituţionale
Relaţiile dintre autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale sunt extrem de
variate şi complexe, ele manifestându-se ca relaţii de autoritate ierarhică cu instituţiile
superioare. Astfel, putem identifica următoarele tipuri de relaţii :
a) Relaţii de autoritate, care pot fi: relaţii ierarhice, determinate de structura ierarhică şi
relaţii funcţionale, determinate de structura după competenţa specifică şi care, de regulă, se
realizează în sprijinul celor dintâi;
b) Relaţii de cooperare, care pot fi formalizate (obligatorii prin acte normative) sau
neformalizate (facultative);
c) Relaţii de reprezentare, care iau naştere în special în raport cu elementele exterioare
sistemului autorităţilor administraţiei publice;
d) Relaţii de control, determinate de delegare (deci nu relaţii de control consecinţă a
subordonării ierarhice sau funcţionale);
e) Relaţii de prestări servicii (cu pondere în raporturile cu cetăţenii).
Referindu-ne la responsabilităţile determinate de aceste tipuri de relaţii, remarcăm şi
diferenţierea tipurilor de responsabilităţi. De exemplu, relaţiile ierarhice care au la bază o
autoritate directă, determină o responsabilitate generală, totală; relaţiile funcţionale care au la
bază o autoritate indirectă, potrivit competenţei specifice, determină o responsabilitate specifică,
specializată
În ceea ce privesc relaţiile dintre autoritatea de vârf a administraţiei publice şi autorităţile
locale de specialitate ale administraţiei publice,acestea sunt relaţii de autoritate ierarhice,
determinate de structura unitară a subsistemului autorităţilor administraţiei publice de stat. Acest
tip de relaţii rezultă din dreptul de control general pe care îl are guvernul. În practica
administrativă, relaţiile de autoritate ierarhice, de tip general, nu se realizează întotdeauna direct,
având în vedere că între Guvern şi serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice există o treaptă intermediară –
Prefectul sau ministrul de resort. Relaţiile de autoritate ierarhice se stabilesc doar atunci când
autoritatea de vârf a administraţiei publice – guvernul – adoptă măsuri generale pentru
funcţionarea acestora (acte normative). guvernul, în virtutea poziţiei şi rolului său, este chemat să
arbitreze şi să soluţioneze abaterile ce de produc în sistemul de relaţii între autorităţile
administraţiei publice cu competenţă generală (consiliile judeţene) şi ministere şi celelalte organe
centrale de specialitate ale administraţiei publice, în ideea respectării stricte a constituţiei şi a
celorlalte acte normative, în special pentru evitarea centralismului excesiv şi a asigurării
autonomiei funcţionale a autorităţilor administraţiei publice locale.

15
 Primăria Municipiului Iaşi este subordonată Consiliului Judeţean Iaşi, care este şi
ordonatorul principal de credite, având ca obiectiv analizarea modului de utilizare a creditelor
bugetare aprobate prin buget local şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.
Consiliul Judeţean Iaşi este ordonatorul principal de credite, iar principalele relaţii, pe
linie financiară, dintre CJI şi primăria Municipiului Iaşi sunt următoarele :
Consiliul Judeţean Iaşi
11 2 2

Primăria Municipiului Iaşi

Figura 5 - Relaţiile cu Consiliul Judeţean Iaşi

De la Consiliul Judeţean Iaşi se primesc la începutul anului toate informaţiile privind

sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii privind bugetul de stat
pentru anul în curs.
Pentru fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va ţine
cont de sumele repartizate de CJI sub forma:
1. Sume defalcate din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat ( se alocă lunar,
în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit) pentru
echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare privind:
 protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorul pentru încălzirea
locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap;
 sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local;
2. Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziţia Consiliului Judeţean
pentru echilibrarea bugetelor locale;
3. Sume defalcate din cote TVA pentru:
 cheltuieli personal învăţământ preuniversitar de stat, burse şcolare(idem);
 creşa – cheltuieli de personal;
 centre de consultaţie agricolă – cheltuieli de personal şi materiale;
 subvenţii pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei;
4. Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective privind:
 retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare;
 dezvoltarea sistemului energetic;
 actualizarea planurilor urbanistice;
 reducerea riscului seismic pentru construcţiile cu destinaţie locuinţă;

16
  lucrări de cadastru imobiliar;
Aceste sume sunt defalcate pe trimestre, pentru fiecare obiectiv în parte. Pe baza
informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Iaşi se realizează Bugetul de Venituri şi cheltuieli
pentru anul în curs.
Potrivit convenţiilor încheiate între primărie şi Consiliul judeţean Iaşi primăria virează în
conturile de venituri ale C.J. Iaşi:
 Contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. H.G. nr. 457/2000;
 40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone.

Primăria mai are relaţii cu:

 Furnizorii de utilităţi (încălzire, iluminat public, apă, telefon), de materiale,
furnituri de birou, obiecte de inventar, prestări servicii, executări lucrări etc;
 Relaţii cu membrii comunităţii ( persoane beneficiare de ajutor social, ajutor de
urgenţă, ajutor de încălzire etc;
 Relaţii cu debitorii – contribuabili ( agenţi economici, persoane fizice etc);
 Relaţii cu trezoreria statului – este banca prin care primăria îşi realizează
operaţiunile bancare de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor;
 Relaţii cu şcolile care sunt ordonatori terţiari de credite – primăria emite
dispoziţii bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de personal şi burse ( cote defalcate
din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de capital (venituri proprii ale bugetului local);

FURNIZORII DE
ŞCOLILE
UTILITǍŢI

MEMBRII
PRIMǍRIA
COMUNITǍŢII

DEBITORII TREZORERIA

Figura 6 - Relaţiile externe ale primăriei

17
 Relaţiile Primăriei cu organismele financiar - bancare
Prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se asigură urmărirea
în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi de plătitori.
Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu repartizarea pe
trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru
echilibrarea bugetului local respectiv. Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin
trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.
Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se efectueze
din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul de stat. În
limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie din mijloacele
bugetului local atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din subordine.
Organele Trezoreriei şi organele fiscale vor îndruma şi recomanda agenţilor economici
să folosească forma de plată prin cont a sumelor datorate bugetului, prevenindu-se întârzieri în
achitarea obligaţiilor către buget.Dispoziţia de plată completată cu toate elementele se depune de
plătitori la unitatea bancară la care îşi are contul aceasta, prin tehnici publice locale.
Formarea şi utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de execuţie a
bugetelor locale sunt supuse contolului Curţii de Conturi, care transmite dispoziţia de plată după
înregistrarea preluării din cont a sumei, trezoreriei în raza căreia agentul economic îşi are
domiciliulu fiscal.Prin primirea dispoziţiei de plată de la unitatea bancară a plătitorului se
confirmă că agentul economic şi-a achitat obligaţia fiscală faţă de buget.

1.6. Structura Personalului

Personalul din cadrul aparatului propriu al primăriei municipiului Iaşi are, în general,
studii medii şi superioare, întâlnindu-se doar în componenţa personalului auxiliar angajaţi cu
studii de bază. Relaţiile cu personalul au în vedere, în primul rând, acordarea de salarii.
Salarizarea personalului se face ţinând cont de specificul fiecărui domeniu de activitate, şi
cuprinde:
 Salariu de bază care se stabileşte în raport cu răspunderea şi complexitatea sarcinilor a
funcţiei ocupate şi a nivelului de pregătire;
 Sporuri le salariul de bază în funcţie de vechimea în muncă, rezultatele obţinute;
 Premii pentru rezultatele deosebite;
 Anumite drepturi acordate în natură, masă gratuită, transport, etc.

18
 Primăria Municipiului Iaşi are:
 4 demnitari;
 634 funcţii publice;
 408 funcţii contractuale;
TOTAL PERSONAL 1046

PERSONAL DE CONDUCERE
PRIMAR
VICEPRIMARI
SECRETAR
TOTAL PERSONAL
NR TOTAL POSTURI DIN APARATUL PROPRIU P.M.I.
FUNCTII PUBLICE
FUNCTII CONTRACTUALE
TOTAL PERSONAL
Figura 7 – Structura personalului
Din anliza organigramei şi totodată a structurii de personal se poate observa prezenţa
unui numar de personal foarte mare în această instituţie precum şi o structură supra ierarhizată,
ceea ce poate afecta funcţionalitatea instituţiei şi celeritatea de care ar trebui să dea dovadă în
relatia Primarie-Cetăţean.
O structură de personal mai aplatizată ar imbunătaţi modul de organizare al activităţii în
interiorul instituţiei, precum şi înter-relaţiile de personal ale institutţiei. Această masură ar avea
efecte pozitive şi în gestionarea fondurilor destinate intreţinerii instituţiei, precum şi fondurile de
salarii pentru personalul instituţiei.

1.7. Analiza situţiei financiare

Finanţarea cheltuielilor bugetare la Primăria Iaşi.
Principala sursă de finanţare a Primăriei Iaşi o constituie veniturile proprii. Cum aceste
fonduri sunt în general insuficiente, primăria apelează şi la alte surse de finanţare cum ar fi:
venituri din impozite şi taxe locale, venituri cu destinaţie specială (din taxe speciale, donatii),
prelevări de la bugetul de stat (sume defalcate din impozitul pe venit), fondul de rulment (din
excedentul bugetar), imprumuturi.
În ceea ce priveşte finanţarea bugetară, aceasta se poate realiza atât de la bugetul de stat,
cât şi din bugetul local, determinând fluxuri informaţionale diferite şi particularizări ale
răspunderilor şi competenţelor pe fiecare metodă de finaţare.

19
 Finanţarea de la bugetul de stat are ca element distinctiv tehnica deschiderii şi repartizării
de credite bugetare. În această etapă de finanţare sunt implicări instituţionale la nivelul
ordonatorilor de credite bugetare (în special primarii), instituţia finanţatoare de la nivel central,
compartimentele responsabile de gestiunea bugetelor publice şi Trezoreria Finanţelor Publice.
Iniţiativa în ceea ce priveşte această modalitate de finanţare o are primarul, în calitate de
ordonator principal de credite, care întocmeşte o cerere de deschidere de credite bugetare
adresată finanţatorului. În cerere se menţionează suma solicitată şi capitolul de cheltuieli vizat.
Repartizarea creditelor bugetare se realizează în baza unei dispoziţii adresate Trezoreriei
Finanţelor Publice, prin care o anumită sumă trece din contul finanatorului în contul unităţii
operative din teriroriu a Trezoreriei.

OPC –
Trezoreria
Preş. MFP
Iaşi
Consiliului Cerere de deschidere credite
Mun. Iaşi bugetare 3 ex. + Notă justificativă +
Dispoziţie bugetară de repartizare 1
ex.
Trezoreria
Primăria
Operativă
Mun. Iaşi
Informarea primăriei cu Municipală
privire la alimentarea contului său Iaşi

Figura 8 – Finanţarea cheltuielilor

Tehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace
băneşti. În cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai în limita disponibilităţilor
existente în cont. Practic, atât pentru bugetul local cât şi pentru consumatorii de fonduri bugetare
din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt
angajate plăţi în limita încasărilor existente.
În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de
ordonator principal de credite adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local,
prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a
consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.3
În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise
conturi în legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea
3
Legea nr.273/2006-privind Finanţele Publice Locale;

20
administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite .Potrivit cu solicitarea
ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare în gestiunea bugetului local
dispune printr-un document specific (dispoziţie bugetară) ca o anumită sumă de bani să treacă
din contul bugetului local în contul OPCB. Acesta este informat de alimentarea contului său şi
poate angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie bugetară de repartizare ordonatorul
principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să teacă în conturile
ordonatorilor subordonaţi. După alimentara conturilor acestora, ordonatorii subordonaţi sunt
informaţi de către Trezorerie, pentru a declanşa finanţarea proprie.4

Primaria Iaşi Compartiment de

Solicitare de fonduri specialitate în gestiunea bugetului
Comunicare de T
local Cont buget local
deschidere de credite R
* E
Trezorerie
Z
Cont ordonator O
Informare asupra deschiderii creditului principal * R
bugetar
Dispoziţii bugetare de repartizare E
Cont ordonator R
terţiar * I
Ordonatori terţiari Informare
de credite bugetare E

Figura 9 - Fundamentarea indicatorilor financiari (Vpr şi Ch) la primărie. I

aşi
Fundamentarea ca acţiune în domeniul bugetar presupune realizarea unor calcule
previzionare potrivit cu anumite repere metodologice privind cheltuielile.
Cadul juridic pe baza căruia se fundamentează indicatorii financiari în cadrul unei
primării este reprezentat de Legea Finanţelor Publice nr. 500/2002, Ordonanţa de Urgenţă nr.
45/2003 privind finanţele publice locale, precum şi alte acte normative care produc efecte
(directe şi indirecte) asupra datelor de înscris în buget.
În cuantificarea veniturilor şi cheltuielilor de înscris în proiectele de bugete publice se
detaşează ca reper important, identificarea şi selectarea acelor indicatori ce devin reprezentativi
pentru materia impozabilă şi respectiv, pentru consumul de fonduri bugetare. Se realizează astfel
o structurare a indicatorilor de referinţă la nivel macro şi microeconomic. În toată acţiunea
de fundamentare a indicatorilor bugetari se au în vedere 4 repere cumulative:

4
Legea nr.273/2006-privind Finanțele Publice Locale;

21
  Stabilirea de indicatori reprezentativi, fie la nivel de activitățe bugetară, fie pe
componente bugetare, precum şi pe categorii de instituţii cu calitatea de
consumatori de fonduri publice;
 Situaţia din anul de bază a indicatorilor care au continuat în anul de plan;
 Folosirea de norme şi normative financiare în determinarea veniturilor şi
cheltuielilor de înscris în bugete;
 Cadrul juridic aplicat în legătură cu fundamentarea fiecărui indicator financiar.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea
materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele
aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte
elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de
credite, pe destinaţii, respectiv acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în
concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile
stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivitătii locale respective.
Cheltuielile din bugetele publice revin, ca responsabilitate de fundamentare şi execuţie,
instituţiilor specializate în gestiunea balanţelor financiare ale statului ori ale unităţilor
administrativ–teritoriale, pe de o parte şi consumatorii de fonduri publice (ordonatori de credite
bugetare), pe de alta parte.
La primării, apar în evidente, cu calitatea de consumatori finali ai fondurilor
publice, categorii de persoane fizice potrivit cu o anumita structura socio–demografica a
populatiei (someri, asistati, persoane cu venituri mici, copii fara sprijin familial, persoane cu
handicap)
În cazul bugetelor locale, destinaţiile cheltuielilor sunt diverse, potrivit cu diferite
activităţi şi acţiuni de interes general care înseamnă în fond cheltuieli publice de
susţinut.Principalul instrument folosit în fundamentarea indicatorilor financiari şi în întocmirea
bugetului de venituri şi cheltuieli îl constituie clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare. La
fiecare instituţie de administraţie publică fundamentarea indicatorilor are în vedere mai întâi
veniturile, pornind de la capitolele de venituri detaliate în sensul provenienţei pe subcapitole.
În administraţia publică fundamentarea indicatorilor financiari la nivel macroeconomic se
face pe capitole de cheltuieli:învăţământ, sănătate, cultură, recreere şi religie, asistenţă socială,
cu detaliere pe subcapitole unde denumirile apar în legătură cu forme organizaţionale sau chiar
instituţii (ordine publică, protecţie civilă, poliţie comunitară) precum şi vizând activităţi sau
acţiuni distincte (iluminat public şi electrificări rurale, alimentare cu apă, salubritate, alimentare
cu gaze naturale în localităţi).

22
 La nivel macro, pentru capitolele de cheltuieli din administraţie,
reprezentativitatea ori specificitatea indicatorilor folosiţi în fundamentare porneşte de la expresia
„nr. beneficiari” ai activităţilor sau acţiunilor întreprinse de primărie. Mai concret, la nivel de
subcapitol, aceşti indicatori capătă denumiri folosite în practica financiară privind formele
organizaţionale (spre exemplu, la capitolul ordine publică şi siguranţă naţională detalierea pe
subcapitole vizează ordinea publică, poliţia comunitară.
La nivel micro, pentru fiecare primărie, indicatorii reprezentativi au caracter orientativ,
sau, de limbaj comun pentru comunicare în vederea fondurilor bugetare în relaţiile cu ordonatorii
de credite subordonaţi.5
În aceste condiţii atât la venituri, cât mai ales la cheltuieli, reprezentativitatea este dată de
sensul concret al provenienţei unui venit ori de cel al locului de consum exprimat prin articolsau
aliniat de cheltuieli. Astfel, pornind de la structura clasificaţiei economice pentru bugete locale,
în instituţii de administraţie publică, dominanta, potrivit cu locurile de consum, cu categorii de
cheltuieli pe articole şi aliniate, o reprezintă cheltuielile de personal (Titlul I), respectiv art.
Cheltuieli cu salariile şi cele asimilate lor (contribuţii CAS, şomaj, CASS).
În ceea ce privesc salariile, acestea se referă la personalul de conducere al primăriei şi
funcţionarii publici. În legătură cu salariile funcţionarilor publici, indicatorul reprezentativ este
nr. posturilor (de la nivel de direcţii, servicii, birouri); dar tot la articolul salarii există aliniate de
cheltuieli care au altă reprezentativitate ( de exemplu, pentru indemnizatii de conducere,
indicatorul este nr. persoanelor cu funcţie de conducere prevăzute de lege).
Fluxurile informaţionale, în fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componentă bugetară
în parte, se derulează potrivit calendarului stabilit prin cele 2 acte normative.
Fluxul informaţional al cheltuielilor de personal dintr-o primărie poate fi reprezentat
astfel: COMPARTIMENT
PERSONAL

1 TREZORERIE
8
STATE DE PLATǍ

2 7

CIRCUMSCRIPŢIA 9 9 COMPARTIMENT 6 ORDIN DE PLATǍ

FISCALǍ CONTABILITATE
3
3 5

5
Legea Finanțelor Publice nr. 500/2002

23
 CONTROL FINANCIAR
PRIMAR
PREVENTIV
4
1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată;
2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare;
3 – De la compartimentul contabilitate, statele de plată sunt trimise controlului financiar
preventiv pentru legalitate, conformitate şi regularitate;
4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre
aprobare;
5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate
6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile
recapitulative;
7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi
avizare;
8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întors la
compartimentul contabilitate;
9 – Se întocmeşte declaraţia 100 privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării
sociale, bugetul asigurării sociale de sănătate etc, care se depune până la data de 25 a lunii
următoare pe luna în curs la Circumscripţia Fiscală.

24
 Capitolul II. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a celui instituţionalal
Primariei Municipiului Iaşi

2.1. Analiza cadrulul reglementativ aplicabil

Principalele acte normative care stau la baza organizării şi funcţionării Primăriei
Municipiului Iaşi sunt: Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală; Legea
nr.189/1998 privind finanţele publice locale; Legea nr.72/1996 privind finanţele publice; Legea
nr.27/1994 privind impozitele şi taxele locale; Legea nr.105/1997; O.G. 61/1997; O.G. 68/1997;
O.G 84/1997.
Principiile de organizare şi funcţionare ale Primăriei Municipiului Iaşi sunt:
 Principiul autonomiei locale - prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea
efectivă pentru activitățile locale să reglementeze și să administreze în cadrul legii, sub
propria lor răspundere şi în favoarea populaţiei respective, o parte importantă din treburile
publice. Dreptul şi capacitatea de a reglementa şi a administra treburile publice locale se
exercită, în cadrul legii, respectiv ţinând seama de prevederile Constituţiei şi ale altor legi.
Autonomia locală, în calitate de principiu de organizare şi funcţionare al autorităţilor
administraţiei publice locale se poate manifesta numai în limitele prevederilor din Constituția
statului și altor reglementări fundamentale. Reglementarea și administrarea unei părți importante
din treburile publice se realizează sub propria răspundere și în beneficiul populației. Această
trăsătură a autonomiei locale reflectă răspunderea autorităților administrației publice locale de a
reglementa și a administra o parte importantă din treburile publice. În același timp,
reglementarea și administrarea treburilor publice are drept obiectiv principal satisfacerea
cerințelor populației. Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul
ca în limitele legii să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date, în mod
expres în competența altor autorități publice.
 Principiul descentralizării serviciilor publice - serviciile publice care se manifestă
ca activitate a autorităților publice pentru satisfacerea unei nevoi de interes general,
datorită importanței lor, trebuie să funcționze în mod regulat și continuu. Rolul acestor servicii
este tocmai de a concepe și a asigura strategia guvernului în acel sector de activitate careia i se
subsumează activitățile practice concrete realizate la niveluri inferioare.
 Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale - în Constituția

25
 României se prevede numai că primarii, consiliile locale sunt alese în condițiile legii.
Menirea lor este numai de a administra treburile unităților administrativ teritoriale în care sunt
aleși în interesul locuitorilor.
 Principiul legalității - aplicat în administrația publică locală, acest principiul îmbracă
 toate aspectele organizatorice și funcționale prin care se înfăptuiește administrația
publică în unitățile administrativ teritoriale.

2.2. Analiza relațiilor de muncă în cadrul Primăriei Muicipiului Iaşi

În cadrul Primăriei Iași există o interdependență strânsă între servicii și compartimente,
determinând astfel o structură compactă. Funcțiile și relațiile diferite ale compartimentelor
funcționale, cât și procesul de conducere al Primăriei și subunităților structurale determină
existența mai multor tipuri de legături. Acestea sunt: Relații de autoritate ierarhice:
a) subordonarea Viceprimarului față de Primar;
b) subordonarea directorilor generali, directorilor executivi și șefilor serviciilor
independente față de Primar și după caz, față de Viceprimar sau față de Secretarul Municipiului
Iaşi, în limita competențelor stabilite de legislația în vigoare, a dispozițiilor Primarului și a
structurii organizatorice;
c) subordonarea directorilor generali adjuncți, directorilor executivi adjuncți, șefilor de
servicii și șefilor de birouri față de directorii generali, directori sau directori executivi – după
caz;
d) subordonarea personalului de execuție față de directorul general, directorul general
adjunct, directorul executiv, directorul executiv adjunct, șeful de serviciu sau șeful de birou, dupa
caz;
Relații de autoritate funcționale
- se stabilesc de către compartimentele din structura organizatorică a Primariei
Municipiului Iaşi cu serviciile publice şi institutiile publice din subordinea lor, precum şi cu
regiile autonome şi societatile comerciale din subordine sau la care Consiliul Local este actionar,
în conformitate cu obiectul de activitate, atributiile specifice fiecarui compartiment sau
competentele acordate prin dispozitia Primarului şi în limitele prevederilor legale;
Relații de cooperare:
a) se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei sau între
acestea și compartimentele corespondente din cadrul unităților subordonate Consiliului Local sau
la care acesta este acționar;

26
 b) se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei
Municipiului Iaşi și compartimente similare din celelalte structuri ale administrației centrale sau
locale, O.N.G.- uri etc. din țară sau din stainătate. Aceste relații de cooperare exterioară se
stabilesc numai în limitele atribuțiilor compartimentului sau a competentelor acordate prin
dispoziția Primarului sau hotărârea Consiliului Local;
Relații de reprezentare:
- în limitele legislației în vigoare și a mandatului acordat de Primar (prin
dispoziție), Secretar, Viceprimar sau personalul compartimentelor din structura organizatorică
reprezintă Primaria în relațiile cu celelalte structuri ale administrației centrale sau locale,
organisme, O.N.G.-uri, etc., din țară sau străinătate;
Relatii de inspecție şi control:
- se stabilesc intre compartimentele specializate în inspecție și control (Direcția inspecție
şi control , Direcția de audit public intern, Direcția buget), compartimentele sau personalul
mandatat prin dispoziția Primarul şi unitățile subordonate Consiuliului sau care desfășoara
activități supuse inspecției și controlului, conform competențelor stabilite prin Legea
administrației publice locale nr.215/2001 sau prin alte prevederi legale în vigoare.
CADRUL RELAŢIILOR ÎN EXERCITAREA FUNCŢIEI PUBLICE
a) în relaţiile cu personalul din cadrul primăriei sau din celelalte instituţii publice în care
îşi desfăşoară activitatea , precum şi cu persoanele fizice sau juridice , funcţionarii publici,
precum şi ceilalţi angajaţi sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect , bună credinţă,
corectitudine şi amabilitate ;
b) Funcţionarii publici şi ceilalţi angajaţi , au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei ,
reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul Primăriei sau instituţiilor publice în care îşi
desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea atribuţiilor
profesionale prin :
- întrebuinţarea unor expresii jignitoare ;
- dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private ;
- formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase .
c) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru
rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor, au obligaţia să respecte principiul egalităţii
cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice prin :
- promovarea unor soluţii similare sau identice la aceeaşi categorie de situaţii de fapt ;
- eliminarea oricăror forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea ,
convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte;

27
2.3. Analiza capacității decizionale
Pentru ca deciziile pe care le ia primaria să fie în masură să slujească interesul general al
societății, conținut de normele organului legislative, obțiunea care a determinat-o trebuie:
1) să aibă un puternic temei ştiinţific;
2) să aibă un caracter realist, să conţină cea mai adecvată rezolvare a problemei în
cauză, pe baza unei evaluări exacte a situaţiei de fapt;
3) să intervină în timp util;
4) să urmeze alegerii între mai multe variante de acţiune posibile. Câtă vreme cel care
decide nu a optat pentru una din soluţiile (variantele) posibile, nu există încă decizia;
5) alegerea trebuie să fie conştientă, precedată de o deliberare. Un gest instinctiv sau un
impuls nereflectat nu constituie o decizie;
6) alegerea urmează a fi orientată spre unul sau mai multe scopuri;
7) alegerea trebuie să ducă la acţiune. Dacă decizia nu duce la acţiune ea rămâne o
simplă declaraţie de intenţie. Eficienţa deciziei se verifică prin rezultatele obţinute în urma
aplicării sale.
Numai în felul acesta se poate realiza misiunea autorităților locale, ca factor de realizare a
politicii statului.6

2.4. Analiza punctelor forte, a punctelor slabe, oportunităţilor şi amenintărilor în vederea

eficientizării activităţii respectivei instituţii publice
Analiza SWOT

Privind infrastructura, cultura,comunicaţii şi cadru natural:

Puncte tari:
Dacă privim la punctele tari ale oraşului Iaşi şi la posibilităţile pentru viitor, vom observa că
acest oraş intruneşte o combinaţie unică formată din următoarele caracteristici:
 Iaşul este situat în extremitatea de est a Uniunii Europene, mai bine spus Iaşul este situat
la mijlocul Europei, între Europa de est şi de vest;
 lunga sa istorie în câmpul ştiinţei şi al educaţiei, ca şi numărul actual de universităţi şi
studenţi, care oferă o atmosferă puternic inspiratoare pentru inventarea de noi tehnologii;

6
Onofrei, Mihaela, Administraţie publică. Fundamente ştiinţifice şi bune practici, Editura Universității„Al.
I. Cuza”, Iaşi, 2007

28
  prezenţa unor monumente culturale şi religioase importante care oferă un loc ce te inspiră
la a-l vizita;
 prezenţa actuală a diferitelor arte şi industrii creative care ar putea oferi spaţii de lucru
inspiratoare pentru crearea de noi produse;
 prezenţa multor specialişti ce pot participa la modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii
atât în fazele de proiectare cât şi în fazele de execuţie;

Puncte slabe:
 Infrastructura oraşului trebuie, perfecţionată şi extinsă;
 Infrastuctura pentru utilităţi este foarte veche;
 Acţiunea antreprenorială este în creştere, dar cu toate astea se confruntă încă cu
probleme;
 Iaşul nu are şosele directe care ar face conexiuni cu oraşul Bucureşti sau cu alte oraşe
mari;
 Aeroportul nu are conexiune adecvată şi rapidă cu oraşul;
In analiza situaţiei la zi din economia oraşului am descris diferitele aspecte semnificative
ale acţiunii productive din Iaşi:
 Forţa de muncă este relativ bine instruită şi primeşte salarii relativ scăzute;
 Principala calitate a pămantului provine din recoltele de produse agricole;
 In comparaţie cu alte oraşe din Romania, nivelul investiţiilor (străine, în particular) şi al
capitalurilor folosite răman la un nivel foarte scăzut;
 Factorii esenţiali favorizează alocarea precumpănitoare a resurselor spre firmele
furnizoare de servicii;
 Infrastructura oraşului Iaşi este diversificată, aceasta fiind alcătuită din drumuri,
aeroport, reţea de şosele şi din drumurile naţionale 24 şi 28;
 Aproximativ şapte trenuri circulă în fiecare zi între Iaşi şi Bucureşti. Timpul necesar
pentru a parcurge cei 460 km este de 6,5 ore. De asemenea un tren internaţional circulă în
fiecare zi spre Republica Moldova;
 Aeroportul internaţional, situat în partea de nord-est a oraşului este accesibil şi pentru
avioanele mai mici. Se efectuează zboruri zilnice la Bucureşti, Viena şi Timişoara;
 două drumuri principale traversează oraşul (Drumul Naţional 24 şi Drumul Naţional 28)7

Administrație și locuințe

7
www.primariaIaşi.ro –Orizont2020

29
 Puncte Tari
• Deschiderea administrației actuale către Investiții;
• Investiții în construirea de locuințe sociale;
• Realizarea unei campanii de curațenie anuală;
• Disponibilitatea administratiei locale de a oferi facilitate pentru investitori strategic;
• Existența Centrelor de Consultare pentru Cetățeni, o cale rapidă de acces la informații de
interes cetățenesc;

Puncte Slabe
• Slaba colaborare între institutiile statului la elaborarea strategiilor de dezvoltare;
• Capacitate insuficientă pentru realizarea de proiecte;
• Capacitate insuficientă de cofinanţare a Proiectelor;
• Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat;
• Insuficiența implicare civica la nivelul comunității;
• Inexistența unor baze de date complete şi actualizate la nivelul tuturor instituțiilo publice
ceea ce îngreuneaza accesul la informație;
• Lipsa lobby-ului politic şi economic organizat la nivelul instituțiilor centrale ale statului;
• Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, în cele mai multe dintre
instituțiile și unitățile orașului;
• Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administrației publice locale;
• Existența în zonele de locuit a unor functiuni incompatibile cu locuirea;
• Cresterea foarte mare a prețurilor la terenuri atât cu destinație locuințe cât și cu destinație
investiții afaceri;

Oportunitatți
• Dezvoltarea parteneriatului public-privat Implementarea unor sisteme de management pe
proiect la nivelul administrației publice locale;
• Colaborarea, în vederea eficientizarii procesului administrativ, între administrația locala
și unitățile descentralizate ale ministerelor în teritoriu;
• Sporirea colaborarii cu instituții ale administrației publice locale din țara și din strainatate
şi dezvoltarea de proiecte commune;
• Continuarea procesului de descentralizare și asigurarea unei autonomii locale reale;
• Implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea problemelor comunitaților și
grupurilor,pe care le reprezintă;

30
 • Sprijinul autoritaților locale în construirea de locuințe, prin alocarea de fonduri, ducerea
utilitaților și dezvoltarea parteneriatului publicprivat.

Amenințări
• Lipsa unei coordonari a actiunilor deatragere de investitori străini;
• Lipsa unei culturi de implicarea cetățenilor în problemele comunitare;
• Putere redusa a sectorului ONG de a asigura rețele de asistentață pentru categoriile
defavorizate.

Administraţie publică locală şi participare civică

Puncte tari:
- Interesul primarului şi a personalului primăriei pentru identificarea şi soluţionarea
problemelor (identificarea surselor de finanţare, a firmelor de proiectare, consultanţă,
colaborarea cu acestea);
- Există la nivel de primărie personal cu experienţă şi bunăvoinţă cu care se pot desfăşura
activităţi de creştere la nivel de oraș;
- Reacţie pozitivă a cetăţenilor în identificarea problemelor şi a soluţiilor de dezvoltare
atât la nivel personal cât şi la nivel de oraș;
- A fost implementat un proiect ce a avut în vedere îmbunatăţirea capacităţii lucrative a
administraţiei publice prin dotări IT, calculatoare şi instruirea personalului.
Puncte slabe:
- Oamenii nu au informaţii de bază în ceea ce priveşte un program de dezvoltare durabilă.

Oportunităţi:
- Existenţa proiectelor de Modernizare a Administraţiei Publice care permit o creştere
semnificativă în ceea ce priveşte relaţionarea administraţiei locale cu structurile europene de
implementare a strategiilor de dezvoltare.
- Admistraţia publică are în vedere crearea zonelor centrale de agrement şi a spaţiiilor de
joacă pentru copii.
Ameninţări:
- Nu există un centru de perfecţionare a forţei de muncă astfel încât populaţia să fie
conştientă de necesităţile actuale ale pieţei în vederea calificării pentru adaptarea la aceste
condiţii;
- Nu există un centru de informare europeană care să dezvolte percepţia cetăţenilor asupra
proiectelor care pot fi realizate prin fonduri europene.

31
2.5. Identificarea posibilelor soluţii în vederea eficientizării activităţii instituţiei publice
Obiective
Atât Primăria cât şi unitățile subordonate vor utiliza aceleași aplicații sau aplicații
compatibile de gestiune a resurselor economico financiare, umane, de personal, de gestiune a
investițiilor, etc., astfel încât toate raportările, centralizările, solicitările de situații să se poată
transmite în direct și în mod automat. Prin aceasta se asigură creșterea eficienței serviciilor,
scurtarea timpului necesar rezolvării problemelor curente, un mai bun control și transparență a
activităților.
 Utilizarea în comun a bazelor de date existente atât în Primărie cât și în celelalte
instituții (ex. Serviciul de Stare civilă, Direcția de Dezvoltare Servicii Publice, Serviciul de
Evidența Populației, etc.);
 Implementarea unei soluții de management al documentelor care să permită
gestionarea documentelor și a arhivelor electronice atât ale Primăriei cât și ale instituțiilor
subordonate Consiliului Local;
 Realizarea unui sistem de telefonie în rețea, astfel încat în sistemul administrației
publice din oraș să se poata vorbi gratuit, ceea ce reduce semnificativ costurile convorbirilor
telefonice, atât ale Primăriei cât și ale celorlalte unități.
 Implementarea proiectelor privind asigurarea serviciilor electronice pentru instituții
publice , agenți economici și cetățeni.
 Standardizarea formatului şi a modului de întocmire şi transmitere a documentelor,
 Proiectarea şi dezvoltarea soluţiei informatice pentru serviciile de raportare
electronică;
 Instruirea personalului specializat;
 Implementarea semnăturii electronice la toți șefii de direcții, servicii, birouri, la
conducerea primăriei, precum și la șefii instituțiilor din sistemul administrației publice locale din
oraș;
 Stabilirea unor metodologii și proceduri de utilizare a semnăturii electronice;
 Realizarea unei reţele informatice fizice de mare viteză(pe fibră optică), securizată,
între sediul central al primăriei şi sediile serviciilor publice subordonate consiliului local.
Conectarea în aceeaşi reţea informatică a tuturor serviciilor municipalităţii va asigura
comunicarea eficientă la nivelul administraţiei locale şi gestionarea eficientă a serviciilor publice
descentralizate;

32
  Creşterea calificării personalului specializat de la nivelul colectivităţilor locale în
gestionarea serviciilor publice prin instruiri atât în ceea ce priveşte sistemul informatic integrat
cât şi în utilizarea aplicaţiilor de birou specifice sau uzuale (Autocad, editare texte, calcul
tabelar).
 Dezvoltarea unor proiecte prin care să atragă noi tipuri de impozite și taxe locale,
suficiente în a forma o pondere semnificativă a veniturilor proprii în veniturile totale ale
bugetelor locale;
 Dezvoltarea unor programe de colaborare cu instituții de învățământ superior pentru
promovarea profesionalismului;
 Compararea permanentă a performanțelor instituției cu cele ale altor instituții, cu
același specific din administrația publică locală;
 Urmărirea păstrării echilibrului între tinerețea și experiența personalului.

2.6. Eficientizarea comunicării dintre instituţia publică şi cetăţean

Autorităţile publice trebuie ca, prin întreaga lor activitate, să urmărească satisfacerea
interesului general al populaţiei, iar instituţiile administraţiei publice au obligaţia să se apropie
de membrii colectivităţilor locale şi să menţină un contact permanent cu aceştia. În acest sens,
administraţia publică trebuie să comunice, să fie deschisă dialogului, să respecte şi să ia în
considerare cetăţeanul.
În cadrul instituţiilor publice locale, comunicarea publică are următoarele forme:
o punerea la dispoziţia cetăţenilor a informaţiilor de interes local;
o prezentarea şi promovarea serviciilor publice oferite de colectivităţile locale;
o promovarea instituţiilor publice şi a colectivităţilor teritoriale.
În vederea îmbunatățirii procesului de comunicare publică trebuie luate următoarele
măsuri:
 anunțuri afișate în locuri publice;
 prin intermediul mass-media locală;
 afișe;
 prin intermediul școlilor;
 amplasare de aviziere în puncte importante;
 ședințe de informare organizate cu o anumită frecvență;
 prin consilieri;

33
  mesajul să fie acesibil, iar procesul de informare să se realizeze în timp util și spațiu
public, deschis.
În vederea imbunătățirii procesului de consultare publică, trebuie luate următoarele
măsuri:
 ședințe publice lunare;
 ședințe publice semestriale (vara, iarna, toamna, primăvara) în special pentru
consultarea și comunicarea pe marginea subictelor legate de culturile agricole, măsuri și norma
administrative;
 întâlniri publice în mijlocul oamenilor;
 audieri în satele subordonate;
 participarea cetățenilor la ședințele consiliului local;
 dezbateri publice;
 interviuri/sondaje pe teme punctuale;
 adunări publice, ședințe;
De asemenea funcționarii publici trebuie să aibă o atitudine mai deschisă, să manifeste o
atitudine de integrare a problemelor lor și mai consultativă pe anumite teme.
Comunicarea între funcţionarul public şi cetăţean:
În procesul comunicării, relaţia funcţionar public-cetăţeni constituie substanţă a actului
de administraţie publică.Unităţile comunicaţionale, respectiv funcţionarul public (ca emiţător) şi
cetăţeanul (ca receptor de mesaje) au obiective clare: emiţătorul îşi propune să informeze, să
convingă, să îndrume, să capteze interesul, să fie eficient, iar receptorul se va strădui să fie atent,
să înţeleagă, să reţină.
Comunicarea cu cetăţenii se realizează prin: expuneri, activităţi de informare, dezbateri,
sesiuni de comunicări, programe de investigare, activităţi cu caracter cultural-educativ,
participare la concursuri, publicaţii proprii, afişiere, transmiterea prin forme scrise sau orale de
informaţii diverse spre şi dinspre structurile de conducere şi de specialitate ale instituţiilor de
administraţie publică.
Liderii din administraţia publică trebuie să acorde o atenţie deosebită antrenării
funcţionarilor publici în facilitarea comunicării dintre aceştia şi cetăţeni. În acest sens, putem
identifica următoarele sarcini:
o diagnosticarea problemelor;
o culegerea, verificarea şi diseminarea informaţiilor;
o trasmiterea rezultatelor evaluării informaţiilor;
o rezolvarea conflictelor.
Pentru realizarea acestor sarcini, pot fi avute în vedere următoarele căi de rezolvare:

34
  ascultarea activă;
 stimularea autoanalizării problemelor;
 cultivarea întelegerii şi toleranţei;
 detensionarea atmosferei.
Parteneriatul interactiv funcţionar public-cetăţean presupune circulaţia informaţiei în
ambele sensuri. Dincolo de aspectele oficiale, instituţionale, relaţia funcţionar public-cetăţean
trebuie să conţină o anumită doză de informaţii.
Comunicarea este absolut esenţiala pentru organizare. Este evident că fără comunicare nu
poate fi organizare, căci atunci nu există posibilitatea ca grupul să influenţeze comportamentul
individului. Pe lângă aceasta, disponibilitatea anumitor tehnici de comunicare va determina, în
mare parte, modul în care funcţiile de luare a deciziilor pot şi trebuie distribuite în instituţie.
Din punct de vedere al legislaţiei în vigoare, instituţiilor publice le revine
responsabilitatea informării cetăţenilor (informare exactă şi simplă), a primirii lor în audienţă şi a
consultării acestora în problemele care-i privesc.

2.7. Analiza implementării tehnologiilor informaționale

Sistemul informațional trebuie să constituie suportul de aplicare și de simplificare a unor
reguli și proceduri administrative în scopul asigurării unui acces larg și nediscriminatoriu al
cetățenilor la serviciile publice, precum și reducerii tarifelor pentru aceste servicii și a costurilor
de operare și personal.
Informația însăși constituie un simbol al timpului nostru care necesită instrumente
specifice: computere, telefoane, copiatoare, faxuri etc. Se poate afirma că informația a devenit
una dintre cele mai importante resurse strategice pentru toate tipurile de organizații, inclusiv
pentru administrațiile publice. Culegerea, procesarea, transmiterea și stocarea datelor sunt
esențiale pentru calitatea deciziilor și finalitatea acestora.
Guvernarea bazată pe noile tahnologii, guvernarea digitală e-Government, este un
ansamblu de sisteme și resurse specifice managementului public, care, prin utilizarea tehnologiei
informațiilor și comunicațiilor, vizează optimizarea actului administrativ.

35
 Concluzii şi Propuneri

În concluzie, putem spune că structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor și

compartimentelor de muncă, modul în care sunt ele constituite și grupate, precum și principalele
legături care se stabilesc între acestea. Structura organizatorică reprezintă premisa necesară în
asigurarea funcționării normale a compartimentelor de muncă, în repartizarea precisă a
responsabilităților, în stabilirea riguroasă a dependențelor ierarhice, a unității dintre
responsabilitatea unei funcții şi puterea de decizie, în asigurarea unor legături clare în interiorul
instituției, în trasarea unor canale cât mai scurte pentru transmiterea operativă a informațiilor.
Procedura de lucru privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice
vacante și temporar vacante și a personalului contractual prevede responsabilitatea
Compartimentului Resurse Umane.
Modernizarea echipamentului administrativ, introducerea aparatelor electronice dintre
cele mai complicate, operarea cu termeni specifici informaticii, nu numai cu tradiționalii termeni
juridici conduce, în perioada actuală și cu atât mai mult în viitor, la necesitatea unui nou tip de
administrator “capabil să exprime problemele administrației curente în formule rezolvabile cu
ajutorul mașinii”.
Politica organizaţiei Primariei Municpiului Iași, este de a stabili şi transpune în fapt
obiectivele strategice şi operaţionale, cu toată răspunderea şi competenţa, având orientarea clară
înspre nevoile cetățeanului, punând accentul pe îmbunătăţirea continuă.
Astfel, conducerea Primăriei Municipiului Iași iși propune să realizeze în mod
profesionist sarcinile ce îi sunt incredințate și vede ca un argument în favoarea acestui obiectiv,
calificarea funcționarilor publici, precum și dezvoltarea lor profesională la nivel interdisciplinar,
mai exact, se dorește aplicarea principiului eficienței maxime a fiecărui funcționar public.

36
 Bibliografie

 Onofrei, Mihaela, Administraţie publică. Fundamente ştiinţifice şi bune practici,

Editura Universității„Al. I. Cuza”, Iaşi, 2007

 Moşteanu, Tatiana, Buget şi Trezorerie Publică, EDP, Bucureşti, 1997;

 Legea nr.273/2006-privind Finanțele Publice Locale;

 Legea nr.215/2001-privind Administrația Publică Locală;

 Cătălin Clipa – Managementul resurselor umane, suport de curs 2009-2010;

 Ana-Maria Bercu – Elemene de știința administrației, suport de curs 2008-2009;

 www.primăria-iași.ro

37