FACULTATEA: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

CICLUL DE STUDII : MASTER AN I (2018-2019)

DOMENIUL DE STUDIU: INGINERIE MECANICA
PROGRAM DE STUDIU: CONTROLUL ZGOMOTELOR ŞI VIBRAŢIILOR

Student: NICOLAESCU VALENTIN

STUDIU DE CAZ

MODALITĂŢI DE REALIZARE A HĂRŢILOR DE ZGOMOT PENTRU AGLOMERĂRILE

URBANE FOLOSIND APARATURĂ SI PROGRAME DEDICATE

POLUAREA SONORĂ ÎN CLUJ-NAPOCA

Municipiul Cluj-Napoca, resedinţa judeţului Cluj, este al cincilea mare oraş din
România, având o populaţie de 298.000 locuitori.

1
 O spectaculoasă dezvoltare industrială s-a înregistrat după anul 1950, când municipiul
Cluj-Napoca a devenit principalul centru urban din vasta Depresiune a Transilvaniei.
Perioada de după 1989 se caracterizează printr-un declin industrial şi o reorientare a întregii
indrustr. A crescut numărul populaţiei şi astfel s-a resimţit o nevoie acută de spaţii construite.
Oraşul s-a extins, ocupând suprafeţe din împrejurimile oraşului, dar şi spaţiile libere rămase
în perimetrul oraşului.

Creşterea numerică a populaţiei a impus o presiune prin sporirea cerinţelor de viaţă, de

natura hranei, locuinţe, mişcare etc.

Astfel, omul a modificat raporturile sale cu mediul trecând de la stadiul de component

obişnuit al naturii la stadiul de component ataşat, iar ulterior la stadiul de contrapus al natur.
Intervenţiile antropice asupra mediului au fost generate de premisele locale de
dezvoltare a unor activităţi specifice care însă în decursul timpului au suferit modificări
importante.

Poluarea mediului constă din introducerea unor substanţe care pot să producă ruperea
echilibrului ecologic, să dăuneze sănătăţii şi stării de confort a oamenilor sau să producă
daune economiei prin modificarea factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane. Poluarea
începe din momentul în care substanţele introduse în mediul natural depăşesc, prin cantităţi
sau prin intensitatea acţiunilor lor, anumite praguri de toleranţă, devenind astfel nocive.

Stresul environmental este considerat drept un proces rezultat în urma interacţiunii

dintre oameni şi mediu. Termenul de stres este legat de presiune asupra mediului. De obicei
presiunile sunt corelate cu diferite sectoare ale activităţilor umane, fiind analizate ca şi agenţi
care exercită un stres potenţial asupra mediului pe anumite areale în funcţie de magnitudinea
proceselor care generează stresul. În majoritatea cazurilor stresul environmental este generat
de implantarea unor structuri artificiale în teritoriu, respectiv implantarea unor structuri
artificiale antropice în structurile naturale.

.2. Analiza Swot

Metoda de analiză utilizată pentru evaluarea stării şi potenţialul natural al municipiului
Cluj-Napoca este analiza SWOT1. Se identifică atât factorii interni ai comunităţii (puncte tari
şi puncte slabe) cât şi factorii externi care influenţează direct sau indirect comunitatea
municipiului (oportunităţi şi ameninţări).

1
www.google.com – poluarea sonoră, analiza SWOT.

2
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

* devierea traficului greu în zonele periferice * poluare sonoră datorită aglomerării

ale oraşului
traficului
* starea destul de bună a drumurilor în
* lipsa unor programe de educare sau
comparaţie cu alte judeţe
informare
* reînnoirea parţială a parcului de vehicule
a populaţiei privind efectele poluării sonore
de transport în comun cu autobuze şi
asupra stării de sănătate
troleibuze de ultimă generaţie – Euro 4,
mult mai silenţioase decât cele actuale * absenţa unor centre de informare pe

* monitorizarea permanentă a factorilor de tematici de poluare sonoră

mediu de către autorităţile abilitate
* locuri de parcare insuficiente

* liniile de troleu şi tramvai ce traversează

centrul oraşului

* aglomeraţia la intrarea şi ieşirea din oraş la

ore de vârf cauzată de lăţimea insuficientă a
benzilor de circulaţie

* zgomot înregistrat peste limite pe arterele

principale şi în marile intersecţii ale
oraşului

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

* tendinţe în reducerea poluării sonore * creşterea numărului de îmbolnăviri datorate

poluării sonore; cea mai gravă boală
* atragerea investitorilor care folosesc
produsă de poluarea sonoră fiind pierderea
tehnologii nepoluante sonor
auzului

3
* aplicarea principiului “POLUATORUL * poluarea sonoră excesivă datorată circulaţiei
PLĂTEŞTE” urbane

* existenţa în sistemul de învăţământ a * evitarea oraşului de către turişti datorată

specializărilor în domeniul mediului şi traficului aglomerat
ecologiei
* creşterea numărului de autoturisme după
* construirea unei centuri de ocolire a anul 1990
oraşului
* aglomerarea şi supraînălţarea clădirilor
* descongestionarea traficului în zona
centrală

* devierea circulaţiei de tranzit din zona

centrală a oraşului pe trasee ocolitoare

.3. Hartă de zgomot pentru Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca are, alături de Bucureşti, prima hartă de zgomot. Realizarea
acesteia este o cerinţă a Uniunii Europene pentru toate oraşele care depăşesc 250.000 de
locuitori, fiind o operaţiune care se practică în prezent pe întreg continentul.

În România există nouă oraşe care până la data de 30 aprilie 2007 trebuiau să depună la
sediul Ministerului Mediului aceste hărţi pentru a fi implementate la nivel naţional, după care
rezultatele trebuiau trimise mai departe, la forurile europene de la Bruxelles. Primaria Cluj-
Napoca a încheiat recent un contract de 700.000 lei cu o firmă specializată – “Enviro
Consult”, privind realizarea acestei hărţi, precum şi a documentaţiei necesare, cu toate
măsurătorile şi analizele culese de pe teren. Această societate este reprezentantă în România a
celei mai autorizate companii în branşa din Europa – “Bruel & Kjaer” din Danemarca.

“Vrem, nu vrem, trebuie să facem această hartă, deşi nu este prioritatea noastră zero,
însă este importantă din perspectiva integrării europene”, a declarat în august 2006 primarul
din Cluj-Napoca2.

Proiectul realizării acestor hărţi de zgomot cuprind 3 etape, “după reguli standardizate
la nivel european”, a declarat directorul “Enviro Consult” din Bucureşti, astfel:

2
Daniel Sarbu, România Liberă, Ediţia Transilvania, Banat, 18.08.2006, art. „Harta de zgomot din Cluj-Napoca”

4
 1. prima etapă – avea ca dată de finalizare 30 august 2007, când Primăria
trebuia să aibă realizată:

a) harta vectorizată a municipiului în format 3 D (tridimensional)

b) harta acustică în format 3 D prin simulare informatică

c) stabilirea pe harta acustică a punctelor de monitorizare a zgomotului

d) achiziţionarea de staţii fixe de monitorizare, tehnică de calcul şi

programe aferente

e) o staţie meteo şi GPS plus mijloace de transmitere

2. etapa secundară – având ca termen sfârşitul anului 2007, propunea validarea

hărţii acustice de către o comisie din cadrul Agenţiei Regionale de Protecţie a
Mediului (ARPM), apoi realizarea sistemului de monitorizare a zgomotului în
municipiu, precum şi a unei staţii mobile de monitorizare.

3. etapa a treia – viza depunerea hărţii de zgomot, cu documentaţia la

Autoritatea Naţională de Protecţia Mediului, etapa avea termen de validare
data de 30 martie 2008.

Reprezentantul Enviro Consult, susţine că harta de zgomot a fost realizată conform

înţelegerii la finalul anului trecut. Între timp a apărut o modificare legislativă, care a dat peste
cap planurile Primăriei.

“Garda de Mediu a avertizat Primăria că trebuie să finalizeze harta până la finalul

acestei luni şi că aceasta trebuie să conţină şi harta de zgomot a Aeroportului, precum şi
îmbinarea hărţii de zgomot pentru tramvaie cu cea pentru căi ferate din interiorul oraşului.” 3

Ca urmare, Primaria este nevoită să încheie un nou contract cu Enviro Consult, urmând
ca noua hartă de zgomot să fie finalizată în termen de o lună. Purtatorul de cuvant al
Primariei Cluj, a asigurat că până la sfârşitul lunii februarie, municipalitatea va trimite
Agenţiei de Protecţia Mediului Cluj, noua hartă. În cazul unei noi întârzieri, Primăria Cluj va
fi pasibilă de amendă.

“Cazul Clujului nu este singular, probleme similare existând şi la celelalte primării care
trebuiau să contribuie la harta naţională de zgomot.”4

3
Daniela Şerban, Informaţia Cluj...pune punctul pe i!, vineri 25.01.2008, nr.55, pag.4, art. „Harta de zgomot a Clujului, întârziată de
legislaţia haotică”

5
 Anexa 5 alin.1 din H.G. 321/14.04.2005, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental, descrie cerinţele minime pentru elaborarea hărţilor strategice de zgomot, astfel:

1. Harta strategică de zgomot5 este o reprezentare a informaţiilor referitoare la

unul din aspectele de mai jos:

- “starea, din punct de vedere acustic, existenţa anterioară sau viitoare, în

funcţie de un indicator de zgomot;
- depăşirea unei valori limită;
- estimarea numărului de locuinţe, şcoli şi spitale dintr-o anumită zonă,
expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot;
- estimarea numărului de persoane stabilite într-o zonă expusă la zgomot”
2. Următorul articol6 arăta sub ce formă pot fi prezentate publicului aceste hărţi:

“- grafice

- date numerice organizate în tabele

- date numerice în format electronic.”

3. Hărţile de zgomot pentru aglomerări trebuie să pună accent pe zgomotul emis

de:

“- traficul rutier

- traficul feroviar

- aeroporturi

- zonele industriale, inclusiv porturi.”7

Ordonanţa de urgenţă nr.195 din 22.12.2005 8

– privind protecţia atmosferei,
schimbările climatice, gestionarea zgomotului ambiental, la art.61 - prevede că autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului, prin autorităţile publice din subordinea sa,

4
Ibidem

5
H.G. nr.321/14.04.2005, art.1

6 H.G. nr.321/14.04.2005, art.2

7 Idem, art.3

8
O.U.G. nr.195/22.12.2005, Cap. X, art.61

6
supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi
gestionarea zgomotului ambiental.

În acest scop, articolul de mai sus9 descrie următoarele:

- la lit.”a” se dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor

generatoare de poluare, în vederea aplicării măsurilor de urgenţă,
- la lit.”b” se solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor/interdicţiilor
în scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi,
- iar lit.”c” prevede luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim
admis al zgomotului ambiental.
Un alt articol prevede10:

“Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri sunt obligaţi să întreţină perdelele şi

aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea
capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.”

Hotărârea Guvernului nr.321/14.04.2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I

nr.358/27.04.2005 – prevede evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

Prezenta hotărâre abordează unitar, la nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea
efectelor dăunătoare de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului prin implementarea
măsurilor următoare:

a) determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărţilor de

zgomot
b) punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental,
precum şi efectele sale
c) adoptarea pe baza datelor din hărţile de zgomot a planurilor de acţiune, având
ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, a nivelurilor de
expunere care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane.

.4. Limita decibelilor în Cluj

Nivelul zgomotului general admis în oraş, atât ziua cât şi noaptea, nu trebuie să
depăşească 60 – 65 decibeli. Respectând anumiţi parametri impuşi de legislaţia europeană,

9 Ibidem

10
Ibidem, art.62

7
autorităţile locale vor fi obligate să ia măsuri de protejare a populaţiei împotriva poluării
fonice datorate traficului urban, feroviar, aerian şi zgomotul industrial.

Primarul Clujului, a declarat la finele anului 2007, că există deja un proiect european de
3 milioane Euro, pentru refacerea şi modernizarea linieri de tramvai care uneşte cartierul
Mănăştur cu Gara CFR şi zona industrială a Combinatului de Utilaj Greu.

Evoluţia nivelului de zgomot datorat traficului auto din Cluj – la nivelul general pentru
judeţul Cluj, se constată o evoluţie ascendentă a valorilor nivelului de zgomot determinat în
special în mediul urban, de-a lungul arterelor de circulaţie intensă auto, fapt explicat prin
dezvoltarea parcului auto a agenţilor economici şi creşterea nivelului de confort al populaţiei.

În judeţul Cluj, în anul 2007 s-a urmărit nivelul de zgomot din principalele localităţi:
Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Huedin şi Aghireş.

Prin urmare s-a constatat că mediile anuale ale nivelului de zgomot, din judeţul Cluj,
depăşesc limita admisă de 65 dB, conform STAS 10009/1988 şi STAS 100144/1-90 în
municipiile Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla şi Huedin.

În Cluj-Napoca, pe parcursul anului 2007 s-a urmărit nivelul de zgomot produs de

traficul rutier, prin determinări de 30 min în următoarele puncte: Piaţa Mihai Viteazu, sens
giratoriu cartier Mănăştur, sens giratoriu Zorilor, Piaţa Baba Novac, str. Fagului – cartier
Gheorgheni, str. Oaşului – B-dul Muncii, sens giratoriu Mărăşti şi Piaţa Unirii şi prin
determinări de 24 h la sediul APM Cluj.

S-au remarcat depăşiri ale nivelului de zgomot în toate punctele de măsură, îndeosebi în
Piaţa Mihai Viteazu cu o valoare medie anuală – 77,92 dB în sensul giratoriu din cartierul
Zorilor cu o valoare medie anuală de 74,07 dB şi pe str. Fagului – cartier Gheorgheni unde s-
a înregistrat o valoare medie anuală de 74,88 dB, datorită traficului rutier intens din zonă şi a
traficului greu.

O uşoară depăşire s-a înregistrat în Piaţa Mărăşti – 68,3 dB. Acest fapt poate fi explicat
prin lipsa traficului greu precum şi arhitecturii locale, unde există un culoar destul de larg
(din sensul giratoriu spre sediul Bibliotecii Judeţene), acesta permiţând atenuarea zgomotului.

.5. Impunerea unui alt trafic

Se vor lua măsuri de redirecţionare a traficului auto care să fie redirecţionat pe anumite
porţiuni sau chiar restricţionat la nivelul vitezei şi cel al traficului de zi şi de noapte sau faţă
de tonaj – uşor şi greu.

8
 De asemenea, vor fi realizate sensuri unice, semafoarele vor fi sincronizate, vor exista
interdicţii orare şi închideri de artere pentru redarea doar a traficului pietonal. “Clujul, vechi
oraş medieval, are nevoie de schimbarea traficului” – a subliniat directorul Firmei “Enviro
Consult”, care a realizat câteva măsurători pentru a desena schematic, o hartă a zgomotului în
zona de nord a municipiului.11

“Vor fi făcute măsurători la nivelul autostrăzii Transilvania, când va intra în funcţiune,

precum şi a traficului aerian. Monitorizarea va fi făcută periodic, iar o data la cinci ani aceste
hărţi de zgomot vor fi refăcute” - a precizat în continuare directorul “Enviro Consult”.12

.6. Impactul zgomotului asupra pieţei imobiliare

“În Cluj se vând deja terenuri şi imobile mai ieftine în zonele puternic poluate din punct
de vedere fonic” – susţine directorul Serviciului Tehnic din cadrul Primăriei Cluj. Harta de
zgomot a Clujului va duce la stabilirea corectă a preţului terenurilor sau al construcţiilor,
arată şi directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Cluj.

Avertizarea “Cod protocaliu” pe străzile Clujului – indică faptul că: cele mai
zgomotoase zone ale Clujului sunt centrul oraşului (zona Catedralei Ortodoxe, Piaţa Avram
Iancu), 1 Mai, Calea Turzii, Gară, traseul tramvaielor – unde se înregistrează peste 70 de
decibeli, faţă de un nivel indicativ de 60 de decibeli.

De asemenea, reprezentanţii autorităţilor competente (respectiv ARPM), au declarat că

“pe traseul tramvaiului şi în zona gării se înregistrează în jur de 70 de decibeli, deci am avea
de făcut o corecţie medie de 15 decibeli”. Potrivit acestor afirmaţii, limitele admise nu au
fost încă stabilite exact, fiind necesară o clasificare pe zone, însă “în Cluj avem depăşiri
foarte mari”.

Proiectantul Enviro a precizat: “Clujul este unul dintre cele mai zgomotoase oraşe
mari”. El a mai arătat că în Cluj există, totuşi şi zone “liniştite” unde se înregistrează mai
puţin de 35 decibeli, cum ar fi cartierul Zorilor – Calea Turzii (departe de şosea), Între Lacuri
sau în zona pârâului Becaş. O altă zonă monitorizată în vederea elaborării hărţii de zgomot a
fost cea industrială – zona CUG.

Peste 200.000 de clujeni sunt “stresaţi de zgomot” - numărul clujenilor afectaţi de

zgomotul excesiv se ridică, potrivit hărţii, la 202.105 – reprezentând aproximativ 70%

11
Daniel Sârbu, România Liberă, Ediţia Transilvania, Banat, 18.08.2006, art. „Harta de zgomot în Cluj-Napoca”

12
Ibidem

9
din numărul de locuitori. Aceştia sunt supuşi poluării sonore din zona străzilor intens
circulate. În zona industrială, mult mai slab locuită, sunt afectate doar 1.736 de persoane, pe
traseul tramvaielor – 11.173, iar în zona gării – 10.437 de clujeni.

Soluţii privind diminuarea zgomotului provocat de traficul stradal:

 redirecţionarea traficului,
 stabilirea de sensuri unice
 sincronizarea semafoarelor
 instituirea de restricţii de viteză
 interzicerea circulaţiei unor anumite tipuri de autovehicule în intervale orare
de vârf sau pe anumite artere
 construirea de pasaje subterane şi supraterane
 amplasarea de panouri fonoabsorbante.
Harta de zgomot a oraşului nu cuprinde şi zona aeroportului, în ciuda numeroaselor
reclamaţii ale locuitorilor din apropiere cu privire la poluarea sonică. Directorul ARPM a
declarat că “pentru aeroport nu s-au putut face măsurătorile, pentru că nu se cunoaşte
numărul de zboruri”. Harta de zgomot a Clujului poate fi consultată la Primarie, pe un
calculator special instalat în acest scop – a declarat directorul Serviciului Tehnic, Primăria
Cluj.

.7. Centrul Clujului , zona cea mai poluată fonic

Foto ARPM

10
 Rezultatul studiului privind poluarea sonoră este dezastruos: Clujul este atât de poluat
sonor încât nu ne putem ascunde de zgomot decât în pădurile de la marginea oraşului. Astfel,
aproximativ 70% din populaţia municipiului (202.105 persoane) este expusă la zgomot în
timpul zilei, iar 65% pe timp de noapte.

Cele mai “dense” zone din punct de vedere al poluării sonore sunt cele din centrul
oraşului: Piaţa Unirii, Piaţa Avram Iancu, Piaţa 1 Mai – dar şi Calea Turzii sau Bulevardele
Nicolae Titulescu şi 21 Decembrie. De asemenea, străzile străbătute de linia de tramvai sau
cele lângă care trece trenul sunt considerate şi ele cu un grad ridicat de poluare fonică.
Nivelul maxim atins aici este de 70 – 80 dB, în condiţiile în care limita normală ar fi de 35
dB.

Deoarece zona Aeroportului este, inevitabil, una puternic poluatoare fonic, aceasta a
fost inclusă la categoria zgomotului industrial. Din păcate, aici nu se pot găsi încă soluţii
pentru a diminua efectul zgomotului produs de avioane, deşi reclamaţiile din partea
locuitorilor sunt foarte numeroase.

.8. Soluţii propuse pentru diminuarea poluării sonore în Cluj

Directorul ARPM Cluj este de părere că oraşul nostru este afectat de construcţiile noi şi
de traficul greu, acestea fiind principalele cauze ale poluării sonore. „Românii sunt stresaţi şi
datorită poluării”, a precizat acesta. Ca măsuri de ameliorare a fenomenului, firma proiectantă
aduce soluţii ca redirecţionarea traficului, restricţii de viteză, interzicerea totală a circulaţiei
unor categorii de vehicule între anumite intervale orare sau pe anumite artere ori amplasarea
locală de panouri fonoabsorbante şi zone verzi. „Nu există nicăieri în ţară astfel de panouri
fonoabsorbante, deşi ele sunt necesare”, este de părere directorul ARPM Cluj.13

.9 Harta de 8 miliarde
Studiul a fost realizat de aceeaşi firmă care a realizat harta acustică a Bucureştiului,
Enviro Consult. Licitaţia a fost organizată în iunie 2006, iar caietul de sarcini a fost
cumpărat de opt firme, dar numai patru au depus oferte. Firma Enviro Consult a fost
desemnată câştigătoare, oferta acesteia fiind de 834.000 RON, sumă din care Primăria a
achitat o primă tranşă de 746 RON.

13
Daniel Sârbu, România Liberă, Ediţia Transilvania – Banat, 18.08.2006, art. „Harta de zgomot în Cluj-Napoca”

11
.10. Clujul, de două ori mai zgomotos
Clujenii sunt asediaţi de zgomot chiar şi în timpul nopţ. Conform măsurătorilor
realizate de Primăria Cluj-Napoca pentru harta de zgomot, indicii înregistraţi la miezul nopţii
depăşesc de două ori valorile admise la nivel european pentru această perioadă din noapte.

Astfel, dacă normele europene spun că pe perioada nopţii marile oraşe ar trebui să
înregistreze maxim 40 de decibeli, la Cluj situaţia nu este deloc roz în zona centrală. În
noaptea de duminică spre luni, în data de 16 – 17.12.2007, la ora 00.00, au fost înregistraţi 83
de dB pe strada Petru Maior, iar la ora 3.00, în cursul aceleiaşi nopţi, indicele a scăzut cu doar
şapte puncte.

De asemenea, zgomotul a atins valori foarte mari şi în cursul zilei de duminică, atunci
când, în mod normal, traficul este ceva mai liniştit decât în timpul săptămân. Duminica,
16.12.2007, la orele 20.00, Clujul înregistra în zona centrală 80 de dB. Nivelul recomandat
pentru perioada zilei este de maxim 60 de dB.14

Protecţia contra poluării sonice - Clujul va trebui să redevină şi să fie perceput ca un

oraş liniştit (în sens propriu), în special zona centrală, zonele rezidenţiale, zonele de servicii
medicale, de educaţie şi de recreere. În acest sens, politicile de limitare a zgomotului şi
vibraţiilor vor viza sursele cu accent pe traficul auto, feroviar şi aerian, lucrările de
construcţii, lucrările la reţelele edilitare şi sursele de tip disco – concerte în aer liber şi se va
face o monitorizare extinsă.

Se vor utiliza toate instrumentele, inclusiv instituirea de limite de zgomot diferenţiate

teritorial şi orar, politici de sancţiuni şi bonificaţii, infrastructuri de limitare a zgomotului
(structuri

care absorb sau ecranează zgomotul şi tehnologii şi materiale care previn sau reduc
producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrări sau materialul utilizat la carosabil).
Evaluarea impactului cert sau potenţial auditiv şi vibrator al unui obiectiv va lua în calcul şi
efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.

.11. Avantajele hărţilor acustice

1. dezvoltarea de noi zone rezidentiale – la stabilirea amplasamentelor se va
putea ţine cont şi de nivelul de zgomot al zonelor învecinate, prin simularea

14
http://ziuadecluj , nr.786, marţi, 17. 12.2007, Hărţi acustice

12
 anterioară demersurilor de construire, a efectului apariţiei acestei zone (cu
traficul rutier asociat estimat) din punct de vedere al acusticii zonale;
2. pentru zonele deja existente - stabilirea cât mai corectă a preţului caselor,
terenurilor şi locuinţelor. Realizarea hărţii strategice de zgomot permite
informarea populaţiei (a celor interesaţi) asupra nivelurilor de zgomot în
zonele de interes. Aceasta reprezintă o altă cerinţă a legislaţiei europene;
3. zonele de recreere – amplasarea acestora poate fi facută ţinându-se cont de
datele oferite de harta strategică de zgomot, astfel încât să îndeplinescă o dublă
menire: să fie într-adevăr zone de linişte, dar în acelaşi timp să contribuie la
diminuarea nivelului global de zgomot (perdele de copaci, zone verzi etc.);
4. traficul - poate fi redirecţionat, astfel încât poluarea sonoră să fie cât mai mult
diminuată.
Hartile strategice de zgomot vor fi realizate la o scara de 1 : 10000.

Codul culorilor în vederea reprezentării pe harta de zgomot a curbelor de nivel de

zgomot, sunt:

Scala de culori pentru harta de zgomot 15

Interval (dB) Culoare RGB*

sub 35 verde deschis 85 – 190 - 71

35 - 40 verde 0 - 114 - 41

40 - 45 verde închis 15 - 77 - 42

45 - 50 galben 228 - 228 - 0

50 - 55 ocru 171 - 162 -0

55- 60 portocaliu 225 - 95 - 0

60 - 65 cinabru 219 - 12 - 65

65 - 70 roşu carmin 174 - 0 - 95

15
www.google.com – poluarea sonoră, Hărţi acustice

13
 70 - 75 lila 146 - 73 - 158

75 - 80 albastru 79 - 31 - 145

80 - 85 albastru închis 33 - 18 - 101

* RGB (Red - Green – Blue) reprezintă iniţialele culorilor roşu, verde, şi albastru şi
este denumirea unui sistem

de atribuire a unor valori cu ajutorul cărora se realizează reglarea şi identificarea

culorilor de bază şi a tuturor

nuanţelor şi combinaţiilor de culori în industria IT.

Autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice centrale

care în conformitate cu HG nr.321/2005, realizează hărţile strategice de zgomot pentru
aglomerările urbane, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile civile mari,
au obligaţia să colaboreze şi să pună în mod reciproc la dispoziţie datele necesare pentru
realizarea hărţilor strategice de zgomot.

.12. Sancţiuni:
Amenda pentru poluarea fonică poate ajunge până la 15.000 lei.

Ministerul Mediului pregăteşte un ghid pentru cei care se simt ameninţaţi de poluare, fie
ea şi fonică, astfel încât “victima” să poată da în judecată, atât făptaşul cât şi autoritatea care
ar fi trebuit să preîntâmpine această poluare.

La ora actuală, clujenii sunt deranjaţi de zgomotele maşinilor, barurilor-restaurantelor,

discotecilor şi a celor de aer condiţionat. Cu toate că este unul din principalii factori
poluatori, conform Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Cluj, traficul nu este reclamat
decât foarte rar.

Amenda prevazută de lege este cuprinsă între 5.000 şi 15.000 lei. În primele zece luni
ale anului 2007 s-au înregistrat 125 sesizări pentru disconfort fonic.

Cadrul legislativ

14
 Pentru a controla poluarea sonoră, principala lege este Legea pentru Protecţia Mediului
- OUG nr.195/2005, care are prevederi referitoare la :

# Asigurarea calităţii resursei de aer pentru a proteja sănătatea oamenilor;

# Obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a adopta măsuri speciale pentru

izolarea fonică şi protecţia împotriva surselor de zgomot şi de vibraţii;

# Cadrul legal pentru elaborarea de strategii sectoriale şi de politica mediului;

# Baza legală pentru iniţierea de legi, standarde tehnice, proceduri conform

practicii internaţionale;

# Sarcini şi responsabilităţi specializate pentru ministere şi alte autorităţi

publice (de exemplu: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţei are obligaţia de a controla intensitatea zgomotului şi vibraţiilor
autovehiculelor).

Pe baza Legii Protecţiei Muncii 90/1996, republicată, Normele Generale pentru

Protecţia Muncii conţin prevederi referitoare la zgomot, iar Normele Metodologice privind
certificarea calităţii echipamentului tehnic legată de securitatea munc.

Această legistaţie reglementează zgomotul de mediu în timp ce acquisul cuprins în

directivele UE este menit să controleze zgomotul la sursă. Transpunerea directivelor UE
2000/14/EC, 85/594/EC şi a legislaţiei privind evaluarea conformităţii, care sprijină legislaţia
de zgomot, nu ridică probleme sau dificultăţi serioase. O problemă majoră va fi reprezentată
de implementarea legislaţiei transpuse, care implică resurse financiare importante, infiinţarea
de noi agentii şi organe specializate, precum şi instruirea funcţionarilor publici şi altor
parteneri interesaţi.

Parlamentul European şi Consiliul au adoptat Directiva 2002/49/EC în 29 iunie 2002, a

cărei principală sarcină este aceea de a creea o bază comună pentru administrarea urbană a
zgomotului ambiental, prin:

- Monitorizarea problemelor de mediu – prin solicitarea autorităţilor competente ale

statelor membre să realizeze hărţi strategice de zgomot pentru drumurile principale, căile
ferate principale, aeroporturile mari şi aglomerările urbane, zonele industriale utilizând
indicatori de zgomot armonizaţi precum: Lden şi Lnight. Aceste hărţi vor fi utilizate atât pentru
evaluarea numărului de persoane afectate de zgomot în întreaga UE, cât şi pentru realizarea
planurilor de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia.

15
 - Informarea şi consultarea publicului – despre expunerea populaţiei la zgomot,
efectele sale asupra populaţiei, şi măsurile ce se pot lua pentru limitarea nivelului de zgomot.

- Lansarea de teme locale – prin solicitarea autorităţilor publice locale şi a unităţilor

prevăzute la art.4 alin. (3) din HG 321/2005 de a realiza planuri de acţiune pentru gestionarea
zgomotului ambiental şi a efectelor acestuia, ţinându-se cont de hărţile strategice de zgomot.

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului elaborează reglementări –

privind valorile limită corespunzătoare indicatorilor Lzsn, Lnoapte şi, după caz, Lzi şi Lseara,
pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din preajma
aeroporturilor şi pentru zgomotul produs în zonele cu activităţi industriale care se aprobă prin
ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului sănătăţii, al
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, al ministrului administraţiei şi
internelor, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a HG 321/2005.

Autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile prevăzute la art.4 alin. (3) din HG
321/2005 elaborează planurile de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor
acestuia, inclusiv măsurile de reducere a zgomotului.

Indicatori de zgomot16

Definiţii ale nivelului indicatorului de zgomot pentru ziua-seara-noapte Lzsn:

Nivelul indicatorului ziua-seara-noapte (Lzsn) –în decibeli (dB), este calculat cu următoarea
formulă:

în care:

- Lziua este nivelul mediu de presiune acustică ponderat A pe termen lung, măsurat într-un
an (definit în ISO 1996-2:1987, determinat în toate zilele dintr-un an);

- Lseara este nivelul mediu de putere acustică ponderat A pe termen lung, măsurat într-un
an, aşa cum este definit în ISO 1996-2:1987, determinat în toate serile dintr-un an;

16
H.G. nr.321/14.04.2005, Anexa nr.2

16
 - Lnoapte este nivelul mediu de putere acustică ponderat A pe termen lung, măsurat într-un
an, aşa cum este acesta definit în ISO 1996-2:1987, determinat pe perioada tuturor
nopţilor dintr-un an, în care:

- ziua are 12 ore, seara are 4 ore şi noaptea are 8 ore. Statele Membre pot scurta perioada de
seara cu una sau două ore şi pot lungi corespunzător perioada de zi şi/sau de noapte, cu
condiţia ca această alegere să fie aceeaşi pentru toate sursele şi că ele vor furniza informaţii
asupra oricărei diferenţe sistematice care decurge din vina acestei opţiuni.

- Începutul zilei, începutul serii şi începutul nopţii vor fi alese de Statele Membre (această
alegere

va fi aceeaşi pentru zgomotul din toate sursele); valorile sunt între 07.00 -19.00, 19.00 - 23.00
şi

23.00 – 07.00, ora locală.

- Un an este an de referinţă în ce priveşte emisia de sunet şi an mediu în ce priveşte

circumstanţele meteorologice; şi în care:

- este luat în considerare sunetul incident, ceea ce înseamnă că nu se ţine cont de sunetul
reflectat la faţada unei construcţii (ca regulă generală, aceasta implică o corecţie de 3dB în
cazul unei măsurări).

Înălţimea punctului de evaluare a nivelului Lzsn în funcţie de aplicare:

- în cazul calculului efectuat în scopul întocmirii hărţilor strategice de zgomot referitor la

expunerea la zgomot în şi in apropierea clădirilor, punctele de evaluare trebuie să fie 4,0 ±
0,2 m (3,8 până la 4,2 m) deasupra solului şi la cea mai expusă faţadă; în acest scop, cea mai
expusă faţadă va fi peretele exterior care se află cel mai aproape şi mai expus sursei de
zgomot; în alte scopuri, pot fi făcute alte alegeri.

- în cazul măsurării pentru întocmirea hărţilor strategice de zgomot legat de expunerea la

zgomot în interiorul şi în apropierea clădiri, pot fi alese alte înălţimi, dar acestea nu trebuie să
fie niciodată la mai puţin de 1,5 m deasupra solului şi rezultatele trebuie corectate în
conformitate cu o înălţime echivalent de 4 m. Cu toate că presiunea sonoră poate fi măsurată
direct, percepţia sunetului este foarte subiectivă, iar reacţia fizica a oamenilor la sunet
complică şi mai mult analiza acestuia.

17
 Nivelul de presiune acustică este măsurat şi cuantificat de regulă, cu ajutorul
logaritmilor raportului presiunilor acustice, pe o scală care redă nivelul sunetului în decibeli
(dB).

O ilustrare tipică a scalei decibelice este redată în Figura 127. Deoarece auzul uman nu
este la fel de sensibil pentru toate frecvenţele, se utilizează o aşa-numită reţea de ponderare în
frecvenţă A, al cărei rol este de a corecta nivelele acustice măsurate în funcţie de această
dependenţă în funcţie de frecvenţă. Unităţile de măsură ale nivelelor acustice ponderate A se
notează „dBA” sau „dB(A)”.

Figura 1. Scară decibelică tipică având indicate reglementările române privind limitele de
zgomot

_______________

27
www.poluarea sonoră, consideraţii privind zgomotul, Scala decibelică

Dacă sunetul este măsurat pe parcursul unor intervale distincte de timp, se poate
obţine o distribuţie statistică a nivelului acustic general pentru perioada respectivă. Nivelul
energetic echivalent al sunetului (Leq) este cel mai obişnuit parametru asociat unor astfel de
măsurători. Parametrul Leq metric este un descriptor numeric care reprezintă nivelul acustic
mediu pe o perioadă de timp în care nivelele acustice reale suferă o anumită variaţie. Alţi
descriptori comuni ai sunetului sunt Lmax, Lmin, şi Lxx. Lmax şi Lmin reprezintă nivelul
acustic minim şi respectiv, maxim, iar Lxx – cunoscut ca nivel acustic statistic – este nivelul
acustic variabil în timp care va fi depăşit pentru o perioadă de „xx” % din timp. Deşi scala

18
ponderată A este utilizată adesea pentru a cuantifica domeniul de reacţie al oamenilor la
nivele acustice asociate unor evenimente disparate sau unui cadru comunitar, gradul de
disconfort sau alte efecte asociate unor reacţii fizice depind de

câţiva alţi factori de perceptibilitate, incluzând:

􀂃 nivelul acustic ambiental (de fond);

􀂃 durata evenimentului sonor;

􀂃 numărul total de evenimente sonore şi frecvenţa de repetare a acestora;

􀂃 ora din zi la care se produce evenimentul sonor.

Perturbările de presiune acustică cu frecvenţe de peste 20 Hz sunt caracterizate în

mod obişnuit ca „zgomote”, iar cele cu frecvenţe mai mici de 20 Hz (adică, sub pragul de
percepţie al omului) sunt caracterizate ca „şoc aerian”. În ceea ce priveşte ultima categorie,
activităţile de puşcare efectuate pe amplasamentul carierelor vor genera unde seismice care se
vor propaga în teren, precum şi potenţiale perturbări atmosferice cu un spectru larg de
frecvenţe. Aceste perturbări (şocuri aeriene) pot interacţiona cu diverse părţi ale construcţiilor
(cum ar fi ferestrele şi pereţii), producându-se un transfer de energie sub forma vibraţiilor sau
rezonanţei. Şocul aerian este de asemenea măsurat în decibeli, dar nefiind folosită nici o scară
logaritmică, rezultatele se exprimă sub forma „dB liniari”.

Din punct de vedere al zgomotului generat de explozie, condiţiile meteorologice

exercită o influenţă semnificativă asupra intensităţii percepute a unei explozii, cu toate că
efectele de amplificare a zgomotului depind în mare măsură de condiţiile specifice ale
amplasamentului, putând înregistra variaţii semnificative. Astfel, puşcările efectuate în timpul
nopţii cresc potenţialul de producere a zgomotului care poate deranja receptorii umani,
existând posibilitatea întreruperii programului de somn.

Bibliografie:
Roşca, D. Introducere în ingineria mediului, Editura Universitaria, Craiova, 2002
Şulea, C. Lucrare de disertaţie: Elaborarea unei hărţi de zgomot utilizând CADNA, Craiova,
2009
http://www.primariavl.ro/documente/Dezvoltare%20Urbana/Studii%20de%20Specialitate/I
n%20Dezbatere/HARTI%20DE%20ZGOMOT%20MUNICIPIUL%20RM%20VALCEA/Ra
port_date%20introduse.pdf

19